SCN. Conturile macroeconomice (1)

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "SCN. Conturile macroeconomice (1)"

Μέλισσα Βλαστός
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 SCN Conturile macroeconomice (1) I- Principii,generalitati,reguli de baza sursa 1,pag II.CONTURILE FIRMEI sursa 2,pag Studentii CSIE,An II, Seria A Sapt.VIII Reguli contabile-reamintire În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o unitate sau un sector fac obiectul unei înregistrări în partidă dublă, adica : fiecare operaţiune este înregistrată în două etape: în resurse(sau ca variaţie de pasive) în utilizări (sau ca variaţie de active) Se utilizează termenul resurse pentru a desemna partea dreaptăa contuluiîn care se înregistrează operaţiunile care au ca efect creşterea valorii economice a unei unităţi sau a unui sector În partea stângăa conturior, numită utilizări, sunt înregistrate operaţiunile care au ca efect reducerea valorii economice a unei unităţi sau sector Utilizari Resurse. modificari de active. modificari de pasive

2 Activitatea de producţie în SCN În concepţia SCN, activitatea de producţie este considerată activitatea care are ca scop obţinerea de bunuri (materiale şi servicii) care să satisfacă nevoile de consum ale societăţii, ale exportului şi acumulării În principiu, se consideră bunuri produse numai acelea care, realizate prin intermediul tranzacţiilor de piaţă, deci bunuri care au caracter de marfă. Acest principiu care delimitează conceptul producţie de piaţă, în baza unor convenţionalisme, se încalcă de multe ori Exceptii semnificative ( de abateri,judecati conventonale ): serviciile statului(serviciile publice) bunurile de capital din producţie proprie şi modificările stocurilor provenite din producţia perioadei de calcul autoconsumul întreprinzătorilor din producţie proprie (cazul agriculturii) se include în rezultatele producţiei închirierea locuinţelor este considerată activitate productivă(în cazul locuinţelor ocupate de proprietarii acestora). Această concepńie privind activitatea de producńie se deosebeşte de concepńia aplicată în fostele Ńări cu economie planificată centralizat, concepńie numită producńie materială, si sistemul de calcule macroeconomice - Sistemul ProducŃiei Materiale (SPM) sau al balanńelor economiei nańionale

3 Producţia intermediară şi producţia finală Rezultatele activităţii de producţie dintr-o perioadă de folosite în aceeaşi perioadă pentru a produce noi bunuri economice este evidenţiată sub denumirea de producţie intermediară sau consum intermediar (CI) Partea care nu se foloseşte în aceeaşi perioadă pentru a produce noi produse se evidenţiază sub numele de producţie finală În SCN caracterizarea şi analiza dimensiunii valorice a bunurilor economice produse într-o perioadă se face, prin indicatori care exprimă producţia finală Dacă producţia din economie s-ar exprima prin valoarea bunurilor produse de totisubiectii economici, s-ar obţine un indicator care cuprinde calcule repetate In acest caz indicatorul nu ar exprima mărimea rezultatului real, ci o mărime care exprimă valoarea producţiei brute(pb) Aceasta mărime înglobează în valoarea ei şi valoarea bunurilor produse şi consumate pentru a produce noi produse Deoarece pentru gospodăriile private nu se evidenţiază acumularea, deci nici patrimoniul de bunuri, toate cumpărările efectuate de populaţie şi de organizaţiile private fără caracter lucrativ sunt înregistrate drept cheltuieli pentru consumul privat Corespunzător, cumpărările de bunuri durabile (de capital) cu excepţia construcţiilor de locuinţe sunt încadrate integral la consumul privat Bunurile prelucrate în gospodării, materialele de construcţii, produsele folosite pentru însămânţări etc., care de fapt reprezintă consum intermediar, sunt considerate produse finale Nota: Aceste precizări, legate de limitele metodologiei de calcul, atrag atenţia asupra folosirii indicatorului consumului final al gospodăriilor (populaţiei) în analiza nivelului de trai al populaţiei

