Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale"

Transcript

1 Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale

2 I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee Unitatea morfo-funcţională = foliculul tiroidian Secretă: - T 3 + T 4 (din foliculi), - Calcitonină (din celule C) Biosinteza T 3 şi T 4 necesită iod = µg/zi (sarea de bucătărie este iodurată pentru a preveni deficitul de iod) Iodul ingerat (I 2 ) I - absorbabil (iodură) I - în sânge 1/5 ajunge la tiroidă, la gl. digestive, gl. mamară, restul excretat renal La nivel tiroidian, toate procesele depind de TSH.

3 Metabolismul hormonilor tiroidieni (T 3 şi T 4 )

4 foliculi tiroidieni

5 1. Rolul hormonilor tiroidieni În plasmă: T 3 = triiodotironina (7%) dar este de 4 x mai activă T 4 = tiroxina (93%) dar IC: T 4 T 3 ; Sunt produşi de glanda tiroidă: prin iodarea tirozinei din molecula de TG; Mecanism de acţiune: T 3 /T 4 Receptori nucleari transcripţia genelor ARN m sinteza proteică efect; Efecte principale: Activitatea metabolică în aproape toate ţesuturile Procesele oxidative ATP + căldură Stimulează creşterea + diferenţierea celulară.

6 Rolul hormonilor tiroidieni 1) Rol în creştere: - direct - indirect prin: - GH - somatomedine în special la copii asigură o creştere normală + dezvoltarea tisulară (în special oasele) Patologic: [T] ratei de creştere, în special a oaselor [T] -iniţial ratei de creştere dar - în timp: [T] închidere mai rapidă a cartilajelor de creştere opreşte creşterea în înălţime (se reduce perioada de creştere în înălţime).

7 Rolul hormonilor tiroidieni 2) Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN) încă din viaţa intrauterină (luna IV) stimulează neuronogeneza şi mielinizarea dezvoltarea SN + dezvoltarea cortexului maturarea centrilor nervoşi + dezvoltarea mintală Patologic: [T] nanism şi retardare mintală 3) Activarea SN al adultului activitatea metabolică a creierului + tonusul cortical inteligenţa şi memoria + reactivitatea motorie stimularea SNVS şi Nr. β-receptori Patologic: [T] somnolenţă, lentoare, excitabilit. [T] excitabilitate, capacităţii de concentrare, oboseală, tremor muscular (rapid şi fin)

8 Rolul hormonilor tiroidieni 4) Efecte metabolice a) Metabolismul Proteic: ambelor laturi ale metabolismului echilibru anabolism - catabolism Patologic: [T] catabolism Pr. Bilanţ azotat - b) Metabolismul Glucidic: [G] prin - absorbţiei intestinale de G - neoglucogeneza - glicogenoliza captarea IC a G + Glicoliza Energie Patologic: [T] [G] Insulina (II) în timp DZ II.

9 Rolul hormonilor tiroidieni c) Metabolismul Lipidic: Lipoliza Energie plasma: [Lipide], [Colest], [TG], [PO-L], [AGL] patologic: [T] [Colest] Risc ateroscleroză d) Metabolismul Energetic: rol major de a metabolismului Oxidaţia biologică - Energie biologic utilizabilă (ATP) - prin cuplarea oxidaţiei cu fosforilarea - Căldură Termogeneza - rol în termoreglare (adaptarea la frig) Patologic: [T] decuplarea oxidaţiei de fosforilare ATP şi pierderile de căldură [T] somnolenţă + intoleranţă la frig

10 Rolul hormonilor tiroidieni Evaluare: prin metabolismul bazal (MB)= necesarul energetic minim pentru asigurarea funcţiilor vitale în condiţii bazale VN: MB = kcal/m 2 /h MB = -10% +15% Hipotiroidism Hipertiroidism (-60% -30%) (+30% +50%) e) Metabolismul mineral: -prin activităţii metabolice Necesarul de vitamine (fac parte din sistemele enzimatice)

11 Rolul hormonilor tiroidieni 5) Efecte sistemice Cardiovascular: hormonii tiroidieni efectele catecolaminelor + nr β receptori : FC dacă [T] tahiaritmii F contracţie dar dacă [T] F contracţie prin proteolizei) DC Respirator: frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei (ca răspuns la metabolismului) Digestiv: secreţia şi motilitatea [T] diaree

