1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă
|
|
|
- Σάτυριον Γαλάνη
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă Schema de test (amp-sarcinar.asc): Exerciţii propuse: 1. Dimensionați amplificatorul pentru GBW>0MHz și C L =1pF. Pentru ca circuitul să îndeplinească specificațiile impuse în ciuda efectelor parazite (capacități, g mb ), parametrii se consideră mai mari cu un factor 1.5 (de exemplu proiectarea se va face pentru GBW=30MHz). Indicații: a. din expresia produsului amplificare-bandă (GBW) se calculează transconductanţa g m a tranzistorului de intrare; b. se alege o valoare uzuală pentru tensiunea V od a tranzistorului de intrare (de exemplu 00mV); c. utilizând transconductanţa şi V od se determină curentul prin amplificator; d. ştiind curentul, V od şi V Th se calculează geometria tranzistorului W/L, respectiv componenta continuă a tensiunii de intrare, V incm1 ; e. se alege componenta continuă a tensiunii de ieşire (V outdc ) aproximativ egală cu V DD / pentru a permite un domeniu larg de variaţie al tensiunii instantanee în nodul de ieşire; f. din V outdc şi curent se determină valoarea rezistenţei.. Verificaţi PSF ale componentelor şi ajustaţi circuitul pentru a se conforma calculelor de mână. Completaţi următorul tabel: M 1 V GS V DS V Th V Dsat I D g m r DS R 3. Utilizând formulele de la curs și parametrii din tabelul de mai sus, estimați câștigul de joasă frecvență și produsul amplificare-bandă; 4. Estimaţi domeniul util de variaţie al semnalului la ieşirea amplificatorului şi verificaţi valoarea obţinută prin simularea caracteristicii de transfer (V out /V in ) în curent continuu; 5. Ridicaţi caracteristicile de frecvenţa ale amplificatorului. Măsuraţi A 0, frecvenţa polului dominant (f p =BW) și produsul amplificare-bandă GBW. Se va observa prezenţa zeroului parazit, datorat efectului Miller; 1
2 6. Simulaţi răspunsul în timp al amplificatorului la un semnal sinusoidal de intrare cu amplitudinea variabilă de 5mV, 10mV, 0mV şi frecvenţă 1kHz. La ce valori se limitează tensiunea de ieşire dacă amplitudinea semnalului de intrare este de 0mV? 7. Repetaţi exerciţiile 1-6 pentru celălalt amplificator din schema de test.. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină sursă de curent Schema de test (amp-sarcinasrs.asc): Exerciţii propuse: 8. Dimensionați amplificatorul pentru GBW>0MHz și C L =1pF. Pentru ca circuitul să îndeplinească specificațiile impuse în ciuda efectelor parazite (capacități, g mb ), parametrii se consideră mai mari cu un factor 1.5 (de exemplu proiectarea se va face pentru GBW=30MHz). Indicații: a. din expresia produsului amplificare-bandă (GBW) se calculează transconductanţa g m a tranzistorului de intrare; b. se aleg valori uzuale pentru tensiunile V od ale celor două tranzistoare (de exemplu 00mV); c. utilizând transconductanţa şi V od a tranzistorului de intrare se determină curentul prin amplificator; d. ştiind curentul, V od şi V Th se calculează geometria tranzistoarelor W/L, componenta continuă a tensiunii de intrare (V incm1 ) respectiv tensiunea de polarizare din grila tranzistorului din sarcină (V 3 ); e. se alege componenta continuă a tensiunii de ieşire (V outdc ) aproximativ egală cu V DD / pentru a permite un domeniu larg de variaţie al tensiunii instantanee în nodul de ieşire; 9. Verificaţi PSF ale componentelor şi ajustaţi circuitul pentru a se conforma calculelor de mână. Completaţi următorul tabel: M 1 M V GS V DS V Th V Dsat I D g m r DS