4 Consumul statuluise determină pornind de la valoarea producţiei statului (a sectorului public), din care se scad încasările din vânzarea unor servicii publice, şi a investiţiilor proprii Valoarea producţiei statuluirezultă din cheltuielile curente cu angajaţii sectorului public, cu amortizarea bunurilor de capital şi cu consumul intermediar Precizăm că amortizările pentru sectorul public se calculează numai pentru construcţii, maşini şi instalaţii Nu se amortizează, în principiu, obiective de investiţii care au o durată nedeterminată (şosele, drumuri, poduri, canale etc.) Investiţiile brute Investiţiile brutereprezintă valoarea totală a investiţiilor făcute în economia naţională, respectiv în elementele sale structurale (ramuri, sectoare de activitate, unităţi sau instituţii socialeconomice Ele se evidenţiază ca investiţii de bunuri durabile (bunuri de capital) şi investiţii concretizate în modificarea stocurilor de materiale. Investiţiile brute se pot separa în investiţii de înlocuire (de reproducţie a bunurilor de capital scoase din funcţiune )şi investiţii pentru dezvoltare sau investiţii nete Modificarea stocurilor Modificarea stocurilorreprezintă diferenţa dintre mărimea stocurilor de la sfârşitul perioadei şi cea de la începutul perioadei( Δ= S2-S1 ) Se includ materii prime, semifabricate şi produse finite din producţie proprie destinate vânzării Modificarea stocurilor se evaluează, în SCN, la preţuri medii anuale

5 Conceptul intern si conceptul naţional Economia naţională nu poate fi privită ca o simplă delimitare geografică In cadrul graniţelor geografice acţionează instituţii sau persoane străine, iar agenţii economici ai ţării pot activa în afara graniţelor ţării Pentru o multitudine de procese economice se pune întrebarea dacă acestea trebuie cuprinse în calculele macroeconomice ale ţării respective (de exemplu, tratarea veniturilor realizate din muncă, obţinute de cetăţenii români în străinătate) 13 Conceptul intern si conceptul naţional Veniturile realizate de o firmă străină în România se cuprind conform criteriului a) în calculele macroeconomice în România. Dacă delimitarea se face după criteriul b), aceste venituri apar ca venituri personale în calculele ţării de care aparţine proprietarul firmei Calculelor macroeconomice efectuate pe baza criteriului a) le corespunde conceptul de intern (suma activităţilor desfăşurate de agenţii economici din interiorul ţării), iar celor realizate pe baza criteriului b) le corespunde conceptul de naţional Problema privind evaluarea Baza evaluării tranzacţiilor, si a rezultatelor activităţii economice- preţurile pieţei ( pp ) Ca regulă, preţurile pieţei implicate în evaluare se calculează ca medie a preţurilor efective Preturile factorilor ( pf )Pentru bunurile care nu se realizează prin intermediul pieţei, evaluarea se face la costurile factorilor de producţie. Preţurile pieţeicuprind, de regulă, pe lângă preţul factorilor de producţie, şi impozitele indirecte Agregatele macroeconomice de rezultate se exprimă -în preţurile curenteale fiecărei perioade, - în preţuri comparabile sau constante

