IAS 7 Fluxurile de trezorerie

Σχετικά έγγραφα
SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare)

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE.

Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017

Noutati Investitori 11 mai 2017, 8:30am (ora locala), 7:30am (CEST), 6:30am (BST)

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CUNOŞTINŢE ECONOMICE DE SPECIALITATE SPECIALIZAREA FINANŢE ŞI BĂNCI

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Sinteza curs Finanţele întreprinderii

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017

MARCAREA REZISTOARELOR

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR

Disciplină: Finanțele firmei

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII...

riptografie şi Securitate

RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI;

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1. Contabilitate și Informatică de Gestiune, Economie Generală

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII (VAN, RIR, IP, PR)

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

INSOLVENTA VS. EXCELENTA

Curs 1 Şiruri de numere reale

Θα ήθελα να ανοίξω ένα τραπεζικό λογαριασμό. Θα ήθελα να κλείσω τον τραπεζικό μου λογαριασμό. ίντερνετ;

Raport trimestrial al PATRIA BANK SA pentru trimestrul III 2017

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 4 Serii de numere reale

1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei lei, in numerar.


Integrala nedefinită (primitive)

Componentele fundamentale ale evaluării

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1

Conturile de activitate ale subiectilor economici

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

SUPORT DE CURS PENTRU ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: CONTABILITATE

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CUNOȘTINȚE ECONOMICE FUNDAMENTALE

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Evaluarea intreprinderilor rezumat pentru acces CECCAR - lector Cosmin Popa, ACCA, CAFR, UNEAR, UNPIR

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Capitalul 4 EVALUAREA VALORILOR MOBILIARE X.1 ACTUALIZAREA FLUXURILOR DE NUMERAR

Subiecte Clasa a VII-a

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare

Categoria IV Evaluarea întreprinderilor

ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE

SCN. Conturile macroeconomice (1)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Operational Consum TWh 15,6 15,1 3% Producție TWh 16,8 16,6 2% Export TWh 1,7 2,0 15%

CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Subiecte Clasa a VIII-a

MANAGEMENT FINANCIAR pentru uzul studenţilor ID

PIAŢA MONETARĂ PLANUL SINTEZEI TEMEI:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CAPITALURI. Conceptul de capital: Reprezintă :

Capitolul 2 RESURSELE BANCARE MANAGEMENTUL PASIVELOR

Operational Consum TWh 29,1 28,5 2% Producție TWh 30,7 30,5 1% 2,8 3,5

ÎNTREPRINDEREA ÎN CONTEXTUL MECANISMELOR ECONIMOCO-FINANCIARE 1.1. OBIECTIVELE ÎNTREPRINDERII ŞI FUNCŢIA EI FINANCIARĂ

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Modul de calcul al prețului polițelor RCA

Rezumatul unităńii de studiu

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor


Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Catre, SC Uzuc SA Ploiesti

5.1. Noţiuni introductive

Transcript:

IAS 7 Fluxurile de trezorerie Deşi contabilitatea de angajamente este conceptul de bază al contabilităţii, totuşi se face simţită nevoia existenţei informaţiilor atât de utile privind contabilitatea de trezorerie. Unele entităţi raportează profituri foarte mari care nu au însă corespondent pe măsură în trezorerie. Au existat numeroase cazuri de companii care deşi raportau profit, au falimentat. Informaţii privind trezoreria entităţilor sunt disponibile în bilanţul contabil. Acesta prezintă situaţia trezoreriei entităţii la începutul şi la sfârşitul anului, dar nu şi cauzele care au determinat eventualul excedent sau deficit de trezorerie. Standardul care guvernează prezentarea informaţiilor privind trezoreria entităţii este IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie. Numerarul Echivalentele de numerar Fluxurile de trezorerie Activităţile de exploatare Activităţile de investiţie Activităţile de finanţare cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere. investiţiile financiare pe termen scurt, foarte lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar. principalele activităţi producătoare de venit ale entităţilor, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii sau finanţare. constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. activităţi care au drept rezultat modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor vărsate entităţii. Informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente. O entitate prezintă situaţia fluxurilor de trezorerie pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar. În contextul întocmirii acestei situaţii: - fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar; - numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale entităţii din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare. 1

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt: (a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii; (b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri; (c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii; (d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor; (e) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune, anuităţi şi alte beneficii generate de poliţele de asigurare; (f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care ele pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare; şi (g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau tranzacţionare. Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţie sunt: (a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare capitalizate şi la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale; (b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active imobilizate; (c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţiune (altele decât plăţile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare); (d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi, şi interese în asocierile în participaţiune (altele decât încasările pentru acele instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare); (e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o instituţie financiară); (f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare); (g) plăţile în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, în afara cazului când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când plăţile sunt clasificate ca fiind activităţi de finanţare; şi (h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opţiuni sau swap, în afara cazului când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când încasările sunt clasificate ca fiind activităţi de finanţare. Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare sunt: (a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital; (b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile entităţii; (c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung; (d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; şi (e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de leasing financiar. 2

