Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 4 Amplificatoare elementare

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V O. = v I v stabilizator

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro


Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR


(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

Cuprins Introducere Lucrarea I. Simularea funcţionării circuitelor elementare cu amplificatoare operaţionale

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

LUCRAREA a III-a SIMULAREA CIRCUITELOR INTEGRATE ANALOGICE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

1.3. Fenomene secundare în funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Electronică anul II PROBLEME

1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)

Stabilizator cu diodă Zener

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

CIRCUITE LOGICE CU TB

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Curs 6 COMPARATOARE CU AO CU REACȚIE POZITIVĂ AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală

DETECTOR DE NIVEL - exemplu de proiectare -

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

2.3. Tranzistorul bipolar

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dispozitive electronice de putere

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

Curs 4 Serii de numere reale

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Circuite Integrate Analogice

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

TRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie.

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

AMPLIFICATOARE OPERATIONALE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Amplificatoare liniare

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL

ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

Introducere in programul PSpice

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice

C U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Transcript:

Capitolul 4 mplificatoare elementare

4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor

4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E

4... Etajul colector comun V CC C B B C L V i o rπ E ( β )( E // L ) ( β )( E // L ) // // [ r ( β )( // )] B // B L π // / g m E L i B E L o

4..3. Etajul baza comuna L i i i i i o V g i i g o i i L m m // r o L

E Q L i E E o L o E i E L V r r // ) ( r ) ( r π π π β β β β i B B C C i V i i i i 4..4. Etajul sarcina distribuita (bipolar)

4..5. Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) i m ( r ) g // L ds i // r o L ds

4..6. Etajul drena comuna g g s m s m i s m o g // s GS m GS s GS m g g S i

4..7. Etajul grila comuna L i V gmgs L GS i i i i o V i g L m g m // r L ds

4..8. Etajul sarcina distribuita (MS) L g GS m g m GS GS L s i S g i L g m m s // r o L ds ( g ) m S

4.. mplificatorul cascod

i Q i Q i i i ' V β gm i i' r π

4.3. mplificatorul diferential bipolar

V CC V CC C C C C i C i C i C i C Q Q Q Q EE -V EE -V EE (a) (b)

mplificatorul diferential reprezinta un bloc fundamental in proiectarea circuitelor integrate analogice caracteristicile tranzistoarelor trebuie sa fie identice aceeasi temperatura de functionare a tranzistoarelor rezistenta EE se poate inlocui cu o sursa de curent Tensiunea de iesire poate fi: diferentiala (simetrica): asimetrica: C C sau

4.3.. naliza de semnal mare Dar: i i E C i i α E C i C BE S e V BE BE th α α S S e e V V BE th BE th e e V BE th BE V th BE Expresiile curentilor de colector: ic ic e e α Vth α Vth

Expresiile i C si i C se pot dezolta in serii Taylor: i ( x) C i ( x) C x x x e 4 48 e x x 4 3 3 x 48...... x α V th Deci, tangenta la caracteristica i C (x)/ are urmatoarea ecuatie: Daca: y 0 x y x 4 V th 50mV emarci: pentru (sau x 0), i C i C / pentru o functionare aproximati liniara, amplitudinea maxima a tensiunii de intrare trebuie sa fie mai mica decat V th (x ), deci aproximati 50mV

Caracteristicile statice (i C, i C )/ f [( - )/V th ] ale amplificatorului diferential bipolar (i C, i C )/ α i C / i C x ( - )/V th -4-3 - - 0 3 4

Tensiunea de iesire simetrica are expresia: 3 x x... 4 ( ic ic ) C C Caracteristica statica - f [( - )/V th ] a amplificatorului diferential bipolar - C -4-3 - - 0 3 4 x ( - )/V th - C

Cresterea domeniului maxim al tensiunii de intrare (pentru o functionare liniara) prin introducerea unor rezistente serie in emitor - -4-3 - - 0 3 4 ( - )/V th

