1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Σχετικά έγγραφα
3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Subiecte Clasa a VII-a

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Circuite electrice in regim permanent


Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA

Curs 4 Serii de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

Lucrarea 6 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE REZISTENȚĂ HIDRAULICĂ LINIARĂ. 6.1 Considerații teoretice

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

V O. = v I v stabilizator

Curs 1 Şiruri de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Lucrul si energia mecanica

Difractia de electroni

MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării

MARCAREA REZISTOARELOR

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

CURS IV FLUIDE, MECANICA FLUIDELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0


BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

riptografie şi Securitate

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice - 1. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

MĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

REZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

FLUIDE IDEALE. Statica fluidelor

5.1. Noţiuni introductive

Algebra si Geometrie Seminar 9

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

STUDIUL CURGERII PRIN ORIFICII

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

CAPITOLUL 5 TEOREMELE IMPULSULUI

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

MECANICA CINEMATICA DINAMICA

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Stabilizator cu diodă Zener

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA FLUIDE A ELEMENTELOR FILTRANTE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

z a + c 0 + c 1 (z a)

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Transcript:

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea petrolului. Să se exprime compresibilitatea şi modulul de compresibilitate al unui fluid, aflat în condiții conservative, în funcție de variația relativă a densității. În cazul proceselor conservative, masa este constantă: (1.2.1) Prin derivarea masei (m = const) ca funcție de două variabile m = m(ρ, V) se obține relația dintre variațiile relative ale volumului şi densității: Compresibilitatea fluidului se exprimă astfel: (1.2.2) (1.2.3) Modulul de compresibilitate a fluidului devine: (1.2.4) Într-un tub cilindric de diametru d = 1 mm circulă apă la temperatura de 10 C. a) Să se analizeze regimul de curgere prin tub când debitul este 10 l/s, 15 l/s, 20 l/s, 50 l/s şi 100 l/s. Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 3

b) Până la ce debit curgerea prin tub este laminară? Se dă coeficientul de vâscozitate cinematică a apei ν = 0,0131 m 2 /s. a) Regimul de curgere se estimează pe baza numărului lui Reynolds: (1.3.1) Viteza de curgere a apei se exprimă, în funcție de debit: (1.3.2) Numărul lui Reynolds se poate exprima, în funcție de debitul apei ca: (1.3.3) Q (l/s) Q (m 3 /s) 10 10-2 15 1,5 10-20 2 10-2 50 5 10-2 100 10-1 -2 972,43 laminar 1458,65 laminar 1944,86 laminar 4862,16 turbulent 9724,32 turbulent 10000 9000 8000 7000 6000 R e 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 Q ( l / s ) 90 100 regim laminar limita Re = f(q) Figura 1.3 Analiza regimului de curgere (R e ) în funcție de debit Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 4

b) Debitul corespunzător trecerii de la un regim de curgere laminar la un regim turbulent se exprimă ca: în care Re = 2320, valoare limită pentru curgere laminară. (1.3.4) Aplicația 1.4 Să se determine forța capilară şi înălțimea de ridicare prin capilaritate a apei la 10 C, într-un tub de rază r = 0.5 mm. Tensiunea superficială este σ = 0,074 N/m iar densitatea apei la 10 C este 999,73 kg/m 3. F G Figura 1.4 Înălțimea de ascensiune capilară Forța capilară se exprimă în funcție de tensiunea superficială conform relației: (1.4.1) Înălțimea apei prin tubul capilar este dată de legea lui Jurin: (1.4.2) Aplicația 1.5 Să se calculeze înălțimile de ridicare ale apei, benzenului şi glicerinei într-un tub cu diametrul d = 0,01 mm la temperatura de 20 C, cunoscând greutățile specifice şi tensiunile superficiale ale fluidelor. Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 5

