ISSN: 2066-0413 ISSN-L: 1584-4269 REPARTIZAREA SALARIAŢILOR PE GRUPE DE SALARII REALIZATE ÎN LUNA OCTOMBRIE 2012 Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin cercetarea statistică anuală asupra salariilor în luna octombrie 2012, desfăşurată în rândul întreprinderilor. - 2013 -
CUPRINS Pagina I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI 1. Obiectivele anchetei...7 2. Sfera de cuprindere...7 3. Unitatea de observare...8 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă...8 5. Metoda şi perioada de înregistrare a datelor...8 6. Planul de sondaj...8 7. Chestionarul anchetei...10 8. Concepte şi definiţii......10 9. Clasificări utilizate...14 II. REZULTATELE ANCHETEI Sinteză...17 1. Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 şi numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet...19 2. Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute e...20 3. Repartizarea salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012 pe grupe majore de ocupaţii şi sexe...22 4. Salariul de bază şi în luna octombrie 2012...23 5. Câştigul salarial de salariaţii care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012...27 III. TABELE 1. Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute de bază/e, pe activităţi ale economiei naţionale, în luna octombrie 2012...30 2. Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute de bază/e, pe forme de proprietate, în luna octombrie 2012...72 3. Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute de bază/e pe forme juridice, în luna octombrie 2012...90
Pagina 4. Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute de bază/e pe clase de mărime ale întreprinderilor, în luna octombrie 2012...96 5. Salariul de bază şi de salariaţii care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, pe activităţi ale economiei naţionale, forme de proprietate, forme juridice şi clase de mărime ale întreprinderilor, în luna octombrie 2012...102 6. Numărul de salariaţi, salariul şi câştigul salarial, pe activităţi ale economiei naţionale, pe grupe majore de ocupaţii şi pe sexe, în luna octombrie 2012...104 7. Numărul de salariaţi, salariul şi câştigul salarial, pe forme de proprietate, pe grupe majore de ocupaţii şi pe sexe, în luna octombrie 2012...125 8. Numărul de salariaţi, salariul şi câştigul salarial, pe forme juridice, pe grupe majore de ocupaţii şi pe sexe, în luna octombrie 2012...134 9. Numărul de salariaţi, salariul şi câştigul salarial, pe clase de mărime ale întreprinderilor, pe grupe majore de ocupaţii şi pe sexe, în luna octombrie 2012...137 10. Numărul de salariaţi, salariul şi câştigul salarial şi timpul de lucru, pe activităţi ale economiei naţionale, pe unele ocupaţii şi pe sexe, în luna octombrie 2012...140
I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI
1. Obiectivele anchetei Ancheta asupra salariilor se realizează anual, ca o cercetare statistică selectivă în întreprinderi având ca perioadă de referinţă luna octombrie. Obiectivul principal al anchetei este asigurarea informaţiilor necesare pentru estimarea următorilor indicatori: - salariul de bază şi în luna octombrie pentru salariaţii care au lucrat întreaga lunǎ (cel puţin 23 de zile lucrătoare), cu program complet; - salariul şi câştigul pe ocupaţii (grupe majore şi grupe de bază) şi pe activităţi economice. Solicitată atât de beneficiarii interni (Guvern, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor Publice), cât şi de cei externi (Biroul Internaţional al Muncii), ancheta a fost proiectată cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare şi a recomandărilor internaţionale de profil, astfel încât să se poată asigura comparabilitatea datelor din diferite ţări în domeniul salariilor, câştigurilor salariale, timpului de lucru normal şi remunerat din luna octombrie în medie pe un salariat, pe ocupaţii şi activităţi economice. Rezultatele anchetei permit realizarea de analize pertinente cu privire la evoluţia salariilor şi corelaţiile din sistemul de salarizare pe ocupaţii, pe sexe, activităţi economice şi forme de proprietate. 2. Sfera de cuprindere Activităţi CAEN În anul 2012, au fost cuprinse în cercetare unităţi cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma juridică, care desfăşoară ca activitate principală oricare din activităţile CAEN Rev.2 (Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională), exclusiv cele corespunzătoare secţiunii T (Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu). Mărimea întreprinderii Ancheta s-a adresat unităţilor cu 4 salariaţi şi peste din sectorul economic (care acoperă 90,59% din numărul total de salariaţi din acest sector), respectiv unităţilor din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) ce au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, indiferent de clasa de mărime (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale s-au cules pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ cca.770 de unităţi). De asemenea, unităţile cu 50 salariaţi şi peste, din sectorul economic, au fost cercetate exhaustiv. Informaţiile referitoare la sectorul bugetar trebuie utilizate cu atenţie, ca o aproximare, datele referindu-se la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea principală) de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca. 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 9%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.). Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare. În proiectarea eşantionului s-a ţinut cont de necesitatea asigurării reprezentativităţii datelor pe următoarele trei clase de mărime ale întreprinderilor: - 4 9 salariaţi - 10 49 salariaţi - 50 salariaţi şi peste. Profil teritorial Obiectul anchetei l-au constituit unităţile economice şi sociale cu personalitate juridică, selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban cât şi din cel rural. Centralizarea datelor 7
