Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale
|
|
- Μένθη Κανακάρης-Ρούφος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale
2 I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee Unitatea morfo-funcţională = foliculul tiroidian Secretă: - T 3 + T 4 (din foliculi), - Calcitonină (din celule C) Biosinteza T 3 şi T 4 necesită iod = µg/zi (sarea de bucătărie este iodurată pentru a preveni deficitul de iod) Iodul ingerat (I 2 ) I - absorbabil (iodură) I - în sânge 1/5 ajunge la tiroidă, la gl. digestive, gl. mamară, restul excretat renal La nivel tiroidian, toate procesele depind de TSH.
3 Metabolismul hormonilor tiroidieni (T 3 şi T 4 )
4 foliculi tiroidieni
5 1. Rolul hormonilor tiroidieni În plasmă: T 3 = triiodotironina (7%) dar este de 4 x mai activă T 4 = tiroxina (93%) dar IC: T 4 T 3 ; Sunt produşi de glanda tiroidă: prin iodarea tirozinei din molecula de TG; Mecanism de acţiune: T 3 /T 4 Receptori nucleari transcripţia genelor ARN m sinteza proteică efect; Efecte principale: Activitatea metabolică în aproape toate ţesuturile Procesele oxidative ATP + căldură Stimulează creşterea + diferenţierea celulară.
6 Rolul hormonilor tiroidieni 1) Rol în creştere: - direct - indirect prin: - GH - somatomedine în special la copii asigură o creştere normală + dezvoltarea tisulară (în special oasele) Patologic: [T] ratei de creştere, în special a oaselor [T] -iniţial ratei de creştere dar - în timp: [T] închidere mai rapidă a cartilajelor de creştere opreşte creşterea în înălţime (se reduce perioada de creştere în înălţime).
7 Rolul hormonilor tiroidieni 2) Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN) încă din viaţa intrauterină (luna IV) stimulează neuronogeneza şi mielinizarea dezvoltarea SN + dezvoltarea cortexului maturarea centrilor nervoşi + dezvoltarea mintală Patologic: [T] nanism şi retardare mintală 3) Activarea SN al adultului activitatea metabolică a creierului + tonusul cortical inteligenţa şi memoria + reactivitatea motorie stimularea SNVS şi Nr. β-receptori Patologic: [T] somnolenţă, lentoare, excitabilit. [T] excitabilitate, capacităţii de concentrare, oboseală, tremor muscular (rapid şi fin)
8 Rolul hormonilor tiroidieni 4) Efecte metabolice a) Metabolismul Proteic: ambelor laturi ale metabolismului echilibru anabolism - catabolism Patologic: [T] catabolism Pr. Bilanţ azotat - b) Metabolismul Glucidic: [G] prin - absorbţiei intestinale de G - neoglucogeneza - glicogenoliza captarea IC a G + Glicoliza Energie Patologic: [T] [G] Insulina (II) în timp DZ II.