3 10. Utilizând formulele de la curs și parametrii din tabelul de mai sus, estimați câștigul de joasă frecvență și produsul amplificare-bandă; 11. Estimaţi domeniul util de variaţie al semnalului la ieşirea amplificatorului şi verificaţi valoarea obţinută prin simularea caracteristicii de transfer (V out /V in ) în curent continuu; 1. Ridicaţi caracteristicile de frecvenţa ale amplificatorului. Măsuraţi A 0, frecvenţa polului dominant (f p =BW) și produsul amplificare-bandă GBW. Se va observa prezenţa zeroului parazit, datorat efectului Miller; 13. Simulaţi răspunsul în timp al amplificatorului la un semnal sinusoidal de intrare cu amplitudinea variabilă de 5mV, 10mV, 0mV şi frecvenţă 1kHz. La ce valori se limitează tensiunea de ieşire dacă amplitudinea semnalului de intrare este de 0mV? 14. Repetaţi exerciţiile 8-13 pentru celălalt amplificator din schema de test. 3. Amplificatorul cascodă Schema de test (amp-cascoda.asc): Exerciţii propuse: 15. Dimensionați amplificatorul pentru GBW>0MHz și C L =pf. Dimensionarea amplificatorului înseamnă determinarea tensiunilor de polarizare V 1, V 3, tensiunea de mod comun de la intrare V incm1 și a geometriilor pentru toate tranzistoarele din circuit astfel încât parametrii să corespundă cu cele din specificații. În primul pas se scrie dependența produsului amplificare-bandă (GBW) de capacitate de sarcină. Din această relație se obține transconductanța amplificatorului (G m ) care este egală cu transconductanța tranzistorului de intrare (g m1 ). Pentru ca circuitul să îndeplinească specificațiile în prezența efectelor parazite, parametrii se vor supradimensiona. În mod tipic produsul amplificare-bandă se va considera de 1.5- ori mai mare decât specificația minimă. Astfel, în calcule se folosește GBW= 30MHz. Gm 1 6 GBW Gm gm 1 CL GBW S C L 3
4 În pasul al doilea se alege o valoare uzuală pentru tensiunea V od, de exemplu 00mV. Curentul de polarizare al amplificatorului se calculează: I g V 188.5S 00mV D m1 od gm 1 ID A Vod În pasul al treilea se utilizează tabelul cu parametrii punctului static de funcționare de referință pentru a determina geometria tranzistoarelor. W W I V D od ref L 1, L ref IDref Vod W W I V D od ref L 3 L ref IDref Vod Corespunzător acestor geometrii rezultă parametrii arie și perimetru ale difuziilor drenă și sursă AS1, AD1,.71 m 0.m 0.54m PS1, PD1,.71 m 0.m 5.83m AS3 AD3 9.34m 0.m 1.87m PS3 PD3 9.34m 0.m 19.1 m În pasul al patrulea se determină tensiunile de polarizare V 1, V 3. V V V V V V 1.5V 00mV 446mV 100mV 300mV 1046mV, 1 GS DS1 od Thn Thn od1 unde V Thn este tensiunea de prag pentru V BS =0V, ΔV Thn compensează variația tensiunii de prag cu V BS iar 1.5V od1 este tensiunea drenă-sursă a tranzistorului M 1. V3 VDD VSG 3 VDD Vod 3 VThp 3V 00mV 446mV.354V În final se determină tensiunea de mod comun de la intrare V incm1 și de la ieșire V outcm. Valoarea V incm1 este impusă de cerințele de polarizare al tranzistorului de intrare. VinCM 1 VGS 1 Vod 1 VThn 00mV 446mV 646mV Componenta continuă a tensiunii de ieşire (V outdc ) se alege aproximativ egală cu V DD / pentru a permite un domeniu larg de variaţie al tensiunii instantanee în nodul de ieşire, V outdc =1.5V. 16. Verificaţi PSF ale componentelor şi ajustaţi circuitul pentru a se conforma calculelor de mână. Completaţi tabelul cu parametrii determinați din analiză. Pentru verificarea punctelor statice de funcționare se rulează o analiză.op. Citind potențialele nodurilor că tensiunea V od1 este de 189mV, tensiunea drenă-sursă a tranzistorului M 1 este de aproximativ 109mV, astfel încât acest tranzistor este polarizat în regim liniar. Totodată, în urma verificării tensiunii continue de la ieșire se constată că aceasta este de 148mV care duce la probleme de polarizare și funcționare defectuoasă a întregului amplificator. 4
5 Ajustarea V od1 se face din tensiunea V incm1, noua valoare fiind egală cu 660mV. Pentru a aduce tensiunea continuă de ieșire la 1.5V, se reglează iterativ sursa V 3. Ajustarea conduce la V 3 =.99V pentru care V outdc =1.5V. V GS V DS V Th V Dsat I D g m r DS M 1 660mV 305mV 446mV 199mV 17.4µA 135µS 34kΩ M 741mV 1.V 53mV 199mV 17.4µ 136µS 676kΩ M 3 707mV 1.5V 446mV 189mV 17.4µ 131µS 510kΩ 17. Utilizând formulele de la curs și parametrii din tabelul de mai sus, estimați câștigul de joasă frecvență și produsul amplificare-bandă; Câștigul de joasă frecvență se estimează conform ecuației A0 Gm Rout gm 1 rds 3 gmrds rds 1 gm 1rDS 3 135S 510k dB Banda estimată a amplificatorului și produsul câștig-bandă corespunzător vor fi BW kHz R C 510k 1pF out L GBW gm 1 