12 Rolul hormonilor tiroidieni 6) Efect trofic pe: musculatura scheletică piele - în hipotiroidism retenţia de fluide în stare de gel prin ac. hialuronic şi condroitin sulfaţilor mixedem. 7) Efect de optimizare a funcţiei sexuale la ambele sexe: efect + pe metabolismul gonadelor efect + pe gonadotropii hipofizari 8) Relaţii cu alţi hormoni T 3 T 4 catecolamine insulina ca răspuns la glicemiei PTH ca răspuns la osteogenezei cortizolul T 3 T 4 GH iar GH T 3 T 4

13 2. Reglarea secreţiei hormonilor tiroidieni 1) Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla retroacţiune = rol major menţine T 3 T 4 normal (vezi desenul). 2) Stress psiho-emoţional, durere, traumatism, t o stimularea hipotalamică TRH TSH T 3 T 4 hiperfuncţie tiroidiană 3) Variaţiile de temperatură la frig T 3 T 4 termogeneza adaptare la frig la cald T 3 T 4 termogeneza 4) Acţiune pe hipofiza anterioară: NA, estrogenii TSH Ciberninele, somatostatina TSH

14 - - Hipotalamus endocrin + STRES - TRH GIH TRH + - Axul hipotalamohipofizo-tiroidian Tripla retroacţiune - - Adenohipofiza TSH + Glanda Tiroida T 3 şi T 4 TSH Hiperfuncţie Tiroidiană

15 Variaţii patologice T 3 T 4 Hipertiroidism Boala Basedow-Graves Creşte activitatea întregii glande TSH Cu modificări autoimune Adenomul toxic hipersecretant Creşte activitatea local + restul glandei este TSH Fără modificări autoimune T 3 T 4 Hipotiroidism la copii = cretinism (nanism + retardare mintală) la adulţi = mixedem Guşa endemică: glandă hipertrofiată, TSH, ± T 3 T 4.

16 3. Rolul TSH Sinteză: în hipofiza anterioară sub controlul TRH Mecanism de acţiune: prin mesager secund IC : AMPc Efecte principale: pe glanda tiroidă TSH controlează întreaga activitate legată de sinteza hormonii tiroidieni (T) 1. metabolismul tiroidian 2. perfuzia tiroidiană 3. rol trofic nr. şi mărimea tireocitelor din foliculi 4. sinteza şi secreţia horm. tiroidieni: captarea intracelulară a iodului (transport activ) iodarea tireoglobulinei şi formarea T 3 şi T 4 scindarea tireoglobulinei iodinate eliberarea T 3,T 4 eliberarea T 3,T 4 în sânge

17 Alte efecte ale TSH: lipoliza Reglarea secreţiei de TSH: Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla retroacţiune realizează mecanismul fiziologic de control Stress psiho-emoţional, durere, traumatism, t o stimularea hipotalamică TRH TSH T 3 T 4 Variaţiile de temperatură La frig T 3 T 4 termogeneza La cald T 3 T 4 termogeneza Acţiune pe hipofiza anterioară: NA, estrogenii TSH Ciberninele, somatostatina TSH Patologic TSH funcţiei glandei tiroide.

18 II. Hormonii suprarenalieni Corticala (z glomerulara) Mineralocorticoizi (aldosteron) Rinichi Menţine echilibrul Na, Cl, HCO 3, K Corticala (z. fasciculata) Glucocorticoizi (cortizol) General Adaptare la stress cr., Hiperglicemiant Corticala (z. reticulată) Dehidroepiandro steron (DHEA) Anabolizant Caractere sexuale II Medulara Epinefrina (Adrenalina) Muschi, ficat Adaptare la stres ac. Hiperglicemiant Medulara Norepinefrina (Noradrenalina) Vase sanguine Vasoconstricţie Tahicardie

19 Hormonii corticosuprarenalieni Sunt hormoni steroizi Sintetizaţi din colesterol: Colesterol Pregnenolon Progesteron 17OH-Pregnenolon 17OH-Progesteron Aldosteron Cortizol Androgeni

