Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I

Σχετικά έγγραφα
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

V O. = v I v stabilizator

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice


Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE


MARCAREA REZISTOARELOR

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

APARATURA DE LABORATOR

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

PROBLEME DE ELECTRICITATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE


Electronică anul II PROBLEME

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

DCE Lucrarea nr. 1 Aparatura de laborator Măsurarea diferitelor componente, realizarea de montaje

SIGURANŢE CILINDRICE

Stabilizator cu diodă Zener

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

UTILIZAREA APARATELOR DE LABORATOR

CIRCUITE LOGICE CU TB

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Universitatea POLITEHNICA din Timişoara Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul Măsurări şi Electronică Optică


AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Circuite electrice in regim permanent

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Axiomet AX-582B. 1. Informații privind siguranța. 2. Specificaţii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Transformări de frecvenţă

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Dispozitive electronice de putere

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Curs 1 Şiruri de numere reale

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

Manual de utilizare multimetru UT33B/C/D CUPRINS

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

TERMOCUPLURI TEHNICE

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

L7. REDRESOARE MONOFAZATE

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

RELEE PENTRU MASURARE SI MONITORIZARE

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Transcript:

Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I Scopul lucrării: - Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru) necesare studiului experimental al unor dispozitive şi circuite electronice. - Aprofundarea semnificatiei parametrilor caracteristici ai acestor aparate. Multimetrul numeric 1. Noţiuni generale Multimetru digital este un aparat electronic cu ajutorul căruia putem măsura rezistenţe, tensiuni şi curenţi (de c.c. şi c.a.). Pentru semnalele de curent alternativ sinusoidal este măsurată valoarea efectivă. Prelucrarea semnalelor şi afisarea rezultatelor este digitală. 2. Elemente de comandă, semnalizare şi acces a multimetrului digital DM302 Multimetrul digital DM302 are afişaj de 3 1/2 digiţi, valoare maximă afişată fiind 1999. Pentru fiecare mărime aparatul este prevăzut cu mai multe domenii de măsurare. O precizie de citire cât mai bună se obţine folosind domeniul cu capătul de scală cel mai mic, fără a avea depăşire de scală ( 1 aprins pe prima poziţie, celelalte poziţii fiind stinse). Panoul frontal al multimetrului este prezentat în Fig. 1. 1 DC V AC V DC A 2 5 Figura 1. Panoul frontal al multimetrului digital DM302 OHM 4 DM-302 3 Descrierea elementelor de pe panoul frontal al multimetrului digital DM302 este prezentată in tabelul 1. 1

NUME NR. FUNCŢIE ELEMENT ELEMENT ELEMENT Afişaj 1 afişaj LCD ( cu cristale lichide ) 3 1/2 digiţi Comutator mod de lucru Borne de măsură 2 3 OFF: aparatul este oprit DCV: 5 domenii pentru măsurarea tensiunii continue (max. 1000V) OHM: 5 domenii pentru măsurarea rezistenţei (max 2MΩ) : se poate verifica o joncţiune pn; este afişată căderea de tensiune pe diodă (tensiunea de deschidere). 10A: domeniu pentru măsurarea valorilor mari a intensitaţii curentului continuu (max. 10A) DCA: 5 domenii pentru măsurarea intensitaţii curentului continuu (max. 2A) ACV: 2 domenii pentru măsurarea valorii efective a tensiunii alternative (max 750V) COM: borna de referinţă (fir rece, masă, - ) faţă de care se fac toate măsurătorile; de obicei firul care se aplică acestei borne are culoarea neagră 4 VΩmA:borna de măsură (fir cald, + ); de obicei firul ce se aplică acestei borne este de culoarea roşie pentru toate mărimile de măsurat cu excepţia curentului continuu cu intensitate mai mare de 2A 5 10A: borna de măsură (fir cald, + ) numai pentru măsurarea valorilor mari a intensităţii curentului continuu (max. 10A) Multimetrul Analogic MAVO 35 Figura 2. Multimetru analogic 1. Cadran pentru citirea alorii marimii electrice măsurate 2. Game măsură pentru măsurarea rezistorilor 3. Game măsura pentru măsurarea curentilor continui 4. Comutator de selectie a mărimii electrice de măsurat 2

