Cursul nr. 24. Subiectele nr. 30, 32, 35, 36, 37. Hormonii tiroidieni şi antitiroidienele. Somatotropina, somatostatina, prolactina şi bromocriptina. Calciul şi fosfaţii. Reglatorii homeostaziei minerale osoase. Medicaţia osteoporozei. Hormonii tiroidieni şi antitiroidienele. Hormonii tiroidieni Sunt sintetizaţi: din celulele foliculilor tiroidieni: T4 (L-tiroxina) şi T3 (L-triiodtironina), din celulele interfoliculare: Calcitonina. T3 este de 4 ori mai activ decât T4. Etapele biosintezei hormonilor tiroidieni: iodocaptare; proces de iodinare (oxidarea iodurii la iod elementar); proces de iodare (organificarea iodurii) are ca rezultat formarea de monoiodtirozină (MIT) şi diiodtirozină (DIT); cuplarea tirozinelor (catalizată de peroxidaze) are ca rezultat formarea de T3, T4 şi rt3 (reverst3). Farmacocinetică: Transportaţi plasmatic de o tiroglobulină (TBG). Metabolizare hepatică (35 % din T4 se transformă în T3). Influenţarea farmacologică a funcţiei tiroidiene 1. În hipotiroidism: Liotironina (T3), Levotiroxina (T4), Liotrix (T4), pulbere uscată de tiroidă. 2. Profilaxia guşei endemice: Iodură de potasiu. 3. In hipertiroidism se indică antitiroidiene de sinteză: 2.3.1. Tioamide: Methimazole, Carbimazole, Propiltiouracil. 2.3.2. Ioduri. 2.3.3. Inhibitori anionici: Perclorat, Pertechnetate, Thiocyanate. 2.3.4. Iod radioactiv ( 131 I). 2.3.5. Substanţe de contrast iodate: Ypodate, Acid iopanoic. 2.3.6. Betablocante (Propranolol) sau neurosimpaticolitice periferice (Guanetidina). 1
4. În cancer tiroidian: Iod radioactiv ( 131 I), Doxorubicină, Bleomicină, Fluorouracil, Melfalan. Somatotropina, somatostatina, prolactina şi bromocriptina. Clasificare 1.1. Hormonii hipotalamici: 1.1.1. hormonul eliberator al hormonului de creştere (GH-RH); 1.1.2. hormonul de inhibare a eliberării hormonului de creştere (Somatostatin); 1.1.3. hormonul eliberator al tirotropinei (TRH); 1.1.4. hormonul eliberator al corticotropinei (CRH); 1.1.5. hormonii eliberatori ai gonadotropinelor (Gn-RH, LH-RH); 1.1.6. hormon inhibitor al prolactinei (PIH, Dopamina). 1.2. Hormonii hipofizei anterioare: 1.2.1. hormonul de creştere (GH sau STH); 1.2.2. tirotropina (TSH); 1.2.3. adrenocorticotropina (ACTH); 1.2.4. hormonul foliculostimulant (FSH); hormonul luteinizant (LH); 1.2.5. prolactina. 1.3. Hormoni hipotalamici depozitaţi în hipofiza posterioară: 1.3.1. oxitocina; 1.3.2. vasopresina. Hormonul eliberator al hormonului de creştere (GH-RH) Este reprezentat de 2 factori polipeptidici: GH-RH40 şi GH-RH44. Indicaţii: GH-RH40 s.c. în terapie la copii cu deficit idiopatic al hormonilor de creştere, la care nu s-au osificat cartilajele de creştere. Avantaje faţă de STH: păstrarea feed-back-ului la nivelul hipofizei; costul teoretic mai mic al sintezei de GH-RH (moleculă mai mică decât STH). GH-RH44 i.v. pentru diagnosticul capacităţii funcţionale a hipofizei de a sintetiza hormonul de creştere. Efecte adverse: înroşirea facială; senzaţie de căldură la nivelul extremităţii cefalice, retrosternal, gât (20-30% din cazuri). Somatostatin inhibă neselectiv eliberarea de STH, insulină, glucagon, gastrină, peptid vasoactiv intestinal (VIP), TSH. Pro-somatostatin (precursor al Somatostatinului) Este de 10 ori mai puternic în inhibarea secreţiei de insulină la şobolani, dar de 2 ori mai puternic asupra secreţiei Glucagonului. Indicaţii: în testarea mecanismelor de control hormonal. 2
Octreotid (analog de sinteză al somatostatinului) Indicaţii: tumori carcinoide şi alte neoplazii (tumori secretoare de VIP, tumori producătoare de gastrină, tumori producătoare de glucagon, adenoame hipofizare secretante de TSH), acromegalie; prevenirea complicaţiilor după pancreatectomie (scade necesarul de insulină); varice esofagiene la pacienţii (prevenirea hemoragiilor prin rupturi); sindrom DWHA (diaree apoasă + hipokaliemie + aclorhidrie) din diabetul zaharat. Efecte adverse: greaţă, vărsături, crampe abdominale, flatulenţă, steatoree, modificarea tranzitorie a testelor de toleranţă la glucoză, litiaza biliară. Prolactina Nivelurile crescute inhibă ovulaţia, determină amenoree şi galactoree la femeie şi pierderea libidoului