Caiet de probleme de idraulică (dr. ing. Lăcrămioara Coarnă) Înălțimea la care se ridică fluidul în tubul capilar este dată de legea lui Jurin: (1.5.1) F Figura 1.5 Înălțimea de ascensiune capilară G Fluid (N/m 3 ) σ (N/m) (m) Apa 9793 0,07259 2,96 Benzen 8623 0,02892 1,34 Glicerina 12361 0,05923 1,92 Aplicația 1.6 Înălțimile la care urcă apa în trei tuburi capilare sunt: 1 = 2,5 cm, 2 = 50 mm şi 3 = 80 mm. Să se afle razele tuburilor capilare. Se dau: σ apă = 73 10-3 N/m, ρ apă = 999,73 kg/m 3. F G Figura 1.6 Înălțimea de ascensiune capilară Aplicând legea lui Jurin, se determină raza tubului capilar: (1.6.1) Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 6

(kg/m 3 ) σ (N/m) (mm) (m) r (mm) 999,73 73 10-3 50 0,05 0,30 25 0,025 0,60 80 0,08 0,19 Probleme propuse - Proprietățile fluidelor Proba de presiune a unui recipient de volum V 1 = 1,5 m 3 s-a făcut cu apă la presiunea p 1 = 50 at. Să se determine cantitatea de apă care s-a scurs din recipient din cauza neetanşeității, dacă după un timp oarecare presiunea în recipient ajunge la p 2 = 30 at. Coeficientul de compresibilitate al apei β = 48 10-6 cm 2 /kgf, iar deformațiile pereților se neglijează. Cantitatea de apă scursă din recipient se determină pe baza coeficientului de compresibilitate: (1.7.1) unde variația de presiune este: (1.7.2) Astfel, cantitatea de apă se calculează ca: (1.7.3) Printr-o conductă cu diametrul d = 10 cm, curge un licid cu debitul Q = 10 l/s. Să se determine regimul de curgere dacă vâscozitatea cinematică a licidului este ν = 3 cst. Numărul lui Reynolds se exprimă ca: (1.8.1) Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 7

Deoarece numărul lui Reynolds depăşeşte valoarea critică de 2300, curgerea prin conductă este în regim turbulent. Să se determine diametrul unei conducte prin care trebuie transportat petrol cu debitul Q = 5 dm 3 /s, cu vâscozitatea dinamică µ = 20 cpoise şi greutatea specifică γ p = 0,9 kgf/dm 3, în condițiile unui regim laminar limită (Re = 2320). Expresia numărului lui Reynolds în funcție de debitul transportat Q prin conducta de diametru d este: Diametrul conductei se exprimă din relația (1.9.1) ca: Pe baza relației dintre vâscozitatea cinematică şi vâscozitatea dinamică: (1.9.1) (1.9.2) (1.9.3) şi a relației dintre greutatea specifică şi densitate: obținem: (1.9.4) (1.9.5) Astfel diametrul conductei poate fi calculat din relația: (1.9.6) Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 8

Să se determine vâscozitatea cinematică şi dinamică a unui fluid care curge în regim laminar limită printr-o conductă cu raza r = 10 mm. Se cunosc Q = 1,5 dm 3 /s şi γ = 800 kgf/m 3. Din expresia numărului lui Reynolds, exprimat în funcție de raza conductei: se exprimă vâscozitatea cinematică: (1.10.1) (1.10.2) Pe baza relațiilor dintre vâscozitatea cinematică şi dinamică şi dintre densitate şi greutate specifică se obține: (1.10.3) Să se determine forța capilară F şi înălțimea de ridicare a apei (datorită capilarității) într-un tub de diametru d = 0,5 mm dacă tensiunea superficială este σ = 0,077 gf/cm. Se dă greutatea specifică a apei 9793 N/m 3. F G Figura 1.11 Înălțimea de ascensiune capilară Forța capilară se exprimă pe baza tensiunii superficiale: Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 9

(1.11.1) Înălțimea de ridicare a apei prin capilaritate este dată de legea lui Jurin: (1.11.2) Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică Page 10