Ştiaţi că biogazul?

www.biogasin.org Ştiaţi că biogazul? 1

Noţiuni de bază despre biogaz Biogazul este un amestec de metan, dioxid de carbon, azot, hidrogen şi hidrogen sulfurat. Compusul dorit este metanul, dar compoziţia exactă a biogazului variază în funcţie de materia primă utilizată pentru producerea acestuia. Biogazul este produs anaerob, ceea ce înseamnă, că poate fi generat doar în absenţa oxigenului (Digestie Anaerobă - AD). AD este întâlnită în multe medii naturale, cum ar fi sedimentele apelor marine, sau în stomacul rumegătoarelor. AD este un proces biochimic în care materia organică este descompusă de diferite microorganisme. Aceste microorganisme sunt capabile să supravieţuiască doar în condiţii anaerobe şi întuneric. Prin urmare, AD are loc în mod normal în digestoare, care sunt special concepute pentru acest scop. Digestoarele pentru biogaz sunt izolate ermetic de oxigen şi lumină. După ce materia primă a fost introdusă în digestor, procesată acolo, rezultă două produse principale din AD, şi anume biogazul şi digestatul: Digestatul reprezintă materia primă biodegradată, care rămâne în urma AD. În funcţie de materia primă, acesta conţine fie componente mai lichide, fie mai solide. Digestatul este un îngrăşământ excelent si are un avantaj considerabil în comparaţie cu materia primă de origine. Datorită tratamentului în timpul AD, mirosul ei este semnificativ redus, în timp elemente nutritive nu sunt afectate de AD şi rămân în digestat. În general, digestoare pot utiliza multe materiale biodegradabile. Cele mai frecvente categorii de biomasă utilizată în instalaţiile europene de biogaz sunt (Al Seadi et al, 2008) 1 : gunoi de grajd şi nămoluri animaliere, reziduuri şi produse secundare agricole, deşeuri organice digerabile din industria alimentară şi agro-industrii, fracţiunea organică a deşeurilor municipale şi de la catering, nămol de canalizare, culturi energetice (de exemplu, porumb, sorg, trifoi). Biogazul produs în timpul AD este eliminat din digestor şi prelucrat în continuare. Metanul este componenta din biogaz dorită, bogată în energie. Biogazul poate fi ars direct cu scopul de a produce căldură sau utilizat pentru generarea de electricitate. Purificat (imbunătăţit) biogazul poate fi folosit drept combustibil pentru vehicule sau injectat în reţeaua de gaze naturale ca substitut al gazului. Ştiaţi că biogazul este instrument pentru reducerea emisilor de GES? instrument pentru implementarea celor mai bune practici agricole? purtător de energie regenerabilă? sursă pentru dezvoltarea regională şi pentru beneficii socio-economice? 1 Sursa: Al Saedi T., Rutz D., Prassl H., Köttner M., Finsterwalder T., Volk S., Janssen R., Biogas Handbook, October 2008 2

Beneficiile biogazului Soluţie ecologică Cele mai bune practici agricole Spre deosebire de combustibilii fosili, arderea biogazului elibereaza doar cantitatea de CO 2 atmosferic, care a fost înmagazinată de plante în timpul creşterii lor. Astfel, circuitul de carbon al biogazului este închis. Din acest motiv, utilizarea biogazului reduce emisiile de CO 2 şi ajută la evitarea creşterii concentraţiei de CO 2 în atmosferă, care ajută la lupta impotriva incalzirii globale. Mai mult emisiile de alte GES, cum ar fi metanul şi protoxidul de azot din gunoiul de grajd netratat, sunt reduse. În general, reducerea emisiilor de GES datorită utilizării biogazului poate fi realizată de: Managementul gunoiului de grajd: reducerea potenţialelor emisii prin utilizarea CH 4 provenit de la gunoiul şi nămolurile animaliere Efect de substituţie: salvarea de emisii de la producerea de electricitate şi căldură, prin utilizare de biogaz (în cogenerare) Înlocuirea îngrăşămintelor fosile: Salvarea de emisii prin înlocuirea îngrăşămintelor minerale Creşterea animalelor poate produce metan (CH 4 ), emisiile provenite de la fermentaţia enterică şi atât CH 4 şi protoxid de azot (N 2 O) din managementul gunoiului de grajd. În multe ţări, efectivele mari de animale reprezintă o sursă importantă de emisii de GES. Producţia de biogaz de prin AD, conduce la formarea digestatului, care înlocuieşte utilizarea gunoiului de grajd brut ca îngrăşământ. Datorită faptului că digestatul are eficienţă mai mare ca îngrăşământ decât gunoiul de grajd brut, se asigură o substituire suplimentară a îngrăşămintelor minerale. Acest lucru duce la economii de GES datorită unei producţii reduse de îngrăşăminte minerale. Unul dintre principalele avantaje ale producerii de biogaz este abilitatea de a utiliza deşeuri ca materie primă pentru AD. O mare parte a deşeurilor municipale şi industriale conţine compuşi organici, care pot fi utilizaţi pentru producerea de biogaz în digestoare anaerobe. Aceasta reduce volumul de deşeuri, economiseşte bani şi contribuie la îndeplinirea reglementărilor naţionale şi europene de reciclare a deşeurilor. În plus, excesul de gunoi în zonele de creştere intensivă a animalelor, poate fi efectiv utilizat pentru producerea de biogaz. Acest lucru este considerat ca fiind una dintre bunele practici agricole în gestionarea gunoiului de grajd. În plus, digestatul produs contribuie la respectarea unor circuite ale nutrienţilor închise. Digestatul a îmbunătăţit eficienţa ca îngrăşământ, datorită omogenităţii şi accesibilităţii mai mari a nutrienţilor. Este bogat în azot, fosfor, potasiu şi microelemente şi poate fi aplicat pe soluri la fel ca şi gunoiul de grajd lichid. Alte avantaje ale digestatului comparativ cu gunoiul de grajd sunt o reducere a mirosurilor şi muştelor, ca urmare a biodegradării şi o siguranţă sanitar-veterinară îmbunătăţită, deoarece digestatul fie este supus unui proces de salubritazare controlat, anterior împrăştierii pe sol, fie salubrizarea este realizată chiar de către procesul de AD. Digestatul poate fi folosit ca substitut al ingrasamintelor sintetice. Astfel, încărcarea suplimentară cu nutrienţi este limitată. Acest lucru contribuie la respectarea directivelor UE, cum ar fi Directiva UE pentru Nitraţi. 3