9 Rolul hormonilor tiroidieni c) Metabolismul Lipidic: Lipoliza Energie plasma: [Lipide], [Colest], [TG], [PO-L], [AGL] patologic: [T] [Colest] Risc ateroscleroză d) Metabolismul Energetic: rol major de a metabolismului Oxidaţia biologică - Energie biologic utilizabilă (ATP) - prin cuplarea oxidaţiei cu fosforilarea - Căldură Termogeneza - rol în termoreglare (adaptarea la frig) Patologic: [T] decuplarea oxidaţiei de fosforilare ATP şi pierderile de căldură [T] somnolenţă + intoleranţă la frig
10 Rolul hormonilor tiroidieni Evaluare: prin metabolismul bazal (MB)= necesarul energetic minim pentru asigurarea funcţiilor vitale în condiţii bazale VN: MB = kcal/m 2 /h MB = -10% +15% Hipotiroidism Hipertiroidism (-60% -30%) (+30% +50%) e) Metabolismul mineral: -prin activităţii metabolice Necesarul de vitamine (fac parte din sistemele enzimatice)
11 Rolul hormonilor tiroidieni 5) Efecte sistemice Cardiovascular: hormonii tiroidieni efectele catecolaminelor + nr β receptori : FC dacă [T] tahiaritmii F contracţie dar dacă [T] F contracţie prin proteolizei) DC Respirator: frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei (ca răspuns la metabolismului) Digestiv: secreţia şi motilitatea [T] diaree
12 Rolul hormonilor tiroidieni 6) Efect trofic pe: musculatura scheletică piele - în hipotiroidism retenţia de fluide în stare de gel prin ac. hialuronic şi condroitin sulfaţilor mixedem. 7) Efect de optimizare a funcţiei sexuale la ambele sexe: efect + pe metabolismul gonadelor efect + pe gonadotropii hipofizari 8) Relaţii cu alţi hormoni T 3 T 4 catecolamine insulina ca răspuns la glicemiei PTH ca răspuns la osteogenezei cortizolul T 3 T 4 GH iar GH T 3 T 4
13 2. Reglarea secreţiei hormonilor tiroidieni 1) Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla retroacţiune = rol major menţine T 3 T 4 normal (vezi desenul). 2) Stress psiho-emoţional, durere, traumatism, t o stimularea hipotalamică TRH TSH T 3 T 4 hiperfuncţie tiroidiană 3) Variaţiile de temperatură la frig T 3 T 4 termogeneza adaptare la frig la cald T 3 T 4 termogeneza 4) Acţiune pe hipofiza anterioară: NA, estrogenii TSH Ciberninele, somatostatina TSH
14 - - Hipotalamus endocrin + STRES - TRH GIH TRH + - Axul hipotalamohipofizo-tiroidian Tripla retroacţiune - - Adenohipofiza TSH + Glanda Tiroida T 3 şi T 4 TSH Hiperfuncţie Tiroidiană
15 Variaţii patologice T 3 T 4 Hipertiroidism Boala Basedow-Graves Creşte activitatea întregii glande TSH Cu modificări autoimune Adenomul toxic hipersecretant Creşte activitatea local + restul glandei este TSH Fără modificări autoimune T 3 T 4 Hipotiroidism la copii = cretinism (nanism + retardare mintală) la adulţi = mixedem Guşa endemică: glandă hipertrofiată, TSH, ± T 3 T 4.
16 3. Rolul TSH Sinteză: în hipofiza anterioară sub controlul TRH Mecanism de acţiune: prin mesager secund IC : AMPc Efecte principale: pe glanda tiroidă TSH controlează întreaga activitate legată de sinteza hormonii tiroidieni (T) 1. metabolismul tiroidian 2. perfuzia tiroidiană 3. rol trofic nr. şi mărimea tireocitelor din foliculi 4. sinteza şi secreţia horm. tiroidieni: captarea intracelulară a iodului (transport activ) iodarea tireoglobulinei şi formarea T 3 şi T 4 scindarea tireoglobulinei iodinate eliberarea T 3,T 4 eliberarea T 3,T 4 în sânge
17 Alte efecte ale TSH: lipoliza Reglarea secreţiei de TSH: Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla retroacţiune realizează mecanismul fiziologic de control Stress psiho-emoţional, durere, traumatism, t o stimularea hipotalamică TRH TSH T 3 T 4 Variaţiile de temperatură La frig T 3 T 4 termogeneza La cald T 3 T 4 termogeneza Acţiune pe hipofiza anterioară: NA, estrogenii TSH Ciberninele, somatostatina TSH Patologic TSH funcţiei glandei tiroide.
