ÎNTREBĂRI TIP PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013 PROGRAM DE STUDIU BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

ÎNTREBĂRI TIP PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013 PROGRAM DE STUDIU BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

Patologie si farmacologie 1. *Administrarea medicamentelor sublingual are următoarele avantaje: A). Absorbţia lentă a substanţelor liposolubile; B). Evitarea primului pasaj hepatic; C). Favorizeaza absorbtia medicamentelor puternic ionizate; D). Sunt necesare doze mai mici de medicament; E). Permite absorbţia in proportie mare a sarurilor cuaternare de amoniu. 2. *Dintre prametrii farmacodinamici enumeraţi mai jos caracterizează eliminarea medicamentelor: A). Biodisponibilitatea B). Concentraţia plasmatică C). Volumul de distribuţie D). Constanta de absorbţie E). Timpul de înjumătăţire 3. *Care cale de administrare a medicamentelor nu evită efectul primului pasaj hepatic? A). Calea orală B). Calea sublinguală C). Calea intravenoasă D). Calea intramusculară E). Calea rectală 4. *Medicamentele agoniste (totale): A). prezintă afinitate pentru receptori specifici şi nu au activitate intrinsecă; B). au afinitate pentru receptori şi activitate intrinsecă având efect propriu asupra receptorilor; C). prezintă doar afinitate pentru receptori; D). nu prezintă afinitate pentru receptori, dar prezintă activitate intrinsecă; E). blochează receptoriii, având afinitate mare pentru aceştia. 5. *Un agonist se caracterizează prin: A). lipsa afinităţii faţă de receptor B). activitate intrinsecă şi afinitate faţă de receptor C). lipsa activităţii intrinseci D). blocarea situsului de legare a mediatorului E). producerea unui efect opus faţă de mediatorul fiziologic 6. *Antagoniştii competitivi: A). prezintă afinitate pentru receptori specifici şi nu au activitate intrinsecă B). au afinitate pentru receptori şi activitate intrinsecă având efect propriu asupra receptorilor C). stimulează receptorii specifici; D). nu prezintă afinitate pentru receptori, dar prezintă activitate intrinsecă; E). favorizează legarea mediatorului de receptor 7. *Efectele adverse de tip toxic: A). sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări); B). sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor; C). sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic; D). apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obişnuite au efecte toxice; E). sunt doză-independente 1

8. *Reacţiile adverse de tip alergic: A). sunt reacţii adverse dependente de doză, existând o relaţie gradată doză-efect; B). sunt reacţii neobişnuite, care apar frecvent datorită administrării în doze mari a unor medicamente, mai ales pe cale parenterală (i.v.); C). sunt efecte secundare datorate acţiunilor farmacodinamice care pot apărea la unii indivizi, în urma supradozării; D). sunt efecte nocive datorate intervenţiei unor mecanisme imune; E). sunt înnăscute, condiţionate genetic. 9. *Sunt reacţii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente: A). trombocitopenia, leucopenia; B). şocul anafilactic; C). dermatita atopică; D). glomerulonefrita; E). boala serului. 10. *Medicamentele analgezice antipiretice - antiinflamatoare produc: A). efect analgezic moderat; B). euforie; C). toleranţă; D). deprimare respiratorie; E). farmacodependenţă. 11. *Antiinflamatoarele nesteroidiene acţionează prin: A). inhibarea fosfodiesterazei; B). stimularea adenilat-ciclazei; C). inhibarea lipooxigenazei; D). inhibarea ciclooxigenazei; E). stimularea fosfolipazei A2. 12. *Procesul inflamator se caracterizează prin : A). diminuarea fluxului sanguin local, datorită vasoconstricţiei B). scăderea temperaturii locale, datorită diminuării proceselor metabolice C). diminuarea permeabilităţii capilare D). activarea terminaţiilor nervoase libere pentru durere E). diminuarea eliberării de prostaglandine 13. *Corticosteroizii acţionează la nivelul SNC putând produce: A). euforie, tulburări nevrotice sau psihotice B). sedare C). acţiune deprimantă centrală moderată D). creşterea concentraţiei GABA cerebral E). creşterea activităţii cognitive (acţiune nootropă) 14. *Secreţia de hidrocortizon(a) la nivelul corticosuprarenalei este stimulată de către hormonul secretat de hipofiză: A). LH (hormon luteinizant) B). TRH C). ACTH D). Oxitocină E). FSH 15. *Glucocorticoizii sunt indicaţi în: A). insuficienţa suprarenală acută, cronică şi cea secundară insuficienţei hipofizare anterioare; B). osteoporoză; 2

C). ulcer gastric; D). bolnavi cu tulburări psihice; E). ca tratament adjuvant în diabetul zaharat. 16. *Sunt considerate substanţe dopante: A). stimulantele centrale (efedrină, amfetamină) B). antiinflamatoarele nesteroidiene C). antihistaminicele H 1 -blocante D). antidiabeticele orale E). antidepresivele 17. *Acţionează ca substanţe mascante diminuând concentraţia agenţilor de dopaj la nivel urinar: A). testosteron(a) B). steroizii anabolizanţi C). eritropoetina D). morfinomimeticele E). diureticele 18. *Care substanţe sunt considerate agenţi de dopaj numai la bărbaţi? A). testosteron(a) B). steroizii anabolizanţi C). eritropoetina D). antiestrogenii de tip clomifen E). stimulantele centrale (efedrină, amfetamină) 19. *Sub acțiunea 5- reductazei, testosteron(a) se transformă la nivelul țesuturilor țintă în: A). Estradiol B). Androsteron(ă) C). Etiocolanolon(ă) D). Dihidrotestosteron(ă) E). Pregnenolonă 20. *Au acţiune anabolizantă, fiind analogi ai androgenilor: A). Metandienon(a) B). Ciproteron(a) C). Flutamida D). Hidrocortizon(a) E). Finasterid(a) 21. *Abuzul îndelungat de steroizi anabolizanţi poate produce: A). Creşterea secreţiei de FSH B). Stimularea eliminării renale a calciului şi litiază calcică C). Poliglobulie D). Creşterea numărului de spermatozoizi în ejaculat E). Scăderea albuminelor plasmatice şi a mioglobinei musculare 22. Calea orală nu este utilizabilă pentru: A). substanţele inactivate de enzimele proteolitice; B). substanţele inactivate în mediu acid; C). medicamentele cu coeficient de extracţie hepatică ridicat (peste 80%); D). antibiotice cu spectru larg, datorită fenomenelor de dismicrobism; E). substanţe cu indice terapeutic mic. 23. Un medicament traversează membranele biologice dacă este: A). liposolubil; B). neionizat; 3