Beneficiile biogazului Producerea de energie regenerabilă Beneficii socio-economice Biogazul acoperă o varietate de pieţe, inclusiv de electricitate, căldură şi carburanţi. Biogazul reprezintă un purtător de energie versatil iar cel mai adesea este utilizat pentru producerea de energie electrică şi/sau termică, sau este îmbunătăţit pentru injecţie în reţeaua de gaze naturale sau utilizat drept combustibil pentru autoturisme. Deoarece biogazul este purtător de energie cu valoare ridicată, care poate fi uşor transformată în alte forme de energie nu ar trebui să fie folosit numai ca sursă de căldură sau numai electricitate, ci în special pentru producerea de energie electrică în combinaţie cu utilizarea energiei termice, sau ca şi combustibil pentru transporturi. Căile eficiente ale biogazului (săgeţile îngroşate) sunt ilustrate în figura 2 de mai jos: Producţia de biogaz are multe beneficii sociale şi cele mai multe dintre acestea sunt legate de crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea rurală. În special regiunile rurale agricole şi sistemele de biogaz descentralizate mici şi mijlocii, pot avea avantaje considerabile, cum ar fi: Dezvoltarea unui sector de biogazi stimulează înfiinţarea de noi întreprinderi, care vor creşte veniturile şi vor da mai multe oportunităţi de locuri de muncă, dar, de asemenea, va spori creşterea economică a zonei. Biogazul poate contribui la revitalizarea zonelor rurale, făcându-le mai atractive pentru producători, investitori şi antreprenori. Deoarece biogazul poate genera energie electrică şi termică şi poate fi un substitut al combustibililor pentru vehicule, utilizarea acestuia contribuie la reducerea dependenţei de combustibilii fosili, şi totodată la diversificarea surselor de energie, la securitate, competitivitate şi furnizare durabilă a acesteia. Producţia şi utilizarea biogazului influenţează structura socio-economică în zonele rurale. Îmbunătăţeşte coeziunea socială a populaţiei locale. 2 Sursa: AEBIOM, European Biomass Association, A Biogas Roadmap for Europe, October 2009 4

Studii de caz Douăzeci şi opt (28) de regiuni au fost examinate în ţările ţintă BiogasIN (Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Letonia, România, şi Slovenia), iar următoarele paragrafe subliniază beneficiile potenţiale din utilizarea biogazului în aceste regiuni. Bulgaria În Bulgaria, cel mai mare potential pentru producerea de biogaz poate fi găsit în zonele din Nord-Est şi Central-Sudice. În aceste zone se află cele patru regiuni ţintă. Bulgaria are un potenţial mare pentru producerea de biogaz din culturi. Harta Bulgariei cu regiunile țintă BiogasIN Utilizarea biogazului în Bulgaria este subdezvoltată, în ciuda resurselor disponibile. Biogazul produs în Bulgaria, în principal, la staţiile de epurare a apelor reziduale, este folosit pentru nevoile proprii şi locale, şi nu este integrat în reţelele existente de gaze naturale. Piaţa bulgară de biogaz este încă în curs de dezvoltare. Încă nu există instalaţii de biogaz instalate, chiar dacă există un interes imens din partea unor fermieri şi investitori. Sunt greu de definit cantităţile de resurse pentru producerea de biogaz în Bulgaria. Atunci când se face evaluarea resurselor, se are în vedere cantitatea de material, generat din deşeuri organice şi din deşeuri agricole. Toate culturile sunt surse potenţiale de energie. Veliko Târnovo acoperă o suprafaţă de 4662 km 2. 275 de mii de oameni populează municipalitatea, din care 24% trăiesc în oraşul Veliko Tarnovo. Haskovo este cea mai mare dintre cele patru regiuni ţintă, acoperă o suprafaţă de 5543 km 2 şi este populat de 279 de mii de locuitori. Aproximativ 34% dintre ei trăiesc în oraşul Haskovo. Stara Zagora acoperă o suprafaţă de 5151 km 2 şi este populat de 389 de mii de oameni, dintre care 42% trăiesc în capitala. Jambol acoperă o suprafaţă de 3336 km 2. Acesta este populat de 141 de mii de locuitori, 65% dintre ei trăiesc în oraşul Jambol. 5

Beneficiile biogazului Beneficiile biogazului în Bulgaria Conform Planului Naţional de Acţiune privind Energia, în conformitate cu Directiva 2009/28/CE, ţinta naţională obligatorie a Bulgariei pentru anul 2020 este o cota de 16% energie din surse regenerabile din consumul final brut de energie, incluzând o cotă de 10% energie din surse regenerabile din consumul de energie în sectorul transporturilor. Contribuţia (capacitatea instalată, producţia brută de energie electrică) aşteptată de la biogaz în Bulgaria, pentru a răspunde ţintelor obligatorii pentru 2020, a fost estimată la 65MW sau 357GWh (31ktep). În plus, 20ktep este contribuţia estimată (consumul final de energie) de la biogaz, pentru încălzire-răcire în anul 2020. Bulgaria a ratificat protocolul de la Kyoto la UNFCCC în 15 august 2002. Ţinta adoptată de Bulgaria este o reducere cu 8% faţă de anul de bază (1988). Inventarul emisiilor de GES pentru anul 2008 a arătat că emisiile totale de GES exprimate în CO 2 -eq s-au ridicat la 73,5 milioane tone, ceea ce înseamnă o reducere de 44,6% între anul de referinţă şi 2008. Ponderea care revine agriculturii din emisiile de GES în 2008 a fost de 6,7% iar cea pentru furnizarea de energie, de 49,9%. Exploatarea biogazului produs din 100% gunoi de grajd disponibil în cele patru (4) regiuni ţintă din Bulgaria poate oferi următoarele rezultate: Regiuni ţintă / Avantaje ale biogazului Veliko Turnovo Haskovo Stara Zagora Jambol Scutiri de potenţiale emisii (ktco 2-eq per an) 199,49 197,76 203,58 174,61 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), (t/an) 2 957 2 882 2 900 2 918 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), ( /an) 855 313 833 833 838 941 844 213 Potenţial al producerii de energie electrică (în cogenerare), (GWh) 91 93 97 79 Ponderea energiei din biogaz în ţintele naţionale pentru energii regenerabile în 2020, % 2,9 3,0 3,1 2,5 Ponderea energiei din biogaz în ţinta naţională pentru biogaz în 2020, % 4,7 4,7 5,0 4,0 Capacitate înstalată, (MW) 12,2 12,5 13 10,6 Număr de instalaţii de biogaz (capacitate instalată de 24 25 26 21 0,5MW) Crearea de locuri de muncă la nivel local 38-232 39-237 41-248 33-202 Număr de gospodării alimentate cu energie electrică (obţinută prin co-generare) 26 293 26 648 27 923 22 716 Costurile investiţiilor (M ) 38,4 39,2 40,9 33,3 Ceea ce reprezintă: O economie de aproximativ 775,44 ktco 2 -eq sau 1,06% din emisiile per ţară pentru anul 2008 (în conformitate cu NIR 2010, CO 2 eq în 2008 a crescut la 73 431 ktco 2 -eq). O contribuţie cu 11,1% la ţinta naţională pentru energie regenerabilă în 2020 şi cu 18,4% la ţinta naţională pentru biogaz. O capacitate totală instalată de aproximativ 48,35MW cu costuri ale investiţiilor de 151,8M Aproximativ 100 noi instalaţii de biogaz mici (0,5MW fiecare) care crează în jur de 151-919 noi locuri de muncă. O economie de aproximativ 11 657 t/an îngrăşăminte artificiale în valoare de 3 372 399 /an 103 580 gospodării pot fi alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii cu cogenerare 6