18 II. Hormonii suprarenalieni Corticala (z glomerulara) Mineralocorticoizi (aldosteron) Rinichi Menţine echilibrul Na, Cl, HCO 3, K Corticala (z. fasciculata) Glucocorticoizi (cortizol) General Adaptare la stress cr., Hiperglicemiant Corticala (z. reticulată) Dehidroepiandro steron (DHEA) Anabolizant Caractere sexuale II Medulara Epinefrina (Adrenalina) Muschi, ficat Adaptare la stres ac. Hiperglicemiant Medulara Norepinefrina (Noradrenalina) Vase sanguine Vasoconstricţie Tahicardie
19 Hormonii corticosuprarenalieni Sunt hormoni steroizi Sintetizaţi din colesterol: Colesterol Pregnenolon Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Aldosteron Cortizol Androgeni
20 1. Efectele hormonilor glucocorticoizi (GC) Sinteza: în cortexul glandei suprarenale (z. fasciculata) Hormoni steroizi: Cortizol (hidrocortizon) 95% Corticosteron
21 Mecanism de acţiune: GC trec IC şi se cuplează cu receptorul IC complex GC receptor acţiune pe nucleu (GRE glucocorticoid response element) stimularea sau inhibarea sintezei ARNm stimularea sau inhibarea sintezei unor proteine efect (după min). Principalele acţiuni: Adaptarea la stresul cronic asigură suportul endocrin. Controlul metabolismului celular Efectele GC: 1. Metabolice 2. Pe organe şi sisteme 3. Farmacologice
22 1) Efecte metabolice ale GC a) Metabolismul proteic: GC în doze crescute sinteza proteică prin: catabolismul proteic anabolismul proteic bilanţ azotat negativ mobilizarea AA din ţesuturile extrahepatice Excepţie: ficatul unde captarea AA folosiţi pentru: Neoglucogeneză Sinteza de proteine plasmatice
23 1) Efecte metabolice ale GC b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin: absorbţia intestinală a glucozei neoglucogeneza hepatică glucoza depozitelor de glicogen glicogenoliza produsă de adrenalinăşi glucagon utilizarea IC a glucozei ( afinitatea rec. pentru insulină) secundar glicemiei insulinei refacerea [G]pl. În timp sensibilităţii ţesuturilor la insulină (în special muşchi şi adipocit) DZ secundar (adrenal)
24 1) Efecte metabolice ale GC c) Metabolismul lipidic: GC cresc lipoliza: Lipide AGL corpi cetonici Energie cetogeneza hepatică lipoliza însoţită de depunerii lipidelor în alte zone: lipoliză pe membre depunere pe faţă ( faţă de lună plină ), torace, abdomen important: în inaniţie sau stres, GC schimbă metabolismul energetic de pe utilizarea glucidelor pe utilizarea lipidelor prezervarea glucozei.
25 1) Efecte metabolice ale GC d) Metabolismul hidromineral: GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralocorticoidă) volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers) demineralizarea osoasă (efect advers)
26 2) Efecte pe sisteme ale GC GC asigură buna funcţionare a: Tuturor tipurilor de muşchi Activitatea cardiovasculară susţinerea volemiei reactivităţii neuropsihice capacitatea funcţională adaptarea la stress.
27 3) Efecte farmacologice GC 1) Antiinflamator (inflamaţia = răspunsul ţesutului lezat prin orice mecanism) Previne dezvoltarea inflamaţiei prin: Stabilizarea membranei lizozomale permeabilităţii capilare migrării leucocitelor supresia sistemului imun Rezoluţia inflamaţiei utilitatea GC în tratamentul bolilor inflamatorii. 2) Antialergic: reduce procesul alergic previne moartea prin şoc anafilactic.
28 3) Efecte farmacologice GC 3) Sanguin: eritrocitele, eozinofilele, limfocitele 4) Supresia sistemului imun susceptibilităţii la infecţii (efect advers 5) aciditatea sucului gastric risc de ulcer. 6) Volemia TA 7) Redistribuţia tesutului adipos 8) Modificări neuropsihice până la psihoză maniacală 9) Demineralizare osoasă risc de osteoporoză 10) glicemiei in timp risc de DZ secundar 11) Modificări cutanate: hirsutism + acnee 12) În doze crescute la copii rata creşterii funcţia testiculară
29 2. Reglarea secreţiei de GC 1) Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian cu tripla retroacţiune: rol major menţine GC normal. secreţia ACTH are ritm circadian (maxim dimineaţa şi minim seara) concentraţia GC = maximă dimineaţa. 2) Stresul psiho-emoţional, durere, traumatism, t o, hemoragie, intervenţii chirurgicale stimularea hipotalamică CRH ACTH GC hiperfuncţie CSR: în stres prelungit se blochează bucla de feedback GC continuă în stresul cronic periodică, cu mai multe exacerbări /zi. rezultat: GC iniţiază răspunsul metabolic compensator faţă de agentul nociv.
