Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 14. Asamblari prin pene

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Capitolul 10. Asamblari prin sudare, lipire si încleiere

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Capitolul 30. Transmisii prin lant


MARCAREA REZISTOARELOR

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Subiecte Clasa a VII-a

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6]

V O. = v I v stabilizator

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Integrala nedefinită (primitive)

Organe de mașini I. Tiberiu Laurian

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Curs 4 Serii de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Curs 1 Şiruri de numere reale

riptografie şi Securitate

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14]

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1


ORGANE DE MAŞINI, MECANISME ŞI TRIBOLOGIE STUDII DE CAZ

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Subiecte Clasa a VIII-a

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

I X A B e ic rm te e m te is S

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

1. ASAMBLARI DEMONTABILE. 1.1 Asamblari filetate. Suruburi de miscare Generalitati

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 2 MÃSURAREA DIAMETRULUI MEDIU AL FILETULUI PRIN METODA SÂRMELOR CALIBRATE

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Criterii de clasificare Dupa forma axei geometrice

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

CIRCUITE LOGICE CU TB

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

SIGURANŢE CILINDRICE

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Stabilizator cu diodă Zener

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

BARDAJE - Panouri sandwich

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5.1. Noţiuni introductive

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

2 contacte, 10 A Implantabil (PCB)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Transcript:

Capitolul 15 Asamblari prin caneluri, arbori profilati T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare? a) cele din seria usoara; b) cele din seria mijlocie; c) cele din seria grea; d) capacitatea portanta, adica momentul de torsiune transmisibil, nu depinde de seria canelurilor ci de lungimea asamblarii si de materialele din care sunt realizate arborele si butucul canelat. T.15.2. Clasificarea asamblarilor canelate (STAS 1770-80) pentru "seria grea" se face dupa criteriul: a) modul de centrare al butucului pe arbore si marimea momentului transmis, comparativ cu cel capabil al arborelui; b) marimea momentului transmis, comparativ cu cel capabil al arborelui si posibilitatea de deplasare a butucului pe arbore sub sarcina; c) marimea absoluta a momentului transmis si posibilitatea de deplasare a butucului pe arbore în gol si sub sarcina. Ce varianta este corecta? T.15.3. Comparativ cu asamblarea arbore-butuc prin pana paralela, asamblarea prin caneluri prezinta la o rezistenta la oboseala a arborelui: a) mai mica; b) mai mare; c) asamblarea prin caneluri nu este solicitata la oboseala, datorita dispunerii echiunghiulare a canelurilor pe arbore. T.15.4. Ce profil pot avea canelurile? a) dreptunghiular; b) triunghiular; c) în arc de cerc; d) evolventic; e) cicloidal; f) patrat; g) rotund. T.15.5. Cum poate fi realizata centrarea arbore-butuc în cazul asamblarii prin caneluri? T.15.6. Indicati pe scurt performantele si utilitatea asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare, triunghiulare si evolventice. 64

T.15.7. Completati coloana a doua din tabelul de mai jos. Seria canelurilor Momentul transmis de caneluri în raport cu cel corespunzator arborelui de diametru d Felul asamblarii Lungimea butucului Usoara a) Fixa L 1,5 d Mijlocie b) Fixa, sau cu deplasare L = (1,5...2,5) d axiala fara sarcina Grea c) Mobila, cu deplasare axiala sub sarcina L = (1,5...2,5) d T.15.8. Care este solicitarea principala a unei caneluri? a) încovoiere; b) forfecare; c) tensiune de contact; d) întindere; e) tensiune hertziana; f) rasucire. T.15.9. Comentati solutiile de fixare axiala a butucului canelat din figurile 15.9 a) si b). T.15.10. Ce reprezinta figura 15.10? a) capatul filetat al unui surub; b) capatul poligonal al unui arbore; c) capatul canelat al unui arbore. T.15.11. Lungimea unui butuc canelat, în cazul canelurilor dreptunghiulare (figura 15.11), se determina cu relatia: M tn rmσsa L, D d 0,75 z 2c 2 în care: M tn este momentul de torsiune nominal; r m = (D+d)/4 ; z - numarul canelurilor ; σ sa - tensiunea admisibila la strivire superficiala. Ce semnificatie are factorul numeric din relatie? T.15.12. Ce avantaje au asamblarile cu arbori poligonali, comparativ cu asamblarile prin pana paralela sau prin caneluri? T.15.13. În figura 15.13 sunt schematizate trei sectiuni de arbori poligonali. Care dintre acestea are capacitatea portanta mai mare, la aceeasi lungime a butucului? Se presupune ca în toate cazurile latura a a poligonului este aceeasi si ca, datorita jocului dintre arbore si butuc, fetele asamblarii se încarca doar pe jumatate din suprafata, distributia tensiunii de contact fiind liniara. T*.15.14. Care sunt procedeele de obtinere a canelurilor drepunthgiulare pe un arbore? 65