şi impotenţă la bărbat. Bromocriptina Mecanisme de acţiune: agonist al receptorului dopaminergic central D 2 ; antagonist pe receptorul D 1, α şi pe receptorul 5-HT 2, fără efecte pe musculatura netedă uterină. Indicaţii: inhibarea secreţiei de prolactină; tratamentul sindromului amenoree-galactoree; tratamentul bolii Parkinson. Efecte adverse: frecvent, apar halucinaţii, hipotensiune arterială; tulburări circulatorii cutanate, favorizate de frig; mai rar, diskinezii. Calciul şi fosfaţii. Reglatorii homeostaziei minerale osoase. Influenţarea farmacologică a homeostaziei fosfocalcice 3.1. Vitaminele D. 3.2. Hormonul paratiroidian (PTH). 3.3. Calcitoninele. 3.4. Alţi hormoni cu efect asupra metabolismului calcic: glucocorticoizii, hormonii tiroidieni iodaţi, somatotropul, androgenii estrogenii. 3
3.5. Alţi factori implicaţi în stimularea osteoclastică: PGE 1 şi PGE 2 ; factorul activării osteoclastului OAF; factorul creşterii epidermale EGF. 3.6. Substanţe care influenţează homeostazia calciului şi fosforului: Bifosfonaţii, Mitramicina, diureticele tiazidice, fluorul. 3.7. Suplimentarea cu calciu: Gluconatul de calciu, Gluconolactatul de calciu, Glucobionatul de calciu, Levulinatul de calciu, Clorura de calciu, Lactatul de calciu, Carbonatul de calciu. Tratamentul hipocalcemiei Hipoparatiroidism vitamina D + dietă suplimentară de calciu. Rahitism vitamina D + dietă advecvată cu calciu şi fosfaţi. Insuficienţă renală cronică analog al 1,25(OH) 2 D 3 (dihidrotahisterolul) + suplimentarea calciului (prin dietă şi dializă) + restricţia fosfaţilor. Osteodistrofie intestinală Calcifediol (25(OH)-D 3 ) este medicamentul de elecţie, însoţit de suplimentarea adecvată a calciului. Hipercalciurie idiopatică Hidroclorotiazide. Alternativă: Allopurinol. Acces tetanic Gluconat de calciu (sau alt preparat calcic) + Vitamina D + Sulfat de magneziu i.v. sau preparate de magneziu per os (dacă există o hipomagneziemie asociată) + Diazepam. Pseudohipoparatiroidie Acetazolamidă (creşte excreţia de fosfat, creşte calciul ionic seric şi reabsorbţia tubulară renală de calciu). Clorotiazida şi Bicarbonatul cresc reabsorbţia renală de calciu la aceşti bolnavi. Spasmofilie: în criză: Diazepam şi Calciu i.v. în tratamentul de fond: Vitamina D + Calciu +/- asocierea magneziului, fosfor. este necesară o psihoterapie susţinută şi, eventual, cure discontinue de anxiolitice-sedative. Tratamentul hipercalcemiei Hipercalcemia cronică: dietă săracă în calciu şi bogată în acid oxalic (împiedică absorbţia calciului), ca şi ingestia de lichide; suplimentarea fosfatului poate fi utilă, eventual se administrează o răşină schimbătoare de cationi (de tip celuloză-fosfat de sodiu), care fixează calciul; glucocorticoizii pot scădea calcemia prin inhibarea absorbţiei calciului şi prin micşorarea procesului de osteoliză; 4
în hipercalcemia fără insuficienţă renală, se fac perfuzii i.v. cu soluţie izotonă de NaCl sau Sulfat de sodiu, pentru a creşte eliminarea urinară de calciu; Furosemidul, în doze mari, creşte eliminarea calciului; perfuzia i.v. de fosfat (în glucoză 5%) poate scade repede calcemia; se impune prudenţă, deoarece: se pot produce calcificări tisulare grave, necroza renală corticală, chiar şoc mortal; dacă nivelul calcemiei e foarte crescut, se face hemodializa. Adenom paratiroidian (când hipercalcemia este majoră: 14 mg%), de urgenţă: rehidratarea bolnavului cu ser fiziologic; apoi: Furosemid i.v., care va declanşa o diureză forţată cu piedere de Na +, K +, Ca 2+, apă; urmează chirurgia adenomului. Medicaţia osteoporozei. Osteoporoza Prevenirea pierderii treptate osoase: Profilactic: estroprogestativele, calciul, vitamina D exerciţiul fizic. Tratamentul curativ presupune: estrogeni (17-ß-estradiolul), pe cale orală sau i.m.; bifosfonati: Etidronat, Alendronat, Pamidronat, Risedronat, Tiludronat, Zolendronat, Ibandronat, Clodronat calciu; vitamina D. Restaurarea masei scheletice pierdute: Calcitonina (100 UI/zi); Fluorura de sodiu (500 mg/zi); agenţii anabolici: Norbetalon. Boala Paget Calcitonină, Etidronat, iar în cazurile refractare la aceste terapii, se administrează Mitramicina. 5