135S 1.5MHz C 1pF L 18. Estimaţi domeniul util de variaţie al semnalului la ieşirea amplificatorului şi verificaţi valoarea obţinută prin simularea caracteristicii de transfer (V out /V in ) în curent continuu; Tensiunea minimă și maximă de la ieșire se determină ținând cont de căderile de tensiune pe tranzistoare. VOutN min Vod 1 Vod 199mV 199mV 398mV VOutN max VDD Vod 3 3V 189mV.811V Pentru verificarea excursiei maxime a semnalului de ieșire se rulează o analiză.dc în care tensiunea de intrare furnizată de sursa V in se variază liniar între -100mV și 100mV cu pasul de 0.1mV. Comanda Spice corespunzătoare va fi.dc Vin1-100m 100m 0.1m. După rularea analizei se afișează tensiunea de ieșire V(OutN). 19. Ridicaţi caracteristicile de frecvenţa ale amplificatorului. Măsuraţi A 0, frecvenţa polului dominant (f p =BW) și produsul amplificare-bandă GBW. Se va observa prezenţa zeroului parazit, datorat efectului Miller; Diagramele Bode corespunzătoare amplificatorului cascodă analizat se obțin în urma unei analize de curent alternativ.ac. Parametrii analizei se aleg astfel încât pe caracteristicile de frecvență să fie vizibile punctele importante. De exemplu, dacă banda estimată a amplificatorului este de aproximativ 31kHz, pentru a vedea evoluția fazei, simularea trebuie să pornească de la frecvențe de ordinul khz-lor. Similar, dacă zeroul parazit de înaltă frecvență este de interes, atunci limita superioară a gamei de frecvență acoperite trebuie să fie la zeci de GHz. Ținând cont de aceste valori, se impune 5
6 o variație decadică a frecvenței între 100Hz și 100GHz cu 100 de puncte afișate pe decadă. Comanda Spice va fi.ac dec G. Pentru a măsura amplificarea de joasă frecvență se poziționează cursorul pe palierul caracteristicii de amplificare, iar apoi se citește coordonata de pe axa Oy. Se observă că amplificarea A 0 măsurată este aproximativ 36.5dB, corespunzătoare cu valoarea estimată din analiza punctelor statice de funcționare. Banda amplificatorului se măsoară poziționând cursorul la 33.5dB pe axa Oy sau la -45 o pe axa fazelor. Banda va fi frecvența la care amplificarea scade cu 3dB sau faza scade cu 45 o față de valoarea de joasă frecvență. Citind parametrii din fereastra de măsurare rezultă BW aproximativ egală cu 310kHz. Produsul câștig-bandă se definește ca și frecvența la care caracteristica de amplificare taie axa Ox, adică amplificarea devine unitară (0dB). Poziționând cursorul la 0dB pe axa Oy, GBW măsurat va fi de aproximativ 0.4MHz. 0. Simulaţi răspunsul în timp al amplificatorului la un semnal sinusoidal de intrare cu amplitudinea variabilă de 5mV, 10mV, 0mV şi frecvenţă 1kHz. La ce valori se limitează tensiunea de ieşire dacă amplitudinea semnalului de intrare este de 0mV? 6
7 Pentru simularea comportamentului în domeniul timp se rulează o analiză tranzitorie care să cuprindă 3-4 perioade complete a semnalului. Frecvența tensiunii de intrare sinusoidale se alege suficient de mică astfel încât semnalul să fie amplificat (palierul caracteristicii AC). De asemenea, pasul maxim de simulare trebuie să fie un compromis între precizia reprezentării și timpul de analiză. Pentru circuitele liniare o precizie și un timp de simulare rezonabil se obțin pentru 1000 de puncte pe perioada de semnal. La un semnal de intrare de 1kHz analiza poate fi rulată până la 3ms (3T) cu pasul maxim de 1µs. Comanda Spice corespunzătoare analizei tranzitorii va fi.tran 0 3m 0 1u. Analiza parametrică cerută în enunțul exercițiului impune definirea amplitudinii semnalului de intrare ca și parametru. Totodată, simulatorul trebuie instruit să ruleze analiza tranzitorie pentru fiecare valoare de amplitudine considerată. Parametrul adițional se definește prin comanda.param Ain=10mV plasată pe schemă (Edit Spice Directive sau iconița.op din bara de meniuri), unde Ain va fi amplitudinea variabilă a semnalului de intrare. Asocierea amplitudinii semnalului cu variabila Ain se face modificând sursa V in astfel încât semnalul tranzitoriu definit să aibă sintaxa SINE(0 {Ain} 1k). Analiza