20 1. Efectele hormonilor glucocorticoizi (GC) Sinteza: în cortexul glandei suprarenale (z. fasciculata) Hormoni steroizi: Cortizol (hidrocortizon) 95% Corticosteron

21 Mecanism de acţiune: GC trec IC şi se cuplează cu receptorul IC complex GC receptor acţiune pe nucleu (GRE glucocorticoid response element) stimularea sau inhibarea sintezei ARNm stimularea sau inhibarea sintezei unor proteine efect (după min). Principalele acţiuni: Adaptarea la stresul cronic asigură suportul endocrin. Controlul metabolismului celular Efectele GC: 1. Metabolice 2. Pe organe şi sisteme 3. Farmacologice

22 1) Efecte metabolice ale GC a) Metabolismul proteic: GC în doze crescute sinteza proteică prin: catabolismul proteic anabolismul proteic bilanţ azotat negativ mobilizarea AA din ţesuturile extrahepatice Excepţie: ficatul unde captarea AA folosiţi pentru: Neoglucogeneză Sinteza de proteine plasmatice

23 1) Efecte metabolice ale GC b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin: absorbţia intestinală a glucozei neoglucogeneza hepatică glucoza depozitelor de glicogen glicogenoliza produsă de adrenalinăşi glucagon utilizarea IC a glucozei ( afinitatea rec. pentru insulină) secundar glicemiei insulinei refacerea [G]pl. În timp sensibilităţii ţesuturilor la insulină (în special muşchi şi adipocit) DZ secundar (adrenal)

24 1) Efecte metabolice ale GC c) Metabolismul lipidic: GC cresc lipoliza: Lipide AGL corpi cetonici Energie cetogeneza hepatică lipoliza însoţită de depunerii lipidelor în alte zone: lipoliză pe membre depunere pe faţă ( faţă de lună plină ), torace, abdomen important: în inaniţie sau stres, GC schimbă metabolismul energetic de pe utilizarea glucidelor pe utilizarea lipidelor prezervarea glucozei.

25 1) Efecte metabolice ale GC d) Metabolismul hidromineral: GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralocorticoidă) volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers) demineralizarea osoasă (efect advers)

26 2) Efecte pe sisteme ale GC GC asigură buna funcţionare a: Tuturor tipurilor de muşchi Activitatea cardiovasculară susţinerea volemiei reactivităţii neuropsihice capacitatea funcţională adaptarea la stress.

27 3) Efecte farmacologice GC 1) Antiinflamator (inflamaţia = răspunsul ţesutului lezat prin orice mecanism) Previne dezvoltarea inflamaţiei prin: Stabilizarea membranei lizozomale permeabilităţii capilare migrării leucocitelor supresia sistemului imun Rezoluţia inflamaţiei utilitatea GC în tratamentul bolilor inflamatorii. 2) Antialergic: reduce procesul alergic previne moartea prin şoc anafilactic.

28 3) Efecte farmacologice GC 3) Sanguin: eritrocitele, eozinofilele, limfocitele 4) Supresia sistemului imun susceptibilităţii la infecţii (efect advers 5) aciditatea sucului gastric risc de ulcer. 6) Volemia TA 7) Redistribuţia tesutului adipos 8) Modificări neuropsihice până la psihoză maniacală 9) Demineralizare osoasă risc de osteoporoză 10) glicemiei in timp risc de DZ secundar 11) Modificări cutanate: hirsutism + acnee 12) În doze crescute la copii rata creşterii funcţia testiculară

29 2. Reglarea secreţiei de GC 1) Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian cu tripla retroacţiune: rol major menţine GC normal. secreţia ACTH are ritm circadian (maxim dimineaţa şi minim seara) concentraţia GC = maximă dimineaţa. 2) Stresul psiho-emoţional, durere, traumatism, t o, hemoragie, intervenţii chirurgicale stimularea hipotalamică CRH ACTH GC hiperfuncţie CSR: în stres prelungit se blochează bucla de feedback GC continuă în stresul cronic periodică, cu mai multe exacerbări /zi. rezultat: GC iniţiază răspunsul metabolic compensator faţă de agentul nociv.