5. Game măsură pentru masurarea curentilor alternativi 6. Aici se introduc testerele pentru masurarea marimilor 7. Game masură pentru măsurarea tensiunilor alternative Masurarea tensiunilor electrice Figura 3. Măsurarea tensiunilor electrice Voltmetrul se conecteaza in PARALEL cu componeneta de pe care se masoara tensiunea, cate un tester pe fiecare terminal al rezistentei. Scarile de masura pentru tensiuni si curenti Figura 4. Scarile de masura pentru tensiuni si curenti Reguli de masurare a tensiunilor - pentru gamele de masura: 1, 10, 100, 1000 citirea valorii tensiunii masurate se efectueaza pe scara 0,,10. - pentru gamele de masura: 2.5, 25, 250 citirea valorii tensiunii masurate se efectueaza pe scara 0,,25. - pentru gama de masura 500 citirea valorii tensiunii masurate se efectueaza pe scara 0,,50. - valorile din interiorul scării de masura se transforma in functie de valoarea din capatul scării si de gama selectată. Ex. Daca pe gama de masura 2.5V se efectueaza o citire de 14.4 pe scara 0...25, atunci valoarea măsurată pentru tensiunea electrică este val _ citire 14.4 V m = val _ gama = 2.5 = 1.44[ V ] val _ capat _ scara 25 3

Masurarea curentilor electrici Figura 5. Masurarea curentilor electrici Reguli de masurare a curentilor - pentru gamele de masura: 1mA, 100mA, 1A citirea valorii curentului masurat se efectueaza pe scara 0,,10. - pentru gamele de masura: 0.25mA, 25mA citirea valorii curentului masurat se efectueaza pe scara 0,,25. - pentru gama de masura 50uA, 5mA, 5A citirea valorii curentului masurat se efectueaza pe scara 0,,50. - valorile din interiorul scării de măsură se transformă in functie de valoarea din capatul scării si de gama selectată. Masurarea curentului electric în cadrul lucrarilor de laborator (metoda indirecta) Figura 6. Masurarea indirecta a curentului electric Se masoara tensiunea de pe rezistenta prin care se doreste sa se afle curentul si se foloseste legea lui Ohm 4

Măsurarea rezistoarelor Se poate realiza in mai multe moduri: 1. Masurarea rezistoarelor cu ajutorul ohmetrului Se realizează montajul din figura: Ohmetru R Figura 7. Masurarea rezistoarelor Masurarea se va face verificand punctul de zero pe domeniul utilizat al ohmetrului. Figura 8. Scara de masura neliniară; valoarea 0 este în drreapta Calibrarea aparatului Se selecteaza o gama de masura pentru rezistente Se introduce un şunt (un scurtcircuit) între intrarile aparatului Se actionează potentiometrul de calibrare pâna când acul indicator ajunge la valoarea 0 pe scara Ω Daca acul indicator nu reacţionează => aparatul nu are baterie => nu se pot masura rezistenţe 2. Măsurarea rezistoarelor cu ajutorul ampermetrului şi al voltmetrului in montaj aval Se realizează montajul din figura cu sursa necuplată respectand cu stricteţe polaritaţile 5

+ Sursă stabilizată - + - A V + - R Figura 9. Măsurarea rezistenţei Înainte de conectarea sursei se pun instrumentele de măsurat pe domenii superioare valorilor la care va asteptati pentru curent si tensiune ( daca nu se poate aprecia aceste valori se vor pune instrumentele pe domeniu cel mai mare) urmând ca pe parcursul lucrarii sa se revină treptat la domenii pe care citirea se face comod şi precis. Valoare rezistentei va fi R=U/I 3. Măsurarea rezistoarelor cu ajutorul ampermetrului şi al voltmetrului in montaj amonte Se realizeaza montajul din figura cu sursa necuplata respectand cu stricteţe polaritaţile + Sursă stabilizată - V + - + - A R Figura 10. Masurarea rezistenţei (2) Înainte de conectarea sursei puneţi instrumentele de masurat pe domenii superioare valorilor la care va asteptati pentru curent si tensiune ( daca nu puteţi aprecia aceste valori puneţi instrumentele pe domeniu cel mai mare) pe parcursul lucrarii reveniţi treptat la domenii pe care citirea se face comod şi precis. Valoare rezistorului R=U/I 6