Studii de caz Croaţia 67000 ha din judeţ sunt ocupate de terenurile agricole, din care 67% sunt utilizate în prezent. Un alt factor economic important în Judeţul Varaždin este industria de prelucrare a produselor alimentare. Agricultura şi industria alimentară asigură locuri de muncă pentru 12% din populaţia activă. Avantajele utilizării biogazului sunt foarte importante pentru acest judet, deoarece acesta este un mod ecologic de management al deşeurilor şi de recuperare de energie din deşeuri organice provenite din industria alimentară. Harta Croației cu regiunile țintă BiogasIN Judeţul Medimurje este situat în nordul extrem al Croaţiei. În ciuda faptului că este cel mai mic judeţ din Croaţia, este cel mai dens populat. 118 mii de locuitori trăiesc pe o suprafaţă de 730 km 2. Economia din Medjimurje este dinamică şi cu creştere rapidă, bazată pe o tradiţie îndelungată în antreprenoriat şi comerţ. 14% din populaţia din această regiune orientată pe export, locuieşte în zone rurale. Terenul agricol total acoperă o suprafaţă de 55 000 ha. Ponderea producţiei vegetale pe terenul arabil este de 60%, în timp ce 40% este utilizat pentru creşterea bovinelor (cea mai mare parte porcine şi păsări de curte). Culturile dominante sunt cerealele, cartofii şi legumele, plantele tehnice şi furajere. Judeţul Varaždin este un judeţ în nordul Croaţiei şi acoperă o suprafaţă de 1261 km 2. Populaţia este de aproximativ 184 de mii de locuitori. Judeţul Vukovar-Syrmia este predominat de o regiune de câmpie, acoperă o suprafaţă de 2448 km 2 şi este populat de 204 de mii de locuitori. Cea mai mare parte din judeţul Vukovar-Syrmia este utilizată pentru agricultură (150000 ha), datorită solului fertil, negru. Principalele produse agricole sunt grâu, porumb, sfeclă de zahăr şi de tutun. Acesta este primul judeţ croat care avea în funcţiune o instalaţie de biogaz agricol de la jumătatea anului 2009. Aproximativ 20% din potenţialul naţional de biogaz a fost atribuit acestui judet. Materii prime de bază disponibile pentru producerea de biogaz sunt gunoiul de grajd de la bovine, nămolurile de la crescătoriile de porci şi, în mai mică măsură, cele de la fermele avicole şi deşeurile de abator, plus materii prime din industria alimentară şi culturile energetice. Judeţul Osijek-Baranja este în principal o regiune de câmpie adecvată pentru dezvoltarea agricoulturii, acoperă o suprafaţă de 4155 km 2 şi e populat de 330500 de locuitori. Aproximativ 258 de mii ha de terenuri agricole sunt există în judeţ. Cerealele, culturile tehnice şi furajere sunt culturile dominante cultivate pe terenul arabil. Judetul are o instalaţie de biogaz agricol în funcţiune de la începutul anului 2010, iar aproximativ o treime din locatiile viitoare croate pentru biogaz au fost identificate aici. 7

Beneficiile biogazului Beneficiile biogazului în Croaţia Croaţia în perioada de pre-aderare pentru calitatea de membru deplin în UE respectă, de asemenea, obligaţiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, va produce 20% din energie din surse regenerabile şi va creşte eficienţa energetică cu 20%, până în 2020. Contribuţia (producţia brută de energie electrică) aşteptată de la biogaz în Croaţia, pentru a răspunde ţintelor obligatorii pentru 2020, a fost estimată la 722 GWh. Croaţia a ratificat protocolul de la Kyoto la UNFCCC în 30 mai 2007 (a intrat în vigoare în 28 august 2007). Ţinta adoptată de Croaţia este o reducere cu 8% faţă de anul de bază (1990). Inventarul emisiilor de GES pentru anul 2008 a arătat că emisiile totale de GES exprimate în CO 2 -eq s-au ridicat la 31,1 milioane tone, ceea ce înseamnă o reducere de 0,9% între anul de referinţă şi 2008. Ponderea care revine agriculturii din emisiile de GES în 2008 a fost de 10,8% iar cea pentru furnizarea de energie, de 28,6%. Exploatarea biogazului produs din 100% gunoi de grajd disponibil în cele patru (4) regiuni ţintă din Croaţia poate oferi următoarele rezultate: Regiuni ţintă / Avantaje ale biogazului Međimurje Varaždin Vukovar- Srijem Osijek- Baranja Scutiri de potenţiale emisii (ktco 2-eq per an) 23,72 29,53 49,42 92,08 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), (t/an) 75 126 244 418 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), ( /an) 21 786 36 377 70 622 120 857 Potenţial al producerii de energie electrică (în cogenerare), (GWh) 15 19 34 55 Ponderea energiei din biogaz în ţintele naţionale pentru energii regenerabile în 2020, % 0,2 0,3 0,5 0,9 Ponderea energiei din biogaz în ţinta naţională pentru biogaz în 2020, % 5,9 7,5 13,4 21,7 Capacitate înstalată, (MW) 2,0 2,6 4,6 7,4 Număr de instalaţii de biogaz (capacitate instalată de 4 5 9 15 0,5MW) Crearea de locuri de muncă la nivel local 6-38 8-48 14-87 23-140 Număr de gospodării alimentate cu energie electrică (obţinută prin co-generare) 3 590 4 554 8 145 13 245 Costurile investiţiilor (M ) 6,3 8,0 14,3 23,2 Ceea ce reprezintă: O economie de aproximativ 194,75 ktco 2 -eq sau 0,6% din emisiile per ţară pentru anul 2008 (în conformitate cu NIR 2010, CO 2 eq în 2008 a crescut la 31 132 ktco 2 -eq). O contribuţie cu 2% la ţinta naţională pentru energie regenerabilă în 2020 şi cu 48,4% la ţinta naţională pentru biogaz. O capacitate totală instalată de aproximativ 16,52MW cu costuri ale investiţiilor de 51,9M Aproximativ 33 noi instalaţii de biogaz mici (0,5MW fiecare) care crează în jur de 52-314 noi locuri de muncă. O economie de aproximativ 863 t/an îngrăşăminte artificiale în valoare de 249 641 /an 29 533 gospodării pot fi alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii cu cogenerare 8

