Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Σχετικά έγγραφα
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR


V O. = v I v stabilizator

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE

MARCAREA REZISTOARELOR

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

I X A B e ic rm te e m te is S

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Subiecte Clasa a VII-a

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

riptografie şi Securitate

PROBLEME DE ELECTRICITATE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

4. APLICAŢII TERMICE ALE ENERGIILOR REGENERABILE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

VIESMANN VITODENS 200-W

VIESMANN VITODENS 111-W

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

VIESMANN VITODENS 200-W

Logamax plus GB172i. Design de înaltă calitate pe care vă puteţi baza. Buderus Centrală termică cu condensare Putere: 5,25-42 kw

3. IZOLAŢIA TERMICĂ A INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Maşina sincronă. Probleme

prin egalizarea histogramei

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

VIESMANN VITOCELL 100-V Boiler pentru preparare de apă caldă menajeră, aşezat vertical Capacitate de la 160 până la 1000 litri

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

VIESMANN VITOCELL 100-B Boiler pentru preparare de apă caldă menajeră cu două serpentine Capacitate 300, 400 şi 500 litri

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.1. Noţiuni introductive


Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

VIESMANN VITOCELL 300-B Boiler pentru preparare de apă caldă menajeră cu două serpentine Capacitate 300 şi 500 litri

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

BHP cazan de abur de medie presiune

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Cum se alege sticla potrivită pentru ferestre

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

VIESMANN. VITOCELL-W Boilere pentru prepararea apei calde menajere pentru aparate murale Capacitate de la 120 până la 400 litri.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Subiecte Clasa a VIII-a

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

VIESMANN VITODENS 200-W Cazan în condensaţie pe gaz 12,0 până la 150,0 kw ca instalaţie cu mai multe cazane până la 900,0 kw

VIESMANN. VITODENS Cazan în condensaţie pe gaz 6,5 până la 35,0 kw. Instrucţiuni de proiectare. VITODENS 100-W Tip B1HA, B1KA. VITODENS 111-W Tip B1LB

Bilanţ termoenergetic pe centrala termică a unei fabrici de bere. Breviar de calcul

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Monumente istorice din Dobrogea

3. CONDITIONAREA AERULUI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

CAZANE ELECTRICE PENTRU INCALZIRE CENTRALĂ ŞI PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE. TERMO-Kombi

Capitolul 30. Transmisii prin lant

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

Puffere - Rezervoare de acumulare agent termic

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Transcript:

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul de ventilare, respectiv de a asigura eventual necesarul de căldură pentru prepararea apei calde menajere. Sistem convenţional Încălzire prin podea podea. Figura prezintă o comparaţie între un sistem convenţional şi unul de încălzire prin Sistemul de încălzire prin podea, asigură o distribuţie mai bună a temperaturii aerului în locuinţă. Sistem de încălzire prin pardosea

Sistemele de încălzire conţin mai multe componente aşa cum se observă în imaginea alăturată. Sistem clasic de încălzire cu cazan de apă caldă funcţionând pe combustibil gazos Detalii ale unui asemenea sistem sunt prezentate în continuare. Detaliu ale unei serpentine pentru încălzirea apei

Principiul de funcţionare a unui cazan pentru apă caldă

Centrală termică de apartament, clasică 1 supapă de siguranţă; 2 aerisitor automat; 3 vas de expansiune; 4 ventialtor reglabil pt. aer; 5 arzător; 6 ventil cu 3 cai pt apă caldă; 7 ventil electromagnetic pt. gaz; 8 schimbător de căldură din aluminiu; 9 pompă de apă cu turaţie variabilă; 10 panou de comandă Cazan de apă caldă în condensaţie

Discuţie: Cum interpretaţi faptul că la cazanele de apă caldă în condensaţie, randamentul depăşeşte valoarea de 100%? Calorifer Pompă pentru recircularea apei În ultimii ani, se constată o utilizare tot mai intensă a sistemeor de preparare a apei calde cu surse regenerabile de energie.

Sistem solar de încălzire a apei Sistem solar de încălzire cu tuburi termice

Sistem solar pentru preparare a.c.m. cuplat cu o sursă auxiliară de încălzire Sistem de încălzire combinată a apei cu două surse de încălzire

Aplicaţii: O locuinţă fară etaj cu suprafaţa de 100 m 2, are nevoie de un sistem de încălzire cu puterea termică de 10 kw. Ce debit de apă trebuie să circule prin fiecare din cele 10 calorifere identice ale locuinţei, dacă acestea sunt legate în trei circuite independente, două cu câte 3 şi unul cu 4 calorifere, considerând că pe fiecare circuit, apa are regimul termic: 80 C pe tur şi 60 C pe retur. Ce debit de apă trebuie asigurat pe fiecare din cele 10 circuite ale unui sistem de încălzire prin pardosea, în care regimul termic este: 35 C pe tur şi 30 C pe retur. Ce sisteme tehnice aţi utiliza pentru a asigura sarcina termică necesară fiecărui sistem de încălzire? Sa se calculeze sarcina (puterea) termică necesară pentru încălzirea unei locuinţe, având dimensiunile de 10 x 10 x 2,5 m. Doi pereţi au câte două ferestre cu geam termopan (k=1,4 W/m 2 K) cu dimensiunile de 2 x 1,5 m fiecare, unul din cei doi pereţi are şi o uşa de 1 x 2 m tot de tip termopan (k=1,4 W/m 2 K). Al treilea perete are un singur geam de acelaşi tip, cu aceleaşi dimensiuni, iar al patrulea perete are un singur geam cu dimensiunile de 0,5 x 0,5 m. In casă locuiesc 4 persoane şi necesarul de aer proaspăt pe care îl asigura sistemul de ventilare al locuinţei asigură 30 m 3 /h/persoană şi recuperează 50% din căldura aerului evacuat. Pereţii casei sunt realizaţi din cărămidă cu grosimea de 20 cm (λ=0,9 W/mK). Tavanul şi podeaua sunt realizate din beton cu grosimea de 15 cm (λ=1,45 W/mK), ambele fiind izolate cu câte un strat exterior de 5 cm de polistiren extrudat (λ=0,035 W/mK). Coeficientul de convecţie cu exteriorul este considerat α=20 W/m 2 K, iar coeficientul de convecţie cu interiorul este considerat α=10 W/m 2 K. Temperatura exterioară este de -10 C, iar temperatura interioară este de 20 C. Temperatura solului este considerata având valoarea de 5 C. Datorită influenţei geometriei pereţilor, respectiv a punţilor termice, rezistenţele termice ale pereţilor, tavanului şi podelei, se diminuează prin înmulţire cu un coeficient de 0,85. În cât timp se poate realiza încălzirea apei dintr-o piscină, având dimensiunile: 15 x 5 x 1,5 m, dacă se dispunde în acest scop de o centrală termică de apartament, cu puterea termică de 24kW. Se consideră că apa are iniţial 15 C şi trebuie încălzită până la 25 C.