LUCRAREA A3 REGIMUL TERMIC AL UNUI CONDUCTOR ELECTRIC CU SECŢIUNE VARIABILĂ

Σχετικά έγγραφα
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

TERMOCUPLURI TEHNICE

Integrala nedefinită (primitive)

V O. = v I v stabilizator

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI

Stabilizator cu diodă Zener

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic


Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Curs 1 Şiruri de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 4 Serii de numere reale

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA


1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Subiecte Clasa a VII-a

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

STUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Electronică anul II PROBLEME

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

LUCRAREA A7 ELECTROMAGNETUL DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT CU SPIRĂ ÎN SCURTCIRCUIT

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

riptografie şi Securitate

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

3. REPREZENTAREA PLANULUI

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

SIGURANŢE CILINDRICE

Subiecte Clasa a VIII-a

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Circuite electrice in regim permanent

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

PROBLEME DE ELECTRICITATE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Transformări de frecvenţă

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CIRCUITE LOGICE CU TB

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Transcript:

LUCRAREA A3 REGIMUL TERMIC AL UNUI CONDUCTOR ELECTRIC CU SECŢIUNE VARIABILĂ PARTEA I 1. Tematica lucrării 1. Calculul preliminar al constantelor de timp termice şi estimarea timpului de stabilizare al regimului termic. 2. Determinarea încălzirii θ în regim tranzitoriu şi determinarea grafică a constantei de timp termice. 3. Ridicarea grafică a curbelor θ = f(t), în punctele de măsură repartizate dea lungul barei. 4. Calculul valorilor θ max şi θ *, trasarea caracteristicilor θ = f(x) teoretic şi experimental în punctele corespunzătoare termocuplelor. 2. Schema electrică Se va realiza montajul din figura 1, în care: A - ampermetru de 5A; T1 - transformatorul de curent intens (trusă de curent 1200 A); T2 - transformator de măsură 500/5A; B1, B2 - sistem de bare cu secţiune variabilă, prevăzute cu câte 6 termocuple; Tc - termocuple fier-constantan. E36 (A) - aparat înregistrator de măsurare a temperaturii; P - pupitru de alimentare. 33

3. Modul de lucru Se foloseşte un sistem de două bare cu zonă îngustată, având transmisivitatea căldurii α diferită, parcurse de acelaşi curent I. Se stabileşte în circuitul barelor un curent I = 250 A care se menţine constant tot timpul lucrării. Încălzirea se determină cu aparatul E36(A), prevăzut cu 12 canale care măsoară temperatura Θ în diferite puncte ale barelor, realizând compensarea variaţiei temperaturii in funcţie de mediul ambiant. Temperatura mediului ambiant θ ma se măsoară cu un termometru. Supratemperatura se obţine cu relaţia: θ = Θ - θ ma (1) Schema de conexiuni a aparatului E36(A) este prezentată în figura 4. Pentru determinarea supratemperaturii ca funcţie de timp se citesc indicaţiile termo-cuplelor nr. : 1, 6, 7, 12 din 5 în 5 minute. Rezultatele se vor trece în tabelul 1. Dimensiunile barelor sunt cele din figura 2. Constantele se vor calcula cu relaţiile: T1 T0 T = T T 1 0 T 0 = c 1 α A Barele sunt confecţionate din cupru, având următoarele caracteristici : ρ 20 = 1,75 10-8 Ωm λ = 386 W/m grd c 1 = 3,76 10 6 W s / m 3 grd α R = 4,39 10-3 1/grd Transmisivitatea globală a căldurii α, pentru cele două bare, va fi apreciată din diagramele α = f( T), în funcţie de emisivitatea termică e t care depinde de starea suprafeţelor acestora. Se consideră pentru bara lustruită e t = 0,2 iar pentru bara vopsită e t = 0,85. Diagramele α = f( T) sunt prezentate în figurile 5 şi 6. l p T 1 = ρ 20 c 1 α R J 2 (2) 34

Se va considera că pentru atingerea regimului stabilizat este necesar un timp de încălzire egal cu 5-6 constante de timp. Pentru determinarea repartiţiei supratemperaturii în lungul barelor se vor citi cele 12 termocuple după ce barele au atins încălzirea în regim stabilizat. Rezultatele se vor trece în tabelul 2. Valoarea lui θ * este dată de termocuplul nr.1, respectiv 7, plasat la locul de stricţiune. Calculul valorilor lui θ max şi θ * se face cu relaţiile: θ max θ0 max = α θ 1 R 0 max θ 0 max = ρ 20 2 J A (3) α l p Calculul lui θ * se face cu relaţia (vezi cursul de aparate electrice): θ 2 * ρ20 J1 A1 l1 + 2 λ β A θmax = 2 1 p1 R 20 1 1 2 λ β A + α l l α ρ l J A 1 (4) Caracteristica θ = f(x) teoretică, se trasează după relaţia: θ = θ + ( θ θ ) e max * max β x (5) unde : β = α l ρ α J A p λ A Punctele caracteristicilor se vor calcula conform dispunerii termocuplelor pe bare. Observaţie 20 Este necesar ca pe tot timpul lucrării curentul să fie menţinut constant la valoarea prescrisă. Tabelul 1 Bara Termocuplul t[min] 5 10 15... θ[c] Vopsită T - 1 θ 1 [C] R 2 (6) T - 6 θ 6 [C] Lustruită T - 7 θ 7 [C] T - 12 θ 12 [C] 35

