Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Σχετικά έγγραφα
Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

V O. = v I v stabilizator


Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.


Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Stabilizator cu diodă Zener

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice


Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Electronică anul II PROBLEME

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Circuite cu diode în conducţie permanentă

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV


a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

CIRCUITE LOGICE CU TB

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Circuite electrice in regim permanent

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

SIGURANŢE CILINDRICE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE

riptografie şi Securitate

Integrala nedefinită (primitive)

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Subiecte Clasa a VII-a

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Amplificatoare liniare

Circuite elementare de formare a impulsurilor

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Redresoare monofazate cu filtru C

MARCAREA REZISTOARELOR

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 1 Şiruri de numere reale

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Difractia de electroni

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice

F I Ş Ă D E L U C R U 5

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

L7. REDRESOARE MONOFAZATE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Transcript:

ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic Se vor experimenta circuite simple (detector de vârf, circuit pentru deplasarea nivelului de cc al semnalului, dublorul de tensiune şi stabilizatorul parametric cu D şi resistor de balast). 1. Detectorul de vârf cu diodă Are schema din Figura 1; modelul diodei pentru analiza funcţionarii este cel din Figura 2. Figura 1 Figura 2 În regim permanent la intrarare se aplică de la un generator (cu g =50Ω) tensiunea v = V (1) iar la ieşire se conectează 1 MΩ (rezistenţa de intrarea im în osciloscop). Are loc >>. g Capacitatea condensatorului se alege astfel încât să fie satisfacută relaţia: ω 1 C >> T, unde T = = este perioada semnalului. În aceste ipoteze se poate 2 π f aproxima că descărcarea condensatorului C, pe durata cât dioda D este blocată, este nesemnificativă. În alternanţa pozitivă a v (t) condensatorul C se încarcă la +Vim pe armătura superioară şi, dacă acceptăm ca este foarte mare ( ) precum şi modelul din Figura 2, rezultă că nu există cale de descărcare a sarcinii Q=V im C. ezultă, în regim 1

permanent, vo = ct, tensiune egală cu vârful (amplitudinea) semnalului de la intrare. Obs: Dioda reală are o tensiune de deschidere V D 0.6V, motiv pentru care pe osciloscop v O < V im şi avem vo VD. Valoarea V D depinde de. 2. Circuit pentru deplasarea nivelului de cc al semnalului v (t) Se va utiliza circuitul din Figura 3 şi modelarea diodei conform Figurii 2. Figura 3 Semnalul de la intrarea circuitului respecta relaţia (1). Să presupunem că se satisfac relaţiile >> (1MΩ>>50Ω) şi C >> T. În figura 3 condensatorul C se încarcă cu +Q pe armătura din dreapta în alternanţa negtivă a semnalului v (t). În regim permanent, vom avea pe condensator, pentru, v = iar din Figura 3 rezultă: C V im (4) v O = v + vc + Vim care arată că tensiunea de ieşire are şi o componentă continuă +V im (la intrare v (t) este axat pe 0V în timp ce la ieşire este axat pe +V im ). Dacă în Figura 3 se inversează sensul diodei, se va obţine la ieşire: (5) vo = v + vc Vim, deci în acest caz semnalul de ieşire este axat pe valoarea de cc V im. 3. Dublorul de tensiune Are schema electrică din Figura 4: g Figura 4 2

Circuitul din Figura 4 este de fapt alcătuit din doua subcircuite: - primul este pentru deplasarea nivelului de cc al semnalului din intrare v furnizând la ieşire v M + Vim ; - al doilea este un detector de vârf care are la intrare în regim permanent v = V + V şi furnizează la ieşire vârful de tensiune al lui v M (t) M im v = 2 (în regim permanent); O V im 4. Stabilizator parametric cu D şi resistor de balast Schema de principiu este reprezentată în Figura 5: im Figura 5 Pentru D acceptăm modelul din Figura 6a care este echivalantul modelului din Figura 6b: Figura 6a Figura 6b Să observăm că, acceptând referinţele din Figura 5 pentru mărimile i şi v, avem: -pentru 0 v V curentul prin D este nul (contact deschis); -pentru i > 0 rezultă v =V =ct ( i > 0 ) Ne propunem să trasăm grafic caracteristica de transfer direct v O =v O (v ) cu v reglabil din sursa de tensiune continuă V CC, 0<v <20V, şi V dată de catalog, V <20V=(V CC ) max. a tensiuni v <V, D are i =0 (contact deschis) şi circuitul devine ca în Figura 7: 3

ezulută din Figura 7: Figura 7 vo = v = vo i = + (8) v + v (9) (7) elaţiile (7) şi (8) arată că pentru dreaptă cu panta +. 0 < + V funcţia de transfer v O (v ) este o v < (1 ) a creşterea tensiunii de intrare, atunci când v devine v =V (din relaţia (8) este necesar ca v = ( 1+ ) V ), dioda D intră în regim de străpungere şi se comportă ca o sursă ideală de tensiune de valoare V =ct. Pentru v ( 1+ ) V circuitul echivalent va fi ca în Figura 8: Figura 8 4

Din Figura 8 rezultă: vo = V = ct (10) vo V i = = (11) v V V i = = i + (12) elaţiile (10) (12) arată că: -circuitul stabilizează tensiunea v O ; -Dacă =ct şi v creşte, rezultă creşterea curentului prin D. Orice D reală poate funcţiona pâna la o valoare i M. Din acest motiv v nu poate creşte oricât ci numai până la: (13) i M v (1 + ) V + elaţiile (7), (10) şi (13) conduc la graficul din Figura 9: M Figura 9 5

C.Modul de lucru C1 -Se realizează circuitul din Figura 1 cu D=1N4148 şi C=47nF. -Se asigură de la generatorul de semnal V im < 4V si 20Hz<f<20MHz. -Se vizualizează simultan v (t) şi v O (t) folosind un osciloscop cu două canale. -Se reţin pe caiet cele doua forme de undă pentru trei valori de amplitudine şi două de frecvenţa. -Se compară v O (t) măsurat pe osciloscop cu valoarea calculată conform relaţiei (3). C2 -Se realizează circuitul din Figura 3 cu aceleaşi componente ca la C1. -Se vizualizează v (t) şi v O (t) şi se reţin cantitativ pentru doua amplitudini V im şi două frecvenţe f. -Se inversează dioda D şi se repetă pasul anterior. C3 -Se realizează circuitul din Figura 4 folosind aceleaşi tipuri de componente ca mai sus. -Se vizualizează şi se reţin cantitativ v M (t) şi v O (t) pentru situaţia conectării diodelor ca în Figura 4 precum şi pentru cazul conectării acestora inversat. C4 -Se realizează circuitul din Figura 5 cu D 9V1 ( M 30mA) (V CC ) max =20V, =180Ω şi =540Ω. -Se modifică tensiunea din intrare între 0 şi 20V spre a se trasa grafic caracteristica v O =v O (v ). Se determină pe caracteristică zona de stabilizare şi se compară cu Figura 9. 6