4.3.. naliza de semnal mic Tensiuni de mod diferential: id, od Tensiuni de mod comun: ic, oc id od ic oc i o i o i o i o - tensiunea diferentiala de intrare - tensiunea diferentiala de iesire - tensiunea de mod comun de intrare - tensiunea de mod comun de iesire i i ic ic id id ; ; o o oc oc od od

mplificarile in tensiune dd cc cd dc od - amplificare de mod diferential id oc ic od ic oc id id ic id ic 0 0 0 0 - amplificare de mod comun - amplificare mod comun - mod diferential - amplificare mod diferential - mod comun Tensiunile de iesire (diferentiala si de mod comun) or aea expresiile: od oc dd dc id id cd cc ic ic

ezulta: o dc dd id cc cd ic o dc dd id cc cd ic Pentru un amplificator diferential perfect simetric, dc 0 si cd 0, deci: aportul de rejectie a modului comun (CM Common-Mode ejection atio) este: o dm id CM cm o dm si cm sunt diferite pentru iesire diferentiala ( o od ), respecti simpla ( o o sau o ). o o dd dd id id cc cc ic ic ic

Determinarea amplificarilor: metoda semicircuitului Mod diferential ( id 0, ic 0 i id /, i - id / ) S-a introdus rezistenta de sarcina suplimentara ( l ). C C C i c od / l - od / C -i c id / Q Q - id / id / C // l / od / EE (a) (b)

mplificarea semicircuitului: od id / / od id g m C // l mplificarea de mod diferential: - iesire diferentiala (simetrica): dd od id / / ( od / ) ( / ) id od id g m C // l - iesire simpla (asimetrica) dd id / od / ( / ) id od id g m C // l ezistenta de intrare de mod diferential: id r π

Mod comun ( ic 0, id 0 i ic, i - ic ) V CC V CC C l C C l C oc oc oc oc ic Q Q ic ic Q Q ic EE EE EE -V EE -V EE (a) (b) i c ic i ic i b C oc EE (c)

mplificarea de mod comun: oc β0 C cc ic rπ (β0 ) EE ezistenta de intrare de mod comun: ic ic rπ ( β0 ) EE i ic C EE aportul de rejectie a modului comun (CM) - caracterizeaza capacitatea amplificatorului diferential de a amplifica semnalele de mod diferential si de a rejecta semnalele de mod comun. - pentru iesire diferentiala ( od 0 pentru ic, deci cm cd 0), deci: CM dm cm dd cd gm 0 C - pentru iesire simpla ( o o sau o ) dm dd / gmc / CM / cm cc C EE g m EE

Pentru cresterea CM, este necesara inlocuirea rezistentei EE cu o sursa de curent. V CC C C Q Q Q 3 -V EE reprezinta rezistenta de iesire a sursei de curent. cc C

Determinarea domeniului maxim al tensiunii de intrare de mod comun V CC C C C Q Q Q 3 -V EE max C VCC C VCE sat V BE min C V V V EE CE 3sat BE

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod diferential si semnal mare

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.: V (V)

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.: i C, i C (V)

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.3: V (V), - parametru

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.4: i C, i C (V), - parametru

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod comun si semnal mare

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod comun si semnal mare SM 4.5: V C (V)

SMUL pentru amplificatorul diferential bipolar naliza de mod comun si semnal mare SM 4.6: V C (V), V 5 - parametru

4.3.3. Tensiunea de offset (decalaj) de intrare Daca cele doua tranzistoare nu sunt identice, este necesara aplicarea unei tensiuni de intrare nenule (numita tensiune de offset de intrare) in ederea anularii tensiunii de iesire. Deoarece: rezulta: BE C BE i C V i C th i ln i C C C S S V th ln C C S S Se definesc parametrii ce descriu asimetriile astfel: x x x x x x x x x x x x

ezulta: Pentru: se poate utiliza aproximarea: Deci: deoarece: Exemplu: S S S S C C C C th S S S S C C C C th V V ln ln S S C C S S C C / x sau / x si << << << << << << << << ( )( ) x x x x x S S C C th S S C C th V ln V,5mV 0,05 0,0; S S C C ( ) x pentru x, x ln << << << <<

4.3.4. mplificatorul diferential bipolar cu sarcina actia V CC Q 3 Q 4 / Q Q - / l o g m gm l o o4 g // r // r dd ( // r // r ) g ( // r // r ) m ( ) l o o4 -V EE m l o o4 dd l g m ( r // r ) o o4 g r m o V C th V C V V th

