PROCEDURA PENTRU CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU TEHNOLOGIC IN INSTALATIILE DE DISTRIBUTIE ALE OPERATORULUI INDUSTRIAL ENERGY S.A. PO-IE-09.

Σχετικά έγγραφα
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,


VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 1 Şiruri de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii


Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic. în rețelele electrice de interes public. CAPITOLUL I Dispoziții generale

Integrala nedefinită (primitive)

Maşina sincronă. Probleme

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Stabilizator cu diodă Zener

Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Circuite electrice in regim permanent

Curs 4 Serii de numere reale

Subiecte Clasa a VIII-a

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Subiecte Clasa a VII-a

TERMOCUPLURI TEHNICE

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

V O. = v I v stabilizator

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

LOCOMOTIVE ELECTRICE

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE. Curs 7 1

SIGURANŢE CILINDRICE

riptografie şi Securitate

TRANSFORMATOARE TRIFAZATE DE PUTERE

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Cablu Ethernet aparţinând categoriei 5e, clasa D pentru pozare fixă - testat până la o valoare de 100 MHz

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Capitolul 30. Transmisii prin lant

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

Tratarea neutrului în reţelele electrice

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

FORMULE ŞI RELAŢII FOLOSITE ÎN ELECTROTEHNICĂ

Transcript:

cu relația: PROCEDURA PENTRU CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU TEHNOLOGIC IN INSTALATIILE DE DISTRIBUTIE ALE OPERATORULUI S.A. POIE09.06 SITUATIA ACTUALA Consumul propriu tehnologic pînǎ la apariția ord. ANRE nr. 15/12.03.2014 se determina CPTL = (E IL +ΔEpa) Edistrib (1) în care EIL este energia electrică intrată în reţeaua de distribuţie în luna de calcul, ΔEpa reprezinta pierderile active datorate necoincidentei punctelor de masura cu punctele de delimitare de reteaua de distributie a operatorului de distributie din amonte, Edistrib este energia electrică distribuită clienţilor. OBIECTUL PROCEDURII In conformitate cu prevederile ord. ANRE nr. 15/12.03.2014 estimarea consumului CPT orar de energie activǎ și reactivǎ se va realiza prin metodologia de calcul inclusǎ în aceastǎ procedurǎ. Deoarece consumul orar este identic egal, numeric, cu puterea medie orarǎ, procedura se va referi în continuare la calculul pierderilor de putere activǎ și reactivǎ. Pentru calculul efectiv, consumul tehnologic va fi divizat în douǎ secțiuni: CPThc = consumul tehnologic orar constant care reprezintǎ suma pierderilor constante din transformatoare, generatoare, linii electrice aeriene și subterane CPThv = consumul tehnologic orar variabil echivalent cu suma pierderilor în sarcinǎ din transformatoare, generatoare, linii electrice aeriene și subterane. De asemenea, fiecare din cele doua secțiuni vor avea valori separate pentru cele douǎ componente de energie activǎ și respectiv energie reactivǎ 1. CALCULUL COMPONENTELOR CPT ORARE, CONSTANTE 1.1 Formula de definție a celor doua componente activǎ și reactivǎ este: CPThca = ΔEcaTR + ΔEcaG componenta activǎ (1) CPThcr = ΔEcrTR + ΔEcrG + ΔEcrLEA + ΔEcrLEC componenta reactivǎ (2) NOTA: (a) Componenta activǎ conține doar valorile atribuite transformatoarelor și generatoarelor (dacǎ este cazul) corespunzînd consumurilor pentru magnetizarea fierului activ, respectiv pierderilor la mers în gol. (b) Liniile aeriene sau în cabluri subterane nu au componente constante sub formǎ activǎ, fiind exclusiv cu comportament reactiv capacitiv cînd sînt sub tensiune, respectiv: 1 7

