1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA
|
|
- Σωφρόνιος Δουμπιώτης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 a. Agentul frigorific 1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA MARIMI DE INTRARE b. Debitul masic de agent frigorific lichid m l kg/s c. Debitul masic de agent frigorific vapori m v kg/s d. Presiunea de vaporizare p 0 bar e. Presiunea de condensare p k bar f. Temperatura de intrare a agentului frigorific lichid t li C g. Temperatura de intrare a agentului frigorific vapori t vi C h. Temperatura de ieşire a agentului frigorific vapori t ve C i. Titlul vaporilor de agent frigorific la intrare x vi j. Dimensiunile mantalei Φ M xδ M mm k. Dimensiunile tamburului Φ T xδ T mm l. Materialul ţevii m. Diametrul exterior al ţevii d e mm n. Grosimea peretelui ţevii δ t mm o. Aşezarea ţevilor p. Pasul longitudinal de aşezare a ţevilor s mm q. Rezistenţa termică interioară R i m K/W r. Rezistenţa termică exterioară R e m K/W s. Tipul nervurii t. Materialul nervurii u. Grosimea nervurii δ n mm v. Pasul nervurii u mm w. Înălţimea nervurii h mm 1.1 CALCULUL TERMIC ECUAŢIILE DE BILANŢ TERMIC ŞI TRANSFER DE CĂLDURĂ Deoarece regimul de temperaturi la care funcţioneaza aparatul este sub cel al mediului înconjurător, acesta se izolează termic iar ecuaţiile se vor scrie neglijindu-se schimbul de căldură cu exteriorul: Φ = m v (i ve - i vi ) = m l (i li - i le ) = k S t m (1.1) 1.1. STABILIREA REGIMULUI DE TEMPERATURI Pentru temperatura t vi (şi titlul x vi ) se citeşte din diagrame sau tabele entalpia vaporilor (umezi, saturaţi uscaţi sau supraîncălziţi) (i vi ) la presiunea corespunzătoare (p 0 ). Entalpia vaporilor supraîncălziţi la ieşirea din aparat (i ve ) se citeşte din diagrame sau tabele la presiunea p 0 şi temperatura t ve. Pentru temperatura t li se citeşte din diagrame sau tabele entalpia lichidului saturat (sau subrăcit) i li la presiunea corespunzătoare (p k ). Entalpia lichidului subrăcit (i le ) se deduce din ecuaţia de bilant energetic: i le = i li - m v m (i ve - i vi ) (1.1) l Pentru i le şi p k se citeşte din diagrama lg p - i temperatura t le. 1
2 Dacă la intrarea în aparat, vaporii de agent frigorific sunt umezi (x vi = 0,9... 0,98), schimbătorul de căldură se împarte în două zone (una pentru uscarea vaporilor, în care temperatura determinantă este temperatura de vaporizare, şi alta de supraîncălzire) pentru care calculul termic se face separat. t [ C] t t 1i t e C 1 > C t 1e t i t 1 Diferenţa medie logaritmică de S [m ] temperatură la curgerea în contracurent: t m = t Figura 1.1 Diagrama variaţiei temperaturilor max - t min (t le - t vi ) - (t li - t ve ) ln t = max ln t le - t (1.) fluidelor în lungul suprafetei de transfer de vi căldură t min t li - t ve Temperaturile medii ale fluidului în cele două stări: t lm = t li +t le ; t vm = t lm - t m (1.3) STABILIREA PROPRIETAŢILOR TERMOFIZICE Proprietaţile termofizice ale fluidelor se extrag din tabele sau diagrame la temperaturile medii ale acestora şi se înscriu intr-un tabel de forma celui de mai jos: Tabelul 1.1 Proprietaţile termofizice ale fluidelor Proprietate/Agent Agent frigorific lichid Agent frigorific vapori t [ C] ρ [kg/m 3 ] c p [kj/kg K] λ [W/m K] η [Pa s] ν [m /s] Pr [-] DETERMINAREA REGIMURILOR DE CURGERE Fluidul cald (agent frigorific lichid) - curgere în interiorul unei serpentine elicoidale; Fluidul rece (agent frigorific vapori) - curgere în spaţiul inelar manta - tambur peste un fascicul de ţevi (netede sau nervurate) (serpentina); Calculul sarcinii termice a aparatului [kw]: Φ = m l (i li - i le ) = m v (i vi - i ve ) (1.4) Ecuaţia de continuitate a debitului masic (pentru ţevi netede): m l = ρ l πd i 4 n s w l (1.5) m v = ρ v π (D i - D T ) - (π R si d e ) w v (1.6) unde: 4 n s - numărul de serpentine alimentate în paralel cu agent frigorific lichid ; δ d =... 6 mm - mărimea distantierului tambur - serpentină ; s 1 = d e + δ d - pasul transversal de asezare a ţevilor [mm] n c Σ i=1