Sistem modular HM 8001 Suporta diferite module: sursa de alimentare, generator de semnal, frecventmetru, etc. Sursa triplă HM8040-2 POWER Buton pornire (HM 8001) OUTPUT 8 Buton activare iesiri ( semnalizare cu ledul 15) ON COARSE 3,12 Reglaj brut al tensiunii pentru iesirile 4 si respectiv 10 FINE 6,9 Reglaj fin al tensiunii pentru iesirile 4 si respectiv 10 0 20V 4,10 Iesire - tensiune reglabilă max 500mA I max. 5,11 Reglaj al curentului maxim, 10mA...500mA LED 13 Indicatori de supraîncărcare 4.5V 5.5V 7 Iesire - tensiune fixa (5V uzual, ajustabil +/- 10%) max 1A V ma 2,14 Comutator afisaj: tensiune iesire in [V] / curent consumat [A] LCD 1 Afiseaza valaore frecventei semnalului generat Sursa ideală de tensiunea este acea componentă de circuit care mentine o tensiune constantă la bornele sale, indiferent de sarcină (de curentul absorbit de la sursă). O sursa reală de tensiune va putea menţine constantă tensiunea la borne numai până la o valoare limită a 7

curentului de sarcină I max. Dicolo de aceasta limită, sursa (8030/8040) va manifesta o funcţionalitate de tip sursa de current (I=ct, oricare ar fi U). Figura 10. Limitarea curentului in cazul sursei de alimentare Sursa triplă HM8040-3 POWER Buton pornire (HM 8001) OUTPUT ON 4 Buton activare iesiri (Ledul 15) VOLTAGE 8, 12 Reglaj al tensiunii pentru iesirile 9 si respectiv 13 CURRENT 10, 12 Reglaj al curentului de limitare 0 20V 9, 13 Iesire - tensiune reglabila max 500mA 4.5V 5.5V 11 Iesire - tensiune fixa (5V +/-10%) max 1A FUSE ON/OFF 1, 7 Comutator afisaj: tensiune iesire [V] / curent consumat [A] LCD Afiseaza valoarea tensiunii de iesire 8

Placa de test Figura 11. Configuraţia nodurilor plăcii de test Placa de test contine 96 de noduri dispuse astfel: - nodul marcat (A) conţine 8 x 5 = 40 de celule în contact galvanic dispuse orizontal, în partea superioară în mod normal utilizat pentru borna (+) a sursei de alimentare; - nodul marcat (L) conţine 8 x 5 = 40 de celule în contact galvanic dispuse orizontal, în partea inferioară - în mod normal utilizat pentru borna (-) a sursei de alimentare şi totodată masa circuitului (nodul de referinţă); - nodurile (1), (2),..., (93) si (94) contin fiecare câte 5 celule în contact galvanic dispuse vertical, primele 47 in jumatatea superioară a placii şi 47 în jumatatea inferioară; NOTA: cele 96 de noduri nu se afla în contact unul cu celălalt! In fiecare celulă poate fi plasat un singur terminal al unei componente. Modul de lucru 1. Studiul influenţei volmetrului real (cu rezistenţă internă finită) asupra mărimilor electrice dintr-un circuit. Se va realiza montajul din figura urmatoare: Figura 12. Circuitul de test pentru A 1 Pentru V CC =5[V], R A şi R B de valoare mare (50k...100k), determinaţi căderea de tensiune pe rezistorul R B teoretic si experimental, utilizand mai întâi MAVO-35 şi apoi DM302. Toate componentele vor fi măsurate în prealabil! Explicaţi diferenţele observate. (Facutativ) Imaginaţi un experiment pe baza căruia să determinaţi rezistenţa internă a Volmetrului MAVO-35. O posibilă implementare a circuitului este următoarea: 9

Figura 13. Impementarea circuitului de test pentru A 1 2. Determinarea curentului de limitare al sursei de alimentare Se va realiza montajul din figura urmatoare, cu R=15...30Ω: Figura 14. Circuitul de test pentru A 2 Se vor folosi aparatele de masură interne blocului sursei de alimentare. Reprezentaţi caractersitica V(I) (V sursă funcţie de I sursă ). Explicaţi rezultatele! Rezultatele experimentale vor fi trecute într-un formular de tipul urmator: Lucrarea Nr. 1 - Rezultate A1. R A =? R B =? V(R B ) [V] Teoretic Utilizând MAVO-35 Utilizând DM302 A2. R=? V[V] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 I[mA] Caracteristica V(I):... 10