30 - - Hipotalamus endocrin + STRES - CRH + CRH Axul hipotalamohipofizo - suprarenalian Tripla retroacţiune - - Adenohipofiza ACTH + ACTH Corticosuprarenală GC Hiperfuncţie CSR
31 3. ACTH-ul Sinteză: în hipofiza anterioară - ritm circadian Mecanism de acţiune: prin AMPc Efecte majore: pe corticosuprarenală: Zona fasciculată rol major: iniţial: eliberarea de GC din depozite. în timp: hiperplazia zonei + sintezei GC. Zona reticulată rol mai redus: iniţial: eliberarea de androgeni din depozite. în timp: hiperplazia zonei + sintezei androgenilor. Zona glomerulară rol minor: eliberarea de ALDO.
32 Alte efecte: lipoliză pigmentare a tegumentelor şi mucoaselor ( melanina) Reglarea secreţiei de ACTH: Ritm circadian maxim dimineaţa (ora 8) şi minim seara (ora 24) secreţia GC urmează acelaşi pattern concentraţia GC = maximă dimineaţa. Modificarea ritmului veghe somn modificarea ciclului CG.
33 4. Efectele hormonilor mineralocorticoizi Sinteza: corticosuprarenală zona glomerulară Hormoni steroizi - reprezentantul major = ALDO. Acţiuni principale: menţinerea echilibrului hidro-electrolitic controlul volemiei, TA, echilibrului Na + -K + rol în menţinerea funcţiilor vitale (life-saving hormone). lipsa ALDO moarte prin şoc în 3 zile - 2 săptămâni. Efecte: 1. la nivel renal 2. extrarenal 3. muşchi şi nervi
34 1. Efecte renale: acţiune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminală TCD şi TC): Reabsorbţia de Na + şi secreţia de K + : la polul apical: permeabilitatea pentru Na + şi K + la polul bazal: activitatea pompei Na + /K + Reabsorbţia pasivă de Cl - şi HCO 3 - Secundar reabsorbţia de apă secreţia de H +,NH 4+, Ca 2+, Mg 2+ ALDO intervine în menţinerea : TA, volemiei, echilibrului hidro-electrolitic echilibrul acido-bazic
35 Sânge nefrocit Urină K + pl Na + pl SRAA ALDO Rec IC. nucleu ADN ARNm Sinteză Pr Vol TA SNVS Na + Na + K + K + HCO 3 - Cl - H 2 O Mg 2+ Ca 2+ H + NH + 4
36 2. Efecte extrarenale: Reabsorbţia de Na + şi secreţia de K + la nivelul: Glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei sudaţie cu NaCl rol în adaptarea la cald. Glandelor digestive 3. Efecte pe muşchi şi nervi: activitatea pompei Na + /K + Na + IC şi K+ IC
37 Efectul ALDO asupra echilibrului hidro-electrolitic Constante Valori normale Hiperaldosteronism (boala Conn) Hipoaldosteronism (boala Addison) Na + pl 142 meq/l (doar puţin datorită reabsorbţiei de apă) K + pl 4,5 meq/l (determină hipotonie musculară) toxicitate cardiacă Na + /K + urin 2 Volemie 5 l HTA TA şoc ph sanguin 7,35-7,45 Alcaloză metabolică Acidoză metabolică
38 5. Reglarea secreţiei de ALDO 1) [K + ] plasmatic secreţia ALDO excreţia K + 2) [Na + ] plasmatic secreţia ALDO reabsorbţia Na + ex.: diareea severă, transpiraţii intense, aport Na + 3) Sistemul renină-angiotensină-aldosteron eliberării RENINEI la nivelul AJG este stimulată de: TA, Volemiei, [Na + ] pl, [Na + ] urinar la MD activarea SNVS eliberării de ALDO este stimulată Ag. II şi Ag. III inhibarea SRAA: ALDO + ANP feedback negativ 4) ACTH - efect minor
39 (α2-globulină globulină hepatică inactivă) TA Sistemul renină angiotensină aldosteron [Na + ] AgII ANP TA Vol [Na + ] SNVS RENINA - - Angioten sina I Angioten sina II Angioten sina III ENZIMA DE CONVERSIE (10 AA, inactivă) Angioten ten- sinogen Sistemic: VC RPT Renal: - VC ae FG = const -VC aa FG - Reabsorbţia Na + ALDO ADH Reabs. apă ANGIO- TENSINAZE VC (mai ) ALDO Reabs. Na + apă Vol
40 Sistemul renină angiotensină aldosteron