C). ionizat; D). legat de proteinele plasmatice; E). nelegat de proteinele plasmatice. 24. Sunt medicamente cu capacitate inductoare enzimatică: A). Cimetidina; B). Fenobarbitalul; C). Griseofilvina; D). Carbamazepina; E). Rifampicina. 25. Dintre parametrii farmacocinetici, nu este parametru primar (fiind dependent de alţi parametri): A). Biodisponibilitatea B). Clearance-ul C). Volumul de distribuţie D). Timpul de înjumăţire E). Concentraţia plasmatică 26. Administrarea medicamentelor sublingual are următoarele avantaje: A). Absorbţia rapidă a substanţelor liposolubile; B). Evitarea primului pasaj hepatic; C). Efect prompt; D). Lipsa reacţiilor adverse E). Posibilitatea folosirii unor forme farmaceutice cu absorbţie întârziată 27. Inducţia enzimatică se caracterizează prin: A). Existenţa unui medicament care creşte rata sintezei enzimelor microzemiale hepatice; B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul; C). Toleranţă D). Risc sporit de reacţii adverse de tip toxic prin supradozare relativă E). Creşterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos); 28. Inhibiţia enzimatică se caracterizează prin: A). Existenţa unui medicament care creşte rata sintezei enzimelor microzemiale hepatice; B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul; C). Risc sporit de reacţii adverse de tip toxic prin supradozare relativă D). Împiedicarea metabolizării medicamentelor administrate concomitent E). Creşterea efectelor medicamentelor administrate concomitent 29. Interacţiunile de deplasare a medicamentelor de pe proteinele plasmatice apar în condiţiile: A). medicamente administrate concomitent care se leagă în procent înalt de proteine de acelaşi situs de legare; B). medicamente administrate concomitent care se leagă în procent înalt de proteine de situsuri diferite C). medicamente administrate concomitent care se leagă în procent redus de proteine D). medicamente care nu se distribuie decât strict intravascular E). existenţei unei eventuale hipoalbuminemii 30. Traversează bariera hemato-encefalică medicamentele care sunt: A). liposolubile; B). neionizate; C). ionizate; 4

D). legate de proteinele plasmatice; E). nelegate de proteinele plasmatice. 31. Alcalinizarea urinii favorizează reabsorbţia tubulară a substanţelor: A). liposolubile, neionizate cu caracter bazic; B). ionizate, cu caracter acid; C). solubile, cu caracter acid; D). slab bazice, stabile la nivel urinar; E). acide, care formează săruri solubile în mediu bazic. 32. Eliminarea renală a următoarelor substanţe este favorizată de alcalinizarea urinii: A). amfetamina; B). derivaţi de acid barbituric; C). efedrina; D). morfina E). AINS. 33. Un agonist complet se caracterizează prin: A). Afinitate faţă de receptori B). Efect farmacologic submaximal C). Efect farmacologic maxim D). Activitate intrinsecă E). Lipsa activităţii intrinseci 34. Antagonistul competitiv se caracterizează prin: A). Competiţie cu mediatorul fiziologic pentru acelaşi situs de legare la nivel receptorial; B). Activitate intrinsecă maximă; C). Lipsa afinităţii faţă de receptor; D). Lipsa activităţii intrinseci; E). Împidicarea legării mediatorului, antagonistul legându-se de acelaşi receptor, dar pe un alt situs. 35. Medicamentele agoniste (totale): A). prezintă afinitate pentru receptori specifici şi nu au activitate intrinsecă; B). au afinitate pentru receptori şi activitate intrinsecă având efect propriu asupra receptorilor; C). prezintă doar afinitate pentru receptori; D). nu prezintă afinitate pentru receptori, dar prezintă activitate intrinsecă; E). stimulează receptorii, având afinitate mare pentru acestia. 36. Interacţiunea medicament-receptor se caracterizează prin: A). reversibilitate; B). stereospecificitate; C). ireversibilitate; D). saturabilitate; E). concurenţă pentru situsul de legare cu substanţe cu structuri similare 37. Fenomenul de reglare descendentă ( down regulation ) a receptorilor: A). constă în scăderea numărului de receptori; B). apare în urma blocării continue a receptorilor; C). apare în urma stimulării continue a receptorilor; D). reprezintă creşterea numărului de receptori; E). este consecutiv utilizării îndelungate a unui medicament agonist 38. Fenomenul de reglare ascendentă ( up regulation ) a receptorilor: A). constă în creşterea numărului de receptori; B). apare în urma blocării continue a receptorilor; 5

C). apare în urma stimulării continue a receptorilor; D). reprezintă diminuarea numărului de receptori; E). este consecutiv utilizării îndelungate a unui medicament agonist 39. Acţionează pe receptori nucleari, influenţând transcrierea unor secvenţe din gene: A). corticosteroizii; B). AINS; C). androgenii; D). amfetamina; E). morfina 40. Sunt asocieri sinergice utile în practica medicală: A). deprimante centrale + alcool; B). ibuprofen + pseudoefedrină ; C). AINS + miorelaxante centrale; D). AINS + corticosteroizi; E). AINS + antisecretorii gastrice 41. Sunt receptori membranari: A). receptorii opiozi; B). receptorii adrenergici ; C). receptorii pentru androgeni; D). receptori pentru glucocorticoizi; E). receptorii colinergici 42. Sunt exemple de antagonism funcţional: A). cafeină + deprimante centrale; B). cafeină + alcool; C). alcool+ deprimante centrale; D). AINS + glucocorticoizi; E). alcool + opioide Răspuns corect: A, B, E 43. Un antagonist competitiv se caracterizează prin: A). Afinitate faţă de receptori cu legare pe acelaşi situs ca al mediatorului B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului D). Activitate intrinsecă E). Lipsa activităţii intrinseci 44. Un antagonist necompetitiv se caracterizează prin: A). Afinitate faţă de receptori cu legare pe acelaşi situs ca al mediatorului B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului D). Activitate intrinsecă E). Lipsa activităţii intrinseci 45. Reacţiile adverse de tip alergic: A). sunt reacţii adverse dependente de doză, existând o relaţie gradata dozî-efect; B). sunt reacţii neobişnuite, care apar frecvent datorită administrării în doze mari a unor medicamente, mai ales pe cale parenterală (i.v.); C). sunt efecte secundare datorate acţiunilor farmacodinamice care pot apărea la unii indivizi, în urma supradozării; D). sunt efecte nocive datorate intervenţiei unor mecanisme imune; E). sunt independente de doză, doze extrem de mici putând produce reacţii alergice extrem de grave. 46. Sunt reacţii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente: 6

