TRATAMENTE TERMICE. Curs 2: Operațiile de bază ale TT

Σχετικά έγγραφα
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

CĂLIREA. martensitică (durificare) de punere în soluţie

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

TRATAMENTE TERMOMECANICE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Integrala nedefinită (primitive)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Recoacerea. Curs 3. miercuri, 2 noiembrie 2011

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs 4 Serii de numere reale

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Considerații generale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

V O. = v I v stabilizator

MARCAREA REZISTOARELOR

Subiecte Clasa a VIII-a

Noțiuni termodinamice de bază

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

riptografie şi Securitate

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 1 Şiruri de numere reale

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul 14. Asamblari prin pene

1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot. Randamentul motoarelor

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Fig. 1. Procesul de condensare

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2


Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

5.1. Noţiuni introductive

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1


2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE


BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SIGURANŢE CILINDRICE

CURS 5 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Capitolul 30. Transmisii prin lant

BARDAJE - Panouri sandwich

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Aplicatii tehnice ale gazului perfect si ale transformarilor termodinamice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

STUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.


Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Circuite cu diode în conducţie permanentă

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

I X A B e ic rm te e m te is S

Transcript:

TRATAMENTE TERMICE Curs 2: Operațiile de bază ale TT 1

CUPRINS Operațiile de bază ale T.T. Operația de încălzire Transformarea α γ în cursul încălzirilor rapide, fără menținere Transformarea α γ în cursul încălzirilor cu menținere izotermă Operația de menținere Operația de răcire Transformări structurale la răcire, CCT; TTT Principiul construirii diagramelor CCT; TTT Aplicații practice ale diagramelor CCT; TTT 2

OPERAȚIILE DE BAZĂ ALE T.T. Tratamentul Termic ca proces tehnologic de prelucrare la cald a produselor metalice, este constituit dintr-o serie de op. care se execută într-o anumită succesiune și care sunt definite și caracterizate prin valoarea unor param. => parametrii tehnologici Operațiile de bază: Principale (înc.; menţ; răcire); Auxiliare anterioare (curăţire, protejare, spălare, ş.a.) Auxiliare ulterioare (curăţire, îndreptare, control, ş.a.) 3

OPERAȚIA DE ÎNCĂLZIRE 40-80% din durata totală a unui ciclu termic determină productivitatea Parametrii: Stabilirea Temperaturii de Încălzire t f reprezintă temperatura după care începe operaţia de menţinere se stabileşte în fc. de temp. pc. critice (A C1, A C3, A Ccem ) şi de tipul TT (recoarece, normalizare, călire, revenire). Stabilirea Vitezei de Încălzire În fc. de legile transmiterii căldurii în piesele metalice, tensiunile remanente, utilajele de înc. v. teoretică l.t.c. v. admisibilă t.r. v. posibilă u.î., mediul î. mărimea încărcăturii 4

TRANSFORMAREA α γ ÎN CURSUL ÎNCĂLZIRILOR RAPIDE, FĂRĂ MENȚINERE Influenţa vit. de încălzire asupra formării γ poate fi studiată cu ajutorul diagramelor de transf. la încălzire continuă, obținute cu ajutorul analizei dilatometrice. Trasate în sist. de coordonate temp. - timp (lg). Curbele reprezintă, pentru fiecare viteză de încălzire indicată în partea de sus a diagramei, diferitele etape ale formării austenitei în cursul încălzirii. 5

Diagrama de transformare la încălzire continuă a oţelului 34 CrMo 4 (0,34 % C; 1,07% Cr şi 0,17 % Mo): Ac 1, Ac 3 temp. de început, respectiv de sfârșit a transformării. 6

TRANSFORMAREA α γ ÎN CURSUL ÎNCĂLZIRILOR CU MENȚINERE IZOTERMĂ În practică, austenitizarea se realizează printr-o încălzire, până la o temperatură determinată, urmată de o menţinere la această temperatură cond. optime de austenitizare (t, τ menţ ), => compromis între o γ omogenă şi o γ cu un grăunte fin, cinetica de transformare a feritei și carburilor în austenită, în cursul menținerii izoterme. Epruvetele sunt încălzite la o temperatură determinată, unde sunt menținute durate diferite; apoi ele sunt răcite rapid și examinate la microscop => diagrame care descriu cinetica transformării. 7

Temperatura, C 1 2 3 4 Diagrama de transformare în condiții izoterme a unui oţel eutectoid normalizat în prealabil la 875 C 8 Timpul, s

CURBELE DE AUSTENITIZARE ALE UNUI OŢEL EUTECTOID C. 1, 2, începutul, respectiv sfârşitul transformării perlitei; C. 3 sfârșitul transformării carburilor, C. 4 limita dintre austenita neomogenă şi cea omogenă. Se observă că formarea austenitei continuă pe parcursul menținerii şi se termină cu atât mai repede cu cât temperatura este mai ridicată. 9