s-a după activitatea principală a unităţii la nivel de diviziune CAEN Rev.2, iar rezultatele obţinute sunt reprezentative la nivel naţional (nivel 0 conform NUTS 1 ). Categorii de angajaţi Informaţiile colectate prin anchetă se referă la categoria salariaţilor, cu program complet de lucru care au lucrat cel puţin 23 zile în luna octombrie 2012 şi au fost plătiţi integral pentru aceasta. Se consideră salariaţi, persoanele angajate în baza unui contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată. Sunt excluşi din sfera de cuprindere salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate, cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, ucenicii care fac practică în unitate, persoanele cu contract de muncă la domiciliu, persoanele cu mai puţin de o normă întreagă, persoanele angajate în perioada de probă, debutanţii (stagiarii). De asemenea, sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). În categoria salariaţilor cu program complet de lucru (care au lucrat cel puţin 23 zile) nu s-au inclus salariaţii care au beneficiat de indemnizaţia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat conform OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială, cu modificările şi completările ulterioare. Elementele necesare determinării salariilor brute de bază şi e s-au colectat pe categorii de salariaţi (total, respectiv muncitori) şi pe sexe, iar elementele necesare determinării câştigurilor salariale medii brute s-au colectat pe ocupaţii (grupe majore şi grupe de bază) şi pe sexe. 3. Unitatea de observare Unitatea de observare şi de selecţie a constituit-o întreprinderea cu personalitate juridică, definită conform regulilor comunitare pentru statistica întreprinderilor ca fiind cea mai mică combinaţie de unităţi legale, care constituie o unitate organizaţională de producere de bunuri sau de prestări servicii şi care are puterea de decizie asupra modului de procurare a resurselor şi de utilizare a acestora. 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă Ancheta se realizează în fiecare an, cu perioadă de referinţă luna octombrie. Perioada de referinţă a fost aleasă astfel încât să nu fie influenţată de perioada de concedii, sărbători legale şi religioase sau de perioade caracterizate de plăţi ocazionale (de exemplu: premiul anual). 5. Metoda şi perioada de înregistrare a datelor La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei se utilizează metoda autoînregistrării. Metoda presupune completarea informaţiilor în chestionarul anchetei de către serviciile de specialitate din întreprinderi, pe baza informaţiilor din evidenţele primare. Perioada de înregistrare a datelor în chestionarele anchetei a fost 1-30 noiembrie 2012. 6. Planul de sondaj Planul de sondaj aplicat a fost cel al sondajului stratificat, iar metoda de selecţie utilizată a fost selecţia simplă aleatoare fără revenire. Ancheta asupra salariilor pe ocupaţii s-a pe un eşantion de peste 22.000 întreprinderi, reprezentativ la nivelul economiei naţionale şi pe activităţi economice. Rata de răspuns a fost de 96,77% 2, iar rata de refuz de 0,26%. 1 Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) 2 Cauzele care intră în calculul ratei de răspuns sunt răspuns, unităţi temporar fără activitate, unităţi pentru care răspunde altcineva, unităţi cu evenimente organizatorice (absorbţie, fuziune). Din aceste unităţi 4,11% au fost estimate pe baza surselor de date administrative. 8
(i) Baza de sondaj Baza de sondaj (REGIS) conţine informaţii referitoare la întreprinderile ce constituie populaţia statistică de referinţă pentru extragerea eşantionului, respectiv: date de identificare a întreprinderii (CUI, adresă, etc.); cod de activitate conform CAEN Rev.2; număr mediu de salariaţi, care a permis încadrarea întreprinderii într-o anumită clasă de mărime. Populaţia statistică de referinţă a cuprins totalitatea întreprinderilor cu 4 salariaţi şi peste, fără restricţii de formă de proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2). Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole, culturale şi recreative) au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, cu excepţia consiliilor locale comunale pentru care s-a un eşantion reprezentativ la nivel ţară. Din registrul statistic REGIS s-a selectat mulţimea întreprinderilor cu personalitate juridică, active la 31 decembrie 2010, care nu au declarat în sursele administrative încetare de activitate până la data de 30 noiembrie 2011 şi a căror activitate principală făcea parte din sfera de cuprindere a anchetei. Conţinutul bazei de sondaj a corespuns cerinţelor anchetei, neexistând situaţii de sub sau supra acoperire a anumitor activităţi. (ii) Unitatea de selecţie Unitatea de selecţie a fost întreprinderea. (iii) Variabilele de stratificare Pentru selecţie au fost utilizate două variabile de stratificare: - activitatea principală a întreprinderii la nivel de diviziune, conform CAEN Rev.2; - clasa de mărime a întreprinderii după numărul mediu de salariaţi: 4-9 salariaţi; 10-49 salariaţi; 50 salariaţi şi peste. Straturile eşantionului au rezultat prin gruparea întreprinderilor pe activităţi CAEN Rev.2 codificate la nivel de diviziune (două caractere) şi 3 clase de mărime a întreprinderii. (iv) Mărimea şi alocarea eşantionului Eşantionul extras a asigurat reprezentativitatea datelor la nivelul economiei naţionale şi la nivelul fiecărei activităţi CAEN Rev.2 codificate la nivel de diviziune (două caractere). (v) Extragerea eşantionului În vederea asigurării reprezentativităţii eşantionului la nivelul economiei naţionale şi la nivelul grupelor de activităţi CAEN Rev.2, pentru extragerea eşantionului s-au parcurs următoarele trepte: 1. Unităţile din baza de sondaj au fost grupate pe activităţi şi clase de mărime; 2. S-a calculat volumul optim al eşantionului corespunzător unui prag de semnificaţie de 0,05 şi a unei rate de răspuns totale de 90%; 3. Volumul optim rezultat a fost alocat pe celulele componente conform metodei Neyman. A fost aplicată, pe variabila cifra de afaceri, metoda de alocare Neyman deoarece în acest fel s-a asigurat o repartizare a eşantionului proporţională cu mărimea populaţiei fiecărei celule şi a gradului de dispersie a acestora; 4. Întreprinderile cu 50 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare. (vi) Extinderea rezultatelor Calculul coeficienţilor de extindere a rezultatelor a fost parcurgând următoarele etape de lucru: 1. Ataşarea fiecărei unităţi selectate a ponderii de selecţie (π ih ). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie astfel: 9