41 6. Androgenii CSR Secreţie: zona reticulată a CSR, sub acţiunea ACTH debutul secreţiei: la pubertate, la băieţi (adrenarha) Rol: anabolic şi trofic: - sinteza Pr. - osteogeneza şi masa musculară determină caracterele sexuale secundare masculine (numai în prezenţa hormonilor gonadici) + acneea juvenilă lor excesivă determină: la sexul masculin: accentuarea caracterelor sexuale sec prepuberal: apariţia precoce a caracterelor sexuale sec la sexul feminin: masculinizare - sindr. adreno-genital
42 B. Hormonii medulosuprarenalieni (MSR) Catecolaminele: - adrenalina (A), - noradrenalina (NA), - dopamina Sinteza şi stocarea: în celulele cromafine (feocromocite) sintetizaţi din tirozină, stimulată de SNVS, GC Metabolizate de 2 sisteme enzimatice: COMT metenefrina şi normetenefrina MAO acid vanilmandelic eliminat renal (VAL = 1-7 mg/ml) dă informaţii despre funcţia MSR Efect: prin acţiunea pe receptori specifici
43 Acţiunea catecolaminelor Noradrenalina (NA) Acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Afinitate pe receptorii adrenergici α şi β 1 + β 3 ( β 2 ) Adrenalina (A) Acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolism Afinitate pe receptorii adrenergici α şi β 1 + β 2 ( β 3 ) Dopamina Acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular: Inotrop + şi RPT Tipuri de receptori: DA 1 (excitatori) şi DA 2 (inhibitori)
44 Efectele catecolaminelor A,NA α 1 R vase, uter, iris, muşchi pilomotori Prazosin (-) Gq PLC IP2 IP3 + DAG A,NA α 2 R intestin, gl.sudoripare Yohimbina (-) Gi AC ATP AMPc Metoprolol (-) Butoxamina (-) A,NA / A β 1 R / β 2 R Gs cardiac vase, bronşii, uter, intestin Ca ++ Ca ++ PKC Pr PO Pr PKA Pr PO Pr
45 α 1 -receptorii adrenergici Efecte: - contracţia musculaturii netede: vase, uter, pupilă (muşchi radiari), muşchi fir de păr - celule hepatice Glicemia Mecanism de acţiune: α 1 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gq activarea fosfolipazei C (PLC) transformă IP2 în: inozitol-1,4,5-trisfosfat (IP3) creşterea Ca ++ citosolic prin mobilizarea lui din reticolul endoplasmic diacilglicerol (DAG) stimulează protein kinaza C (PKC) determină fosforilarea proteinlor ţintă au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A α 1 -blocant: PRAZOSIN
46 α 2 -receptorii adrenergici Efecte: contracţia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare sudaţia Mecanism de acţiune: α 2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gi inhibă adenil ciclaza AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor ( AMPc intracelular). au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A α 2 -blocant: YOHIMBIN
47 β 1 -receptorii adrenergici Efecte: predomină în miocard + pe proprietăţile inimii hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza Glicemia ţesut adipos lipoliza Mecanism de acţiune: β 1 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza AMPc. au afinitate pentru ambele catecolamine NA + A β 1 -blocant: METOPROLOL β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL
48 β 2 -receptorii adrenergici Efecte: predomină în musculatura netedă relaxare vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale VD bronşii BD uter intestin Mecanism de acţiune: β 2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza AMPc. au afinitate mare pentru A, în timp ce NA se leagă foarte slab β 2 -blocant: BUTOXAMINA
49 β 3 -receptorii adrenergici recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun) Efecte: termogenic, anti-obezitate, antidiabetic. au afinitate mare pentru NA, în timp ce A se leagă foarte slab (opus β 2 -receptorilor).