Tabelul 2 Bara vopsită Bara lustruită Termocuplul T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 T10 T11 T12 x[cm] 0 8 16 24 32 60 0 8 16 24 32 60 θ calculat [C] θ măsurat [C] PARTEA II În partea a doua a lucrării, sistemul de măsură a evoluţiei temperaturilor bazat pe un înregistrator cu hârtie, este înlocuit cu un sistem bazat pe achiziţia şi prelucrarea datelor cu ajutorul unui calculator de tip IBM-PC, dotat cu o interfaţă specializată. Varianta modernizată a lucrării de laborator a fost dotată cu un sistem de achiziţie de date cuplat la un calculator compatibil IBM-PC. 1. Tematica lucrării 1. Studiul sistemului de măsurare bazat pe achiziţia automată a datelor referitoare la procesul de încălzire. 2. Studiul evoluţiei termice (funcţie de timp) în punctelor de măsurare de pe bara cu secţiune variabilă. 3. Studiul distribuţiei termice (funcţie de poziţie) de-a lungul barei cu secţiune variabilă. 2. Schema electrică Schema de principiu a instalaţiei pentru studiul încălzirii barelor este prezentată în figura1. S-au făcut următoarele notaţii: - Pupitrul (întrerupătorul de reţea K, autotransformatorul AT); 36

- T1 - transformatorul de curent intens (trusă de curent de 1200A); - T2- transformatorul de măsură de curent 500/5A; - 0-13 - senzori de temperatură (termocuple). Fig. 1. Schema de principiu instalaţiei de forţă Schema bloc a sistemului de achiziţie al temperaturilor este prezentată în fig. 2 şi conţine: - multiplexor analogic (MUX) pentru selecţionarea senzorilor de intrare; - amplificator de instrumentaţie (AI); - convertor analog-digital (CAD); - interfaţă pentru cuplajul cu calculatorul tip IBM-PC pe portul paralel (tip Centronics) al acestuia. 37

Fig. 2. Schema de principiu a sistemului de achiziţie Schema bloc reprezentând principiul de funcţionare a sistemului de măsurare este ilustrată în fig. 3. Achiziţia datelor de la procesul de încălzire este complet controlată de calculator prin intermediul interfeţei Centronics astfel: multiplexorul selecţionează senzorii pe rând de la 0 la 13, semnalul fiind apoi amplificat şi convertit analog-digital pentru a fi trimis la calculator. Fig. 3. Schema de principiu a sistemului de măsurare 38

3. Modul de lucru şi descrierea programelor * Toate programele pentru achiziţia temperaturilor şi prelucrarea acestora se găsesc în directorul C:\APARATE la fel ca şi fişierele de date care rezultă din măsurători. Programul de achiziţie al temperaturilor Numele programului - BARE.EXE Descriere - Ecranul de prezentare al programului are aspectul din fig.1 şi este completat cu : legendă color pentru domeniile de supratemperatură (dreapta sus); indicarea pe fiecare bară în parte (conform legendei) şi în cifre a temperaturii curente a fiecărui senzor; indicarea timpului scurs (în minute) de la începutul măsurătorilor (dreapta jos); indicarea sonoră şi vizuală (stânga jos) a momentelor de salvare a datelor. Funcţionare * Achiziţia semnalului de la senzori se face la fiecare minut. * Oprirea programului de achiziţie se face apăsând tasta ESCAPE. Este posibil ca ieşirea din ecranul de prezentare să dureze câteva secunde. * Salvarea datelor - După ieşirea din ecranul de prezentare apare un mesaj pentru specificarea (fără extensie) a numelui fişierului unde se vor salva datele. Se vor respecta eventualele instrucţiuni de pe ecran. * Formatul fişierelor de date - ASCII, prezentare matricială : prima coloană - momentul ( indicat în minute) curent de achiziţie raportat la începutul măsurărilor; prima linie - numărul de ordine al senzorului; conţinut - valoare măsurată (în grade Celsius). 39

Programul de prelucrare a datelor Numele programului - BARE2 Descriere: se lansează programul sub MATLAB; se indică numele fişierului de date ce urmează a fi prelucrat; se apasă o tastă de câte ori se doreşte schimbarea unei figuri sau completarea acesteia (programul foloseşte cinci figuri). Observaţie Programul de prelucrare a datelor necesită pachetul de programe MATLAB sub WINDOWS. 4. Întrebări 1. Care sunt ipotezele fizice în care se studiază regimul termic al barei cu secţiune variabilă? 2. Indicaţi cazuri practice în care se întâlnesc situaţii similare problemei studiate. 3. Cum depinde valoarea θ * de lungimea stricţiunii l 1, considerând ceilalţi parametri constanţi? 4. Cum se defineşte constanta lineică 1/β şi care sunt valorile sale în cazuri practice? 5. Arătaţi deosebirea dintre constantele de timp la încălzire şi răcire şi influenţa acestora asupra proceselor termice. 6. Ce reprezintă θ max şi θ 0max şi cum depind acestea de natura materialului? 7. Ce este un termocuplu şi cum se măsoară temperatura cu ajutorul său? 40

Fig. 1. Schema electrică a circuitului de încercare 41

Fig. 2. Relativ la bara cu secţiune variabilă Fig. 3. Repartiţia câmpului de temperatură în lungul barei Fig. 4. Relativ la sistemul de conexiuni al aparatului E 36 A 42

Fig. 5. Diagrama coeficientului de cedare a căldurii pentru e t = 0,20 43

Fig. 6. Diagrama coeficientului de cedare a căldurii pentru e t = 0,85. 44