a) cu precizie dimensionala ridicata; b) cu precizie dimensionala medie. Fig. 15.9 Fig. 15.10 Fig. 15.11 Fig. 15.13 66

Fig. 15.18 Fig. 15.22 T*.15.15.Care sunt procedeele de obtinere a canelurilor la un butuc? a) cu precizie dimensionala medie; b) cu precizie ridicata. T*.15.16. Canelurile pot fi realizate în trei moduri din punct de vedere al centrarii butucului pe arbore. Care dintre aceste solutii este recomandata pentru cazul solicitarilor prin soc? a) centrare pe flancuri; b) centrare pe diametrul exterior; c) centrare pe diametrul interior. 67

Fig. 15.26 Fig. 15.27 68

T*.15.17. Canelurile pot fi realizate în 3 moduri din punct de vedere al centrarii butucului pe arbore. Care dintre aceste solutii este avantajoasa din punct de vedere tehnologic? a) centrare pe flancuri; b) centrare pe diametrul exterior; c) centrare pe diametrul interior. T*.15.18. Ce denumire poarta în mod curent roata dintata mobila din figura 15.18? T*.15.19. Ce avantaj prezinta centrarea exterioara la asamblarea prin caneluri dreptunghiulare? T*.15.20. Ce avantaj prezinta centrarea laterala la asamblarea prin caneluri dreptunghiulare? T*.15.21. Ce avantaj prezinta centrarea interioara la asamblarea prin caneluri dreptunghiulare? T*.15.22. În figura 15.22 este reprezentata sectiunea transversala printr-un arbore canelat. Ce sugereaza desenul? T*.15.23. Canelurile dreptunghiulare (cu flancurile paralele) sunt mai des utilizate, comparativ cu canelurile triunghiulare sau cu canelurile evolventice a) pentru simplitatea prelucrarii; b) pentru siguranta centrarii; c) pentru ca pot prelua sarcini aplicate prin soc; d) pentru ca permit deplasarea axiala a butucului pe arbore. T*.15.24. Care dintre variantele de caneluri (dreptunghiulare, triunghiulare, rotunde sau evolventice) au: a) rezistenta maxima la oboseala; b) capacitataea de a prelua socurile. T*.15.25. Ce dezavantaje dintre cele enumerate mai jos au asamblarile cu arbori poligonali? a) centrare imperfecta; b) cost foarte ridicat; c) imposibilitatea deplasarii axiale a butucului pe arbore; d) ajustaje pretentioase; e) necesita tratamente termice speciale. T*.15.26. În figura 15.26 este reprezentat un robinet cu ventil si mufa actionat prin roata de mâna cu diametrul A. Cunoscând momentul de actionare M t propuneti un model de calcul pentru verificarea capatului profilat al tijei de actionare. Se noteaza: a - latura sectiunii patrate a capatului de actionare; l - lungimea butucului rotii de mâna. T*.15.27. Cum explicati diferitele distributii de tensiuni de contact produse pe fetele unui arbore poligonal si ale butucului conjugat (fig. 15.27)? * * * 69