50 Principalele efecte ale catecolaminelor
51 Desensibilizarea β-receptorilor legarea agoniştilor de β-receptori induce rapid (min) desensibilizarea mecanismele desensibilizării: fosforilarea receptorului de către o protein kinază - βark (β-adrenergic receptor kinase), urmată de legarea altei proteine arestina decuplarea receptorului de pe proteina G receptorul nu mai poate activa proteina G. fosforilarea receptorului de către PKA care nu necesită şi legarea arestinei. în timp, apare internalizarea şi sintezei receptorilor de suprafaţă.
52 Reglarea funcţiei MSR 1) Mecanism nervos: la MSR vin fibre SNVS preganglionare (Ach) MSR ca un ganglion simpatic eliberare catecolamine: Stimularea SNVS: Stimuli fizici: durere, frig cale reticulo HIPOT Stimuli chimici: [G], O 2 spinală TA baror - sinus carotidian Reflex presor - crosa Ao 2) Mecanism umoral: Cortizolul sinteza catecolaminelor T şi T: Nr. Receptori adrenergici Feedback negativ
Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică
Fiziologia glandelor endocrine Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică I. Funcţia endocrină a pancreasului Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidică
Διαβάστε περισσότεραFiziologia glandelor endocrine. Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari
Fiziologia glandelor endocrine Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari 1. Hipotalamusul endocrin Hipotalamusul este o zonă integrativă importantă pentru funcţia endocrină, metabolică, vegetativă
Διαβάστε περισσότεραGLANDELE ENDOCRINE GENERALITĂŢI COMPLEMENT MULTIPLU COMPLEMENT SIMPLU
GLANDELE ENDOCRINE COMPLEMENT MULTIPLU GENERALITĂŢI COMPLEMENT SIMPLU 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă b. se mai numesc şi exocrine c. secretă hormoni d. secretă enzime
Διαβάστε περισσότεραFiziologia sistemului endocrin
Fiziologia sistemului endocrin Sistemul endocrin = sistem major de control al functiilor organismului, alaturi de sistemul nervos Hormonii: substante eliberate de la nivel celular in lichidele organismului
Διαβάστε περισσότεραGENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza.
GENERALITATI 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă; b. se mai numesc şi exocrine; c. secretă hormoni d. secretă enzime; e. secreta sucurile digestive. 2. Hormonii sunt:
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραObiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.
1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFIZIOPATOLOGIA PRINCIPALELOR AFECŢIUNI ENDOCRINE
DEPARTAMENTUL III - ȘTIINȚE FUNCȚIONALE Disciplina FIZIOPATOLOGIE Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 14 300173 Timişoara CURS 18 FIZIOPATOLOGIA PRINCIPALELOR AFECŢIUNI ENDOCRINE I. HORMONII Scurt rapel fiziologic
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea. 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Sinteza glicogenului 2 1957 Luis Leloir (1) Glc + ATP glucokinaza (ficat) Glc 6-P + ADP hexokinaza (muschi) (2) Glc 6-P fosfoglucomutaza
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic 1.Economisirea şi epurarea renală a apei
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραSTĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I)
STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I) CUPRINS STARE POSTAGRESIVA - ACTIUNEA AGENTULUI AGRESOR - RSPA - SOC REVERSIBIL - SOC IREVERSIBIL RSPA DEFINITIE - EVOLUTIE
Διαβάστε περισσότεραCORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica.