1 1 N h π ih = = = p n ih h nh N h unde: p ih = probabilitatea de selecţie a unităţii i din celula de selecţie h; N h = numărul de unităţi din celula de selecţie h; n h = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h. 2. Calculul coeficienţilor de redresare (ch). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de selecţie în parte ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unităţilor non-respondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile respondente aferente stratului din care fac parte. c 1 1 nh h = = p m = rh h mh nh unde: p rh = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h; n h = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h; m h = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h care au răspuns la anchetă. ext COEF 3. Calculul coeficientului de extindere ( ih ). COEF ext ih = π c ih h 7. Chestionarul anchetei Pentru înregistrarea datelor s-a utilizat chestionarul Ancheta salariilor în luna octombrie 2012. Pe lângă capitolele destinate captării informaţiilor statistice, chestionarul conţine şi precizări metodologice asupra conceptelor, definiţiilor şi sferei de cuprindere a indicatorilor solicitaţi ca şi instrucţiuni privind modul de completare a datelor. Chestionarul anchetei este structurat astfel: - Date de identificare ale unităţii (denumirea unităţii, identificator statistic, cod SIRUTA, Cod Unic de Identificare, forma de proprietate, forma juridică, cod activitate principală nivel clasă CAEN Rev.2); - Capitolul I Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii; - Capitolul II Numărul salariaţilor, sumele brute cuvenite şi timpul de lucru, pe ocupaţii (grupe majore şi grupe de bază). 8. Concepte şi definiţii Salariul reprezintă totalitatea sumelor plătite din fondul de salarii (inclusiv drepturile băneşti şi în natură cuvenite potrivit formei de salarizare, indexările, compensaţiile, premiile acordate din fondul de salarii etc.). Câştigul salarial reprezintă totalitatea sumelor plătite din fondul de salarii, profitul net şi alte fonduri (inclusiv drepturile în natură şi ajutoarele băneşti care se acordă în baza unor acte normative spre exemplu: valoarea nominală a tichetelor de masă). Definirea şi modul de calcul al indicatorilor au avut în vedere legislaţia naţională a muncii şi recomandările organizaţiilor internaţionale de specialitate (Biroul Internaţional al Muncii). 10
(i) Indicatorii primari, colectaţi prin chestionare Efectivul salariaţilor reprezintă numărul total de salariaţi angajaţi cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv salariaţii cu contractul de muncă/raportul de serviciu suspendat) existent la 31 octombrie 2012. Numărul salariaţilor cuprinde persoanele cu program complet de lucru, care au lucrat cel puţin 23 de zile în luna octombrie şi care au fost sau urmau a fi plătiţi integral pentru aceasta. Nu se cuprind ucenicii care fac practică în întreprindere, persoanele cu contract de muncă la domiciliu, persoanele cu mai puţin de o normă întreagă, persoanele angajate în perioada de probă, debutanţii (stagiarii). În categoria salariaţilor cu program complet de lucru (care au lucrat cel puţin 23 zile) nu s-au inclus salariaţii care au beneficiat de indemnizaţia de minimum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. În categoria zilelor lucrate intră şi zilele de concediu de odihnă, precum şi alte zile nelucrate, dar pentru care s-au plătit integral drepturile din fondul de salarii (exclusiv concedii medicale). Salariul de bază brut este salariul stabilit prin contractul individual de muncă/raport de serviciu, în funcţie de răspunderea şi complexitatea sarcinilor şi cu nivelul de pregătire necesar ocupaţiei respective, inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, indexările (numai cele incluse în salariul de bază). Nu sunt incluse sporurile (cu excepţia personalului salarizat conform Legii-cadru 330/2009) şi premiile. Salariul minim brut pe ţară a fost de 700 lei începând cu 1 ianuarie 2012 conform legislaţiei în vigoare (HG nr.1225 din 27.12.2011 cu modificările şi completările ulterioare). Salariul brut cuprinde sumele cuvenite din fondul de salarii pentru orele efectuate în timp normal. Nu se cuprind sumele plătite pentru orele suplimentare sau cele pentru perioadele anterioare. Sumele brute cuvenite din fondul de salarii pentru orele efectuate în timp normal cuprind: - salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal (inclusiv indexările şi compensaţiile, indemnizaţiile de conducere, salariile de merit şi alte drepturi care potrivit actelor normative fac parte din salariul de bază); - sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariul de bază brut sau în sume fixe; - alte adaosuri la salarii potrivit legii sau stabilite prin contractele colective de muncă; - sumele plătite pentru timpul nelucrat, dar pentru care s-au plătit integral drepturi din fondul de salarii (concedii de odihnă, concedii de studii, pentru zile de sărbători, evenimente familiale deosebite, întreruperi ale lucrului neimputabile salariaţilor, transfer, instalare la post, detaşare, deces etc.); - premiile în cursul lunii de referinţă (octombrie) sub diferite forme din fondul de salarii; - drepturile băneşti acordate suplimentar cu ocazia plecării în concediu de odihnă (prime de vacanţă); - drepturile în natură acordate salariaţilor ca retribuire a muncii (potrivit prevederilor din contractele colective de muncă); - alte sume plătite din fondul de salarii (exclusiv cele pentru concediile medicale). Pentru a nu distorsiona nivelul de salarizare al lunii octombrie, din sumele brute plătite din fondul de salarii sunt excluse: - sumele compensatorii plătite din fondul de salarii sau prin ordonanţă în cazul desfacerii contractului de muncă, ca urmare a restructurării întreprinderii; - sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti pentru primele de vacanţă şi a unor sporuri aferente anilor anteriori. Sumele brute cuvenite din fondul de salarii pentru ore suplimentare cuprind sumele plătite pentru timpul lucrat suplimentar. Sumele brute cuvenite din profitul net şi alte fonduri (exclusiv fondul de asigurări sociale) cuprind sumele plătite salariaţilor ca premii şi stimulente, inclusiv drepturile în natură şi ajutoare 11