A). Trombocitopenie, leucopenie; B). şoc anafilactic; C). anemie hemolitică; D). glomerulonefrită; E). boala serului. 47. Care dintre următoarele medicamente produc reacţii de tip idiosincrazic? A). Sulfametoxazol; B). Suxametoniu; C). Izoniazida; D). Diclofenac sodic; E). Penicilina G. 48. Reacţiile adverse de tip idiosincrazic: A). Sunt doză-dependente; B). Sunt reacţii neobişnuite, diferite calitativ de efectele produse de medicamente la populaţia majoritară, determinate de doze de obicei lipsite de nocivitate; C). Sunt dobândite şi cauzate de expunerea anterioară la medicament (intoleranţă dobândită); D). Constau în iniţierea şi dezvoltarea celulelor canceroase (carcinogeneză); E). Sunt înnăscute şi cauzate de defecte enzimatice (intoleranţă înnăscută). 49. Reacţiile alergice de tip IV, mediate celular sunt datorate: A). Reacţiei antigen-ige la nivelul mastocitelor sau bazofilelor cu eliberare de substanţe tisular active; B). Reacţiei dintre IgG şi celulele purtătoare de antigen, cu efect citotoxic; C). Limfocitelor T sensibilizate care eliberează limfokine; D). Inflamaţiei cauzate de depunerea complexelor circulante antigen-igg E). Toleranţei imune faţă de antigenele străine de origine iatrogenă. 50. Toleranţa se caracterizează prin: A). diminuarea treptată a răspunsului la medicament, prin administrarea unor doze repetate; B). creşterea treptată a răspunsului la medicament, prin administrarea unor doze repetate; C). necesitatea creşterii dozei pentru a obţine acelaşi efect; D). scăderea efectului unui medicament administrat concomitent; E). creşterea efectului unui medicament administrat concomitent; 51. Produc dependenţă psihică şi/sau după administrare repetată, pe termen lung: A). opioidele B). amfetamina C). cocaina D). antiinflamatoarele nesteroidiene E). androgenii 52. Pot fi considerate ca subtipuri ale reacţiilor adverse de tip toxic: A). Reacţiile de tip mutagen; B). Şocul anafilactic; C). Reacţiile de tip carcinogen; D). Reacţiile de tip teratogen; E). Acatalazia 53. Sunt reacţii adverse doză-dependente: A). Urticaria prin mecanism alergic; B). Reacţiile de tip toxic; C). Reacţiile de tip idiosincrazic; 7

D). Şocul anafilactic; E). Reacţiile de tip carcinogen; 54. Sunt reacţii adverse independente de doză: A). Şocul anafilactic; B). Intoleranţa la alcool prin deficit de alcool-dehidrogenază; C). Agranulocitoza prin mecanism imun; D). Reacţiile de tip mutagen; E). Reacţiile de tip teratogen; 55. Sindromul de abstinenţă: A). apare la întreruperea administrării unor medicamente care produc exclusiv dependenţă psihică; B). apare la întreruperea administrării unor medicamente care produc dependenţă fizică; C). caracterizează numai medicamentele care produc tahifilaxie; D). este consecinţa inducţiei enzimatice; E). se manifestă prin acţiuni de tip opus celor produse de medicamentul incriminat. 56. Pot produce sindrom de abstinenţă la întreruperea administrării după consum îndelungat: A). Opioidele; B). Alcoolul etilic; C). Cannabis sativa var. indica; D). AINS; E). Antiasmaticele de tip clenbuterol; 57. Aspirina are urmatoarele efecte secundare/reacţii adverse: A). efect ulcerigen; B). hipocoagulare cu favorizarea hemoragiilor (actiune antiagreganta plachetara şi actiune hipoprotrombinizanta la doze mari); C). bronhoconstrictie, cu agravarea astmului bronsic; D). nefrotoxicitate, hemoliză la cei cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza; E). hipercolesterolemie, mai ales la doze mari; 58. Au durată lungă de acţiune (t 1/2 lung): A). Acidul acetilsalicilic; B). Fenilbutazona; C). Ibuprofenul; D). Diclofenacul; E). Piroxicamul. 59. Medicamentele AINS sunt contraindicate sau se utilizează cu precauţie: A). în gută, deoarece cresc uricemia: B). în ulcer gastro-duodenal, datorita inhibarii formarii de mucus; C). la sfârsitul sarcinii; D). în astm bronsic; E). în dismenoree. 60. Derivatii de tip oxicam se caracterizează prin: A). acţiune de durata (se administreaza o singura doza/zi); B). efecte intense, potenţă ridicată; C). toleranţă mai buna decat fenilbutazona; D). acţiune de scurta durată, administrare de 3-4 ori pe zi; E). potenţa mai redusă decât ibuprofenul. 61. Antiinflamatoarele nesteroidiene se caracterizează prin: A). acţiune antiinflamatoare, datorată inhibării ciclooxigenazei; 8