Studii de caz Republica Cehă Regiunea Moravia de Sud este situată în partea de sud-est a Republicii Cehe şi acoperă o suprafaţă de 7195 km 2. În Moravia de Sud locuiesc 1,147 milioane de oameni. Terenurile agricole reprezintă mai mult de 60% din suprafaţa totală a regiunii, din care 83% este teren arabil. Harta Republicii Cehe cu regiunile țintă BiogasIN Republica Cehă este în topul 10 al producătorilor de biogaz din Uniunea Europeană. În 2009, Republica Cehă a realizat o producţie primară de energie din biogaz de 129,9 ktep (kilo t echivalent petrol), ceea ce echivaleaza 441,3 GWhel. Aceasta reprezintă consumul de energie electrică al aproximativ 100000 de gospodării de patru persoane pe timp un an. Republica Cehă arată o tendinţă de creştere a producţiei de energie de la instalaţiile de biogaz. Din 2008 până în 2009, producţia de energie electrică prin utilizarea de biogaz a crescut cu 65%. Regiunea Boemia Centrală este situată în partea de vest a Republicii Cehe şi ocupă o suprafaţă de 11015 km 2. Aceasta este populată de 1230700 locuitori. Legăturile strânse cu capitala din centrul geografic al regiunii caracterizează structura socio-economică a acesteia. Majoritatea angajaţilor lucrează în sectoarele de producţie şi în agricultură. Regiunea Moravia-Silezia se află în nord-estul Republicii Cehe. Ea acoperă o suprafaţă de 5427 km 2, din care mai mult de 50% este teren agricol. Moravia-Silezia este regiunea cea mai populata din Republica Cehă, cu mai mult de 1,25 milioane de locuitori. Regiunea Boemia de Sud este situată în partea de sud-vest a Republicii Cehe. Ea acoperă o suprafaţă de 10057 km 2 şi are 636 de mii de locuitori, din care 35% trăiesc în zonele rurale. Zona este activă în agricultură şi piscicultură. 9

Beneficiile biogazului Beneficiile biogazului în Republica Cehă Planul Naţional de Acţiune pentru Energie Regenerabilă al Republicii Cehe sugerează o ţintă de 13,5% energie din surse regenerabile din consumul final brut de energie şi îndeplinirea unei ţinte de 10,8% energie din surse regenerabile în transporturi din consumul final brut de energie. Contribuţia (capacitate instalată, producţia brută de energie electrică) aşteptată de la biogaz în Republica Cehă pentru a răspunde ţintelor obligatorii pentru 2020 a fost estimată la 417MW sau 2871 GWh (247ktep). În plus, 167ktep este contribuţia estimată (consumul final de energie) de la biogaz pentru încălzire-răcire în anul 2020. Republica Cehă a ratificat protocolul de la Kyoto la UNFCCC în 15 noiembrie 2001 (a intrat în vigoare în 16 februarie 2005). Ţinta adoptată de Republica Cehă este o reducere cu 8% faţă de anul de bază. Inventarul emisiilor de GES pentru anul 2008 a arătat că emisiile totale de GES exprimate în CO 2 -eq s-au ridicat la 141,4 milioane tone, ceea ce înseamnă o reducere de 27,2% între anul de referinţă şi 2008. Ponderea care revine agriculturii din emisiile de GES în 2008 a fost de 5,9% iar cea pentru furnizarea de energie, de 47,7%. Exploatarea biogazului produs din 100% gunoi de grajd disponibil în cele patru (4) regiuni ţintă din Republica Cehă poate oferi următoarele rezultate: Regiuni ţintă / Avantaje ale biogazului Regiunea Boemia de Sud Regiunea Moravia de Sud Regiunea Boemia Centrală Regiunea Moravia-Silezia Scutiri de potenţiale emisii (ktco 2-eq 476,18 231,66 406,19 186,52 per an) Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), (t/an) 13 069 7 516 12 209 5 183 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), ( /an) 3 780 622 2 174 092 3 531 745 1 499 337 Potenţial al producerii de energie electrică (în cogenerare), (GWh) 255 118 213 100 Ponderea energiei din biogaz în ţintele naţionale pentru energii 2,3 1,1 2,0 0,9 regenerabile în 2020, % Ponderea energiei din biogaz în ţinta naţională pentru biogaz în 2020, % 25,4 11,7 21,2 9,9 Capacitate înstalată, (MW) 34,2 15,8 28,6 13,4 Număr de instalaţii de biogaz 68 32 57 27 (capacitate instalată de 0,5MW) Crearea de locuri de muncă la nivel 107-651 50-301 89-544 42-255 local Număr de gospodării alimentate cu energie electrică (obţinută prin cogenerare) 74 959 34 583 62 558 29 364 Costurile investiţiilor (M ) 107,5 49,8 89,8 42,2 Ceea ce reprezintă: O economie de aproximativ 1300,55 ktco 2 -eq sau 0, 92% din emisiile per ţară pentru anul 2008 (în conformitate cu NIR 2010, CO 2 eq în 2008 a crescut la 141 400 ktco 2 -eq). O contribuţie cu 6,3% la ţinta naţională pentru energie regenerabilă în 2020 şi cu 68,2% la ţinta naţională pentru biogaz. O capacitate totală instalată de aproximativ 92,13MW cu costuri ale investiţiilor de 289,3M Aproximativ 184 noi instalaţii de biogaz mici (0,5MW fiecare) care crează în jur de 288-1750 noi locuri de muncă. O economie de aproximativ 37 976 t/an îngrăşăminte artificiale în valoare de 10 985 796 /an 201 464 gospodării pot fi alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii cu cogenerare 10

Studii de caz Grecia Zona reprezintă cea mai importantă regiune agricolă din Grecia cu 3472 km 2 teren agricol. Creşterea animalelor joacă de asemenea un rol important în Larissa. Etolia-Acarnania ocupă o suprafaţă de 5461 km 2. Populaţia prefecturii este de 223000 de locuitori. Etolia-Acarnania este o zonă montană, astfel doar 20% din suprafaţa sa este câmpie. Cu toate acestea, 2121 km 2 sunt utilizaţi pentru agricultură, producând atât produse vegetale cât şi produse animale. Harta Greciei cu regiunile țintă BiogasIN Grecia este situată la limita de sud-est a Europei, ocupă o suprafaţă de 132000 km 2 şi are o populaţie de 10960000 conform recensământului din 2001 (din care 66% locuiesc în zonele urbane). Preveza este cea mai mică dintre cele patru regiuni ţintă din Grecia, acoperind o suprafata de 1036 km 2. Aceasta este populată de 19 mii de locuitori. Doar 33% din suprafaţa totală este în câmpie. 306 km 2 din suprafaţa totală a Prevezei este utilizată pentru agricultură. În plus, creşterea animalelor este un factor economic important în această regiune. Grecia are o dezvoltare rapidă a pieţei de biogaz. Potenţialul teoretic al biogazului este foarte ridicat, mai ales din deşeuri organice şi gunoi de grajd. Utilizarea biogazului în majoritatea instalaţiilor de biogaz existente, acoperă în principal necesarul de căldură din instalaţii. Pentru anul 2008, capacitatea instalată de producere a energiei electrice din biogaz a fost 39,4 MW (40,8 MW în decembrie 2010) şi producţia brută de energie electrică a ajuns la 176,7 GWh [Operatorul Sistemului de Transport Elen]. Evia este a doua dintre cele mai mari insule şi se întinde pe un total de 4167 km 2. Populaţia acestei părţi este 215000 de locuitori, dintre care 41% trăiesc în zonele rurale. Evia prezintă 1707 km 2 suprafeţele agricole. Principala formă de agricultură o reprezintă cresterea extensivă a ovinelor în regiunile montane. Larissa acoperă o suprafaţă de 5381 km 2 şi este populată de 279300 de locuitori. 11