OPERAȚIA DE MENȚINERE are ca scop egalizarea temperaturii (durata de egalizare termică ) şi desăvârşirea proceselor de transformare structurală (durata de transformare ) Parametrii op. de menţinere sunt: temperatura de menținere t f durata de menținere gradul de egalizare (în practică 0,01 0,5) Durata de egalizare termică pentru piese cu grosimi mai mici decât 100mm, încălzite în cuptoare cu gaz sau electrice și pentru piese subțiri încălzite băi de săruri este aprox. ¼ din durata de încălzire 10

OPERAȚIA DE RĂCIRE De modul cum se execută depinde structura care va rezulta (proprietățile produselor) Parametrii: temperatura inițială t ir durata de răcire τ r viteza de răcire v r t ir temperatura la începutul răcirii (~tf) t fr temperatura la sfârșitul răcirii t med temperatura mediului de răcire 11

RĂCIREA ÎN MEDII CARE ÎŞI SCHIMBĂ STAREA DE AGREGARE Reprezentarea schematică a fazelor principale de răcire A. Calefacția B. Fierberea C. Răcire lentă Curba de răcire în medii care își schimbă starea de agregare 12

TRANSFORMĂRI STRUCTURALE LA RĂCIRE Diagramele TTT la răcire în condiţii izoterme diagramele de echilibru => structurile de echilibru ale aliajelor, apar în urma unor răciri foarte lente sunt construite în coordonate temp. conc. => nu pot da informaţii asupra structurilor în afară de echilibru, => răciri mai rapide 2 metalurgişti americani Davenport şi Bain Isothermal transformation diagrams Time-Temperature-Transformation diagramele Timp Temperatură Transformare 13

PRINCIPIUL CONSTRUIRII DIAGRAMELOR TTT continuous cooling transformation (CCT) 14

Reprezentarea schematică a transformării austenitei la răcire izotermă (temperatura constantă t b ) D. austenitizare " răcire cât mai rapidă " temp. de transformare stabilită, t i (sub A R1 ) ol. eutectoid (0,77 % C ), austenitic (t f = t a =A C1 + (30 50) C = 775 800 C t b1 (sub A R1 ) " menţ. τ 1, " răcire în apă (t m = 20 C) duritatea HV şi structura un alt lot de probe din acelaşi ol. eutectoid se răcesc de la t a la t b1 " menţ. timp mai lung τ 2 (τ 2 <τ 1 ), " răcire în apă. se reperă la temp. t b1 : τ 3, τ 4, τ 5,, τ n 15

Duritatea HV Construirea diagramelor TTT (CCT) 1234567 Punctul A 1 Austenită Martensită Perlită C. început de transf. C. sf. de transf. 16

Curba TTT la răcire izotermă a unui ol. eutectoid 17

Influența elementelor de aliere asupra diagramelor TTT Diagrama Timp-Temperatură- Transformare (TTT) pentru două oțeluri: linia roșie pt. un oțel cu 0,4% C în greutate; linia verde pt. un oțel cu 0,4% C în greutate și 2% Mn în greutate. P = perlită, B = bainită M = martensită. 18

19 Diagrama TTT izotermă a oţelului 41Cr4 (42C4) (atlas IRSID, Institut de Recherches de la Sidérurgie Française)

Diagrama TTT la răcirea continuă a oţelului cu 0,25% C; 1,4% Cr; 0,5% Mo; şi 0,25% V 20

Diagrama TTT la răcire continuă a oţelului 42 MnV 7 21

APLICAȚIILE PRACTICE ALE DIAGRAMELOR TTT s-au stabilit noi cicluri de tratamente termice, comportând mențineri izoterme la temperaturi convenabil alese; s-au putut efectua transformări care să ducă la obținerea unor structuri uniforme în toată masa piesei, => str. perlitice sau bainitice. uniformizarea temperaturii în tot volumul piesei, pentru a se evita deformările și fisurile în timpul transformării martensitice. Recoacerea izotermă (perlitică) asigură obținerea de structuri uniforme în tot volumul produselor, cu o durată a ciclului scurtă => bună prelucrabilitate, la produsele forjate. se pot stabili intervale de temperaturi optime, pentru ca durata ciclului să fie minimă. 22

1. Care sunt operațiile de bază ale T.T.? 2. Operația de încălzire RECAPITULARE Principale (înc.; menţ; răcire); Auxiliare anterioare (curățire, protejare, spălare, ş.a.) Auxiliare ulterioare (curățire, îndreptare, control, ş.a.) Transformarea α γ în cursul încălzirilor rapide, fără menținere Diagr. de Transf. la Înc. Cont. Transformarea α γ în cursul încălzirilor cu menținere izotermă 3. Operația de menținere Durata de egalizare termică Durata de transformare Diagr. de Transf. la Înc. Izotermă 4. Operația de răcire Transformări structurale la răcire, CCT; TTT Principiul construirii diagramelor TTT Aplicații practice ale diagramelor CCT; TTT 23

SFÂRȘIT 24