3 D T 5 d e - diametru exterior tambur ; n c = numărul de cilindri de infasurare ai spirelor serpentinelor ; D i = D T + n c s 1 - diametru interior al corpului mantalei ; R si - razele spirelor serpentinelor [m]: R s1 = D T + d e + δ d ; R s = R s1 + δ d + d e (1.7) n c şi n s se aleg astfel încât vitezele obţinute să se încadreze în limitele recomandate; Vitezele agentului în cele două stari [m/s]: w l = 4 m π d i n s ρ l ; w v = Valorile criteriilor Reynolds sunt: m v (1.8) π (D i - D T ) 4 - (π R si d e ) ρ v Re l = w l d i ; Re ν v = w v d e l ν v (1.9) pentru lichid: dacă 300 < Re l < : regim tranzitoriu de curgere; pentru vapori: dacă 1000 < Re v < : regim tranzitoriu de curgere; CALCULUL COEFICIENTILOR DE CONVECTIE Calculul coeficientului de convecţie de partea agentului frigorific lichid ce curge prin serpentină. Pentru curgere tranzitorie sau turbulentă prin ţevi şi canale se utilizează relaţia criterială: Nu l = 0,01 Re l 0,8 Pr l 0,43 ε c ε l ε tr ε s (1.10) unde: ε c = (Pr l /Pr p ) 0,5 - coeficient care ţine cont de sensul fluxului de căldură ; ε l = 1,38 ( L s /d i ) -0,1 - coeficient ce ţine cont de lungimea necesară intrării fluidului în regimul stabilizat de curgere; pentru L s /d i > 50: ε l = 1 ε tr - coeficient de corectie pentru regimul tranzitoriu de curgere ; ε s - coeficient care tine cont de raza spirei serpentinei. Datorită curburii conductei, în liniile de curent ale fluidului apare o mişcare secundară de tip centrifugal care are ca efect îmbunătăţirea coeficientului de convecţie. Pentru d i /R s : Re cr 1 = 16,4 d i R s n c Σ i=1 ε s = 1 + 1,77 d i R s (1.11) 0,8 d i ; Re cr = R s (1.1) Influenţa coeficientului ε s se ia în considerare astfel: Re < Re cr1 : curgere laminară fară circulaţie secundară; se foloseşte ecuaţia criterială pentru curgere laminară cu ε s = 1 ; Re cr1 < Re < Re cr : curgere laminară cu circulaţie secundară; se foloseşte ecuaţia criterială pentru curgere turbulentă cu ε s = 1 ; Re cr < Re: curgere turbulentă cu circulaţie secundară; se foloseşte ecuaţia criterială pentru curgere turbulentă corectată cu ε s ; Dimensiunea determinantă pentru calculul criteriilor Re şi Nu este diametrul interior al ţevii (d i ). 3
4 α l = Nu l λ l d i (1.13) Calculul coeficientului de convecţie de partea agentului frigorific vapori Relaţia folosită depinde de natura fascicolului de ţevi şi de tipul nervurilor; astfel: pentru curgerea vaporilor umezi (x vi 0,98) sau uscaţi peste un fascicul de ţevi netede: Nu v = c Re v m Pr v n ε c ε z (1.14) unde: c, m, n - coeficienti ce ţin seama de aşezarea ţevilor astfel: Tabelul 1. Regim Asezare ţevi de Coridor Şah Obs. curgere c m n c m n 10 <Re<10 3 0,5 0,50 0,36 0,71 0,50 0, <Re< ,7 0,63 0,36 0,35 (s 1 /s ) 0, 0,6 0,36 (s 1 /s )< 0,4 (s 1 /s )> <Re 0,033 0,80 0,4 0,031 (s 1 /s ) 0, 0,80 0,40 ε c - coeficient ce ţine seama de sensul fluxului de căldură ; ε z - coeficient ce ţine seama de numărul de rânduri de ţevi din fascicul: pentru ţevi asezate în coridor: dacă 10 Re 10 3 : ε z = 1 dacă 10 3 < Re: ε z= = 0,81 ; ε z=4 = 0,91 ; ε z=6 = 0,93 ; ε z=8 = 0,95 ; ε z=10 = 0,97 ; pentru ţevi asezate decalat: dacă 10 Re 10 3 : ε z= = 0,88 ; ε z=4 = 0,93 ; ε z=6 = 0,96 ; ε z=8 = 0,98 ; ε z=10 = 0,99 ; dacă 10 3 < Re: ε z= = 0,73 ; ε z=4 = 0,88 ; ε z=6 = 0,9 ; ε z=8 = 0,95 ; ε z=10 = 0,97 ; Relaţia de calcul este valabilă pentru Re = , 10 6 şi Pr = 0, : - pentru ţevi aşezate în coridor dacă: 0,6 s 1 /s,5 - pentru ţevi aşezate decalat dacă: 0,33 s 1 /s 8 Dimensiunea determinantă pentru calculul criteriilor Reynolds şi Nusselt este diametrul exterior al ţevii d e. Viteza de calcul este viteza în secţiunea minimă de curgere. α v = Nu v λ v d e (1.15) pentru curgerea vaporilor umezi (x vi = 0,9... 0,98) peste un fascicul de ţevi netede: Nu x<1 = Nu x=1 [ (1 - x) -1.08] (1.16) Există şi varianta constructivă a serpentinelor din ţevi cu nervuri joase, situaţie în care coeficientul de convecţie obţinut trebuie corectat în mod corespunzător CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CĂLDURĂ Coeficientul global de transfer de căldură raportat la suprafaţa interioară [W/m K]: 4