B). acţiune inhibitorie asupra contracţiilor uterine; C). efect iritant asupra mucoasei gastrice, prin diminuarea formarii mucusului protector; D). creşterea sintezei de prostaglandine; E). favorizarea inchiderii canalului arterial la nou nascut. 62. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele efecte în funcţie de dozele utilizate: A). antiagregant plachetar la doze mici (0,1-0,2 g/zi); B). analgezic-antipiretic la doze de 0,5 g de 4 ori/zi; C). analgezic-antipiretic in doze foarte mici 0,1 g/zi; D). antiinflamator in doze mai mari de 3 g/zi; E). uricozuric la doze de 0,5 g/zi. 63. Procesul inflamator se caracterizează prin: A). diminuarea fluxului sanguin local, datorită vasoconstricţiei; B). scăderea temperaturii locale, datorită diminuării proceselor metabolice C). extravazarea plasmei D). activarea terminaţiilor nervoase libere pentru durere E). diminuarea eliberării de prostaglandine 64. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A). AINS pot creşte efectul antidiabeticelor orale sau al anticoagulantelor orale pe baza unor interacţiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice; B). AINS au efect ulcerigen; C). AINS sunt contraindicate la femeia gravidă, mai ales în trimestrul al II-lea; D). AINS se utilizează în tratamentul ulcerului gastric, datorită efectului antiinflamator; E). AINS sunt active doar după administrare orală 65. AINS produc următoarele efecte adverse: A). epigastralgii, gastrită hemoragică, ulcer gastroduodenal B). insuficienţă renală acută C). hiperpirexie, febră medicamentoasă D). interferă cu funcţiile plachetare scăzând timpul de sângerare E). tulburări sanguine şi erupţii cutanate 66. Antiinflamatoarele nesteroidiene cu T1/2 foarte lung (42-72 ore) sunt: A). Fenilbutazona B). Indometacina C). Diclofenac D). Ibuprofen E). Piroxicam 67. Acidul acetilsalicilic: A). este antiinflamator, antireumatic prin blocarea ireversibilă a ciclooxigenazei B). este antiagregant plachetar în doze mici (0,3-0,5 g) C). diminuă edemul mucoasei la bolnavii cu astm bronşic, datorită acţiunii antiinflamatoare D). în doze mari are efect uricozuric E). la doze toxice poate produce tulburări de echilibru, tinitus 68. Având T 1/2 mediu (5-15 ore) se administrează de obicei în două prize zilnice: A). Ibuprofen B). Diclofenac C). Naproxen D). Fenilbutazona E). E. Indometacin 9

69. Corticosteroizii influenţează: A). metabolismul glucidic B). metabolismul lipidic C). metabolismul protidic D). metabolismul hidro-electrolitic E). SNC prin deprimare 70. Glucocorticoizii sunt indicaţi în: A). insuficienţa suprarenală acută, cronică B). boli inflamatorii C). manifestări alergice D). osteoporoză, tromboflebită E). infecţii grave fără medicaţie etiotropă 71. Glucocorticoizii sunt contraindicaţi în: A). diabet zaharat B). boala serului, edem angioneurotic, astm bronşic C). boli de autoagresiune D). tulburări psihotice E). infecţii fără medicaţie etiotropă 72. Corticosteroizii acţionează la nivelul SNC putând produce: A). euforie, tulburări nevrotice sau psihotice B). activitate motorie mult diminuată C). scăderea concentraţiei GABA cerebral cu creşterea excitabilităţii creierului D). creşterea concentraţiei GABA cerebral E). ameliorarea stării de apatie 73. Corticosteroizii: A). pot evidenţia un diabet latent sau pot agrava un diabet evident B). influenţează metabolismul proteic C). produc retenţie hidrosalină, edeme, hipertensiune arterială, creştere ponderală D). diminuă valorile presiunii arteriale, împiedicând acţiunea adrenalinei E). produc tulburări SNC care nu dispar la întreruperea tratamentului 74. Care dintre glucocorticoizi are acţiune de durată scurtă (8-12 ore)? A). Cortizon B). Hidrocortizon C). Metilprednisolon D). Triamcinolon E). Dexametazona 75. Au durată de acţiune intermediară (12-36 ore) următorii glucocorticoizi : A). Prednisolon B). Metilprednisolon C). Triamcinolon D). Hidrocortizon E). Betametazona 76. Se caracterizează prin durată lungă de acţiune (36-54 ore) următorii glucocorticoizi: A). Prednison B). Dexametazona C). Betametazona D). Cortizon E). Metilprednisolon 77. Prezintă potenţă mică, relativ la efectul antiinflamator şi mineralcorticoid, următorii glucocorticoizi: 10

A). Prednisolonul B). Metilprednisolonul C). Triamcinolonul D). Cortizonul E). Hidrocortizonul 78. Care dintre glucocorticoizii enumeraţi sunt 11-hidroxi-derivaţi, fiind activi ca atare: A). Hidrocortizon B). Prednisolon C). Triamcinolon D). Cortizon E). Prednison 79. Sunt practic lipsiţi de efect de tip mineralcorticoid următorii glucocorticoizi: A). Metilprednisolon B). Betametazona C). Dexametazona D). Cortizon E). Hidrocortizon 80. Sunt considerate substanţe dopante: A). Stimulantele centrale B). AINS C). Steroizii anabolizanţi D). Antiestrogenii E). Antidepresivele triciclice 81. Care dintre substanţele următoare sunt considerate dopante numai după ce ating o valoare prag în urină care să ateste consumul deliberat în scop dopant A). Stimulantele centrale B). Cafeina C). Steroizii anabolizanţi D). Antiestrogenii E). Testosteron(a) 82. Sunt considerate substanţe mascante, folosite în scopul de a falsifica proba de urină la controlul antidoping: A). Efedrina B). Amfetamina C). Steroizii anabolizanţi D). Epitestosteron(a) E). Diureticele) 83. Sunt substanţe supuse unor restricţii, care pot fi folosite de sportivii de performanţă numai cu aviz medical prealabil competiţiei sportive: A). Efedrina B). Amfetamina C). Steroizii anabolizanţi D). Glucocorticoizii utilizaţi topic E). -stimulatoarele utilizate pe cale inhalatorie 84. Sunt metode de dopaj interzise: A). Dopajul sanguin B). Manipularea farmacologică a probei urinare C). Manipularea chimică a probei urinare D). Stocarea inadecvată a probei de urină E). Administrarea de AINS 11

85. Sunt clase de substanţe supuse anumitor restricţii la sportivii de performanţă: A). Anestezicele locale B). Corticosteroizii C). Antihistaminicele D). Antiinflamatoarele nesteroidiene E). Antipsihoticele 86. -blocantele sunt interzise fiind considerate dopante în următoarele sporturi: A). Atletism B). Nataţie C). Haltere D). Tir E). Tragere cu arcul 87. Sunt considerate substanţe dopante numai la bărbaţi: A). Testosteron(a) B). Steroizii anabolizanţi C). Clomifenul D). Tamoxifenul E). Amfetamina 88. Sunt hormoni peptidici şi analogi, clasificaţi drept clasă de agenţi de dopaj: A). ACTH B). HCG C). STH D). Hormonii tiroidieni E). Estrogenii 89. Diureticele sunt interzise în spotul de performanţă datorită: A). diluării probelor urinare prin creşterea diurezei B). tulburărilor hidro-electrolitice C). acţiunii antihipertensive D). deshidratării, cu scăderea greutăţii corporale E). acţiunii antiedematoase 90. Dintre stimulantele centrale/anorexigene sunt considerate dopante: A). Amfetamina B). Efedrina C). Cafeina (la orice nivel de concentraţie urinară) D). Sibutramina E). Cocaina 91. Sunt supuse restricţiilor pe lista CIO: A). Alcoolul etilic B). Marijuana C). Corticosteroizii D). Anestezicele generale E). Anestezicele locale 92. Abuzul îndelungat de steroizi anabolizanţi poate produce: A). Creşterea secreţiei de FSH B). Stimularea eliminării renale a calciului şi litiază calcică C). Poliglobulie D). Creşterea numărului de spermatozoizi în ejaculat E). Hipertrofie musculară Răspuns corect: C, E 93. La femei, utilizarea inadecvată a steroizilor anabolizanţi poate produce: 12