Beneficiile biogazului Beneficiile biogazului în Grecia Ţintele naţionale pentru SRE până la sfârşitul anului 2020, pe baza Directivei 2009/28/EC, sunt fixate după cum urmează: a) o contribuţie a energiei produse din surse regenerabile, la consumul final brut de energie, de 20%, b) o contribuţie a energiei produse din surse regenerabile, la consumul brut de energie electrica, cu o pondere de cel puţin 40%. Conform deciziei Ministerului Mediului (Α.Υ/Φ1/οικ.19598, octombrie 2010) capacitatea instalată de dorit pentru biomasă a fost stabilită la 350MW, c) o contribuţie a energiei produse din surse regenerabile, la consumul final de energie pentru încălzire şi răcire cu o pondere de cel puţin 20%. Conform prevederilor din Planul National de Acţiune pentru Energie Regenerabilă estimarea contribuţiei totale în energie electrică (capacitate instalată, producţia brută de energie electrică) aşteaptă de la biogaz pentru atingerea ţintelor obligatorii pentru 2020 este de 210MW şi 895GWh. Grecia a ratificat protocolul de la Kyoto la UNFCCC în 31 mai 2002 (a intrat în vigoare în 16 februarie 2005). Ţinta pentru Grecia este 25% mai mare faţă de anul de bază. Inventarul emisiilor de GES pentru anul 2008 a arătat că emisiile totale de GES exprimate în CO 2 -eq s-au ridicat la 126,9 milioane tone, ceea ce înseamnă o creştere de 20.34% între anul de referinţă şi 2008. Ponderea care revine agriculturii din emisiile de GES în 2008 a fost de 7% iar cea pentru furnizarea de energie, de 46,7%. Exploatarea biogazului produs din 100% gunoi de grajd disponibil în cele patru (4) regiuni ţintă din Grecia poate oferi următoarele rezultate: Regiuni ţintă / Avantaje ale biogazului Larissa Aitoloakarnania Preveza Evia Scutiri de potenţiale emisii (ktco 2-eq per an) 190,77 237,81 99,08 60,12 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), (t/an) 13 963 18 346 4 501 7 220 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), ( /an) 4 039 165 5 307 186 1 302 169 2 088 714 Potenţial al producerii de energie electrică (în cogenerare), (GWh) 70 84 35 17 Ponderea energiei din biogaz în ţintele naţionale pentru energii regenerabile în 2020, % 0,3 0,3 0,1 0,1 Ponderea energiei din biogaz în ţinta naţională pentru biogaz în 2020, % 1,0 1,2 0,5 0,3 Capacitate înstalată, (MW) 9,4 11,3 4,7 2,3 Număr de instalaţii de biogaz (capacitate instalată de 19 23 9 5 0,5MW) Crearea de locuri de muncă la nivel local 29-179 35-214 15-89 7-43 Număr de gospodării alimentate cu energie electrică (obţinută prin co-generare) 16 340 19 638 8 122 3 961 Costurile investiţiilor (M ) 29,5 35,4 14,9 7,2 Ceea ce reprezintă: O economie de aproximativ 587,78 ktco 2 -eq sau 0, 92% din emisiile per ţară pentru anul 2008 (în conformitate cu NIR 2010, CO 2 eq în 2008 a crescut la 126 900 ktco 2 -eq). O contribuţie cu 0,8% la ţinta naţională pentru energie regenerabilă în 2020 şi cu 3% la ţinta naţională pentru biogaz. Producţia teoretică de energie electrică în regiunile selectate poate acoperi mai mult de 70% din ţinta pentru biogaz în 2020 (895GWh). O capacitate totală instalată de aproximativ 27,67MW cu costuri ale investiţiilor de 86,9M Aproximativ 55 noi instalaţii de biogaz mici (0,5MW fiecare) care crează în jur de 87-526 noi locuri de muncă. O economie de aproximativ 44 031 t/an îngrăşăminte artificiale în valoare de 12 737 233 /an 48 061 gospodării pot fi alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii cu cogenerare 12

Studii de caz Letonia Regiunea Madona este a doua cea mai mare regiune din Letonia şi acoperă o suprafaţă de 3349 km 2, populată de 41662 de locuitori. 37% din teren este pentru agricultură. Principalele activităţi economice în regiune sunt silvicultura, prelucrarea lemnului, agricultura, turismul şi comerţul. Harta Letoniei cu regiunile țintă BiogasIN Sectorul leton al biogazului prevede doar puţină energie pe cap de locuitor în comparaţie cu alte ţări europene. Producţia primară de energie din biogaz în anul 2009 a fost de 4,3 tep (t echivalent petrol) / 1000 locuitori (faţă de 51,5 tep / 1000 locuitori în Germania). Astfel, producţia globală de energie din biogaz în Letonia este de 9,7 ktep, sau 45,0 GWhel. Cu toate acestea, asta reprezintă o creştere de 16,6% faţă de 2008. 45,0 GWh de energie electrică echivaleaza consumul anual a 10000 de gospodării de patru persoane. Regiunea Gulbene este una dintre cele mai mici regiuni din Letonia, având o suprafaţă de 1873 km 2. Aceasta este populată de 25496 de locuitori iar zonele agricole, acoperă 35% din suprafaţă. Principalele activităţi economice în regiunea Gulbene sunt legate de agricultură, silvicultură şi de prelucrare a lemnului. Regiunea Aluksne ocupă o suprafaţă de 2243 km 2 şi este populată de 23926 de locuitori. 29% din regiune este acoperită de zone agricole. Principalele activităţi economice în regiunea Aluksne sunt legate de agricultură, comerţ şi de prelucrare a lemnului. Regiunea Valmiera acoperă o suprafaţă de 2373 km 2 şi este populat de 57583 de locuitori. Aproximativ 37% din teritoriu este ocupat de teren agricol. Principala activitate economică în regiune este producţia agricolă, în timp ce activităţile industriale şi de servicii sunt mult mai concentrate în oraşul Valmiera. Calculul se bazează pe un consum asumat de energie electrică de 4500 kwh/a. 13