O entitate trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare folosind una dintre cele două metode: (a) metoda directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar; (b) metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări. Entităţile sunt încurajate să raporteze fluxurile de trezorerie obţinute din activităţi de exploatare folosind metoda directă. Metoda directă furnizează informaţii care sunt folositoare în estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. Prin metoda indirectă, fluxul de trezorerie net din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele: (a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare; (b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale entităţilor asociate şi interesele minoritare; şi (c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de trezorerie din investiţii şi finanţare. Alternativ, fluxul net de numerar din activităţile de exploatare poate fi prezentat folosind metoda indirectă, prin evidenţierea veniturilor şi cheltuielilor prezentate în situaţia rezultatului global şi a modificărilor de pe parcursul perioadei survenite în valoarea stocurilor şi a creanţelor şi datoriilor din exploatare. Raportarea fluxurilor de trezorerie din activităţi de investiţii şi de finanţare O entitate trebuie să raporteze separat clasele principale de încasări şi plăţi brute în numerar provenite din activităţi de investiţii şi de finanţare. Ca excepţie, fluxurile de trezorerie provenite din următoarele activităţi de exploatare, investiţii şi finanţare pot fi raportate la valoarea netă: (a) plăţile şi încasările în numerar efectuate în numele clienţilor, atunci când fluxurile de trezorerie reflectă mai degrabă activităţile clientului decât pe cele ale entităţii; şi (b) plăţile şi încasările în numerar pentru elementele cu rulaj rapid, valori mari şi scadenţă scurtă. Fluxuri de trezorerie în valută Fluxurile de trezorerie provenite din tranzacţiile efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda funcţională a unei entităţi prin aplicarea, asupra valorii în valută, a cursului de schimb dintre moneda funcţională şi valută de la data fluxului de trezorerie. Câştigurile şi pierderile nerealizate care provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de trezorerie provenite din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi include, dacă este cazul, diferenţele care ar fi apărut dacă respectivele fluxuri de trezorerie ar fi fost raportate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei. Dobânzi şi dividende Fluxurile de trezorerie din dobânzi şi dividende încasate şi plătite trebuie prezentate fiecare separat. Fiecare dintre acestea trebuie clasificate într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, fiind generate din activităţi fie de exploatare, fie de investiţii, fie de finanţare. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate sunt clasificate de instituţiile financiare, de obicei, drept fluxuri de trezorerie din exploatare. Totuşi, nu există un consens privind clasificarea acestor fluxuri de trezorerie de către alte entităţi. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în determinarea profitului sau a pierderii. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare şi, respectiv, din investiţii, deoarece reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a rentabilităţii investiţiilor. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă a 3

fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei întreprinderi de a plăti dividende din fluxurile de trezorerie de exploatare. Impozite pe profit Fluxurile de trezorerie provenite din impozitele pe profit trebuie prezentate separat şi trebuie clasificate drept fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi de investiţii. Formulele de calcul pentru determinarea celor 3 fluxuri de trezorerie se prezintă astfel: A. Activitatea de exploatare metoda directă * Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori şi salariaţi + Dobânzi şi dividende aferente activităţii de exploatare încasate Dobânzi şi dividende aferente exploatării plătite Impozit pe profit plătit Alte plăţi generate de exploatare = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare (A) B. Activitatea de investiţii * Încasări din vânzarea de imobilizări Plăţi privind imobilizările achiziţionate Plăţi privind acordarea de împrumuturi către alte entităţi + Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate altor entităţi + Dobânzi şi dividende încasate Plăţi privind achiziţia de filiale, diminuată cu numerarul dobândit + Încasări din cesiunea filialelor = Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii (B) C. Activitatea de finanţare * Încasări din emisiunea de acţiuni + Încasări din contractarea de credite, emisiunea de obligaţiuni Plăţi privind rambursările de credite, împrumuturi contractate Plăţi privind răscumpărarea acţiunilor proprii Plata obligaţiei privind leasingul financiar Dobânzi şi dividende plătite = Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare (C) Variaţia netă a numerarului şi echivalentelor de numerar (A + B + C) Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei 4