ienergy pierderi prin dielectric numai pentru liniile in cablu pierderi prin rectanțele capacitive fatǎ de pǎmînt sau mutuale atît pentru LEA cît și pentru LES. (c) Transformatoarele (și generatoarele) au componente reactive puternice la mers în gol însa numai sub formǎ inductivǎ. In funcționare energia reactivǎ capacitivǎ a liniilor compenseazǎ energia reactivǎ inductivǎ a transformatoarelor. 1.2 Componenta constantǎ activǎ ΔEca TR pierderile active orare, constante, în transformator, egale cu pierderile în gol Po determinate prin testele din fabricǎ sau cu probele PRAM la PIF. ΔEcaG pierderile active în sitemul de excitație al generatorului (pentru punctele de racordare aferente centralelor electrice) în regimul de mers în gol excitat, la tensiunea și frecvența nominalǎ. Pierderile sînt determinate la probele PIF. 1.3 Componenta constantǎ reactivǎ Pierderile reactive din expresia de definiție de mai sus: 1.3.1 ΔEcr TR = pierderile reactive constante în transformator se determinǎ cu relația ΔEcr TR = Q0 = P0*tan φ0 plecînd de la cosφ0 = se obține (3) tanφ0 = (4) Dacǎ se dispune de mijloace de calcul digitale atunci tanφ0 = tan(arccosφ0) (5) 1.3.2 ΔEcrLEA pierderile reactive capacitive în liniile aeriene cu tensiunea pînǎ la 110kV se neglijeazǎ. 1.3.3 ΔEcrLEC pierderile dielectrice și pierderile prin curenți capacitivi în liniile subterane în cablu Calculul pierderilor dielectrice are urmǎtoarele etape: Determinarea valorii capacitǎților cablurilor Capacitatea cablurilor monofazate se poate obține direct din fișele tehnice ale producǎtorului sau prin calcul folosind urmǎtoarea relație: c0 = F.m 1 (6) Determinarea pierderilor dielectrice Pierderile dielectrice în liniile de cablu monofazate se obțin ușor cunoscînd tanδ pentru tipul de izolație propriu cablului și capacitatea cablului determinatǎ conform relației anterioare. Wd = tanδ = ωc0l U02 tanδ [W/m] (7) Se poate folosi relatia (6) și pentru alte forme de secțiuni de conductoare dacǎ se substiutie termenul Di/dc cu media geometrica a sectiunii conductorului Determinarea curențului capacitiv al liniei de cablu 2 7

Ic = = [A] (7a) Determinarea sarcinii capacitive a liniei de cablu (monofazat) Qcc = 3Uf *Ic = 3Uf 2 ωc0*l *10 3 [kvar] (7b) Cele doua constane de material utilizate mai sus, materialele uilizate la izolația cablurilor: εr εr și tanδ, au urmǎtoarele valori pentru tanδ polietilena reticulatǎ (XLPE): 2,3 0.000567 policlorura de vinil (PVC) 4 0,06 tetrafluorethylene (TEFLON) 2 0,0002 Simboluri dc diamentrul conductorului, mm Di diametrul exterior al izolațiein, mm c0 capacitatea cablului pe unitatea de lungime, F.m 1 L lungimea cablului în m Uf tensiunea de fazǎ a cablului, V Wd pierderile dielectrice pe unitatea de lungime, W.m 1 tan δ factorul de pierderi dielectrice al izolației εr permitivitatea relativǎ a izolației ω viteza unghiulara de variatie a cîmpului magnetic Pentru cablurile trifazate, atunci cînd valorile capacitǎților nu sînt disponibile din fișele tehnice ale fabricantului exista o formula empiricǎ pentru calculul capacitǎtii cablurilor trifazate armate, care este aplicabilǎ pentru conductoare circulare. Formula determinǎ capacitatea unui cablu trifazat pe fazǎ fațǎ de pǎmînt pe o lungima unitarǎ, de obicei 1 km. CN = *10 3 μf/km (7c) Unde: εr = permitivitatea relativǎ a dielectricului d = diametrul conductorului t = grosimea mantalei exterioare T = grosimea izolației conductorului Mǎrimile d, t, T trebuie exprimate in aceleași unitǎți de mǎsurǎ de obicei în metri. 3 7