tranzitorie poate fi repetată pentru fiecare valoare specificată a Ain dacă pe schemă se adaugă o nouă comandă care să inițieze analiza parametrică. Sintaxa comenzii va fi.step param Ain list 5m 10m 0m. Comanda.STEP instruiește simulatorul să ruleze câte o analiză tranzitorie pentru valorile din listă ale parametrului Ain. Amplitudinea tensiunii de ieșire corespunzătoare fiecărei valori ale Ain se poate măsura dacă în meniul Plot Settings se accesează opțiunea Select Steps și se alege curba rezultată din analiza tranzitorie pentru fiecare Ain. Amplitudinile măsurate pe semnalele de ieșire fără limitare vor fi 1.83V pentru Ain=5mV (calculată ca 1.5V+Ain A 0 ),.15V pentru 10mV. Pentru amplitudini de intrare mai mari, excursia semnalului de ieșire va fi limitată la.75v. 1. Repetaţi exerciţiile 15-0 pentru celălalt amplificator din schema de test. 4. Amplificatorul cascodă simetrică Schema de test (amp-cascoda-simetrica.asc). Exerciţii propuse:. Dimensionați amplificatorul pentru GBW>0MHz și C L =1pF. Pentru ca circuitul să îndeplinească specificațiile impuse în ciuda efectelor parazite (capacități, g mb ), parametrii se consideră mai mari cu un factor 1.5 (de exemplu proiectarea se va face pentru GBW=30MHz). Indicații: 7
8 a. din expresia produsului amplificare-bandă (GBW) se calculează transconductanţa g m a tranzistorului de intrare; b. se aleg valori uzuale pentru tensiunile V od ale tranzistoarelor (de exemplu 00mV); c. utilizând transconductanţa şi V od a tranzistorului de intrare se determină curentul prin amplificator; d. ştiind curentul, V od şi V Th se calculează geometria tranzistoarelor W/L, componenta continuă a tensiunii de intrare (V incm1 ) respectiv tensiunile de polarizare (V 1, V, V 3 ); e. se alege componenta continuă a tensiunii de ieşire (V outdc ) egală cu V DD / pentru a permite un domeniu larg de variaţie al tensiunii instantanee în nodul de ieşire; 3. Verificaţi PSF ale componentelor şi ajustaţi circuitul pentru a se conforma calculelor de mână. Completaţi următorul tabel: M 1 M M 3 M 4 V GS V DS V Th V Dsat I D g m r DS 4. Utilizând formulele de la curs și parametrii din tabelul de mai sus, estimați câștigul de joasă frecvență și produsul amplificare-bandă; 5. Estimaţi domeniul util de variaţie al semnalului la ieşirea amplificatorului şi verificaţi valoarea obţinută prin simularea caracteristicii de transfer (V out /V in ) în curent continuu; 6. Ridicaţi caracteristicile de frecvenţa ale amplificatorului. Măsuraţi A 0, frecvenţa polului dominant (f p =BW) și produsul amplificare-bandă GBW. Se va observa prezenţa zeroului parazit, datorat efectului Miller; 7. Simulaţi răspunsul în timp al amplificatorului la un semnal sinusoidal de intrare cu amplitudinea variabilă de 5mV, 10mV, 0mV şi frecvenţă 1kHz. La ce valori se limitează tensiunea de ieşire dacă amplitudinea semnalului de intrare este de 0mV? 8. Repetaţi exerciţiile -7 pentru celălalt amplificator din schema de test. 8
9 5. Amplificatorul cascodă pliată Schema de test (amp-cascoda-pliata.asc): Exerciţii propuse: 9. Dimensionați amplificatorul pentru GBW>0MHz și C L =1pF. Pentru ca circuitul să îndeplinească specificațiile impuse în ciuda efectelor parazite (capacități, g mb ), parametrii se consideră mai mari cu un factor 1.5 (de exemplu proiectarea se va face pentru GBW=30MHz). Indicații: a. din expresia produsului amplificare-bandă (GBW) se calculează transconductanţa g m a tranzistorului de intrare; b. se aleg valori uzuale pentru tensiunile V od ale tranzistoarelor (de exemplu 00mV); c. utilizând transconductanţa şi V od a tranzistorului de intrare se determină curentul prin tranzistorul de intrare; curentul prin etajul de ieșire cascodă poate fi considerat identic pentru simplitate; d. ştiind curentul, V od şi V Th se calculează geometria tranzistoarelor W/L, componenta continuă a tensiunii de intrare (V incm1 ) respectiv tensiunile de polarizare (V biasn1, V casn1, V casp1, V biasp1 ); e. se alege componenta continuă a tensiunii de ieşire (V outdc ) egală cu V DD / pentru a permite un domeniu larg de variaţie al tensiunii instantanee în nodul de ieşire; 30. Verificaţi PSF ale componentelor şi ajustaţi circuitul pentru a se conforma calculelor de mână. Completaţi următorul tabel: M inn M 1 M M 3 M 4 V GS V DS V Th V Dsat I D g m r DS 9