D. Activitatea de exploatare metoda indirectă * Rezultat înainte de impozit + Cheltuieli cu amortizări, ajustări pentru depreciere şi provizioane Venituri din reluarea ajustărilor pentru depreciere şi a provizioanelor + Cheltuieli aferente diferenţelor de curs valutar nerealizate Venituri aferente diferenţelor de curs valutar nerealizate Subvenţii pentru investiţii virate la venituri + Pierdere din cesiunea imobilizărilor şi a plasamentelor Câştig din cesiunea imobilizărilor şi a plasamentelor + Cheltuieli financiare (dobânzi, diferenţe de curs, sconturi etc.) Venituri financiare (dobânzi, diferenţe de curs, dividende, sconturi etc.) Conf.univ.dr. IRIMESCU ALINA Cheltuieli şi venituri nemonetare şi/sau care nu sunt aferente exploatării = Rezultat înaintea variaţiei nevoii fondului de rulment - Δ NFR (Δ Stocuri + Δ Creanţe + Δ Cheltuieli în avans Δ Datorii comerciale şi alte datorii din exploatare Δ Venituri în avans) sau,+ Creşteri / reduceri de stocuri,+ Creşteri / reduceri de creanţe (inclusiv cheltuieli în avans) +, Creşteri / reduceri de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare (inclusiv venituri în avans) + Dobânzi şi dividende din exploatare încasate Dobânzi şi dividende din exploatare plătite Impozitul pe profit plătit = Flux net de trezorerie din activităţile de exploatare (A) Exemple: 1. Selectaţi elementele care trebuie eliminate atunci când se determină fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda indirectă şi precizaţi semnul (+/-): Pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare + Încasări din vânzarea imobilizărilor financiare Venituri din subvenţii pentru investiţii Încasări din subvenţii pentru investiţii Venituri din diferenţe de curs valutar Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Cheltuieli cu provizioanele Venituri din reluarea ajustărilor din deprecierea creanţelor Cheltuieli cu dobânzile Plăţi de dobânzi Venituri din dividende Încasări privind dividendele Cheltuieli cu impozitul pe profit Plăţi privind impozitul pe profit 5

2. Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înaintea impozitării 25.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.700 lei; pierderi din diferenţe de curs valutar 1.200 lei; venituri din investiţii financiare 4.000 lei; clienţi: sold iniţial 4.000 lei - sold final 4.600 lei; stocuri: sold iniţial 7.000 lei - sold final 1.500 lei; furnizori: sold iniţial 4.800 lei - sold final 3.500 lei; impozit pe profit plătit 1.400 lei; asigurare încasatã 200 lei. Care este valoarea fluxului de numerar din activitatea de exploatare? 3. În cursul anului N, o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează 1.500 lei din vânzarea mărfurilor; încasează 4.000 lei din vânzarea unei clădiri; plăteşte 1.200 lei pentru achiziţia unor materii prime; plăteşte 3.700 lei pentru achiziţia unui autoturism; obţine 2.800 lei din emisiunea de capital social; plăteşte acţionarilor 1.550 lei pentru răscumpararea acţiunilor întreprinderii; plăteşte o obligaţie din leasing financiar 550 lei; plăteşte dividende în valoare de 1.700 lei; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 900 lei, şi încasează o asigurare de 400 u.m. Determinaţi fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. 4. Se cunosc următoarele informaţii: încasări din lansarea unui împrumut obligatar 8.000 lei, rambursarea unui credit bancar pe termen lung 5.000 lei, încasarea unui împrumut acordat pe termen lung 6.000 lei, majorarea capitalului social prin aport în natură 4.000 lei, dividende platite aferente activităţii de finanţare 100 lei, dividende încasate aferente titlurilor de participare deţinute 200 lei, majorarea capitalului social prin aport în numerar 3.000 lei, plăţi privind stocurile achiziţionate 100 lei. Determinaţi fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare şi creşterea netă de numerar şi echivalente ale numerarului? 5. În cursul anului N, o societate comercială efectuează următoarele operaţii: achiziţionează o filială ALFA cu 1.000 lei, din care numerar dobândit 200 lei; a achiziţionat autoturisme la un cost total de 5.000 lei din care 450 lei au fost obţinuţi prin leasing financiar; au fost efectuate plăţi în valoare de 4.550 lei pentru achiziţia autoturismelor; a plătit 45 lei obligaţiile anului din leasingul financiar; a încasat 1.450 lei din vânzarea unei clădiri; a încasat dobânzi şi dividende totale de 480 lei, şi a plătit dividende totale de 500 lei. Care este 6