A). Creşterea secreţiei de FSH şi hiperstimulare ovariană B). Hipertrofia glandei mamare C). Hirsutism D). Hipertrofia clitorisului E). Acnee 94. Dintre efectele următoare sunt produse de androgeni: A). Creşterea masei proteice osoase B). Stimularea eritropoezei C). Creşterea activităţii glandelor sebacee D). Retenţia de sodiu şi apă E). Hipotensiune ortostatică 95. Testosteron(a) produce: A). Scăderea masei proteice osoase B). Creşterea masei musculare C). Scăderea activităţii glandelor sebacee D). Creşterea pilozităţii corporale E). Diminuarea pilozităţii de pe scalp 96. Testosteron(a) poate produce: A). Agravarea adenomului de prostată B). Proliferarea şi metastazarea cancerului de prostată C). Ginecomastie (la doze mari) D). Atrofie clitoridiană (la femei) E). Diminuarea pilozităţii (la femei) 97. Sunt substanţe care reduc efectele adverse ale steroizilor anabolizanţi, fiind considerate substanţe dopante. A). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei mamare (tamoxifenul) B). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei hipozize (clomifenul) C). Estradiolul administrat la bărbaţi D). Corticosteroizii (datorită efectelor asupra metabolismului proteic) E). AINS 98. Au acţiune anabolizantă, fiind analogi ai androgenilor: A). Metandienon(a) B). Ciproteron(a) C). Flutamida D). Nandrolon(a) E). Finasterid(a) 99. Efectele adverse ale androgenilor cuprind: A). Virilizare la femei B). Anemie C). Ginecomastie la bărbat D). Osteoporoză E). Stimularea spermatogenezei 100. Nu sunt reacţii adverse specifice androgenilor: A). Virilizare la femei B). Osteoporoză C). Miopatie D). Acnee E). Hipertrofie musculară 101. Sunt androgeni naturali: A). Metandienon(a) 13

B). Testosteron(a) C). Dihidrotestosterona D). DHEA (dihidroepiandrosterona) E). Estrona 102. Testosteron(a) se poate administra: A). i.m. (sub formă de esteri) B). oral (ca atare) C). oral (ca undecanoat) D). intrarectal E). transcutanat 103. Dihidrotestostern(a) este forma activă exclusivă a testosteronei la nivelul: A). musculaturii striate B). osului C). foliculului pilo-sebaceu D). prostatei E). glandei mamare 14

INTREBARI LICENTA TERAPIA OCUPATIONALA 1. ADL (Activities of Daily Living) sunt reprezentate de: A). Mobilitate B). Autoingrijire C). Comunicare D). Activitate sexuala E). Masuri de securitate 2. I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living) sunt reprezentate de: A). Activitati casnice B). Deprinderi pentru convietuirea in societate C). Manipularea obiectelor din mediu D). Mobilitatea E). Activitatea sexuala 3. Factorii reprezentati de resursele fizice ale pacientului in ADL (Activities of Daily Living) sunt: A). Capacitatea de mobilizare in pat B). Functiile perceptuale C). Functiile cognitive D). Forta musculara E). Mobilitatea articulara 4. Masurile de securitate in I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living) sunt: A). Identificarea unor situatii periculoase B). Capacitatea de a chema pompierii C). Initierea unor masuri de securitate impotriva incendiilor D). Stabilirea programarii la medic E). Utilizarea medicamentelor 5. Care din urmatoarele criterii cuantifica independenta functionala in terapia ocupationala: A). Independent B). Dependent C). Supravegheat D). Capabil E). Asistenta maximala 6. *Asistenta maximala necesita: A). 50-80% asistenta fizica B). 20-50% asistenta fizica C). 20% asistenta fizica D). 15 % asistenta fizica E). 5% asistenta fizica 7. *Asistenta minima necesita: A). 50-80% asistenta fizica B). 20-50% asistenta fizica C). sub 20% asistenta fizica D). 15 % asistenta fizica E). 5% asistenta fizica 8. *Asistenta moderata necesita: A). 50-80% asistenta fizica

B). 20-50% asistenta fizica C). 20% asistenta fizica D). 15 % asistenta fizica E). 5% asistenta fizica 9. In terapaia ocupationala in antrenamentul pentru autoingrijire se recomanda urmatoarea secventa a activitatilor: A). Alimentatie B). Toaleta personala C). Continenta sfincteriana D). Cantatul E). Scrisul 10. Deprinderile cognitive necesare pentru deplasarae in comunitate sunt: A). Orientarea geografica B). Capacitatea de a citi orarul autobuzelor C). Abilitatea de a solicita consult medical D). Abilitatea de a chema salvarea E). Abilitatea de a-si adminisrtra medicatia 11. Etapele corecte de imbracare a unui pacient hemiplegic sunt urmatoarele: A). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul neafectate B). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul afectate C). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si piciorul neafectate D). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si piciorul afectate E). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului si dezbracatului aleator-a nu se tine seama de membrela afectate 12. Urmatoarele tipuri de imbracaminte sunt recomandate pacientilor tetraplegici: A). Haine mai largi cu inchidere in fata B). Pantaloni cu un numar mai mare C). Pantofi cu o jumatate sau cu un numara mai mare D). Sosete moi, din lana, bumbac E). Sosete cu mansete elastice 13. Criteriile minime pentru imbracare numai cu ajutorul membrelor superioare in terapia ocupationala in recuperarea unui pacient tetraplegic sunt: A). O amplitudine articulara de 1000 pentru abductia si flexia umarului B). O amplitudine articulara de 0-900 pentru abductia si flexia umarului C). O amplitudine articulara de minim 900 pentru flexia cotului D). O amplitudine articulara de minim 15-1400 pentru flexia cotului E). O amplitudine articulara de minim 450 pentru rotatia externa a umarului 14. In terapia ocupationala contraindicatiile imbracarii la un pacient tetraplegic intervin in urmatoarele situatii: A). Coloana instabila la sediul leziunii B). Escare C). Spasticitate necontrolata la nivelul membrelor inferioare D). Capacitate vitala <50% E). Capacitate vitala >50%