băneşti care se acordă în baza unor acte normative (inclusiv valoarea nominală a tichetelor de masă). Timpul de lucru în program normal reprezintă numărul de ore de lucru pe lună stabilit prin contractul colectiv de muncă, acorduri colective sau alte forme de angajare, corespunzătoare programului complet de lucru din luna octombrie. Timpul de lucru remunerat pe lună cuprinde orele efectiv lucrate în programul normal de lucru şi suplimentar, inclusiv orele plătite dar nelucrate (întreruperi ale lucrului neimputabile salariaţilor, concedii de odihnă, concediul de studii, zile de sărbători, zile libere acordate pentru evenimente familiale deosebite şi alte zile nelucrate plătite). Indicatorul înregistrat se calculează ca o medie ponderată a numărului de ore remunerate pe lună ale salariaţilor înscrişi la ocupaţia corespunzătoare. (ii) Indicatori derivaţi, obţinuţi prin prelucrare: Salariul de bază pentru salariaţii care au lucrat întreaga lună, pe activităţi economice, sexe şi categorii de salariaţi, se calculează ca medie ponderată după formula: S B i s l j+l j * N j 2 = B N j j unde: B S = salariul de bază calculat pentru salariaţii care au lucrat luna completă; i l j = limita inferioară a intervalului de grupare j a salariului de bază; s l j = limita superioară a intervalului de grupare j a salariului de bază; B N j = numărul de salariaţi care au lucrat luna completă cu un salariu de bază situat în intervalul j. Pe total economie şi la nivelul ocupaţiilor se calculează următorii indicatori: Salariul pe un salariat în luna octombrie reprezintă salariul pe total economie, respectiv la nivelul unei ocupaţii sau grupe de ocupaţii, calculat în medie pe o persoană care a lucrat în luna de referinţă 23 de zile, în program normal, şi se calculează ca raport între sumele brute plătite pentru luna raportată reprezentând elementele componente ale salariului şi numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile în luna octombrie, pe total economie, respectiv din ocupaţia sau grupa de ocupaţii, după formulele: S p b i i= = 1 b ioc i= S l oc = 1 l N S unde: b S = salariul lunar pe un salariat, pe total economie; S = sumele brute plătite din fondul de i salarii, pe total economie; l N = numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile în luna octombrie, pe total economie; i = 1,..., p; p = numărul elementelor componente ale salariului; S b oc B j, p N S oc = salariul lunar pe un salariat, la nivelul unei ocupaţii sau grupe de ocupaţii; S ioc = sumele brute plătite din fondul de salarii, corespunzătoare unei ocupaţii sau grupe de ocupaţii; l oc N = numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile în luna octombrie, corespunzătoare unei ocupaţii sau grupe de ocupaţii; 12
Câştigul salarial lunar pe un salariat în luna octombrie se calculează pe total economie şi pentru fiecare ocupaţie sau grupă de ocupaţii ca raport între sumele brute, drepturile în natură şi sumele aferente orelor suplimentare din fondul de salarii, din profitul net şi din alte fonduri ale unităţii (exclusiv cele din fondul de asigurări sociale) plătite salariaţilor şi numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile în luna octombrie după formulele: C b = n i=1 N C l l i unde: b C = câştigul salarial lunar pe un salariat pe total economie; l C i = sumele brute plătite salariaţilor în luna l, corespunzătoare elementului i component al câştigului pe total economie; l N = numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile în luna octombrie pe total economie; i = 1,..., n; n = numărul elementelor componente ale câştigului salarial. C b oc n i= = 1 N C l ioc b C oc = câştigul salarial lunar pe un salariat, corespunzătoare unei ocupaţii sau grupe de ocupaţii; C = sumele brute plătite salariaţilor în luna l, l oc corespunzătoare elementului i component al câştigului pentru o ocupaţie sau grupă de ocupaţii; l oc N = numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile în luna octombrie corespunzătoare unei ocupaţii sau grupe de ocupaţii; Timpul mediu de lucru în program normal pentru salariaţii cu aceeaşi ocupaţie, pe sexe, calculat corespunzător fiecărei trepte de agregare (total economie, secţiune CAEN Rev.2) pe baza timpului normal de lucru pe lună înregistrat în chestionar, astfel: T nt unde: = " S" j= " A" t n j, i * n " S" l n j, i j= " A" l j, i T nt = timpul mediu de lucru în program normal pentru toţi salariaţii; n t j, i = timpul normal de lucru pe lună, pentru aceeaşi ocupaţie i, pentru toţi salariaţii; l n j, i = numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 zile în luna octombrie pentru aceeaşi ocupaţie i, pe total economie; j = A,..., S, corespunzătoar secţiunilor CAEN Rev.2; m = numărul ocupaţiilor conform COR T nj = m i= 1 t l oc nj i * n m lj n i i= 1 T nj = timpul mediu de lucru în program normal pentru salariaţii secţiunii j corespunzătoare CAEN Rev.2; nj t = timpul normal de lucru pe lună, pentru i aceeaşi ocupaţie i, pentru salariaţii secţiunii j corespunzătoare CAEN Rev.2; n = numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin lj i 23 zile în luna octombrie, pentru aceeaşi ocupaţie i, pentru secţiunea j corespunzătoare CAEN Rev.2; Timpul mediu de lucru remunerat pe lună corespunzător fiecărui nivel de agregare (total economie, secţiune CAEN Rev.2), se calculează ca medie ponderată a timpului de lucru remunerat la nivelul unei ocupaţii cu numărul de salariaţi din ocupaţia respectivă. lj i 13