Beneficiile biogazului Beneficiile biogazului în Letonia Conform Planului de Acţiune pentru Energie Regenerabilă, în conformitate cu Directiva 2009/28/EC, ţintele Letoniei pentru SRE până în 2020 sunt: 1) până în 2020, ponderea energiei regenerabile în totalul consumului final brut de energie să crească la cel puţin 40% şi aceasta să crească treptat ulterior; 2) până în 2020, ponderea energiei regenerabile în sectorul transporturilor trebuie să ajungă cel puţin 10 % din consumul final brut de energie pentru transporturi şi să crească treptat ulterior. Contribuţia (capacitate instalată, producţia brută de energie electrică) aşteptată de la biogaz în Letonia, pentru a răspunde ţintelor obligatorii pentru 2020, a fost estimată la 92MW sau 584GWh (50ktep). În plus, 49ktep este contribuţia estimată (consumul final de energie) din biogaz pentru încălzire-răcire în anul 2020. Letonia a ratificat protocolul de la Kyoto la UNFCCC în 30 mai 2002 (a intrat în vigoare în 16 februarie 2005). Ţinta pentru Letonia este o reducere de 8% faţă de anul de bază. Inventarul emisiilor de GES pentru anul 2008 a arătat că emisiile totale de GES exprimate în CO 2 -eq s-au ridicat la 11,9 milioane tone, ceea ce înseamnă o creştere de 54,1% între anul de referinţă şi 2008. Ponderea care revine agriculturii din emisiile de GES în 2008 a fost de 17,5% iar cea pentru furnizarea de energie, de 17,9%. Exploatarea biogazului produs din 100% gunoi de grajd disponibil în cele patru (4) regiuni ţintă din Letonia poate oferi următoarele rezultate: Regiuni ţintă / Avantaje ale biogazului Valmiera Madona Gulbene Alūksne Scutiri de potenţiale emisii (ktco 2-eq per an) 15,55 15,38 8,71 7,05 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), (t/an) 764 774 445 368 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), ( /an) 220 948 223 962 128 739 106 588 Potenţial al producerii de energie electrică (în cogenerare), (GWh) 24 25 14 12 Ponderea energiei din biogaz în ţintele naţionale pentru energii regenerabile în 2020, % 0,3 0,4 0,2 0,2 Ponderea energiei din biogaz în ţinta naţională pentru biogaz în 2020, % 13,3 13,6 7,7 6,5 Capacitate înstalată, (MW) 3,2 3,4 1,9 1,6 Număr de instalaţii de biogaz (capacitate instalată de 6 7 4 3 0,5MW) Crearea de locuri de muncă la nivel local 10-61 11-64 6-36 5-31 Număr de gospodării alimentate cu energie electrică (obţinută prin co-generare) 10 272 10 509 5 970 5 000 Costurile investiţiilor (M ) 10,1 10,5 5,9 5,1 Ceea ce reprezintă: O economie de aproximativ 46,69 ktco 2 -eq sau 0, 4% din emisiile per ţară pentru anul 2008 (în conformitate cu NIR 2010, CO 2 eq în 2008 a crescut la 11 900 ktco 2 -eq). O contribuţie cu 1,1% la ţinta naţională pentru energie regenerabilă în 2020 şi cu 41,1% la ţinta naţională pentru biogaz. O capacitate totală instalată de aproximativ 10,07MW cu costuri ale investiţiilor de 31,6M Aproximativ 20 noi instalaţii de biogaz mici (0,5MW fiecare) care crează în jur de 32-191 noi locuri de muncă. O economie de aproximativ 2 351 t/an îngrăşăminte artificiale în valoare de 680 237 /an 31 751 gospodării pot fi alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii cu cogenerare 14

Studii de caz România Judeţul Giurgiu este situat în partea de Sud a României, ocupând o suprafaţă de 3526 km 2. Acesta este populat de 283408 locuitori, din care 69% în mediul rural (circa 58% din populaţia ocupată lucrează în agricultură). Suprafaţa constă în întregime din câmpie. Partea de sud a judeţului Giurgiu are acces la Dunăre. Harta României cu regiunile țintă BiogasIN Judeţul Teleorman acoperă o suprafaţă de 5790 km 2 şi are o populaţie de 413064 locuitori. 66% dintre oamenii din acest judeţ trăiesc în mediul rural (circa 59% din populaţia ocupată lucrează în agricultură). Suprafaţa judeţului Teleorman constă în întregime din câmpie. La sud este mărginit de Dunăre. România reprezintă una dintre cele mai slabe pieţe de biogaz din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, arată o tendinţă de creştere. Cantitatea de energie primară produsă de instalaţii de biogaz româneşti a fost mai mult decât dublată între 2008 şi 2009. În 2009, energia produsă de instalaţiile de biogaz echivalează cu 1,3 ktep (kilo t echivalent petrol), care reprezintă o putere de energie electrică de 1,0 GWh el. Judeţul Buzau este situat in partea de Est a Sudului României. Acesta ocupă o suprafaţă de 6103 km 2 şi este populat de 488763 locuitori, din care 59% trăiesc în mediul rural (cea mai mare parte din populaţia ocupată lucrează în agricultură). Judeţul este caracterizat prin centre industriale complexe izolate şi zone vaste de culturi şi de viţă de vie. Judeţul Vrancea este situat la nord de judetul Buzau şi ocupă o suprafaţă de 4857 km 2. Acesta este populat de 392619 locuitori, din care 62% trăiesc în mediul rural (aproximativ 49% din populaţia ocupată lucrează în agricultură). Judeţul prezintă vaste zone de culturi şi de viţă de vie. 15

Beneficiile biogazului Beneficiile biogazului în România Conform Planului de Acţiune pentru Energie Regenerabilă, în conformitate cu Directiva 2009/28/EC, ţinta României pentru SRE până în 2020 este ca ponderea energiei regenerabile în consumul total final brut de energie să fie majorată la 24%. Contribuţia (capacitate instalată, producţia brută de energie electrică) aşteptată de la biogaz în România, pentru a răspunde ţintelor obligatorii pentru 2020, a fost estimată la 195MW sau 950GWh (82ktep). România a ratificat protocolul de la Kyoto la UNFCCC în 19 martie 2001 (a intrat în vigoare în 16 februarie 2005). Ţinta pentru România este o reducere de 8% faţă de anul de bază. Inventarul emisiilor de GES pentru anul 2008 a arătat că emisiile totale de GES exprimate în CO 2 -eq s-au ridicat la 145,9 milioane tone, ceea ce înseamnă o reducere de 47,6% între anul de referinţă şi 2008. Ponderea care revine agriculturii din emisiile de GES în 2008 a fost de 13,9% iar cea pentru furnizarea de energie, de 38,6%. Exploatarea biogazului produs din 100% gunoi de grajd disponibil în cele patru (4) regiuni ţintă din România poate oferi următoarele rezultate: Regiuni ţintă / Avantaje ale biogazului Buzau Vrancea Giurgiu Teleorman Scutiri de potenţiale emisii (ktco 2-eq per an) 330,27 217,40 194,65 316,71 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), (t/an) 8 540 5 782 4 716 8 027 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), ( /an) 2 470 560 1 672 750 1 364 176 2 322 030 Potenţial al producerii de energie electrică (în cogenerare), (GWh) 212 140 124 202 Ponderea energiei din biogaz în ţintele naţionale pentru energii regenerabile în 2020, 0,3 0,2 0,2 0,3 % Ponderea energiei din biogaz în ţinta naţională pentru biogaz în 2020, % 4,4 2,9 2,5 4,2 Capacitate înstalată, (MW) 28,5 18,8 16,7 27,1 Număr de instalaţii de biogaz (capacitate 57 38 33 54 instalată de 0,5MW) Crearea de locuri de muncă la nivel local 89-541 59-357 52-316 85-515 Număr de gospodării alimentate cu energie electrică (obţinută prin co-generare) 150 595 99 640 87 989 143 347 Costurile investiţiilor (M ) 89,4 59,0 52,3 85,2 Ceea ce reprezintă: O economie de aproximativ 1059,03 ktco 2 -eq sau 0, 73% din emisiile per ţară pentru anul 2008 (în conformitate cu NIR 2010, CO 2 eq în 2008 a crescut la 145 900 ktco 2 -eq). O contribuţie cu 1,1% la ţinta naţională pentru energie regenerabilă în 2020 şi cu 14,0% la ţinta naţională pentru biogaz. O capacitate totală instalată de aproximativ 91,06MW cu costuri ale investiţiilor de 285,9M Aproximativ 182 noi instalaţii de biogaz mici (0,5MW fiecare) care crează în jur de 285-1730 noi locuri de muncă. O economie de aproximativ 27 066 t/an îngrăşăminte artificiale în valoare de 7 829 517 /an 481 572 gospodării pot fi alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii cu cogenerare 16

