Lucrare laborator - BRAŢUL MOBIL LYNX 6

Σχετικά έγγραφα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

MARCAREA REZISTOARELOR

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 4 Serii de numere reale


V O. = v I v stabilizator

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

riptografie şi Securitate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Curs 1 Şiruri de numere reale



Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

SIGURANŢE CILINDRICE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Subiecte Clasa a VII-a

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Electronică anul II PROBLEME

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Criptosisteme cu cheie publică III

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CIRCUITE LOGICE CU TB

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE


4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

C U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Transformata Laplace

BARDAJE - Panouri sandwich

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Transcript:

Lucrare laborator - BRAŢUL MOBIL LYNX 6 Braţul mobil Lynx 6 poate realiza o mişcare rapidă, precisă şi repetabilă. Robotul prezintă următoarele caracteristici de mişcare: rotirea bazei, mişcarea umărului (shoulder), mişcarea cotului (elbow), mişcarea încheieturii (wrist), rotirea încheieturii şi un dispozitiv de apucare funcţional (grip). Braţul cuprinde 4 tipuri de servomotoare Hitec, HS-422 pentru rotirea bazei, HS-475HB pentru mişcarea umărului, cotului şi încheieturii, HS-85BB pentru rotirea încheieturii şi HS-81 pentru închiderea şi deschiderea dispozitivului de prindere. Fig. 1. Exemplu - Servomotor HS-475HB Controlul braţului mobil RIOS (Robotic arm Interactive Operating System) este un program Windows pentru controlul braţului mobil Lynx 6 cu ajutorul regulatorului SSC-32 pentru servomotoare. Cu RIOS, robotul poate învăţa secvenţe de mişcare cu ajutorul mouse-ului. Acest program utilizează intrări externe digitale şi analogice pentru a influenţa mişcarea braţului în buclă închisă. Bucle de tipul If-Then, For-Next şi Do-While pot fi programate pentru diverse succesiuni de mişcări. Dacă se doreşte o funcţionare autonomă RIOS/SSC- 32 poate crea efectiv codul BASIC pentru controlul braţului mobil. Specificaţii braţ mobil Lynx 6 Nr. axe = 5 DOF + dispozitiv de apucare Controlul mişcării servomotoarelor = buclă închisă locală Înălţime (braţ în repaus) = 14 cm Înălţime (braţ ridicat) = 45.5 cm Rază de acţiune (înainte) = 37 cm Deschidere apucător = 5 cm Raza de mişcare pe axe = 180 Precizia mişcării pe axe = dependentă de regulatorul servomotorului (SSC32=0.09 ) Tensiune alimentare servomotoare = 6 V c.c.

Fig. 2. Braţul mobil Lynx 6 Servomotorul Înainte de a ilustra cum se foloseşte regulatorul SSC-32 pentru a controla mai multe servomotoare, vom explica ce este un servomotor şi vom defini modalităţile de control. Servomotorul este un dispozitiv la care arborele poate fi poziţionat într-o poziţie bine stabilită prin transmiterea unui semnal codat către acesta. Atât timp cât semnalul codat este prezent pe linia de comandă, acesta va menţine poziţia unghiulară cerută. Semnalul contă din impulsuri pozitive cu o durată variind între 0.9 şi 2.1 ms (cazul poziţionării între -45 o şi +45 o figura de mai sus, stânga), repetate de 50 de ori pe secundă (deci la fiecare 20 ms). Servomotorul îşi poziţionează axul proporţional cu durata pulsului. Servomotoarele au în general o rază mecanică de acţiune mai mare de 90, putând efectua o mişcare pe un domeniu de 180. Totuşi, unele servomotoare pot fi 2

avariate când sunt comandate peste limitele lor mecanice. SSC-32 permite utilizarea acestei raze suplimentare de acţiune. Valoarea unei poziţii de 500 corespunde unui impuls de 0,50 ms (unghi de -90 o ), iar o valoare de 2500 corespunde unei durate a pulsului de 2,50 ms (unghi de +90 o ). Schimbarea unei unităţi în valoarea poziţiei produce o schimbare de 1 μs în durata pulsului. Rezoluţia poziţionării este de 0,09 (180 /2000). Un servomotor conţine motorul propriu-zis, circuite de control şi reductor, toate încapsulate în aceeaşi carcasă (figura 3). Circuitul de control monitorizează unghiul la arbore. Dacă este cel corect, atunci motorul este oprit în acea poziţie. Fig. 3. Construcţia unui servomotor de tip Futaba S-148 Construcţia braţului presupune iniţial ca servomotoarele să fie poziţionate în centrul domeniului lor de rotaţie. Există două modalităţi pentru efectuarea acestui lucru cu SSC-32. Se poate folosi interfaţa LynxTerm prin scrierea unei comenzi simple: #0 P1500. Aceasta activează servomotorul conectat pe canalul 0. A doua modalitate este utilizarea butonului "All=1.5 ms" în RIOS SSC-32. Centrarea unui servomotor necesită generarea unui impuls pozitiv de 1.5 ms care se repetă la fiecare 20 ms. Un servomotor prezintă la ieşire 3 cabluri identificate prin culori: negru (masa), roşu (alimentare la +5V) şi galben (control Pulse Coded Modulation). Dispozitivul de apucare Pentru o funcţionare mai bună a acestuia a fost necesară utilizarea unui microservomotor HS-81, instalat direct pe apucător, pentru menţinerea unei greutăţi minime. Aceste micro-servomotoare sunt uşoare, dar pot fi avariate dacă nu sunt utilizate cu atenţie. Cea mai frecventă problemă constă în ruperea unui angrenaj (pinion) în interiorul 3

servomotorului. Pentru menţinerea unei bune funcţionări a micro-servomotoarelor se recomandă următoarele: Ajustarea poziţiilor de minim şi maxim pentru a împiedica programul să încerce mişcarea micro-servomotorului dincolo de capacitatea sa mecanică. Ajustaţi poziţia încet, şi când micro-servomotorul nu se mai mişcă a fost găsit punctual final. Faceţi acest lucru pentru ambele direcţii. Nu mişcaţi angrenajul final al micro-servomotorului cu mâna. Servomotoarele sunt angrenate puternic şi angrenajele pot fi rupte dacă sunt acţionate în sens invers. Pentru a preveni apucarea unui obiect prea mare prescrieţi poziţiile minim şi maxim astfel încât apucătorul să nu poată fi închis prea strâns pe obiectul de ridicat de către braţul mobil. Utilizaţi doar 6 V c.c. pentru alimentarea micro-servomotoarelor. Tensiunea de 7.2 V c.c. poate fi utilizată, în general, pentru cele mai multe tipuri standard de servomotoare, însă micro-servomotoarele pot fi avariate la această tensiune. Regulatorul SSC-32 SSC-32 este un regulator cu 32 de canale având o rezoluţie de 1 μs care asigură o poziţionare precisă şi mişcări fine ale servomotoarelor, cu o gamă cuprinsă între 0.50 ms şi 2.50 ms pentru un domeniu de rotaţie de aproximativ 180. Controlul mişcării poate fi de tip răspuns imediat, controlat în viteză, cu control al duratei mişcării, sau o combinaţie între acestea. Aplicaţia soft disponibilă pentru controlul servomotoarelor prin intermediul regulatorului SSC-32 este LynxTerm a cărui secvenţă de comandă are următoarea formă generală, pentru mişcarea unui servomotor sau grup de servomotoare: # <ch> P <pw> S <spd>... # <ch> P <pw> S <spd> T <time> <CR> unde: <ch> = numărul canalului de comandat, 0-31. <pw> = durata pulsului în microsecunde, 500-2500. <spd> = viteza de mişcare în μs pe secundă pentru un canal (opţional). <time> = timpul în ms pentru întreaga mişcare, afectează toate canalele, max. 65535 (opţional). <esc> = anulează comanda curentă, ASCII 27. <CR> = apăsare tastă ENTER. Exemplu pentru mişcarea unui servomotor: #5 P1600 S750. Această comandă va mişca servomotorul de pe cananlul 5 la poziţia identificată cu 1600 (aproximativ +9 o, dacă poziţia de mijloc 0 o se obţine pentru valoarea prescrisă de 1500). Mişcarea se va efectua cu o viteză de 750 μs/s până se va atinge destinaţia prescrisă. Pentru o mai bună înţelegere a argumentului viteză se consideră că în 1000 μs de mişcare rezultă o rotaţie de aproximativ 90. Pentru o valoare a vitezei de 100 μs/s ar înseamna că 4

servomotorul s-ar mişca 90 în 10 secunde. Viteza maximă pentru aceste tipuri de servomotoare ar putea fi 3500 μs/s. Instrucţiunea poate conţine referiri la mai multe canale care se doresc a fi controlate în acelaşi timp. De exemplu: #1 P1600 #3 P1200 #4 P2200 T2500 <CR> Servomotorul 2 va fi poziţionat la poziţia 1600, servomotorul 3 la poziţia 1200 iar servomotorul 4 la poziţia 2200 (poziţiile corespund unor unghiuri diverse care se pot calcula ca mai sus), toată mişcare efectuându-se în 2,5 secunde. Toate servomotoarele pornesc şi se opresc în acelaşi timp. Alimentarea echipamentului Figura 4 prezintă modul de funcţionare al comutatorului şi pinii utilizaţi pentru alimentare. Fig. 4. Diagrama de conectare pentru SSC-32 Figura 4 prezintă schema de alimentare, care permite servomotoarelor să fie alimentate independent de partea electronică. Aceasta poate fi folositoare pentru testare, în caz de defectare sau când controlăm robotul virtual în RIOS. 5

Fig. 5. Schema de alimentare pentru SSC-32 Cablurile sunt conectate în VS1 cu negru la (-) şi roşu/galben la (+), ca în figura 6. Asiguraţi-vă că jumper-ul VL=VS1 este instalat! Această variantă alimentează atât servomotoarele cât şi microcontrolerul SSC-32(VL) de la adaptorul de 6V c.c./2a. Dacă braţul mobil se mişcă neregulat, atunci microcontroller-ul poate fi alimentat separat, ca în figura 7. Fig. 6. Alimentarea SSC-32 Pentru a alimenta microcontroller-ul de la o baterie de 9V c.c., se conectează cablurile la intrarea VL cu negru la (-) şi roşu la (+). Scoateţi jumper-ul VL=VS1! Astfel se separă alimentarea servomotoarelor de alimentarea microcontroller-ului. Fig. 7. Alimentarea microcontroller-ului de la o baterie de 9V 6

Soclurile cu 3 pini corespunzătoare fiecărui segment acţionat de servomotoare sunt indicate în tabelul de mai jos. Socluri SSC-32 Soclu 0 Soclu 1 Soclu 2 Soclu 3 Soclu 4 Soclu 5 Servomotor Bază Umăr Cot Încheietură Graifăr Rotire încheietură Soclu 6 Extra Servo 7 Soclu 7 Extra Servo 8 Socluri SSC-32 Intrări / Ieşiri Soclurile 8-15 Ieşire 1-8 Soclurile A la D Intrare 1-4 Fig.8 Schema SSC-32 7

Probleme de rezolvat: 1. Daţi comenzi simple din mediul de lucru LynxTerm. Consultaţi documentaţia din manualul SSC-32 pus la dispoziţie. 2. Familiarizaţi-vă cu mediul de control RIOS-SSC32. 3. Programaţi limitele maxime şi minime de mişcare din mediul RIOS. Atenţie! manevraţi mouse-ul cu viteză mică. 4. Executaţi proiecte tip demo. 5. Executati mişcări complexe între 2 puncte cu apucarea unei piese şi deplasarea acesteia, cu diverse viteze. 6. Realizaţi un proiect care va consta într-o înlănţuire de mişcări. Utilizati mediul Matlab pentru a programa diverse miscari. 7. Utilizati mediul Matlab pentru a implementa controlul bazat pe modelul cinematic invers la robotul planar cu 2 grade de libertate. 8. Utilizati mediul Matlab pentru a implementa controlul bazat pe modelul cinematic invers la robotul Lynx6. 8

Anexa: Secvente de comenzi Matlab: fprintf(robot,'#0 P1100 #1 P1500 #2 P1500 #3 P1500 #4 P1500 #5 P1500 T2000') fprintf(robot,'#0 P1600 #1 P1500 #2 P1500 #3 P1500 #4 P1500 #5 P1500 T2000') fprintf(robot,'#0 P1600 #1 P1150 #2 P1990 #3 P1900 #4 P1900 #5 P1500 T2000') % apucare obiect fprintf(robot,'#0 P1600 #1 P1150 #2 P1990 #3 P1900 #4 P1400 #5 P1500 T2000') % deplasare intr-un alt punct fprintf(robot,'#0 P2200 #1 P1500 #2 P1700 #3 P1300 #4 P1400 #5 P1100 T2000') fprintf(robot,'#0 P1600 #1 P1500 #2 P1500 #3 P1500 #4 P1400 #5 P1500 T2000') fprintf(robot,'#0 P1600 #1 P1150 #2 P1990 #3 P1900 #4 P1400 #5 P1500 T2000') % eliberare obiect fprintf(robot,'#0 P1600 #1 P1150 #2 P1990 #3 P1900 #4 P1800 #5 P1500 T2000') % retragere intr-o pozitie mediana fprintf(robot,'#0 P1600 #1 P1500 #2 P1500 #3 P1500 #4 P1800 #5 P1500 T2000') va comanda robotul Lynx6 pentru a efectua o operatie de deplasare a unei piese intre 2 pozitii (figuri de mai jos) Secvenţe filmate pe durata efectuarii unei operatii de mutare a unui obiect 9