9. Clasificări utilizate Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii e în luna octombrie 2012 CAEN Rev.2 Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională, armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice, NACE Rev.2. CAEN Rev.2 a fost aprobat prin Ordin al Preşedintelui INS nr. 337/2007, publicat în monitorul Oficial al României nr.293/03.05.2007. COR Clasificarea Ocupaţiilor din România, nomenclator unitar al ocupaţiilor, integrat în sistemul naţional de clasificări şi nomenclatoare, aliniat la standardele elaborate de Uniunea Europeană (ISCO-08). Clasificarea ocupaţiilor din România a fost aprobată prin H.G. nr. 1352/2010. 14
II. REZULTATELE ANCHETEI
- Sinteză - Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin ancheta asupra salariilor în luna octombrie 2012 (S2) desfăşurată în întreprinderi. Principalul obiectiv al anchetei a fost acela de a asigura informaţiile necesare pentru estimarea salariului de bază şi în luna octombrie pentru salariaţii care au lucrat întreaga lunǎ (cel puţin 23 de zile lucrătoare), cu program complet. Aceste informaţii vor fi evidenţiate cu prioritate în analiza ce urmează. Rezultatele detaliate sunt prezentate în tabelele din lucrare. Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a lucrării. Salariul de bază în luna octombrie 2012 a fost de 1828 lei (cu 6,3% mai mare faţă de anul precedent) la nivelul salariaţilor din economie care au lucrat 23 de zile cu program complet şi de 1215 lei pentru muncitori. Salariul de aceeaşi categorie de salariaţi a fost de 2052 lei (cu 6,8% mai mare faţă de anul precedent) şi de 1409 lei pentru muncitori. Câştigul salarial de salariaţii care, în luna octombrie 2012, au lucrat cu program complet, cel puţin 23 de zile, a fost de 2151 lei, femeile câştigând în medie cu 10,9% mai puţin decât bărbaţii (2266 lei pentru bărbaţi faţa de 2018 lei pentru femei). Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 (exclusiv salariaţii din unităţile din sectorul economic cu mai puţin de 4 salariaţi) a fost de 4321,0 mii persoane, bărbaţii reprezentând 53,9%. Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012 a fost de 3645,1 mii persoane (84,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 46,6%. Femeile deţineau cele mai mari ponderi în sfera serviciilor comerciale (35,5%) (vezi nota de subsol 4) şi a serviciilor sociale (35,4%) (vezi nota de subsol 5), iar bărbaţii se regăseau în proporţie de 44,7% în industrie şi construcţii, respectiv 38,2% în sectorul serviciilor comerciale. Distribuţia salariaţilor după salariile brute e relevă o concentrare în zona salariilor mai mici de 2000 lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%). În grupa salariilor brute e cuprinsă între 2001 şi 4000 lei distribuţia pe sexe a salariaţilor este mai omogenă, reprezentând aproape o pătrime (22,4% femei, respectiv 24,9% bărbaţi). Salarii de peste 4000 lei, au 9,7% dintre bărbaţi, respectiv 7,5% dintre femei. Aproape o treime (31,6%) din numărul total al salariaţilor desfăşoară ocupaţii ce aparţin grupelor majore de specialişti în diverse domenii de activitate şi tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic. Bărbaţii predomină în rândul muncitorilor calificaţi (80,3%), operatorilor la instalaţii şi maşini şi echipamente (72,3%), lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (67,7%), membrilor corpului legislativ, ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori (60,9%), muncitorilor necalificaţi (56,2%) şi a tehnicienilor şi altor specialişti din domeniul tehnic (51,7%). Aproape jumătate din numărul femeilor se concentrează în grupele majore de ocupaţii: specialişti în diverse domenii de activitate (30,6%) şi lucrători în domeniul serviciilor (19,3%). Distribuţia câştigurilor salariale medii brute pe grupe majore de ocupaţii evidenţiază că salariaţii din grupa majoră 1 - membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori realizează câştigurile cele mai mari în toate activităţile (4989 lei), cu valori între 2134 lei în activităţile hoteluri şi restaurante şi 9407 lei în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări. Cele mai mici câştiguri salariale brute se realizează în grupele majore de muncitori necalificaţi şi de lucrători în domeniul serviciilor (1092 lei, respectiv 1128 lei ).
1. Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 şi numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 (exclusiv salariaţii din unităţile din sectorul economic cu mai puţin de 4 salariaţi) a fost de 4321,0 mii persoane, bărbaţii reprezentând 53,9%. Efectivul muncitorilor era de 2119,9 mii persoane, din care 65,9% bărbaţi. Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012 a fost de 3645,1 mii persoane (84,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 46,6%. Tabelul 1. Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii octombrie 2012, pe activităţi ale economiei naţionale Activităţi economice (CAEN Rev.2) Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile cu PC 3 în luna octombrie 2012 Ponderea salariaţilor care au lucrat 23 de zile cu PC în efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 - mii persoane - - mii persoane - - % - Total Femei Total Femei Total Femei Total economie 4321,0 1990,7 3645,1 1697,4 84,4 85,3 Agricultură, silvicultură şi pescuit 92,6 22,0 83,0 19,1 89,6 86,8 Industrie - total 1281,4 535,2 1068,3 439,3 83,4 82,1 Industria extractivă 66,5 11,3 58,6 9,8 88,1 86,7 Industria prelucrătoare 1049,7 481,9 860,9 392,6 82,0 81,5 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 69,0 16,0 64,0 14,5 92,8 90,6 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 96,2 26,0 84,8 22,4 88,1 86,2 Construcţii 356,6 48,1 278,4 36,4 78,1 75,7 Comerţ 