15. Criteriile minime pentru imbracatul unei persoane tetraplegice la nivelul membrelor superioare sunt: A). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la deltoizi B). Existenta unei forte musculare de valoare 2 sau 1 la deltoizi C). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la rotatorii umarului D). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la romboizi E). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la cvadriceps 1. Activitatile practice din terapia ocupationala au urmatoarele obiective: A). Sa dezvolte si sa mentina forta, rezistenta, toleranta la effort, mobilitatea, coordonarea B). Sa utilizeze miscari involuntare si automate C). Sa utilizeze miscari voluntare si automate D). Sa utilizeze deprinderile profesionale ale bolnavului E). Sa amelioreze independenta bolnavului 2. *Cine a elaborat modelul de configuratie a activitatilor individuale ale pacientului in terapia ocupationala: A). Cynkin B). Newton C). Douglas D). Dunton E). Lawrence 3. Gradarea activitatilor in terapia ocupationala se face cu scopul de a: A). Creste forta B). Creste mobilitatea C). Scade rezistenta D). Scade toleranta E). Creste coordonarea 4. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A). Sa aiba un scop B). Sa se coreleze cu nevoile pacientului C). Sa nu implice participarea psihica a pacientului D). Sa implice participarea psihica a pacientului E). Sa implice participarea fizica a pacientului 5. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A). Sa fie adaptabile B). Sa fie gradabile C). Sa se adapteze varstei pacientului D). Sa implice participarea fizica si mentala a pacientului E). Sa nu implice participarea fizica si mentala a pacientului 6. Activitatile selectate pentru refacerea functiei motorii trebuie sa: A). Antreneze actiunea (miscarea) mai degraba decat pozitia articulatiilor afectate B). Antreneze pozitia articulatiilor afectate mai degraba decat actiiunea (miscarea) C). Asigure repetivitatea miscarilor D). Permita gradarea rezistentei E). Permita gradarea amplitudinii 7. In cadrul activitatilor practice din terapia ocupationala sunt folosite exercitii: A). Active B). Rezistive

C). Pasive D). Active asistate E). Nerepetitive 8. Exercitiile de crestere a fortei musculare sunt: A). Active asistate B). Active C). Rezistive izometrice D). Rezistive izotonice E). Pasive 9. Intensitatea (rezistenta) opusa contractiei musculare: A). Se poate grada prin tipul de exercitiu ales B). Se poate manipula independent C). Poate fi variata prin tipul de exercitiu ales D). Nu poate fi variata prin tipul de exercitiu ales E). Nu creste cu cresterea fortei musculare 10. Exercitiile aplicate pentru ameliorarea fitnessului cardiac se executa: A). De 3-5 X/ saptamana B). Cu 60-80% din frecventa cardiaca maxima C). Cu 50-80% din consumul maxim de oxigen D). Cu 30% din consumul maxim de oxigen E). Sustinut, 50-60minute/sedinta 11. Termoterapia are ca efecte: A). scaderea mobilitatii B). reducerea fluxului sanguin C). reducerea durerii D). cresterea contractilitatii musculare E). cresterea elasticitatii fibrelor de colagen 12. Agentii termici care actioneaza prin conductie sunt: A). Impachetari cu parafina B). Whirpool C). Ultrasunetele D). Fluidoterapia E). Impachetari calde hot pack 13. Crioterapia: A). Provoaca vasoconstrictie B). Provoaca vasodilatatie C). Scade spasmul muscular D). Nu se foloseste in tratamentul inflamatiei E). Se foloseste in terapia edemelor 14. *Terapia contrastanta: A). Inhiba dezvoltarea circulatiei colaterale B). Stimuleaza dezvoltarea circulatiei colaterale C). Creste edemul D). Creste durerea E). Se indica la pacientii cu tulburari circulatorii 15. *Tehnica Oxford (metoda de aplicare a exercitiilor tonice rezistive): A). este inversul metodei de Lourne B). se incepe cu 10% din RM C). se incepe cu 75% din RM D). se incepe cu 50% din RM

E). se incepe cu 25% din RM 1. Evaluarea functiei motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Testarea fortei musculare B). Evaluarea gradului hipertoniei C). Evaluarea mobilitatii articulare D). Evaluarea mecanismului postural E). Testarea miscarilor selective necesare activitatilor functionale 2. Evaluarea sensibilitatii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Proprioceptia B). Stereognozia C). Sensibilitatea tactila D). Sensibilitatea termica E). Testarea fortei musculare 3. Evaluarea capacitatilor perceptuale si cognitive in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Memoria B). Atentia C). Perceptia vizuala D). Toleranta la dizabilitate E). Istoricul profesional 4. Evaluarea capacitatii de comunicare si evaluarea functiei motorii orale in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Perceptia auditiva B). Atentia C). Memoria D). Capacitatea de a intelege limbajul vorbit E). Capacitatea de a intelege limbajul scris 5. Evaluarea psihosociala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Stereognozia B). Propioceptia C). Suportul familial existent D). Toleranta la disabilitate E). Rolul pacientului in societate si familie 6. Evaluarea performantei ocupationale in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Scara Klein B). Indexul Katz C). Evaluarea autoingrijirii D). Schema corporala E). Evaluarea activitatilor casnice 7. Scopul reantrenarii motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Facilitarea miscarilor normale B). Inhibarea schemelor de miscare C). Inhibarea reflexelor anormale D). Menajarea partii afectate in activitatile ocupationale