5 1 k Si = 1 + R α e S i v S + δ t d i e λ t d i + d + (1.17) 1 + R e α i l CALCULUL SUPRAFEŢEI DE TRANSFER DE CALDURA Suprafaţa interioară de transfer de căldură necesară este [m ]: Φ S i = (1.18) k Si t m 1. CALCULUL CONSTRUCTIV 1..1 CALCULUL DIMENSIUNILOR PRINCIPALE Lungimea necesară totală a ţevii serpentinelor [m]: L ts = S' i (1.19) π d i Numărul necesar mediu de rânduri de ţevi [buc.]: L ts n m = n c (1.0) π Σ R si i=1 Prin întregirea lui n m se are în vedere şi realizarea unui grad de acoperire pentru suprafaţa de transfer de căldură; cu n m întreg se recalculează lungimea medie a ţevii serpentinelor (L ts ). Lungimea unei serpentine [m]: L s = L ts n (1.1) s Numărul de spire ale unei serpentine [buc]: L s n sp i = (1.) π R si Lungimea totală a ţevii [m]: L t = L ts + 0,5 (1.3) Lungimea tamburului [m]: L T = n sp 1 s (1.4) Figura 1. Schimbător de căldură regenerativ cu serpentină în manta (putere mare) 1.. CALCULUL DIAMETRELOR RACORDURILOR Calculul se face cu ajutorul ecuaţiei de continuitate impunând viteza de curgere. m = ρ π d i rac 4 w (1.5) 5
6 Figura 1.3 Schimbător de căldură regenerativ cu serpentină în manta (putere mică) Pentru agentul frigorific vapori, viteza de curgere este de m/s la aspiraţie, iar pentru agentul frigorific lichid, viteza de curgere în serpentină este de 0,8...1 m/s. 1.3 CALCULUL FLUIDODINAMIC Pierderile totale de presiune reprezintă suma dintre pierderile de presiune prin frecare şi cele locale [N/m ]: p tot = p f + p l (1.6) PIERDERI DE PRESIUNE PENTRU AGENTUL FRIGORIFIC LICHID Pierderile de presiune prin frecare pentru agentul frigorific lichid: p fl = λ ρ l w l Pierderile de presiune locale pentru agentul frigorific lichid: p ll = ξ n sp i ρ l w l L s d i (1.7) (1.8) unde: ξ = 0,4...0,5 - coeficient de rezistenţă locală pentru întoarcerea curentului cu 360 într-o spiră ; 1.3. PIERDERI DE PRESIUNE PENTRU AGENTUL FRIGORIFIC VAPORI Pierderile de presiune prin frecare pentru agentul frigorific vapori: p fv = 0,53 n Re -0,1 v ρ v w v unde: n - numărul de rânduri de ţevi în lungul curentului de vapori ; Pierderile de presiune locale pentru agentul frigorific vapori: p lv = ξ n rac ρ v w v unde: ξ = 1,5 ; n rac = - numărul de racorduri de intrare-ieşire ; (1.9) (1.30) 1.4 CALCULUL DE REZISTENŢĂ Acesta se face având în vedere construcţia cu manta a aparatului. 6
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότερα1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE
1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE a. Agentul frigorific b. Mediul răcit c. Debitul masic de agent frigorific m 2 kg/s d. Temperatura de iesire
Διαβάστε περισσότερα1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI
1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI a. Sarcina termică Φ 0 kw b. Agentul frigorific c. Temperatura medie a aerului rece t am C d. Umiditatea relativă a aerului φ ai % e. Răcirea aerului t a
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα1. PROIECTAREA UNUI CONDENSATOR RĂCIT CU AER DE PUTERE MICĂ
. PROIECTAREA UNUI CONDENSATOR RĂCIT CU AER DE PUTERE MICĂ a. Agent frigorific b. Debitl masic de agent frigorific m kg/s c. Temperatra de intrare a agentli de răcire t i C d. Încălzirea agentli de răcire
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα10. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ
ermotehnică 2 0. SCHMBĂOARE DE CĂLDURĂ Schimbătoarele de căldură sunt dispozitive în interiorul cărora, un agent termic cald, numit agent termic primar, transferă căldură unui agent termic mai rece, numit
Διαβάστε περισσότερα3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραFizică. pentru. Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare. Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară.
Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară. 9. Schimbatoare de caldură. 9.2 Procese fizice specifice pasteurizării, sterilizării termice si ale liofilizării (criodesicării).
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραSisteme dinamice. VI. Modelarea matematică a sistemelor. Studiul de caz D Schimbător de căldură multitubular în manta
Sisteme dinamice VI. Modelarea matematică a sistemelor Studiul de caz D Schimbător de căldură multitubular în manta 1. Descrierea Modelului Ca un exemplu de sistem cu transfer de energie şi masă, vom descrie
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραTRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice - 1. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR
TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice -. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR Teoria propagării sau transmiterii căldurii se ocupă cu cercetarea fenomenelor şi
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCONDENSAREA. o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE
CONDENSAREA CONDENSAREA o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: Racire; Racire si comprimare simultana; o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE Scopul
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραSCHIMBATOARE DE CALDURA
SCHIMBATOARE DE CALDURA SCHIMBATOARE DE CALDURA o Sunt aparate utilizate in industrie pentru realizarea unor OPERATII insotite de trecerea CALDURII (ENERGIEI TERMICE): de la un loc la altul; de la o materie
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα13. Răcitoare de aer şi baterii de răcire
URăcitoare de aer prin suprafaţă 13. Răcitoare de aer şi baterii de răcire Prin răcitoare de aer (RA) se înţeleg aparatele schimbătoare de căldură destinate răcirii şi uneori uscării aerului, în circulaţie
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραBARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραTabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραMĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării
MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE 1. Introducere/ Scopul lucrării Presiunea este una dintre cele mai importante proprietăți a unui gaz sau amestec de gaze. Presiunea este definită,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραBobine de reactanţă fără miez feromagnetic
Bobine de reactanţă fără miez feromagnetic Anoaica Nicolae Anoaica Paul - Gabriel Bobine de reactanţă fără miez feromagnetic 009 Prefaţă Lucrarea se adresează inginerilor electrotehnicieni proiectanţi,
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότερα19. Instalaţii frigorifice cu absorbţie cu soluţie hidroamoniacală
Generatoare de vapori 19. Instalaţii frigorifice cu absorbţie cu soluţie hidroamoniacală 19.1 Generatoare de vapori Generatorul de vapori este unul din aparatele principale ale IFA şi are rolul de a furniza
Διαβάστε περισσότεραTRANSPORTUL FLUIDELOR. Lucian Gavrila OPERATII UNITARE 1 1
TRANSPORTUL FLUIDELOR Lucian Gavrila OPERATII UNITARE 1 1 TRANSPORTUL FLUIDELOR o În marea majoritate a cazurilor transportul fluidelor este preferat transportului solidelor. Astfel, este preferat transportul
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραREZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID
REZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID - - . OBIECTUL LUCRĂRII Relaţiile de calcul ale rezistenţelor neumatice neliniare. Cunoaşterea diafragmelor,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 6 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE REZISTENȚĂ HIDRAULICĂ LINIARĂ. 6.1 Considerații teoretice
4 Lucrarea 6 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE REZISTENȚĂ HIDRAULICĂ LINIARĂ 6.1 Considerații teoretice O instalaţie care asigură transportul şi distribuţia fluidelor (lichide, gaze) între o sursă şi un consumator
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότεραSCHIMBATOARE DE CALDURA cu suprafete extinse
SCHIMBATOARE DE CALDURA cu suprafete extinse NECESITATEA UTILIZARII o Cand coeficientii individuali de transfer termic ai celor doua fluide au valori mult diferite: - abur in condensare: 5000 21000 W.m
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CURGERII PRIN ORIFICII
STUDIUL CURGERII PRIN ORIFICII CONSIDERAŢII TEORETICE Orificiile sint deschideri de diferite forme geometrice, practicate in peretii rezervoarelor in vederea golirii acestora. Pentru definirea unor elemente
Διαβάστε περισσότεραIn cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.
ECHILIBRUL FAZELOR Este descris de: Legea repartitiei masice Legea fazelor Legea distributiei masice La echilibru, la temperatura constanta, raportul concentratiilor substantei dizolvate in doua faze aflate
Διαβάστε περισσότερα