GLANDELE SUPRARENALE Sunt organe pereche situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi. Glanda suprarenala este invelita de o capsula conjunctiva, iar tesutul glandular este format din doua parti
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCauze: A. Durerea poate fi de:
URGENTE ABDOMINALE ACUTE 1 DUREREA ABDOMINALA ACUTA (ABDOMEN ACUT) durere abdominala intensa, de lunga durata ce poate deveni in orice moment abdomen acut chirurgical. Tablou clinic: Varsaturi, diaree,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραMetabolismul ionului de potasiu
Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150
Διαβάστε περισσότεραMEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:
MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul:
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραOrganizarea sistemului nervos central
SNA Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl
Διαβάστε περισσότεραStresul determina modificari biochimice celulare
Stresul determina modificari biochimice celulare Impactul stresului asupra parametrilor fiziologici. Romania se afla pe primul loc in Europa in ce priveste afectarea populatiei de stres (52% din oameni).
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Catabolismul principalelor tipuri de biomolecule (proteine, polizaharide si lipide) parcurge in celulele aerobe 4 faze 3
Διαβάστε περισσότεραVIII FIZIOPATOLOGIA METABOLISMELOR
VIII FIZIOPATOLOGIA METABOLISMELOR 1. METABOLISMUL GLUCIDELOR 1.1. Fiziologia glucidelor Glucidele reprezintă principalul substrat energetic al neuronilor dar şi al celorlalte celule din organism, mai
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραInotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραCURSUL 14 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC
CURSUL 14 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC Capitole: I. Noţiuni generale: insulina, hormonii antagonisti (de contrareglare), faza anabolică şi catabolică a metabolismelor substratelor energetice
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραControlul expresiei genice
Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραAportul caloric. În general creșterea numărului de calorii care să poată susține activitatea fizică
Aportul caloric În general creșterea numărului de calorii care să poată susține activitatea fizică Tulburări de comportament alimentar 35-40-45 kcal/kg sau 3-5 kcal/min activități ușoare În funcție de
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραRolul vitaminei D - calea spre cunoaştere
Societatea Endocrinologilor Vitamina D şi patologia endocrină Rolul vitaminei D - calea spre cunoaştere Zinaida Alexa asistent universitar, d.m. Vitamina D Circa 100 ani de la descrierea factorului cauzal
Διαβάστε περισσότεραElectrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραSistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραPROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI
PROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% din greutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin artera hepatica si vena porta. FUNCTIILE FICATULUI
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραFIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC
VI FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC 1. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE phul ( log [H + ]) reprezintă gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei soluţii. Această cifră este cuprinsă între 0 şi 14: de la
Διαβάστε περισσότεραOrganizarea membranelor celulare si functiile membranare
Organizarea membranelor celulare si functiile membranare Invelisul celular Glicocalix- invelisul dulce al celulei (suprafata externa a invelisului celular, alcatuita din componentele glucidice ale macromoleculelor
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραAnaliza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραGLANDE ENDOCRINE. pag. 1. Curs histologie, anul I, sem. 2, 2017/2018
pag. 1 Introducere De ce studiem histologia glandelor endocrine? Răspunsul la această întrebare poate fi dat în mai multe feluri. Însă cel mai la îndemână este: pentru a înțelege ce hormoni produc glandele
Διαβάστε περισσότεραDefinitii fiziologie
Definitii fiziologie 1Apa in organism - compartimente hidrice enumerare, caracteristici (LIC, LEC, TBW) Compartimentul intracelular (LIC) Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40G - 28 L (70 Kg); Apa
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότεραFIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I)
FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I) CLASIFICAREA TULBURARILOR HIDRICE * In funcție de nivelul de hidratare în spațiile EC și IC, tulburarile hidrice pot fi: Hiperhidratări: Intracelulare
Διαβάστε περισσότεραRezumatul caracteristicilor produsului
1. Denumirea comercială a medicamentului Famotidină Zentiva 20 mg comprimate filmate Famotidină Zentiva 40 mg comprimate filmate Rezumatul caracteristicilor produsului 2. Compoziţia calitativă şi cantitativă
Διαβάστε περισσότερα