E). Promovarea mecanismului postural normal 8. Ameliorarea, mentinerea mobilitatii articulare si prevenirea deformarilor in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Tehnici de posturare de tip Bobath B). Mobilizari active C). Mobilizari pasive asistate D). Mobilizari active asistate E). Mobilizari passive autoasistate 9. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) vor cuprinde: A). Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata B). Refacerea mobilitatii active pe partea afectata C). Refacerea fortei pe partea afectata D). Refacerea coordonarii pe partea afectata E). Remedierea functiilor cognitive 10. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) vor cuprinde: A). Ameliorarea capacitatii de comunicare B). Ameliorarea capacitatii de integrare sociala C). Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata D). Refacerea mobilitatii active pe partea neafectata E). Refacerea mobilitatii active pe partea afectata 11. Metodele speciale de combatere a edemului in terapia ocupationala sunt: A). Manusi elastice B). Atele pneumatice C). Masaj retrogad D). Mobilizarea activa E). Mobilizarea pasiva 12. Reeducarea senzoriala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde: A). Stimulare senzitiva simultana la membrul contralateral B). Stimulare senzitiva succesiva la membrul contralateral C). Durata exercitiilor ar trebui sa depaseasca 15 minute D). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 5-10 minute E). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 20 minute 13. *Testarea sensibilitatii la presiune se face de preferinta cu diapazonul prin vibratia de: A). 256 Hz B). 160 Hz C). 45 Hz D). 15 Hz E). 250 Hz 14. *Testarea sensibilitatii la durere se face de preferinta cu diapazonul prin vibratia de: A). 250 Hz B). 30 Hz C). 45 Hz D). 15 Hz E). 160 Hz

15. *Sensibilitatea termica se reeduca: A). Cu diferente termice mici B). Initial cu diferente termice mici cu cresterea diferentelor ulterior C). Initial cu temperaturi extreme, ulterior abordandu-se diferente termice minime D). Cu diferente termice mari E). Nu se reeduca 1. *Testul cantitativ carrol pentru functia membrului superior cuprinde: A). 8 etape B). 6 etape C). 10 etape D). 4 etape E). 12 etape 2. *Testul Jebsen pentru functia mainii cuprinde: A). 8 subteste B). 6 subteste C). 7 subteste D). 9 subteste E). 10 subteste 3. *Testul Jebsen se aplica: A). numai la membrul dominant B). numai la membrul nondominant C). la mana dominanta si nondominanta D). la piciorul dominant E). la piciorul nondominant 4. Testul Jebsen consta din: A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar B). scrierea unei scurte propozitii C). intoarcerea unor carti de joc D). simularea mancatului E). apucarea si asezarea unei mingi 5. Testul Carrol consta din: A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar B). scrierea unei scurte propozitii C). intoarcerea unor carti de joc D). simularea mancatului E). apucarea si asezarea unei mingi 6. Testul Jebsen consta din: A). mutarea din loc a unor bidoane pline B). mutarea din loc a unor cutii goale C). intoarcerea unor carti de joc D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar 7. Testul Carrol consta din: A). mutarea din loc a unor bidoane pline B). mutarea din loc a unor cutii goale C). intoarcerea unor carti de joc D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar 8. Paralizia ERB:

A). reprezinta leziunea trunchiului superior cu originea la nivel C5-C6 B). afecteaza deltoidul C). apare umarul in epolet atrofia deltoidului D). mana nu este indemna E). mana este indemna 9. Leziunile de nerv cubital la nivel inalt determina: A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF B). aparitia semnului Froment C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF D). conservarea flexorului profund E). afectarea flexorului profund 10. Leziunile de nerv cubital la nivel jos determina: A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF B). aparitia semnului Froment C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF D). conservarea flexorului profund E). afectarea flexorului profund 11. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici stipuleaza: A). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiunii excesive pe nerv C). imobilizarea dureaza 4-6 saptamani D). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani E). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani 12. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici stipuleaza: A). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare B). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani C). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani D). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv E). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului 13. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici stipuleaza: A). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiune excesiva pe nerv C). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului D). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare E). combaterea edemului se va efectua prin mobilizari active ale articulatiilor 14. Echipamentele de tonifiere a mainii: A). pot fi reprezentate de articole casnice B). pot fi folosite dispozitivele de tip prindere-gripp din magazinele sportive C). nu pot fi reprezentate de articole casnice, doar de dispozitive specifice D). pot fi confectionate din putty plast E). nu pot fi confectionate din putty plast 15. Testul de discriminare a doua puncte: A). a fost descris de Weber B). se foloseste de compas si disk-criminator

C). urmareste capacitatea de discriminare asubiectului-a putea distinge intre 2 puncte stimulate direct pe tegument D). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de 5mm intre varfuri si pulpa degetelor distal si transversal E). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de 10mm intre varfuri si pulpa degetelor proximal si longitudinal 1. Obiectivele terapiei fizicale in poliartrita reumatoida sunt: A). Cresterea mobilitatii articulare B). Cresterea fortei musculare C). Scaderea rezistentei la efort D). Scaderea capacitatii de desfasurare a ADL (Activities of Daily Living) E). Cresterea rezistentei la effort 2. *In stadiul acut din poliartrita reumatoida se vor initia : A). Exercitii izometrice cu rezistenta exterioara B). Exercitii izotonice cu rezistenta exterioara C). Exercitii izometrice fara rezistenta exterioara D). Exercitii active rezistive E). Stretching 3. In stadiul acut din poliartrita reumatoida: A). Mobilizarile se vor practica de 1-2 ori pe zi B). Se vor utiliza orteze pentru a mentine repausul articular C). Se vor utiliza oeteze pentru a preveni deformitatile D). Se va utiliza stretching-ul E). Nu se va utiliza stretching-ul 4. In stadiul subacut din poliartrita reumatoida se recomanda: A). Stretching pasiv bland B). Exercitii izotonice active C). A nu se folosi atele D). A nu se initia si continua recuperarea cu mobilizari active E). A nu se initia exercitii de tonizare izometrice 5. In stadiul cronic din poliartrita reumatoida se indica: A). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu instabilitate articulara B). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita C). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii cu articulatii stabile si inactive D). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii aflati in recuperare postchirurgicala E). A nu se initia exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita 6. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza: A). Evitarea pozitiilor care favorizeaza deformarile articulare B). A se evita pozitiile in care predomina fortele externe C). A se evita sprijinirea barbiei in palme sau degete D). Rotirea capacului unui borcan cu degetele nu cu palma E). Rotirea capacului unui borcan cu palma nu cu degetele 7. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza: A). Utilizarea articulatilor cele mai puternice pentru diferite activitati B). Evitarea mentinerii articulatiei immobile pe perioade indelungate C). A nu se initia o activitate ce nu poate fi stopata in orice moment D). A nu se initia contractii musculare cu efect tonizant E). A se initia contractii musculare cu efect tonizant