Studii de caz Slovenia Cu toate acestea, poziţia sa geografică şi infrastructura inferioară influenţează negativ puterea economică a regiunii. Regiunea Savinjska, numită după râul Savinja, se intinde de-a lungul văii care se află la est de centrul Sloveniei. 260 de mii de locuitori trăiesc în această regiune, care acoperă o suprafaţă de 2384 km 2. Pădurile acoperă aproape 57% din suprafaţa regiunii, în timp ce 40% adică 70000 ha sunt terenuri agricole. Principalele culturi agricole sunt de cereale pentru producţia de seminţe şi furaje. Agricultura este dominata de ferme animale mixte şi de creşterea animalelor prin păşunat. Harta Sloveniei cu regiunile țintă BiogasIN Producţia primară de energie din biogaz în Slovenia a crescut cu 59% între 2008 şi 2009. Aceasta este o creştere considerabil de mare, care a condus la o generare de energie electrică din utilizarea biogazului de 68.8 GWh el în 2009. Această cantitate de energie electrică acoperă consumul anual a mai mult de 15000 de gospodării de patru persoane. Regiunea Pomurska în partea de nord-est a Sloveniei acoperă o suprafaţă de 1337 km 2 şi are o populaţie de 123500 de locuitori. Este o regiune predominant agricolă cu culturi de câmp, reprezentând peste ¾ din totalul suprafeţei agricolă, de două ori mai mult ca media slovenă. Regiunea Gorenjska, care este aproape în întregime alpină, măsoară 2137 km 2 şi este populată de 203 mii de locuitori. 26% din suprafaţa regiunii este formată din terenurile agricole, care se caracterizează atât prin creşterea animalelor cât şi exploatarea pădurilor, dezvoltate. În plus, regiunea Gorenjska este una dintre regiunile cele mai dezvoltate economic din Slovenia, cu o puternică şi diversificată industrie, artizanat şi turism. Regiunea Spodnjeposavska este cea mai mică din cele patru regiuni ţintă, cu o suprafata de 1031 km 2 şi 78400 de locuitori care trăiesc în ea. Datorită condiţiilor naturale favorabile pentru activitatea agricolă această regiune este încă descrisă ca mediu rural. Sectorul agricol primar este creşterea animalelor. Spodnjeposavska oferă cea mai mare parte din producţia de energie electrică din toate regiunile slovene. Acest lucru este în primul rând datorită singurei centrale nucleare slovene, situate aici. Calculul se bazează pe un consum asumat de energie electrică de 4500 kwh/a. 17

Beneficiile biogazului Beneficiile biogazului în Slovenia Conform Planului de Acţiune pentru Energie Regenerabilă, în conformitate cu Directiva 2009/28/EC, ţinta Sloveniei până în 2020 este ca ponderea energiei regenerabile în consumul total final brut de energie să fie majorată la 25%. Contribuţia (capacitate instalată, producţia brută de energie electrică) aşteptată de la biogaz în Slovenia, pentru a răspunde ţintelor obligatorii pentru 2020, a fost estimată la 61MW sau 367GWh (32ktep). Slovenia a ratificat protocolul de la Kyoto la UNFCCC în 2 august 2002 (a intrat în vigoare în 16 februarie 2005). Ţinta pentru Slovenia este o reducere de 8% faţă de anul de bază. Inventarul emisiilor de GES pentru anul 2008 a arătat că emisiile totale de GES exprimate în CO 2 -eq s-au ridicat la 21,3 milioane tone, ceea ce înseamnă o creştere de 4,6% între anul de referinţă şi 2008. Ponderea care revine agriculturii din emisiile de GES în 2008 a fost de 9,3% iar cea pentru furnizarea de energie, de 31,7%. Exploatarea biogazului produs din 100% gunoi de grajd disponibil în cele patru (4) regiuni ţintă din Slovenia poate oferi următoarele rezultate: Regiuni ţintă / Avantaje ale biogazului Pomurska Savinjska Gorenjska Spodnjeposavska Scutiri de potenţiale emisii (ktco 2-eq per an) 174,97 251,54 98,66 53,73 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), (t/an) 5 569 3 444 1 521 1 242 Scutire de îngrăşăminte artificiale (Uree-Azotat de amoniu), ( /an) 1 610 905 996 350 440 048 359 324 Potenţial al producerii de energie electrică (în cogenerare), (GWh) 58 114 62 27 Ponderea energiei din biogaz în ţintele naţionale pentru energii regenerabile în 2020, % 1,2 2,3 1,2 0,5 Ponderea energiei din biogaz în ţinta naţională pentru biogaz în 2020, % 12,2 23,9 13,0 5,7 Capacitate înstalată, (MW) 7,8 15,3 8,3 3,6 Număr de instalaţii de biogaz (capacitate instalată 16 31 17 7 de 0,5MW) Crearea de locuri de muncă la nivel local 24-148 48-291 26-158 11-69 Număr de gospodării alimentate cu energie electrică (obţinută prin co-generare) 13 445 26 285 14 279 6 269 Costurile investiţiilor (M ) 24,5 48,1 26,1 11,4 Ceea ce reprezintă: O economie de aproximativ 578,9 ktco 2 -eq sau 2, 72% din emisiile per ţară pentru anul 2008 (în conformitate cu NIR 2010, CO 2 eq în 2008 a crescut la 21 300 ktco 2 -eq). O contribuţie cu 1,3% la ţinta naţională pentru energie regenerabilă în 2020 şi cu 5,2% la ţinta naţională pentru biogaz. O capacitate totală instalată de aproximativ 35,05MW cu costuri ale investiţiilor de 110M Aproximativ 70 noi instalaţii de biogaz mici (0,5MW fiecare) care crează în jur de 110-666 noi locuri de muncă. O economie de aproximativ 11 776 t/an îngrăşăminte artificiale în valoare de 3 406 627 /an 60 277 gospodării pot fi alimentate cu energie electrică produsă din biogaz în instalaţii cu cogenerare 18