ienergy NOTA : pierderile dielectrice în cabluri devin semnificative și se vor lua în considerare numai pentru cablurile de medie tensiune repectiv 6kV pentru cablurile cu izolație de PVC și 20kV pentru cablurile cu izolație XLPE. (conf. IEC 60287Electric cablescalculation of the current rating) Cu datele obținute cu relațiile (7b) și (7c) se poate calcula în continuare curentul capacitiv al cablului fatǎ de pǎmînt si respectiv sarcina capacitivǎ cu care este încǎrcat cablul ramas sub tensiune. Sarcina capacitivǎ este o valoare constantǎ deoarece nu depinde de sarcina activǎ cu care este încǎrcat cablul în timpul exploatǎrii ci numai de tensiunea la care este conectat cablul, și de lungimea acestuia. ΔEcLA pierderile prin curenți capacitivi în liniile aeriene se vor lua în considerare numai pentru tensiuni 110kV 2 CALCULUL COMPONENTELOR CPT ORARE VARIABILE CPThv = consumul tehnologic orar variabil se calculeazǎ ca suma pierderilor în sarcinǎ din transformatoare, (generatoare), linii electrice aeriene și subterane. 2.3 Componenta variabilǎ activǎ CPTahv = (CPTaL CPTaLC) x (8) în care CPTahv consumul propriu tehnologic orar, componenta variabilǎ activǎ CPTaL consumul tehnologic lunar total de energie activǎ, rezultat din diferența între înregistrarea ENEL privind cantitatea de energie activǎ totalǎ intratǎ în instalațiile operatorului de distribuție S.A., și cantitatea de energie distribuitǎ și înregistratǎ de I. ENERGY S.A. respectiv: CPTaL = EINTR EDISTRIB în componenta activǎ CPTaLC consumul tehnologic de energie activǎ lunar, constant, calculat pentru punctele de consum ale conform acestei proceduri coeficientul de pondere al consumului de energie activǎ corespunzǎtor orei i ( fațǎ de consumul total lunar ( ENEL. ) obținut din curbele de sarcinǎ înregistrate de OBSERVATIE: Deoarece punctele de racord ale operatorului IDUSTRIAL ENERGY S.A. la rețeaua operatorului din amonte ENEL Distribție S.A. sînt exclusiv numai puncte de consum, asfel cǎ înregistraile de energie active sînt întrun singur sens, coeficienții de pondere orarǎ se vor calcula cu valorile medii orare Eahi la puterea 1a. 2.4 Componenta variabilǎ reactivǎ 4 7

CPTrhv = (CPTrL CPTrLC) x (9) în care CPTrhv consumul propriu tehnologic orar, componenta variabilǎ reactivǎ CPTrL consumul tehnologic lunar total de energie reactivǎ, rezultat din diferența între înregistrarea ENEL privind cantitatea de energie reactivǎ totalǎ intratǎ în instalațiile operatorului de distribuție S.A., și cantitatea de energie distribuitǎ și înregistratǎ de operatorul respectiv: CPTrL = EINTR EDISTRIB în componenta reactivǎ CPTrLC consumul tehnologic lunar constant de energie reactivǎ, calculat pentru punctele de consum ale conform acestei proceduri = coeficientul de pondere al consumului de energie reactivǎ corespunzǎtor orei i, ( fațǎ de consumul total lunar, ( ), obținut din curbele de energie reactivǎ înregistrate de operatorul din amonte ENEL. NOTA: pentru calculul componentei reactive constante se va ține cont cǎ pierderile reactive în transformatoare sînt pur inductive în timp ce pierderile reactive în cabluri (pierderi dielectrice și sarcinile capacitive) sînt pur capacitive, asfel ca se va face diferența: CPTrLC = Erc trafo Erc cablu (10) La fel ca la calculul CPT de energie activǎ, rezultatul relației (9) va fi considerat valoare mǎsuratǎ la aplicarea regulilor de decontare pe piața angro. Tabel 1 SIMBOL Pn[MVA] In [A] I 0 [%] Io [A] Po[kW] cosφ 0 Qo Pcu tgφ 0 [kvar] [Kw] SRA1 T1 40 210 0,606 1,272 42,8 0,1766 238,5 185,85 5,573 T2 40/40/40 209,9 0,136 0,285 23,93 0,44 48.74 250,73 2,04 T3 40/40/40 210 0,79 1,659 52,8 0,167 311,4 218 5,898 T4 40/40/40 210 0,782 1,641 51,22 0,163 308,4 209 6,0214 T6 63 330,7 0,385 1,273 47,7 0,1966 237,8 246,3 4,985 SRA2 T1 40 209,9 0,5 1,0495 35 0,175 196,8 190 5,62 T2 40 209,9 0,501 1,0496 35 0,175 196,8 190 5,62 T3 25 131 0,219 0,287 20 0,366 48,4 121 2.543 T4 25 131 0,193 0,253 18,41 0,382 44,54 120,37 2.42 5 7