698,1 347,6 576,1 288,6 82,5 83,0 Transport şi depozitare 245,7 65,0 214,1 56,7 87,1 87,2 Hoteluri şi restaurante 118,8 69,6 85,4 53,2 71,9 76,4 Informaţii şi comunicaţii 114,4 45,6 98,3 38,4 85,9 84,2 Intermedieri financiare şi asigurări 97,8 68,5 81,1 56,2 82,9 82,0 Tranzacţii imobiliare 16,3 7,3 14,0 6,1 85,9 83,6 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 111,4 50,4 90,4 42,0 81,1 83,3 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 201,4 59,8 158,4 46,2 78,6 77,3 Administraţie publică *) 262,0 157,9 242,9 146,2 92,7 92,6 Învăţământ 368,4 254,3 341,3 239,2 92,6 94,1 Sănătate şi asistenţă socială 276,8 216,4 245,9 194,1 88,8 89,7 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 45,3 25,0 38,8 21,2 85,7 84,8 Alte activităţi de servicii 34,0 18,0 28,7 14,5 84,4 80,6 *) exclusiv forţele armate şi asimilaţi Repartizarea salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile în luna octombrie 2012, pe sectoare de activitate şi pe sexe, relevă faptul că 44,7% dintre bărbaţi se regăseau în industrie şi construcţii, iar 38,2% în sectorul serviciilor comerciale 4. Femeile au deţinut cele mai mari ponderi în sfera 3 PC = program complet 4 Sectorul serviciilor comerciale cuprinde activităţile conform CAEN Rev.2: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii. 19
serviciilor comerciale (35,5%) (vezi nota de subsol 4) şi a serviciilor sociale 5 (35,4%). Din repartiţia numărului de salariaţi care au lucrat 23 de zile în luna octombrie, se observă că femeile erau preponderente în activităţile: sănătate şi asistenţă socială (78,9%), învăţământ (70,1%), intermedieri financiare şi asigurări (69,3%), hoteluri şi restaurante (62,3%), administraţie publică (60,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (54,7%) şi alte activităţi de servicii (50,4%). Figura 1. Numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile cu program complet, în luna octombrie 2012, pe sectoare de activitate şi sexe 13,8% Bărbaţi 3,3% 35,4% Femei 1,1% 28,0% 44,7% 38,2% 35,5% Agricultură, Silvicultură, Piscicultură Servicii comerciale (vezi nota de subsol 4) Industrie şi construcţii Servicii sociale (vezi nota de subsol 5) Gruparea întreprinderilor pe clase de mărime după numărul de salariaţi, arată o concentrare a efectivului de salariaţi la 31 octombrie 2012 în unităţile cu peste 250 salariaţi (52,3%), mai mare în cazul femeilor (56,5%) comparativ cu bărbaţii (48,7%). Tabelul 2. Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii octombrie 2012, pe clase de mărime ale întreprinderilor Clase de mărime ale întreprinderilor Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile cu PC în luna octombrie 2012 Ponderea salariaţilor care au lucrat 23 de zile cu PC în efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012 - mii persoane - - mii persoane - - % - Total Femei Total Femei Total Femei Total economie 4321,0 1990,7 3645,1 1697,4 84,4 85,3 Sub 50 salariaţi 1026,7 444,4 819,5 359,8 79,8 81,0 50-249 salariaţi 1035,6 421,4 877,2 360,4 84,7 85,5 250 salariaţi şi peste 2258,7 1124,9 1948,4 977,2 86,3 86,9 2. Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute e Repartizarea salariaţilor după salariile brute e arată că 5,0% din numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile în program complet, în luna octombrie 2012 au sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% dintre salariaţi au salarii brute cuprinse între 701 şi 1500 lei, 32,1% între 1501 şi 3000 lei, 11,0% au salarii brute între 3001 şi 5000 lei, iar 5,2 % au salarii brute de peste 5000 lei. 5 Sectorul serviciilor sociale cuprinde activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ (inclusiv cca.3% sector privat), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv cca.9% sector privat), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv cca.43% sector privat). 20
Categoria muncitorilor a cu preponderenţă (60,6%) salarii brute cuprinse între 701 şi 1500 lei. În luna octombrie 2012, 8,4% din această categorie a salarii brute situate sub şi la nivelul salariului minim pe economie. Muncitorii cu salarii brute peste 1501 lei au reprezentat 31,0%. Figura 2. Distribuţia salariaţilor pe grupe de salarii (după salariile brute e), în luna octombrie 2012 28 26 24 22 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 % 0,3 0,2 4,9 Sub sal. de baza min brut La niv. sal. min brut 8,1 10,2 Peste sal. baza min.- 800 15,1 801-1000 14,9 21,0 1001-1500 21,6 24,5 1501-2000 14,5 15,8 16,2 2001-3000 11,2 3001-4000 7,5 4,0 1,0 0,2 0,1 0,0 0,0 Muncitori 3,5 1,7 1,0 0,7 1,8 Total salariaţi 4001-5000 5001-6000 6001-7000 7001-8000 Peste8000 lei Distribuţia salariaţilor după salariile brute e relevă o concentrare în zona salariilor mai mici de 2000 lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%). În grupa salariilor brute e cuprinsă între 2001 şi 4000 lei distribuţia pe sexe a salariaţilor este mai omogenă, reprezentând aproape o pătrime (22,4% femei, respectiv 24,9% bărbaţi). Salarii de peste 4000 lei, au 9,7% dintre bărbaţi, respectiv 7,5% dintre femei. Figura 3. Distribuţia salariaţilor pe grupe de salarii şi sexe (după salariile brute e), în luna octombrie 2012 % 23,6 28 26 24 22 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 0,2 0,2 5,2 4,5 10,8 9,7 15,0 14,7 19,9 16,0 15,7 15,7 16,7 8,2 6,7 3,1 3,8 1,8 1,1 1,5 0,9 0,6 0,8 2,2 1,4 Bărbaţi Femei Sub sal. de baza min brut La niv. sal. min brut Peste sal. baza min- 800 801-1000 1001-1500 1501-2000 2001-3000 3001-4000 4001-5000 5001-6000 6001-7000 7001-8000 Peste 8000 lei Distribuţia numărului de salariaţi după salariile brute e pe forme de proprietate arată că: în sectorul de stat, 0,2 % dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 16,5% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 68,9% între 1501-4000 lei, 12,6% între 4001-8000 lei şi 1,8% peste 8000 lei; 21