valoarea fluxurilor de trezorerie provenite din activităţile de investiţii şi finanţare? 6. O societate dispune de următoarele informaţii: capital social la începutul anului 10.000 lei; majorarea capitalului social prin aport în natură 5.000 lei; majorarea capitalului social prin aport în numerar 10.000 lei; capital social la sfârşitul anului 15.000 lei; diminuarea de capital din cursul exerciţiului financiar s-a efectuat în scopul acoperirii pierderilor din exerciţiile precedente; credite bancare pe termen lung la începutul anului 14.000 lei; credite bancare pe termen lung contractate în timpul anului 10.000 lei; credite bancare pe termen lung la sfârşitul anului 22.000 lei; plata ratei aferente unui contract de leasing financiar 5.000 lei; încasări din emisiunea unui împrumut obligatar 9.000 lei; dividende plătite 2.000 lei; dividende încasate 1.000 lei; dobânzi plătite 500 lei; dobânzi încasate 100 lei; răscumpărarea acţiunilor proprii 3.000 lei. Stabiliţi fluxul de trezorerie din activitatea de finanţare. 7. Dispuneţi de următoarele informaţii: dobânzi plătite 300 lei; încasări (la începutul anului) din emisiunea a 1000 de obligaţiuni, valoare nominală 20 lei/obligaţiune, valoare de emisiune 19 lei/obligaţiune, valoare de rambursare 25 lei/obligaţiune, durata 10 ani, transe egale; majorarea capitalului social în numerar 5.000 lei; majorarea capital social sub forma unei clădiri 15.000 lei; dividende plătite 600 lei; dividende încasate 700 lei; dobânzi de plată 500 lei; plăţi privind achiziţia unei clădiri 10.000 lei; dobânzi încasate 150 lei; rambursarea primei transe a împrumutului obligatar (la sfârşitul anului); răscumpărarea acţiunilor proprii 500 lei. Stabiliţi fluxurile de trezorerie din activităţile de finanţare şi investiţii. 8. La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii privind exerciţiul financiar curent (în lei): Încasări de la clienţi 4.600 Plăţi din rambursarea de credite bancare 820 Încasări de onorarii şi comisioane 100 Încasări de subvenţii de exploatare 350 Cifra de afaceri 5.800 Plăti de TVA 430 Încasări din emisiuni de acţiuni 2.200 Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe 90 Flux de trezorerie din 7

Plăţi de salarii 1.900 Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing 430 Plăţi de impozit pe profit 330 Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 600 Creşterile de stocuri 900 Cheltuieli cu salariile personalului 2.000 Plăţi de dobânzi 400 Încasări de dobânzi 280 Plăţi de dividende 160 Încasări de dividende 750 Plăţi de contribuţii cu caracter social 300 Încasări de subvenţii pentru investiţii 1.100 Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing 200 Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni 420 Mijloc de transport primit în leasing financiar 55 Venituri din subvenţii pentru investiţii 100 Încasări din credite bancare primite 860 Plăţi către furnizorii de stocuri şi servicii 600 Plăţi către furnizorii de imobilizări 900 Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe 80 Încasări din vânzarea de imobilizări financiare 130 Numerarul şi echivalentele de numerar la începutul anului au fost de 1.200 lei. Întocmiţi Situaţia fluxurilor de trezorerie, ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizează metoda directă. 8

9. Întocmiţi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul N, pe baza următoarelor informaţii: Bilanţul Elemente N-1 N A. Active imobilizate 600 700 Terenuri 100 200 Utilaje (valoare brută) 600 800 Amortizarea utilajelor (200) (300) B. Active curente 260 260 Mărfuri 120 100 Clienţi 60 100 Disponibilităţi băneşti 80 60 C. Cheltuieli în avans 10 20 D. Datorii pe termen scurt 230 250 Împrumuturi ajunse la scadenţă 130 80 Datorii salariale 30 40 Furnizori 70 80 Furnizori de imobilizări - 50 E. Active circulante nete 40 30 F. Total active Dat pe t scurt 540 730 G. Datorii pe termen lung 200 140 Împrumuturi bancare 200 140 H. Provizioane - - I. Venituri în avans - - J. Capitaluri şi rezerve 340 590 Capital social 150 400 Rezerve 90 145 Rezultat 100 45 Contul de profit şi pierdere Elemente N Venituri din vânzarea mărfurilor 1.200 Cheltuieli cu mărfurile vândute 600 Cheltuieli cu salariile 230 Cheltuieli cu amortizarea 250 Cheltuieli cu dobânzile 90 Venituri din cedarea activelor 80 Cheltuieli cu cedarea activelor 50 Rezultat brut 60 Cheltuieli cu impozitul pe profit 15 Rezultatul net 45 Informaţii suplimentare: - s-a scos din funcţiune o imobilizare complet amortizată care a avut o valoare brută de 100 lei; - s-a vândut cu încasare imediată o imobilizare cu valoarea brută de 100 lei, preţ de vânzare 80 lei; - creşterea de capital social s-a efectuat prin aport în numerar care a fost vărsat în contul de la bancă; - din rezultatul anului N-1, 45 lei au fost distribuiţi sub formă de dividende şi 55 lei au fost încorporaţi în rezerve; - în anul N s-au plătit datoria privind impozitul pe profit, dobânzile şi dividendele. 9