30 - - Hipotalamus endocrin + STRES - CRH + CRH Axul hipotalamohipofizo - suprarenalian Tripla retroacţiune - - Adenohipofiza ACTH + ACTH Corticosuprarenală GC Hiperfuncţie CSR

31 3. ACTH-ul Sinteză: în hipofiza anterioară - ritm circadian Mecanism de acţiune: prin AMPc Efecte majore: pe corticosuprarenală: Zona fasciculată rol major: iniţial: eliberarea de GC din depozite. în timp: hiperplazia zonei + sintezei GC. Zona reticulată rol mai redus: iniţial: eliberarea de androgeni din depozite. în timp: hiperplazia zonei + sintezei androgenilor. Zona glomerulară rol minor: eliberarea de ALDO.

32 Alte efecte: lipoliză pigmentare a tegumentelor şi mucoaselor ( melanina) Reglarea secreţiei de ACTH: Ritm circadian maxim dimineaţa (ora 8) şi minim seara (ora 24) secreţia GC urmează acelaşi pattern concentraţia GC = maximă dimineaţa. Modificarea ritmului veghe somn modificarea ciclului CG.

33 4. Efectele hormonilor mineralocorticoizi Sinteza: corticosuprarenală zona glomerulară Hormoni steroizi - reprezentantul major = ALDO. Acţiuni principale: menţinerea echilibrului hidro-electrolitic controlul volemiei, TA, echilibrului Na + -K + rol în menţinerea funcţiilor vitale (life-saving hormone). lipsa ALDO moarte prin şoc în 3 zile - 2 săptămâni. Efecte: 1. la nivel renal 2. extrarenal 3. muşchi şi nervi

34 1. Efecte renale: acţiune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminală TCD şi TC): Reabsorbţia de Na + şi secreţia de K + : la polul apical: permeabilitatea pentru Na + şi K + la polul bazal: activitatea pompei Na + /K + Reabsorbţia pasivă de Cl - şi HCO 3 - Secundar reabsorbţia de apă secreţia de H +,NH 4+, Ca 2+, Mg 2+ ALDO intervine în menţinerea : TA, volemiei, echilibrului hidro-electrolitic echilibrul acido-bazic

35 Sânge nefrocit Urină K + pl Na + pl SRAA ALDO Rec IC. nucleu ADN ARNm Sinteză Pr Vol TA SNVS Na + Na + K + K + HCO 3 - Cl - H 2 O Mg 2+ Ca 2+ H + NH + 4

36 2. Efecte extrarenale: Reabsorbţia de Na + şi secreţia de K + la nivelul: Glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei sudaţie cu NaCl rol în adaptarea la cald. Glandelor digestive 3. Efecte pe muşchi şi nervi: activitatea pompei Na + /K + Na + IC şi K+ IC

37 Efectul ALDO asupra echilibrului hidro-electrolitic Constante Valori normale Hiperaldosteronism (boala Conn) Hipoaldosteronism (boala Addison) Na + pl 142 meq/l (doar puţin datorită reabsorbţiei de apă) K + pl 4,5 meq/l (determină hipotonie musculară) toxicitate cardiacă Na + /K + urin 2 Volemie 5 l HTA TA şoc ph sanguin 7,35-7,45 Alcaloză metabolică Acidoză metabolică

38 5. Reglarea secreţiei de ALDO 1) [K + ] plasmatic secreţia ALDO excreţia K + 2) [Na + ] plasmatic secreţia ALDO reabsorbţia Na + ex.: diareea severă, transpiraţii intense, aport Na + 3) Sistemul renină-angiotensină-aldosteron eliberării RENINEI la nivelul AJG este stimulată de: TA, Volemiei, [Na + ] pl, [Na + ] urinar la MD activarea SNVS eliberării de ALDO este stimulată Ag. II şi Ag. III inhibarea SRAA: ALDO + ANP feedback negativ 4) ACTH - efect minor

39 (α2-globulină globulină hepatică inactivă) TA Sistemul renină angiotensină aldosteron [Na + ] AgII ANP TA Vol [Na + ] SNVS RENINA - - Angioten sina I Angioten sina II Angioten sina III ENZIMA DE CONVERSIE (10 AA, inactivă) Angioten ten- sinogen Sistemic: VC RPT Renal: - VC ae FG = const -VC aa FG - Reabsorbţia Na + ALDO ADH Reabs. apă ANGIO- TENSINAZE VC (mai ) ALDO Reabs. Na + apă Vol