în sectorul mixt majoritar de stat, 0,7% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 44,0% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 48,7% între 1501-4000 lei, 5,4% între 4001-8000 lei şi 1,2% peste 8000 lei; în sectorul mixt majoritar privat, 0,8% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 21,2% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 59,5% între 1501-4000 lei, 15,0% între 4001-8000 lei şi 3,5% peste 8000 lei; în sectorul privat, 7,9% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 56,3% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 29,7% între 1501-4000 lei, 4,7% între 4001-8000 lei şi 1,4% peste 8000 lei; în sectorul cooperatist, 19,7% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 61,1% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 17,4% între 1501-4000 lei, 1,7% între 4001-8000 lei şi 0,1% peste 8000 lei; în sectorul obştesc, 11,1% dintre salariaţi au avut realizări la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 40,9% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 40,4% între 1501-4000 lei, 6,7% între 4001-8000 lei şi 0,9% peste 8000 lei; în întreprinderile cu capital integral străin, 1,9% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 40,0% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 40,9% între 1501-4000 lei, 12,1% între 4001-8000 lei şi 5,1% peste 8000 lei; în sectorul public de interes naţional şi local, 2,0% dintre salariaţi au avut realizări sub şi la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, 41,1% au salarii brute cuprinse între 701-1500 lei, 49,6% între 1501-4000 lei, 6,3% între 4001-8000 lei şi 1,0% peste 8000 lei. 3. Repartizarea salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012, pe grupe majore de ocupaţii şi sexe Din repartizarea salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012 pe grupe majore de ocupaţii se observă că aproape o treime (31,6%) se regăsesc în grupele majore de specialişti în diverse domenii de activitate (GM2) şi tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (GM3). Tabelul 3. Structura numărului de salariaţi care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012, pe grupe majore de ocupaţii şi sexe Grupe majore de ocupaţii (GM) Total salariaţi Bărbaţi Femei Total economie (mii persoane) 3645,1 1947,7 1697,4 - în procente faţă de total - GM1: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori 7,1 8,1 6,0 GM2: Specialişti în diverse domenii de activitate 22,5 15,4 30,6 GM3: Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic 9,1 8,8 9,4 GM4: Funcţionari administrativi 6,8 4,6 9,2 GM5: Lucrători în domeniul serviciilor 14,3 10,0 19,3 GM6: Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 0,5 0,6 0,3 GM7: Muncitori calificaţi şi asimilaţi 15,0 22,6 6,4 GM8: Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente 12,8 17,3 7,6 GM9: Muncitori necalificaţi 11,9 12,6 11,2 Distribuţia pe sexe a salariaţilor evidenţiază că bărbaţii se regăsesc în proporţie semnificativă (39,9%) în grupele majore de ocupaţii muncitori calificaţi şi asimilaţi (22,6%) şi operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente (17,3%), iar aproape jumătate dintre femei (49,9%) se concentrează în grupele de specialişti în diverse domenii de activitate (30,6%) şi lucrători în domeniul serviciilor (19,3%). Disparităţi semnificative se observă în repartizarea salariaţilor pe sexe în cadrul fiecărei grupe majore de ocupaţii. Bărbaţii predomină în rândul muncitorilor calificaţi şi asimilaţi (80,3%), operatorilor la instalaţii şi maşini şi echipamente (72,3%), lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (67,7%), membrilor corpului legislativ, ai executivului, înalţilor conducători ai 22
administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori (60,9%), muncitorilor necalificaţi (56,2%) şi a tehnicienilor şi altor specialişti din domeniul tehnic (51,7%). Figura 4. Structura salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile în luna octombrie 2012, cu program complet, pe grupe majore de ocupaţii şi sexe 56,2 43,8 GM 9: Muncitori necalificaţi 72,3 67,7 80,3 27,7 32,3 19,7 GM 8: Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente GM 7: Muncitori calificaţi şi asimilaţi GM 6: Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 37,4 36,5 51,7 36,7 60,9 53,4 62,6 63,5 48,3 63,3 39,1 46,6 GM 5: Lucrători în domeniul serviciilor GM 4: Funcţionari administrativi GM 3: Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic GM 2: Specialişti în diverse domenii de activitate GM 1: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori TOTAL 0 20 40 60 80 100 Bărbaţi Femei Proporţia majoritară a femeilor comparativ cu cea a bărbaţilor se regăseşte în următoarele grupe majore de ocupaţii: funcţionari administrativi (63,5%), specialişti in diverse domenii de activitate (63,3%) şi lucrători în domeniul serviciilor (62,6%). 4. Salariul de bază şi în luna octombrie 2012 Salariul de bază în luna octombrie 2012 a fost de 1828 lei la nivelul salariaţilor din economie care au lucrat 23 de zile cu program complet şi de 1215 lei pentru muncitori. Salariul de aceeaşi categorie de salariaţi a fost de 2052 lei şi de 1409 lei pentru muncitori. În condiţiile unei durate normale de lucru se constată că salariul de bază diferă de la o activitate la alta, încadrări peste media pe economie înregistrându-se, în principal, în următoarele activităţi economice: intermedieri financiare şi asigurări (de 2,3 ori), informaţii şi comunicaţii (2,0 ori), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+61,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+44,0%), industria extractivă (+33,3%). Principalele activităţi economice ale căror salarii brute de bază s-au situat sub media pe economie sunt: hoteluri şi restaurante (-39,2%), alte activităţi de servicii (-31,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-27,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,9%). Pe forme juridice, se observă că salariaţilor din regiile autonome le corespunde cel mai ridicat nivel al salariului de bază (2145 lei), mai mare cu 18,8% faţă de cel al salariaţilor din societăţile comerciale, respectiv cu 14,4% faţă de cel al salariaţilor din unităţile cu alte forme juridice. Pe forme de proprietate, cele mai mari încadrări se regăsesc în întreprinderile cu capital integral străin, majoritar privat, integral de stat, iar cele mai scăzute în sectorul cooperatist. 23