10 31. Utilizând formulele de la curs și parametrii din tabelul de mai sus, estimați câștigul de joasă frecvență și produsul amplificare-bandă; 3. Estimaţi domeniul util de variaţie al semnalului la ieşirea amplificatorului şi verificaţi valoarea obţinută prin simularea caracteristicii de transfer (V out /V in ) în curent continuu; 33. Ridicaţi caracteristicile de frecvenţa ale amplificatorului. Măsuraţi A 0, frecvenţa polului dominant (f p =BW) și produsul amplificare-bandă GBW. Se va observa prezenţa zeroului parazit, datorat efectului Miller; 34. Simulaţi răspunsul în timp al amplificatorului la un semnal sinusoidal de intrare cu amplitudinea variabilă de 5mV, 10mV, 0mV şi frecvenţă 1kHz. La ce valori se limitează tensiunea de ieşire dacă amplitudinea semnalului de intrare este de 0mV? 35. Repetaţi exerciţiile 9-34 pentru celălalt amplificator din schema de test. 10
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Electronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Polarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE
3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE
Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
A1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Introducere in programul PSpice
Introducere in programul PSpice Programul PSpice este un program de simulare a circuitelor analogice. Programul are o parte de desenare a schemei, numita Capture CIS si o parte de analiza a circuitului
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Tratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Circuite Integrate Analogice Celule fundamentale
Circuite Integrate Analogice Celule fundamentale Structuri fundamentale de AO/OTA Facultatea de Electronică Telecomunicații și Tehnologia Informației Doris Csipkes Departamentul de Bazele Electronicii
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE
CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC 1.1.1 MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Dispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)
taj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor) Circuitul echivalent natural π - hibrid (Giacoletto)... taj de polarizare cu TB in conexiune colector
C U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE
3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE 3.1 Structura internă de principiu a amplificatoarelor operańionale Amplificatorul operańional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a
Cuprins Introducere Lucrarea I. Simularea funcţionării circuitelor elementare cu amplificatoare operaţionale
Cuprins Introducere Lucrarea I. Simularea funcţionării circuitelor elementare cu amplificatoare operaţionale.. Introducere teoreticǎ... Amplificator inversor..2. Configuraţie inversoare cu amplificare
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
LUCRAREA a III-a SIMULAREA CIRCUITELOR INTEGRATE ANALOGICE
LUCAEA a IIIa SIMULAEA CICUITELO INTEGATE ANALOGICE INTODUCEE Lucrarea îşi propune analiza şi simularea funcţionării circuitelor analogice fundamentale de tipul amplificatoarelor diferenţiale, surselor
V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare
Lucrarea Nr. 0 Etaje cu două tranzistoare. Polarizarea în RAN A.Scopul lucrării - Determinarea unor PSF-uri optime pentru tranzistoarele etajului - Obervarea influenţei neîmperecherii tranzistoarelor în
Realizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare -
GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE - exemplu de proiectare - Presupunem ca se doreste obtinerea unui oscilator cu urmatoarele date de proiectare: Frecventa de oscilatie reglabila in intervalul 2 5
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
F I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647