40 Sistemul renină angiotensină aldosteron

41 6. Androgenii CSR Secreţie: zona reticulată a CSR, sub acţiunea ACTH debutul secreţiei: la pubertate, la băieţi (adrenarha) Rol: anabolic şi trofic: - sinteza Pr. - osteogeneza şi masa musculară determină caracterele sexuale secundare masculine (numai în prezenţa hormonilor gonadici) + acneea juvenilă lor excesivă determină: la sexul masculin: accentuarea caracterelor sexuale sec prepuberal: apariţia precoce a caracterelor sexuale sec la sexul feminin: masculinizare - sindr. adreno-genital

42 B. Hormonii medulosuprarenalieni (MSR) Catecolaminele: - adrenalina (A), - noradrenalina (NA), - dopamina Sinteza şi stocarea: în celulele cromafine (feocromocite) sintetizaţi din tirozină, stimulată de SNVS, GC Metabolizate de 2 sisteme enzimatice: COMT metenefrina şi normetenefrina MAO acid vanilmandelic eliminat renal (VAL = 1-7 mg/ml) dă informaţii despre funcţia MSR Efect: prin acţiunea pe receptori specifici

43 Acţiunea catecolaminelor Noradrenalina (NA) Acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular Afinitate pe receptorii adrenergici α şi β 1 + β 3 ( β 2 ) Adrenalina (A) Acţiune dominantă pe musculatura netedă şi metabolism Afinitate pe receptorii adrenergici α şi β 1 + β 2 ( β 3 ) Dopamina Acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular: Inotrop + şi RPT Tipuri de receptori: DA 1 (excitatori) şi DA 2 (inhibitori)

44 Efectele catecolaminelor A,NA α 1 R vase, uter, iris, muşchi pilomotori Prazosin (-) Gq PLC IP2 IP3 + DAG A,NA α 2 R intestin, gl.sudoripare Yohimbina (-) Gi AC ATP AMPc Metoprolol (-) Butoxamina (-) A,NA / A β 1 R / β 2 R Gs cardiac vase, bronşii, uter, intestin Ca ++ Ca ++ PKC Pr PO Pr PKA Pr PO Pr

45 α 1 -receptorii adrenergici Efecte: - contracţia musculaturii netede: vase, uter, pupilă (muşchi radiari), muşchi fir de păr - celule hepatice Glicemia Mecanism de acţiune: α 1 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gq activarea fosfolipazei C (PLC) transformă IP2 în: inozitol-1,4,5-trisfosfat (IP3) creşterea Ca ++ citosolic prin mobilizarea lui din reticolul endoplasmic diacilglicerol (DAG) stimulează protein kinaza C (PKC) determină fosforilarea proteinlor ţintă au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A α 1 -blocant: PRAZOSIN

46 α 2 -receptorii adrenergici Efecte: contracţia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare sudaţia Mecanism de acţiune: α 2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gi inhibă adenil ciclaza AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor ( AMPc intracelular). au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A α 2 -blocant: YOHIMBIN

47 β 1 -receptorii adrenergici Efecte: predomină în miocard + pe proprietăţile inimii hepatocit glicogenoliza + neoglucogeneza Glicemia ţesut adipos lipoliza Mecanism de acţiune: β 1 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza AMPc. au afinitate pentru ambele catecolamine NA + A β 1 -blocant: METOPROLOL β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL

48 β 2 -receptorii adrenergici Efecte: predomină în musculatura netedă relaxare vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale VD bronşii BD uter intestin Mecanism de acţiune: β 2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza AMPc. au afinitate mare pentru A, în timp ce NA se leagă foarte slab β 2 -blocant: BUTOXAMINA

49 β 3 -receptorii adrenergici recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun) Efecte: termogenic, anti-obezitate, antidiabetic. au afinitate mare pentru NA, în timp ce A se leagă foarte slab (opus β 2 -receptorilor).

50 Principalele efecte ale catecolaminelor

51 Desensibilizarea β-receptorilor legarea agoniştilor de β-receptori induce rapid (min) desensibilizarea mecanismele desensibilizării: fosforilarea receptorului de către o protein kinază - βark (β-adrenergic receptor kinase), urmată de legarea altei proteine arestina decuplarea receptorului de pe proteina G receptorul nu mai poate activa proteina G. fosforilarea receptorului de către PKA care nu necesită şi legarea arestinei. în timp, apare internalizarea şi sintezei receptorilor de suprafaţă.