6 II.CONTURILE FIRMEI CONTURILE DE ACTIVITATE Tranzactiile unui subiect sunt agregate in conturile : 1. Contul de productie 2. Contul de venituri si cheltuieli 3. Contul de modificare a patrimoniului 4. Contul de finantare 1). Contul de producţie al firmei Se alcătuieşte prin agregarea tuturor tranzacţiilor legate de activitatea de producţie Livrările interne de producţie intermediară către şi de la sub.ec.ai sectorului nu sunt luate în calcul Se includ cumpărările de bunuri pentru consumul intermediar din exteriorul sectorului Valoar ea adăuga tă brută - VAB Contul de producţie al unei firme 1. Consumul intermediar CI 2. Amortizarea capitalului fix (consumul de mijloace durabile) A 3. Salarii, inclusiv impozitul pe salarii şi contribuńii la asigurări sociale (remunerarea muncii) Rm 4. Impozite indirecte nete (impozite indirecte subvenńii) IIN 5. Dobânzi şi rente D 6. Profit Pr 7. Vânzări către alti subiecti economici V 8. Modificarea stocurilor materiale din producńie proprie S 9. Bunuri durabile (de capital) din producńie proprie Bcp Valoarea producţiei (Producţia brută) -PB Pe informatiilor din cont se calculează indicatorii: 1. valoarea adăugată brută (VAB)şi 2. valoarea adăugată netă (VAN)exprimaţila :(pp) şi(pf): 3. excedentul brut de exploatare ( EBE) 4. excedentul net de exploatare ( ENE) valoarea adaugata bruta (VAB) Calcul : VABpp = PB -CI Structura : VABpp=A + Rm + IIN +D +Pr 2.Valoarea adăugată netă (VAN) exprimă valoarea nou-creată (exprimată la preţurile factorilor de producţie pf ) Se determina scăzând din VAB pp amortizarea capitalului fix (A) şi impozitele indirecte nete (IIN): VAN pf =VAB pp A (II Sv)=VAB pp A IIN

7 3.Excedentul brut de exploatare (EBE) exprimă valoarea ce rămâne firmei după ce se elimină impozitele indirecte nete (IIN) şi elementele care reprezintă remunerarea muncii Rm (salarii, impozite pe salarii, CAS,alte contributii ) Excedentul brut de exploatare evidenţiază profitul (Pr) şi amortizarea capitalului fix (A): EBE = VAB pp IIN Rm 4.Excedentul net de exploatare (ENE) exprimă profitul întreprinzătorului: ENE = EBE A exemplu Dacă, am lua în calcul valoarea producńiei tuturor agenńilor economici, am avea înregistrări repetate (de ex: valoarea grâului ar fi cuprinsă de patru ori) In calcul vom lua numai valoarea produselor finale care nu mai sunt revândute respectiv valoarea pâinii cumpărate de consumator Grâul, faina, pâinea vândută de brutar constituie consum intermediar care nu este luat în calculul rezultatelor activităńii economice Valoarea producńiei finale (240) este egală cu suma valorilor adăugate de fiecare agent economic Aceeaşi valoare o obńinem dacă din producńia brută ( )=670 scădem valoarea valoarea consumului intermediar ( )=430 ; =

8 2. Contul de venituri al firmei În partea dreaptăa contului sunt înregistrate sursele de venituri: - profitul din producţia curentă venituri din patrimoniul firmei (elemente care formează împreună profitul total al firmei), venituri din transferuri curente de la alti subiecti economici Aceste trei elemente formeaza: Veniturile Totale ale firmei înainte de impozitare( V ) În partea stângă a contului se evidenţiază distribuirea veniturilor : profituri distribuite impozite directe pe venituri transferuri din venituri către alti subiecti Diferenţa dintre veniturile totale(dreapta contului) şi (profitul distribuit+ impozitele pe venituri + transferuri)- (în stânga contului), formeaza( =) venitul disponibil al firmei, respectiv mărimeaeconomiilor realizate Profituri distribuite Pd 2. Impozite directe pe venituri ID 3. Transferuri către alti subiecti economici Td 4. Venitul disponibil (VD) = Economii (E) Contul de venituri al unei firme 5. Profituri din producńia curentă Profitul firmei Pr 6.Venituri din patrimoniu V=Pd +ID +Td+VD =Pr +Tp respectiv: 7. Transferuri curente de la alti subiecti economici Tp relaţii : VD=V (Pd +ID +Td) = (Pr + Tp) (Pd + ID + Td)

Σχετικά έγγραφα

Conturile de activitate ale subiectilor economici

SCN-Sistemul Conturilor Nationale Conturile de activitate ale subiectilor economici lectia 6 CSIE + Fin. Curs- pag. 78-91 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro Sistemul European de Conturi - SEC SEC-ul înregistrează