Concluzii UE a stabilit o serie de ţinte climatice şi energetice care se doreşte să fie îndeplinite până în 2020, cunoscute sub numele de "20-20-20". Acestea sunt: o reducere a emisiilor UE de gaze cu efect de seră de cel puţin 20% sub nivelurile din 1990 20% din consumul UE de energie să vină de la surse regenerabile o reducere de 20% în consumul de energie primară comparativ cu nivelurile prognozate, să fie atinsă prin îmbunătăţirea eficienţei energetice. Potrivit ultimului Raport Rezumat UE al Inventarului de GES din 2010, emisiile totale de GES, fără LULUCF, în UE-27 au scăzut cu 11,3% între 1990 şi 2008 (627 milioane de tone de CO 2 eq). Emisiile au scăzut cu 2,0% (- 99 milioane de tone de CO 2 eq) între 2007 şi 2008. Emisiile în 2008 pentru UE-27 au fost cu 12,3% mai mici decât emisiile din anul de bază. Emisiile totale de gaze cu efect de seră exprimate în echivalenţi CO 2 (cu excepţia LULUCF), s-au ridicat în 2008 la 4939,7 milioane de tone. Energiile regenerabile vor juca un rol crucial pentru a satisface ţintele UE obligatorii pentru 2020 iar biogazul este una dintre acestea. Toate ţările şi regiunile ţintă prezintă economii semnificative ale emisiilor de GES. Potrivit evaluărilor BiogasIN aproximativ 4543,14 Kt echivalenţi CO 2 pot fi salvate, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul emisiilor de GES din ţările ţintă BiogasIN pentru anul 2008. În 2009, 8,3 Mtep energie primară produsă în UE din biogaz şi 25,2 TWh energie electrică (Eurobserv'er, 2010). În cele 28 de regiuni-ţintă 0,883 Mtep energie primară poate fi produsă din biogaz iar generarea de energie electrică din potenţialul teoretic de biogaz (folosind gunoi de grajd în proporţie de 100% într-o instalaţie cu co-generare) s-a ridicat la 2389 GWh sau 9,5% din producţia de energie electrică în 2008 în UE. Proiectele de biogaz necesită în continuare costuri de investiţii ridicate iar veniturile provin în principal de la sistemul de tarifare a preţurilor pentru producţia de energie electrică din RES. Capacitatea teoretică totală instalată a fost evaluată la 320,85 MW, iar costurile necesare investiţiilor sunt de aproximativ 1,007 M. Digestatul îmbunătăţeşte eficienţa fertilizării, datorită omogenităţii şi unei disponibilităţi mai mari a nutrienţilor. Utilizarea digestatului ca îngrăşământ poate înlocui utilizarea de îngrăşăminte minerale şi are cel puţin o dimensiune economică şi de mediu. În cele 28 de regiuni selectate de BiogasIN, stabilirea celor mai bune practici agricole pentru managementul gunoiului de grajd (Directiva Nitraţi), duce la economii de îngrăşăminte artificiale de 135721 t/an (uree-azotat de amoniu), în valoare de aproximativ 39,3 milioane /an. În cazul instalaţiilor de mici dimensiuni, la nivel de fermă, angajările part time ale fermierului pot oferi beneficii şi noi oportunităţi de venituri, în paralel. Implementarea instalaţiilor de biogaz poate creşte direct sau indirect numărul de locuri de muncă pe parcursul tuturor etapelor proiectului şi pe durata de viaţă iar pentru necesităţile proiectelor BiogasIN s-a apreciat că aproximativ 640 de noi instalaţii mici de biogaz (de 0,5MW fiecare) pot fi construite în regiunile selectate, care crează un număr de aproximativ 1000-6100 noi locuri de muncă. În Germania, ocuparea forţei de muncă în sectorul de producere a biogazului, în 2008, a ajuns la 7300 de locuri de muncă (4000 de locuri de muncă în sectorul de O & M şi 3400 în dezvoltarea de instalaţii de biogaz, Ministerul Federal al Mediului, Protecţiei Naturii şi Siguranţei Nucleare). Astăzi, sunt construite aproximativ 5000 de instalaţii de biogaz în mediul rural german. Ţările central şi est europene, cu sectoare agricole încă substanţiale, pot beneficia de dezvoltarea biogazului, deoarece aceasta contribuie direct la generarea de venituri rurale. 19

www.biogasin.org Bine aţi venit la Proiectul BiogasIN Imaginaţi-vă ce comunitate rurală europeană s-ar obţine dacă am putea exploata deşeurile agroindustriale, pe calea exploatării biogazului: a) producerea de energie regenerabilă din resurse locale, b) consum redus de resurse şi reciclare crescută, c) poluarea apei prin scurgeri de nutrienţi redusă, d) soluţie ecologică pentru problema eliminării deşeurilor deoarece digestatul poate fi folosit ca îngrăşământ, e) crearea de locuri de muncă şi dezvoltare rurală. BiogasIN îşi propune să creeze o piaţă durabilă pentru biogaz în Europa Centrală şi de Est (ECE): Bulgaria, Craotia, Republica Cehă, Grecia, Letonia, România, şi Slovenia, prin: Evidenţierea beneficiilor biogazului pentru comunităţile locale Raţionalizarea procedurilor de autorizare pentru investiţiile în biogaz Ajustarea şi crearea de noi scheme de finanţare pentru investiţiile de biogaz Rezultatele aşteptate în urma proiectului vor consta în majorarea activităţii de investiţii în biogaz în ţările ţintă şi în cele din jur. Project Partners WIP Renewable Energies (WIP), Germania European Biogas Association (EBA), Belgia Co-ordonator Energy Institute Hrvoje Pozar Savska cesta 163 Zagreb, Croaţia www.eihp.hr Fraunhofer (IWES), Germania Centre for Renewable Energy Sources and Savings (CRES), Grecia Czech Biogas Association (CzBA), Republica Cehă EKODOMA, Latvia Energoproekt, JSC (ENPRO), Bulgaria Razvojna agencija Sinergija, Slovenia Trinergi Grup (TG), România Contact Biljana Kulisic bkulisic@eihp.hr Tel: +385 1 6326 269 Fax: +385 1 6040 599 Contact în România Augustin Ofiţeru office@trinergi.ro Tel: +40318089903 Fax: +40203355551 Această broşură "Ştiaţi că biogazul?" este un delivrabil al proiectului BIOGASIN, care este un proiect de 30 de luni, care a început în mai 2010. Titlul complet este "Dezvoltarea unei pieţe durabile pentru biogaz în Europa Centrală şi de Est", şi este susţinut de programul Intelligent Energy - Europe (IEE). Realizat de CRES şi WIP 20 Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestei publicaţii revine autorilor. Ea nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene. Comisia Europeană Nu este responsabilă pentru orice utilizare posibilă a informaţiilor conţinute de acesta.