52 Reglarea funcţiei MSR 1) Mecanism nervos: la MSR vin fibre SNVS preganglionare (Ach) MSR ca un ganglion simpatic eliberare catecolamine: Stimularea SNVS: Stimuli fizici: durere, frig cale reticulo HIPOT Stimuli chimici: [G], O 2 spinală TA baror - sinus carotidian Reflex presor - crosa Ao 2) Mecanism umoral: Cortizolul sinteza catecolaminelor T şi T: Nr. Receptori adrenergici Feedback negativ

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică Fiziologia glandelor endocrine Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică I. Funcţia endocrină a pancreasului Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidică

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari Fiziologia glandelor endocrine Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari 1. Hipotalamusul endocrin Hipotalamusul este o zonă integrativă importantă pentru funcţia endocrină, metabolică, vegetativă

Διαβάστε περισσότερα

GLANDELE ENDOCRINE GENERALITĂŢI COMPLEMENT MULTIPLU COMPLEMENT SIMPLU

GLANDELE ENDOCRINE GENERALITĂŢI COMPLEMENT MULTIPLU COMPLEMENT SIMPLU GLANDELE ENDOCRINE COMPLEMENT MULTIPLU GENERALITĂŢI COMPLEMENT SIMPLU 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă b. se mai numesc şi exocrine c. secretă hormoni d. secretă enzime

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia sistemului endocrin

Fiziologia sistemului endocrin Fiziologia sistemului endocrin Sistemul endocrin = sistem major de control al functiilor organismului, alaturi de sistemul nervos Hormonii: substante eliberate de la nivel celular in lichidele organismului

Διαβάστε περισσότερα

GENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza.

GENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza. GENERALITATI 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă; b. se mai numesc şi exocrine; c. secretă hormoni d. secretă enzime; e. secreta sucurile digestive. 2. Hormonii sunt:

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.

Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. 1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA PRINCIPALELOR AFECŢIUNI ENDOCRINE

FIZIOPATOLOGIA PRINCIPALELOR AFECŢIUNI ENDOCRINE DEPARTAMENTUL III - ȘTIINȚE FUNCȚIONALE Disciplina FIZIOPATOLOGIE Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 14 300173 Timişoara CURS 18 FIZIOPATOLOGIA PRINCIPALELOR AFECŢIUNI ENDOCRINE I. HORMONII Scurt rapel fiziologic

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia aparatului urinar

Fiziologia aparatului urinar Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea. 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Sinteza glicogenului 2 1957 Luis Leloir (1) Glc + ATP glucokinaza (ficat) Glc 6-P + ADP hexokinaza (muschi) (2) Glc 6-P fosfoglucomutaza

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia aparatului urinar

Fiziologia aparatului urinar Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic 1.Economisirea şi epurarea renală a apei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I)

STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I) STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I) CUPRINS STARE POSTAGRESIVA - ACTIUNEA AGENTULUI AGRESOR - RSPA - SOC REVERSIBIL - SOC IREVERSIBIL RSPA DEFINITIE - EVOLUTIE

Διαβάστε περισσότερα

CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica.

CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica. GLANDELE SUPRARENALE Sunt organe pereche situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi. Glanda suprarenala este invelita de o capsula conjunctiva, iar tesutul glandular este format din doua parti

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Cauze: A. Durerea poate fi de:

Cauze: A. Durerea poate fi de: URGENTE ABDOMINALE ACUTE 1 DUREREA ABDOMINALA ACUTA (ABDOMEN ACUT) durere abdominala intensa, de lunga durata ce poate deveni in orice moment abdomen acut chirurgical. Tablou clinic: Varsaturi, diaree,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Metabolismul ionului de potasiu

Metabolismul ionului de potasiu Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150

Διαβάστε περισσότερα

MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:

MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul:

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Organizarea sistemului nervos central

Organizarea sistemului nervos central SNA Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl

Διαβάστε περισσότερα

Stresul determina modificari biochimice celulare

Stresul determina modificari biochimice celulare Stresul determina modificari biochimice celulare Impactul stresului asupra parametrilor fiziologici. Romania se afla pe primul loc in Europa in ce priveste afectarea populatiei de stres (52% din oameni).