Tabel 2 LISTA ELEMENTELOR CU PIERDERI CONSTANTE SURSE DE PIERDERI Transformatoare STATIA SRA1 SRA2 SCHEME NORMALE Pierderi active Po [kw] PIERDERI CONSTANTE Pierderi reactive Qo [kvar ind] T1+T3+T6 143,3 787,7 T1+T2+T3+T6 167,23 835,94 T1+T4+T3+T6 194,52 1095,6 T2+T3 55 245.4 T1+T4 53,409 241,54 PT* MT/JT 21,900 149,704 Rețele MT** Piereri dielectrice Wd [W] 1 Rețele LES 6kV 560 119,6 2 Rețele LES 20kV 300 317,1 Pierderi curenți capacitivi Qc[kVAr cap] *) Suma pierderilor constante în transformatoarele de distribuție de MT/JT aflate în proprietatea operatorului S.A. **) Numai pentru rețelel aflate în proprietatea S.A. Din tabel rezultǎ pierderile reactive lunare constante: Er trafo = Qo * Tf = Qo * 720 [kvar] (11) Er cablu = (Wd +Qc) * Tf = (Wd+Qc) * 720 (12) 3 ETAPELE DE CALCUL CPT ORAR ACTIV SI REACTIV, 1. Obtinerea de la ENEL Distribuție S,A, a curbelor de sarcinǎ, pe o perioadǎ de o lunǎ, pentru energia activǎ și reactivǎ aferentǎ locului de consum Industrial Energy S,A,, 2. Calculul consumului total lunar aferent aferent utilizatorilor racordați la rețeaua Industrial Energy pentru energia activǎ și reactivǎ, 3. Calculul CPT sectiunea constantǎ corespunzator schemei normale de funcționare a rețelei de 110kV, din momentul respective, aparținînd Industrial Energy, utilizînd datele centralizate în tabelul (2) și relațiile (10), (11) și (12), 6 7

4. Calculul componentei variabile active orare a CPT aplicînd formula (8) pe curbele de sarcinǎ ENEL de la pct,1 5. Calculul componentei variabile reactive orare a CPT aplicînd formula (9) pe curbele de sarcinǎ ENEL de la pct,1 4. CONCLUZII Datele mǎsurate aferente consumurilor proprii tehnologice vor conţine pentru fiecare punct de mǎsurare, minim urmǎtoarele informaţii: a) valorile originale, ale energiei active şi reactive, pentru consumurile tehnologice pe circuitele de servicii auxiliare de c.a. ale stațiilor.de transformare IT/MT. Aceste valori vor fi mǎsurate pe fiecare interval de decontare, respectiv o orǎ, colectate din echipamentele de contorizare; b), valori calculate pe baza datelor procesate, cuprinzînd componenta constantǎ inclusǎ în consumul tehnologic, respectiv pierderile constante în transformatoare și pierderile capacitive în rețelele de cabluri subterane. Valorile vor fi calculate conform metodologiei incluse la cap. 1.3 și 1.4 ale acestei proceduri. Observație: Valorile obtinute pentru componenta constantǎ vor diferi sezonier functie de schema normalǎ de funcționare aprobatǎ de operatorul de distributie din amonte si operatorul de transport și de sistem. c) valori estimate în cazul datelor lipsǎ cu referire la pierderile variabile din transformatoare și retelele de distribuție, valori determinate si considerate ca valori mǎsurate prin aplicarea metodologiilor de calcul prezentate în cap.2 al prezentei metodologii. Consumul aferent serviciilor proprii tehnologice calculat și estimat conform prevederilor prezentei proceduri, va fi inclus în suma consumului agregat din Zona de Licenta a operatorului S.A. și va fi transmis PRE care sia asumat responsabilitatea Echilibrarii pentru zona de licențǎ menționatǎ. 7 7