8. Evaluarea fortei musculare la pacientii cu poliartrita reumatoida este: A). Controversata B). De prima intentie in orice stadiu al bolii C). De prima intentie in satdiul acut al bolii D). De prima intentie in satdiul subacut al bolii E). Contraindicata de unii specialisti datorita rezistentei aplicata miscarii 9. *Indicati evaluarea care este controversata la pacientii cu poliartrita reumatoida: A). evaluarea analitica B). evaluarea globala a functiei mainii C). evaluarea fortei musculare D). evaluarea locuintei E). evaluarea activitatilor profesionale 10. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida cuprinde: A). recomandari cu privire la conservarea energiei B). recomandari cu privire la simplificarea activitatilor C). recomandari cu privire la protejarea articulatiilor D). autoingrijirea E). activitati casnice 11. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida cuprinde: A). autoingrijirea B). activitati de relaxare C). activitati lucrative D). testing manual E). conservarea energiei 12. *Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida cuprinde: A). conservarea energiei B). testing manual C). simplificarea activitatilor D). masurarea mobilitatii articulare E). autoingrijirea 13. Testele utilizate in evaluarea globala a functiei mainii sunt: A). testul Jebsen B). testul SODA C). testul Oxford D). testul Bobath E). testul Cambridge 14. Exercitiile indicate la domiciliu la pacientii cu artrita reumatoida: A). se va urma planul conceput in scris de kinetoterapeut B). se va utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor C). a nu se utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor D). a nu se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor E). a se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor 15. Atela volara de repaus : A). este indicata in sinovita articulatiilor mici ale mainii B). are ca obiectiv scaderea inflamatiei prin punere in repaus

C). imbunatateste prehensiunea cand articulatia RC (radio-carpiana) este limitata datorita inflamatiei D). amelioreaza functionalitatea mainii E). este utilizata pentru pozitionarea corecta a articulatiei in timpul somnului

TESTE GRILĂ KINETOTERAPIA ÎN ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI FIZICE 1. *Primul act al kinetoterapeutului în procesul de recuperare funcţională este: A). evaluarea; B). diagnosticare; C). tratament kinetic; D). tratament kinetoprofilactic; E). recomandari de exerciţii fizice; 2. *Iniţial evaluarea este necesară pentru: A). aprecierea deficitului; B). rezultatele obţinute în aplicarea programului; C). concluzii finale; D). impunere de continuare a tratamentului; E). observarea rezultatelor finale de tratament. 3. În tratatele de specialitate se întâlneşte în afară de termenul de evaluare, expresia: A). assesment; B). procesul de înregistrare a datelor; C). tablou complex asupra stării patomorfofuncţionale a pacientului; D). apreciere; E). prognosticul. 4. Assessment-ul este: A). procesul de înregistrare a datelor: B). strângerea datelor; C). identificarea problemelor; D). formularea ipotezelor; E). Luarea deciziilor pentru intervenţii terapeutice. 5. Aprecierea trebuie să răspundă iniţial la următoarele întrebări legate de starea pacientului: A). care sunt disfuncţiile lui? B). care este eficienţa programului? C). care sunt cauzele acestor disfuncţii? D). care este restantul fincţional? E). care este eficienţa tratamentului kinetic? 6. Aprecierea, practic se realizează prin etapele: A). triajul şi interviul iniţial; B). informaţii subiective şi obiective; C). procesul de analiză a datelor şi concluziile lucrative; D). triajul şi observaţia; E). informaţii obiective şi forţa musculară. 7. Funcţia posturală poate fi compromisă printre altele de: A). acţiunea gravitaţiei; B). poziţii vicioase de lucru; C). obezitatea; D). sedentarismul; E). mijloace de menţinere a posturii corecte 8. Exerciţiile de gimnastică elementară sunt clasificate astfel: A). exerciţii izometrice; B). exerciţii de conştientizare; C). exerciţii de dezvoltare a masei musculare D). exerciţii flexibilizante; E). exerciţii izotonice.

9. Ecerciţiile de conştientizare au ca scop: A). învăţarea poziţionării corecte a segmentelor; B). mobilizarea articulară; C). alegerea poziţiilor corecte; D). alegerea modalităţilor poziţiilor corecte; E). tonifiere lombară. 10. Exerciţiile de flaxibilitate au ca scop: A). conştientizarea poziţiei corecte; B). de întreţinere a articulaţiilor; C). de a restaura funcţionarea normală a articulaţiilor; D). de fortificare a musculaturii antigravitaţionale; E). de a tonifica fibrele musculare. 11. Exerciţiile de dezvoltare a masei musculare permit: A). fortificarea musculaturii antigravitaţionale; B). contracţii voluntare; C). contracţii involuntare; D). conştientizarea labilităţii poziţiei; E). adoptarea unei staţiuni verticale corecte. 12. Activitatea musculară în exerciţiile terapeutice sportive permite: A). ameliorarea calităţii preciziei; B). ameliorarea calităţii forţei; C). o mai bună dezvoltare fizică şi psihică; D). ameliorarea calităţii rapidităţii; E). o mai bună adaptare cardiopulmonară. 13. *Gestul sportiv antrenează printre altele: A). grupe musculare importante; B). anumite segmente C). număr limitat de muşchi D). tonificare musculară cu scripeţi; E). tonificare musculară prin mecanoterapie. 14. Alegerea exerciţiilor în funcţie de scopurile urmărite presupune: A). o anumită selecţie, întrucât fiecare sport are o anumită dominantă; B). selecţia se face în funcţie de regiunea anatomică ce trebuie solicitată; C). selecţia depinde în egală măsură de efectul vizat (de mobilizare sau de dezvoltare a musculaturii); D). un element ăn care se intenţionează să se solicite muşchiul (buclă închisă sau buclă deschisă); E). nu impune o anumită selecţie, întrucât fiecare sport are o anumită dominantă. 15. Exerciţiile terapeutice sportive pentru regiunea trunchiului sunt: A). exerciţii de echilibru; B). exerciţii de abilitate; C). exerciţii de mobilizare; D). exerciţii de dezvoltare a musculaturii; E). exerciţii de coordonare. 16. Semnificaţia măsurătorii staturii, cuprinde: A). înălţimea capului şi a gâtului; B). înălţimea trunchiului; C). înălţimea membrelor inferioare; D). lungimea membrelor superioare; E). aliniamentul coloanei vertebrale. 17. *În România statura înaltă la bărbaţi este considerată a fi: A). peste 180 cm; B). peste 175 cm;