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

CURS 9 DEBIT CARDIAC

CURS 9 DEBIT CARDIAC CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Catabolismul principalelor tipuri de biomolecule (proteine, polizaharide si lipide) parcurge in celulele aerobe 4 faze 3

Διαβάστε περισσότερα

VIII FIZIOPATOLOGIA METABOLISMELOR

VIII FIZIOPATOLOGIA METABOLISMELOR VIII FIZIOPATOLOGIA METABOLISMELOR 1. METABOLISMUL GLUCIDELOR 1.1. Fiziologia glucidelor Glucidele reprezintă principalul substrat energetic al neuronilor dar şi al celorlalte celule din organism, mai

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite

Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

CURSUL 14 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC

CURSUL 14 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC CURSUL 14 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC Capitole: I. Noţiuni generale: insulina, hormonii antagonisti (de contrareglare), faza anabolică şi catabolică a metabolismelor substratelor energetice

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Controlul expresiei genice

Controlul expresiei genice Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Aportul caloric. În general creșterea numărului de calorii care să poată susține activitatea fizică

Aportul caloric. În general creșterea numărului de calorii care să poată susține activitatea fizică Aportul caloric În general creșterea numărului de calorii care să poată susține activitatea fizică Tulburări de comportament alimentar 35-40-45 kcal/kg sau 3-5 kcal/min activități ușoare În funcție de

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Rolul vitaminei D - calea spre cunoaştere

Rolul vitaminei D - calea spre cunoaştere Societatea Endocrinologilor Vitamina D şi patologia endocrină Rolul vitaminei D - calea spre cunoaştere Zinaida Alexa asistent universitar, d.m. Vitamina D Circa 100 ani de la descrierea factorului cauzal

Διαβάστε περισσότερα

Electrofiziologia fibrei miocardice

Electrofiziologia fibrei miocardice Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul cardiovascular

Sistemul cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

PROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI

PROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI PROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% din greutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin artera hepatica si vena porta. FUNCTIILE FICATULUI

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC VI FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC 1. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE phul ( log [H + ]) reprezintă gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei soluţii. Această cifră este cuprinsă între 0 şi 14: de la

Διαβάστε περισσότερα

Organizarea membranelor celulare si functiile membranare

Organizarea membranelor celulare si functiile membranare Organizarea membranelor celulare si functiile membranare Invelisul celular Glicocalix- invelisul dulce al celulei (suprafata externa a invelisului celular, alcatuita din componentele glucidice ale macromoleculelor

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Analiza sistemelor liniare şi continue

Analiza sistemelor liniare şi continue Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea

Διαβάστε περισσότερα

GLANDE ENDOCRINE. pag. 1. Curs histologie, anul I, sem. 2, 2017/2018

GLANDE ENDOCRINE. pag. 1. Curs histologie, anul I, sem. 2, 2017/2018 pag. 1 Introducere De ce studiem histologia glandelor endocrine? Răspunsul la această întrebare poate fi dat în mai multe feluri. Însă cel mai la îndemână este: pentru a înțelege ce hormoni produc glandele

Διαβάστε περισσότερα

Definitii fiziologie

Definitii fiziologie Definitii fiziologie 1Apa in organism - compartimente hidrice enumerare, caracteristici (LIC, LEC, TBW) Compartimentul intracelular (LIC) Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40G - 28 L (70 Kg); Apa

Διαβάστε περισσότερα

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I. Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I)

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I) FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I) CLASIFICAREA TULBURARILOR HIDRICE * In funcție de nivelul de hidratare în spațiile EC și IC, tulburarile hidrice pot fi: Hiperhidratări: Intracelulare

Διαβάστε περισσότερα

Rezumatul caracteristicilor produsului

Rezumatul caracteristicilor produsului 1. Denumirea comercială a medicamentului Famotidină Zentiva 20 mg comprimate filmate Famotidină Zentiva 40 mg comprimate filmate Rezumatul caracteristicilor produsului 2. Compoziţia calitativă şi cantitativă

Διαβάστε περισσότερα