4.3.5. mplificatorul diferential cascod V CC L L o o Q 3 Q 4 i Q Q i e e 3 -V EE

Mod diferential Mod comun Q 3 Q 3 id Q e L od ic Q e 3 L ( // ) oc Semicircuitul de mod diferential Semicircuitul de mod comun dd r π βl ( β ) E cc r π βl ( β )( E 3 )

4.3.6. mplificator diferential polarizat cu o sursa dubla de curent V DD Q 6 5 Q 3 Q Q 4 V Z 3 4 -V DD

Mod diferential Mod comun T T ( 5 /) // 3 3 Semicircuitul de mod diferential Semicircuitul de mod comun dd r π β ( ) 5 β // 3 cc r π β ( β ) 3 3 3 r o3 r π 3 β3 3 6 // r Z

4.3.7. Structura cu amplificatoare diferentiale V CC 3 4 o o 5 i Q Q i 6 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 -V CC

Mod diferential Mod comun //r π4 //[r π4 (β)r o8 ] Q Q r 6 Semicircuitul de mod diferential () Semicircuitul de mod comun () 3 Q 4 Q 4 3 r 8 Semicircuitul de mod diferential () Semicircuitul de mod comun ()

mplificarea de mod diferential () dd g m ( // r ) π 4 cc mplificarea de mod comun () β // r π [ rπ 4 ( β ) ro8 ] ( β ) ro6 mplificarea de mod diferential () mplificarea de mod comun () g dd m4 3 cc β r π 3 ( β ) ro 8

4.4. mplificatoare diferentiale MS

4.4. mplificatorul diferential MS V DD M M

4.4.. naliza de semnal mare Deci: i GS D GS i i D V T i K D V T i K D K i i D D 0 0 4 K ( i i ) 4 4 K K K K D i D 4 4 pentru rezulta i. K D, id 0 Tensiunea de iesire este ( i i ) D D D D K K 4 4 4K K

Dezoltarea in serie Taylor a expresiei tensiunii de iesire este:... ) ( / / / / / / 5 3 5 3 3 8 K 8 K K... ) ( 5 5 3 3 a a a dd K a mplificarea de mod diferential: ( ) D D Caracteristicile i, i

Caracteristica ( )

4.4.. naliza de semnal mic Determinarea amplificarilor de semnal mic: metoda semicircuitului Mod diferential ( id 0, ic 0 i id, i - id ) S-a introdus o rezistenta de sarcina suplimentara ( L ). V DD D D i d L D D -i d id Q od - od Q - id Q id D // L / od D -V DD (a) (b)

mplificarea in tensiune de mod diferential: dd od id gm D // L - iesire simetrica: od id - iesire asimetrica: od id ezistenta diferentiala de intrare: dd dd id

Mod comun ( ic 0, id 0 i ic, i ic ) V DD V DD D L D D L D oc oc oc oc ic Q Q ic ic Q Q ic -V DD -V DD (a) (b) ic Q D oc (c)

mplificarea in tensiune de mod comun: cc oc ic gm D gm D ezistenta de intrare de mod comun: ic Deci: TMC g m D L L Pentru cresterea CM, trebuie marita aloarea rezistentei, prin inlocuirea Sursei de curent de poarizare printr-o sursa de curent de tip cascod.

4.4.3. Domeniul maxim al tensiunii de intrare de mod comun V DD M M V C 3 M 3 V V V ( ) C min GS DS 3sat GS GS 3 T T K V C max VDD DSsat GS VDD V T

Caracteristicile ( ) pentru tensiuni de intrare de mod comun multiple V C min,v

Caracteristicile ( ) pentru tensiuni de intrare de mod comun multiple V C 9V max

Cresterea domeniului maxim al tensiunii de intrare de mod diferential asociat unei functionari liniare este posibila prin introducerea unor rezistente in sursele tranzistoarelor. V DD M M

dd gm g m cc g m gm ( ) ( ) V V V C min GS DS 3sat GS GS 3 T T K V C max VDD DSsat GS VDD V T Caracteristicile ( ) pentru curenti de polarizare multipli

Caracteristicile i,i D D ( )

SMUL pentru amplificatorul diferential CMS naliza de mod diferential si semnal mare

