7. PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "7. PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE"

Σπύρος Δαυίδ Τρικούπης
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr PROTECŢA LNLOR ELECTRCE 7.. Defece posibie şi proecţii prevăzue Comparaiv cu ae eemene ae unui sisem eecroenergeic, reţeee eecrice sun cee mai des afecae (avarii) cee mai des înânie fiind: scurcircuie nee prin arc eecric poifazae (rifazae, bifazae sau bifazae a pămân) monofazae simpă sau dubă punere a pămân. Un regim ce poae apare în reţee eecrice ese înreruperea unei faze, funcţionarea în două faze imp îndeunga perurbând sensibi iniie de eecomunicaţii vecine. 7.. Proecţia maximaă de curen 7... Proecţia maximaă de curen emporizaă a reţeeor eecrice cu aimenare de a un capă La o inie formaă dinrun singur ronson ese suficienă o proecţie maximaă de curen insananee care să acţioneze a creşerea curenuui pese o imiă regaă, iar penru reţeee formae din mai mue ronsoane se inroduce emporizarea, cu impi de emporizare crescând dinspre consumaori spre sursă (fig. 7.). L 6 B L 5 L4 L 3 C D L L E Figura 7.. Diagrama de emporizare a proecţiior unui secor de reţea radiaă Temporizărie rebuie aese asfe încâ proecţia să aibă impu de acţionare ce mai scur şi pe măsura apropierii de sursă impu de acţionare să crească, asigurânduse asfe o funcţionare seecivă a proecţiei. Principaee eemene ae proecţiei maximae de curen emporizae sun (fig. 7.): a) Eemenu de pornire un reeu maxima de curen care serveşe a asigurarea funcţionării numai a apariţia defecuui penru care a fos prevăzu; b) Eemenu de emporizare un reeu de imp care serveşe a crearea înârzierii care asigură acţionarea seecivă a proecţiei.

2 Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr. 7 TC BD CB T Semna Figura 7.. Schema monofiară penru proecţia maximaă de curen emporizaă Circuiu de comandă a decanşării înreruporuui se închide prin conacee boc ae acesuia, puerea de rupere a conaceor reeeor fiind mai mică a deschiderea decâ a închiderea or. Proecţia maximaă de curen de regează corespunzăor reaţiei: k k sig pp = max (7.) rev unde: k sig =,,5 k rev = 0,8 0,9 max = curenu maxim prin inia proejaă în regim norma de funcţionare. AVANTAJE: sensibiiae ridicaă faţă de defece pe înreaga inie proejaă; poae consiui o proecţie de rezervă de disanţă penru ronsoanee din ava; simpă şi economică; fiabiiae mare în funcţionare, fiind reaizaă cu eemene simpe şi robuse. DEZAVANTAJ: emporizare reaiv mare pe ronsoanee din apropierea sursei Proecţia maximaă de curen în două repe Ese o proecţie maximaă în două repe formaă dinro secţionare de curen (rapidă) care reprezină reapa a şi o proecţie maximaă de curen emporizaă care reprezină reapa a a (fig. 7.3). Reeu de curen reaizează reapa a de proecţie iar reeee şi 3 reapa a a. Reeu 4 ese reeu inermediar care comandă deschiderea conacoruui boc iar reeu 5 ese un reeu de semnaizare. Curenu de pornire a reeuui 4 se deermină cu reaţia: k pp sch pr = (7.) ntc TC BD CB Semna Figura 7.3. Schema monofiară a proecţiei maximae de curen în două repe