Figura 5. Salariul de bază al salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile în luna octombrie 2012, cu program complet, pe forme de proprietate lei 2600 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1828 2505 2371 2010 1896 1874 1624 1609 1185 1 2 3 4 5 6 7 8 1- Proprietate integral străină 2 - Proprietate majoritară privată (capital social privat peste 50%) 3 - Proprietate integrală de stat 4 - Proprietate obştească 5 - Proprietate publică de interes naţional şi local 6 - Proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%) 7 - Proprietate autohtonă integral privată 8 - Proprietate cooperatistă - Total economie Salariul comparativ cu cel de bază a înregistrat creşteri în toate activităţile economice, cele mai semnificative fiind în: industria extractivă (55,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (39,5%), transport şi depozitare (32,6%), sănătate şi asistenţă socială (21,5%). Tabelul 4. Salariul de bază şi în luna octombrie 2012, comparativ cu luna octombrie 2011 Activităţi economice (CAEN Rev.2) 2011 2012 Dinamica salariului Salariul Salariul în 2012 comparativ cu 2011 - lei - - lei - - % - De bază Realizat De bază Realizat De bază Realizat Total economie 1719 1922 1828 2052 106,3 106,8 Agricultură, silvicultură şi pescuit 1327 1492 1373 1513 103,5 101,4 Industrie - total 1594 1881 1704 2026 106,9 107,7 Industria extractivă 2156 3409 2436 3776 113,0 110,8 Industria prelucrătoare 1499 1680 1592 1801 106,2 107,2 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 2456 3451 2632 3672 107,2 106,4 Distribuţia apei:salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1523 1721 1635 1860 107,4 108,1 Construcţii 1484 1621 1577 1712 106,3 105,6 Comerţ 1636 1744 1759 1876 107,5 107,6 Transport şi depozitare 1666 2187 1653 2192 99,2 100,2 Hoteluri şi restaurante 1136 1167 1111 1112 97,8 95,3 Informaţii şi comunicaţii 3562 3981 3604 4019 101,2 101,0 Intermedieri financiare şi asigurări 3964 4330 4122 4557 104,0 105,2 Tranzacţii imobiliare 1735 1912 1851 2020 106,7 105,6 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2753 3048 2948 3196 107,1 104,9 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1207 1224 1329 1383 110,1 113,0 Administraţie publică *) 2018 2045 2271 2302 112,5 112,6 Învăţământ 1608 1697 1754 1861 109,1 109,7 Sănătate şi asistenţă socială 1465 1744 1583 1924 108,1 110,3 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1469 1536 1557 1633 106,0 106,3 Alte activităţi de servicii 1252 1254 1249 1250 99,8 99,7 * ) exclusiv forţele armate şi asimilaţi Salariul brut în luna octombrie 2012 faţă de luna octombrie 2011 a înregistrat creşteri moderate în majoritatea activităţilor economice, cu excepţia hotelurilor şi restaurantelor (-4,7%) şi a 24
altor activităţi de servicii (-0,3%). Cele mai semnificative creşteri din sectorul economic 6 au fost în: activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (13,0%) şi industria extractivă (10,8%). În ceea ce priveşte activităţile sectorului bugetar, începând cu 01.01.2010 s-au aplicat prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, prin care sporurile (de vechime, etc.), majorările, precum şi indemnizaţiile de conducere au fost incluse în salariul de bază, în condiţiile prevăzute de lege, spre deosebire de anii precedenţi când aceste drepturi salariale erau cuprinse în salariul. Începând cu luna iulie 2010, cuantumul brut al salariilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale aferente personalului plătit din fonduri publice au fost diminuate cu 25% 7, iar începând cu ianuarie 2011 au fost majorate cu 15% 8. De la aceeaşi dată, conform Legii nr. 284/2010, în salariul de bază corespunzător personalului din sectorul bugetar au fost incluse sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare. Începând cu luna iunie 2012 s-au aplicat prevederile O.U.G. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale. Astfel, în luna octombrie 2012, în toate activităţile sectorului bugetar salariile de bază şi cele e au înregistrat creşteri comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Salariul cuprinde pe lângă salariul de bază şi o parte variabilă compusă din sporuri şi prime acordate ca procentaj din salariu sau ca sumă fixă. Figura 6. Structura salariului pentru salariaţii care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012, pe sectoare de activitate % 99,9 95,3 82,3 94,3 98,7 96,1 92,2 91,6 90,5 89,7 99,9 75,4 93,8 92,1 87,9 71,7 88,4 64,5 90,7 89,1 0,1 4,7 17,7 5,7 1,3 3,9 7,8 8,4 9,5 10,3 0,1 24,6 6,2 7,9 12,1 28,3 11,6 35,5 9,3 10,9 0 20 40 60 80 100 salariul de bază sporuri şi prime Alte activităţi de servicii Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Sănătate şi asistenţă socială Învăţământ Administraţie publică *) Activităţi de servicii administrative şi servicii suport Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Tranzacţii imobiliare Intermedieri financiare Informaţii şi comunicaţii Hoteluri şi restaurante Transport şi depozitare Comerţ Construcţii Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor Producţia şi furnizarea de energie electrică Industria prelucrătoare Industria extractivă Agricultură, silvicultură şi pescuit Total economie *) exclusiv forţele armate şi asimilaţi Analiza raportului dintre salariul de bază şi salariul, pe activităţi, arată că cele mai mari sporuri şi adaosuri se regăsesc în activităţile economice: industria extractivă (35,5%), producţia şi 6 Exclusiv activităţile: administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială 7 Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar 8 Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice 25