SMUL pentru amplificatorul diferential CMS naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.7: V (V)

SMUL pentru amplificatorul diferential CMS naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.8: i D, i D (V)

SMUL pentru amplificatorul diferential CMS naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.9: V (V), - parametru

SMUL pentru amplificatorul diferential CMS naliza de mod diferential si semnal mare SM 4.0: i D, i D (V), - parametru

SMUL pentru amplificatorul diferential CMS naliza de mod comun si semnal mare

SMUL pentru amplificatorul diferential CMS naliza de mod comun si semnal mare SM 4.: V C (V)

4.4.4. Tensiunea de offset de intrare ( ) ( ) D D T T GS GS L W K i L W K i V V V / ' / ' ) ( [ ] [ ] L W L W K i i L W L W K i i V V D D D D T )/ / ( ) / ( ' ) / ( )/ / ( ) / ( ' ) / ( ) / ( ) / ( ) / ( ) / ( ) / ( ' L W L W i i L W L W i i L W K i V V D D D D D T ) / ( ) / ( L W L W i i V V V V D D T GS T Similar amplificatorului diferential bipolar, rezulta: Daca cele doua tranzistoare nu sunt identice, este necesara aplicarea unei tensiuni de intrare nenule (numita tensiune de offset de intrare) in ederea anularii tensiunii de iesire.

) / ( ) / ( L W L W V V V V T GS T i i i i D D D D i i D D Dar: echialent cu: ezulta:

4.4.5. mplificatorul diferential MS cu sarcina actia V DD M 3 M 4 g m / g m / -g m / l / M M g m - / -V DD dd m ( r // r ) g // ds ds4 l dd l g m ( r // r ) ds ds4 g m r ds λ K

4.4.6. mplificator diferential MS cu caracteristica de transfer liniarizata V DD M V V M 3 4

i D K ( V ) i ( V ) GS T D K GS ( i i ) ( )( V ) D D K GS GS GS GS T T V V GS GS GS GS GS GS V dd K ( V V T ) K ( V V ) T V V V

mplementare posibila V DD 3 M M M 3 M 4 V C 4 V V VGS 3 VGS4 VT K dd K

4.4.7. mplificator diferential MS de tip cascoda intoarsa () (folded cascod) V C3 V C4 M M 4 M 3 M V C M M M 0 M 8 M 7 M 6 V DD D3 Curentii in PSF: D D6 D D7 D9 D8 D3 D D Curentul de iesire: D D0 i g mplificarea: m V C M 9 M 5 i g m g g m m ( ) ( ) g ( )[ r g r // r g ( r // r )] o g m m ds7 m7 ds8 ds6 m6 [ ( )] g r // g r r // r m7 ds8 m6 ds6 ds5 ds ds5 ds

4.4.8. mplificator diferential MS de tip cascoda intoarsa () (folded cascod) - continuare M 7 M 6 M 0 M V DD Curentii in PSF: V C fixeaza C4 C5 / M 3 M M M 8 V C M 9 VGS 4 VGS5 M 4 K M 5 4K M 3 M 6 M 4 V C M 7 M 5 M D D D4... D9 V V T T K 4K K D4 D3 D0... K V 4K D7 ( V ) C T

4.4.8. mplificator diferential MS de tip cascoda intoarsa () (folded cascod) V DD M 7 M 6 M 0 M M 3 M M M 8 V C M 9 M 4 M 5 M 3 M 6 M 7 M M 4 M 5 V C Curentul de iesire pentru calculul : i' gm mplificarea: g ' m ' i g ' m ' { r g r // [ r g ( r // r )]} ds7 g m m7 ' ds5 g m ds9 ( ) m9 g m ds ( ) ds

4.4.9. mplificator diferential MS de tip cascoda intoarsa (3) (folded cascod) V DD M M 5 M 4 M 5 M M 6 M 7 M M V C M 3 M 4 M 3 M 8 M 9 M 0 Curentul de iesire pentru calculul : i' id7 i mplificarea: dd D9 g m ( i i ) ( i i ) i i g ' ( ) D5 ' g D dd m { rds9 // rds7 [ gm7 ( rds // rds5 )]} gmrds9 g ( r // r ) m D4 ds0 dd D dd D ds D m