3 Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr Proecţia prin secţionare de curen Secţionarea de curen penru o inie aimenaă de a un capă Secţionarea de curen, numiă şi proecţie cu ăiere de curen, ese o proecţie maximaă de curen rapidă a cărei acţionare se bazează pe sesizarea variaţiei curenuui de scurcircui în ungu iniei proejae. Seeciviaea se asigură prin modu de regare a curenuui de pornire. Curenu de pornire a reeuui se cacuează conform reaţiei: pr pp = ksch (7.3) ntc unde: k sch = coeficien de schemă, ce ţine seama de modu în care se conecează secundaree ransformaoareor de curen (fig.7.5). k B SA SB k L SC k pp KB Figura 7.5 Variaţia curenuui de scurcircui în funcţie de depărarea faţă de sursă, pe o inie radiaă şi aegerea curenuui de pornire a proecţiei Proecţia prin secţionare de curen sesizează rapid defecu când curenu depăşeşe vaoarea de pornire. Din modu de sabiire a regajeor (fig. 7.5) rezuă o zonă de acţionare şi o zonă moară (de bocare) ( ) în care dacă apar scurcircuie acesea nu sun sesizae de căre proecţie. Fiind seecivă prin principiu de funcţionare aceasă proecţie nu necesiă emporizare. Ese deci o proecţie rapidă, reaizaă cu rei reee, unu maxim de curen, un reeu inermediar care comandă deconecarea conacoruui boc şi unu de semnaizare (fig. 7.6). BD CB Semna TC 3 Figura 7.6. Schema monofiară a proecţiei prin secţionare de curen 3

4 Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr. 7 AVANTAJE: DEZAVANTAJE: rapidiaea în funcţionare; simpiaea schemei de monaj. nu proejează înreaga inie; nu poae fi prevăzuă pe reţee în care variaţia curenuui de scurcircui în ungu or ese mică Secţionarea de curen emporizaă Se fooseşe în ocu secţionării rapide (fig. 7.7), aunci când aceasa nu proejează ce puţin 0% din ungimea iniei penru care a fos prevăzuă. pp sig '' scc max = k (7.4) Proecţia acţionează emporiza: L = Δ Secţionărie de curen se insaează pe faze ae reţeei deoarece îşi propune să acţioneze numai penru scurcircuiee poifazae. A L B C k C pp pps KC S Δ S c =0,s Figura 7.7. Variaţia curenuui de scurcircui a secţionarea de curen emporizaă Secţionarea de curen pe o inie cu aimenare de a două capee Curenţii de pornire ai proecţiior din schema din fig. 7. sun: pp = ksig S kb (7.8) pp = ksig S ka (7.9) 4

5 Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr. 7 SA KA 4 k k k 3 L 3 L S B k B KA PS PS kb Figura 7.9. Variaţia curenuui de scurcircui a secţionarea de curen pe o inie aimenaă de a două capee Proecţia prin secţionare ese însă neseecivă a scurcircuie k 3 pe inia L 3 în imediaa apropiere a bareor B, acţionând proecţia din în ocu ceei din 3. Penru a fi seecivă exisă două posibiiăţi: a) proecţia din se prevede cu eemen direcţiona care săi permiă acţionarea numai când scurcircuiu ese pe inia L şi regaju rămâne ce din fig. 7.9, direcţionarea se prevede deci a proecţia cu regaj mai sensibi. b) Regaju proecţiei prin secţionare nedirecţionaă se face cu reaţiie: unde: kb > ka. pp = pp = ksig S S kb (7.0) 7.4. Proecţia împoriva suprasarcinior Proecţia împoriva suprasarcinior pe inie ese prevăzuă în oae reţeee de medie ensiune în cabu. R S T L T Semnaizare DAS sau dec m Figura 7.. Schema de principiu a proecţiei cabuui împoriva suprasarcinii 5

6 Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr. 7 O asfe de proecţie se monează pe o singură fază şi acţionează cu emporizare. Reaţiie de regaj sun: unde: k sig > nl = curenu nomina a cabuui. nl pr sig (7.3) ntc = k În cazu în care proecţia ese monaă înro saţie de ransformare cu persona permanen, se renunţă a reeu 4 din schemă, aceasa comandând doar semnaizarea. În caz conrar, reeu 4 va comanda descărcarea auomaă a sarcinii (DAS) sau chiar decanşarea înreruporuui iniei. 6

Σχετικά έγγραφα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea