CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
|
|
|
- Στράτων Βιλαέτης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă constantă (stabilizată) în condițiile modificării tensiunii de intrare, a curentului de sarcină sau a temperaturii în anumite limite. Stabilizatorul de tensiune este un bloc component al sursei de alimentare care este conectat între redresor și sarcina circuitului. Stabilizatoarele de tensiune se împart în două mari categorii: Stabilizatoare liniare; Stabilizatoare în comutație. Stabilizatoarele liniare se împart în mai multe categorii: Stabilizatoare parametrice realizate cu diode stabilizatoare (Zener); Stabilizatoare cu reacție realizate cu tranzistoare bipolare, amplificatoare operaționale sau circuite integrate. Stabilizatoarele cu reacție pot fi: o Fără amplificator de eroare; o Cu amplificator de eroare. În funcție de poziția elementului de reglare a tensiunii de ieșire față de rezistența de sarcină stabilizatoarele liniare se împart în două categorii: Stabilizatoare de tensiune serie; Stabilizatoare de tensiune paralel. Stabilizatoarele în comutație sunt stabilizatoare cu reacție la care elementul de reglare a tensiunii de ieșire funcționează în regim de comutație. Stabilizatoarele în comutație au un randament foarte ridicat.
2 3.2. STABLZATOAE DE TENSNE PAAMETCE Stabilizatoare de tensiune în raport cu variația tensiunii de intrare. Când tensiunea de intrare se modifică între anumite limite, dioda Zener menţine la bornele sale o tensiune de ieşire aproximativ constantă. Curentul prin dioda Zener variază proporţional cu tensiunea de intrare. Limitele între care se poate modifica tensiunea de intrare sunt impuse de valoarea inferioară ( ZK ) şi valoarea superioară ( ZM ) a curentului la care poate funcţiona dioda Zener. ezistorul Z limitează curentul prin dioda D Z la funcţionarea montajului în gol (fără rezistenţă de sarcină). z + Dz ieş Figura 3.1 Stabilizator de tensiune în raport cu variaţia tensiunii de intrare În cele ce urmează voi determina limita inferioară şi superioară a tensiunii de intrare() ce poate fi stabilizată cu montajul din figura 3.1. Dioda Zener Dz este de tipul BZX 85C5V1 cu următoarele date de catalog: V Z =5,1 V ; V Zmin =4,8 V ; V Zmax =5,4 V ; ZK =1 ma ; Z =45 ma ;Z Z =10 Ω la Z ; P Dmax = 1W. ezistorul Z are valoarea Z = 150 Ω. Determin curentul maxim prin dioda Zener ( ZM ) (1) ZM PD max 1W 196mA V 5,1V z Calculez căderea de tensiune pe rezistorul Z la ZK şi ZM (2) min 1501mA 150mV Z ZK (3) max mA 29, 4V Z ZM Determin tensiunea de intrare minimă ( min ) şi maximă ( max ) (4) min min V 150mV 5,1V 5, 25V Z (5) max max V 29, 4V 5,1V 34,5V Z
3 3.2.2 Stabilizatoare de tensiune în raport cu variația curentului de sarcină. Când curentul de sarcină se modifică între anumite limite, dioda Zener menţine la bornele sale o tensiune de ieşire aproximativ constantă, atâta timp cât valoarea curentului prin dioda Zener este cuprinsă între Z ( ZK ) şi ZM. Modificarea curentului de sarcină se face prin modificarea valorii rezistenţei de sarcină S astfel: când S scade, curentul de sarcină S creşte, curentul prin dioda Zener Z scade când S creşte, curentul de sarcină S scade, curentul prin dioda Zener Z creşte Deoarece la creşterea curentului Z curentul S scade (şi invers) curentul total prin Z rămâne constant tensiune de ieşire relativ constantă. Z + S D Z P Figura 3.2 Stabilizator de tensiune în raport cu variaţia curentului de sarcină În cele ce urmează voi calcula valoarea rezistenţei Z şi valoarea minimă posibilă a rezistenţei de sarcină S pentru montajul din figura 3.2. Dioda Zener Dz este de tipul BZX 85C5V1 cu următoarele date de catalog: V Z =5,1 V ; V Zmin =4,8 V ; V Zmax =5,4 V ; ZK =1 ma ; Z =45 ma ; Z Z =10 Ω la Z ; P Dmax = 1W. Tensiunea de alimentare = 15 V. 1. Calculez valoarea curentului maxim suportat de dioda Zener ( ZMax ). (1) ZM PD max 1W 196mA V 5,1V z Pentru calculul rezistenţelor 1 şi consider ZM = 100 ma 2. Calculez valoarea rezistenţei de limitare a curentului prin dioda Zener (1) (2) VN VZ 15V 5,1V mA ZM Aleg un rezistor cu rezistenţa Z =100 Ω 3. Calculez valoarea minimă a rezistenţei de sarcină () (3) VZ 5,1V mA ZM Aleg un rezistor cu rezistenţa S =56 Ω
4 3.3. Stabilizatoare de tensiune cu reacție fără amplificator de eroare STABLZATO DE TENSNE C ELEMENT DE EGLAE SEE. VCC CE T T- element regulator serie (preia variaţiile de tensiune şi curent ale z BE sarcinii) D Z element de referinţă (asigură o S s tensiune de referinţă constantă) Dz Z Z rezistenţă de polarizare a diodei Zener S rezistenţă de sarcină Figura 3.5 Stabilizator de tensiune cu element de reglare serie elaţiile între tensiunile din figura 3.5: (1) CE S (2) S Z (3) BE Z S BE Valoarea tensiunii de ieşire este în funcţie de tensiunea diodei Zener S = Z 0,7 V Funcţionarea stabilizatorului la modificarea tensiunii de intrare. Orice modificare a tensiunii de intrare are tendinţa de a duce la modificarea tensiunii de ieşire, modificare sesizată de tranzistorul T, care este elementul regulator. În funcţie de tensiunea bază-emitor BE, se modifică rezistenţa joncţiunii colectoremitor fapt care duce la căderea pe această joncţiune a unei tensiuni mai mari sau mai mici. Când creşte S tinde să crească. Din formula (3) dacă S creşte şi Z este constantă BE scade iar tranzistorul T tinde să se blocheze şi creşte CE Deci creşterea de tensiune este preluată de tranzistor şi tensiunea S rămâne constantă. Când scade S tinde să scadă. Din formula (3) dacă S scade şi Z este constantă BE creşte iar tranzistorul T tinde să se satureze şi scade CE Deci scăderea de tensiune este preluată de tranzistor şi tensiunea S rămâne constantă.
5 În cazul în care consumatorul conectat la ieşirea stabilizatorului de tensiune serie are putere mare (prin circuit circulă curenţi cu valori ridicate), tranzistorul serie se înlocuieşte cu două tranzistoare conectate în configuraţie Darlington (fig.3.6) VCC C T1 S z T2 B S s Tranzistorul T1 este de putere medie sau mare (de tip BD sau 2N3055) iar tranzistorul T2 este de mică putere de tip BC. Z Pentru curenţi mari T1 este de Dz tipul 2N3055 şi T2 de tipul BD. Figura 3.6 Stabilizator de tensiune cu element de reglare serie - Darlington elaţiile dintre curenţii din figura 3.6: (4) C (5) B Z (6) S C B Valoarea tensiunii de ieşire este în funcţie de tensiunea diodei Zener Funcţionarea stabilizatorului. S = Z 1,4 V Dacă curentul de sarcină creşte peste o anumită valoare, tensiunea de sarcină are tendinţa să scadă. Conform formulei (3) dacă S scade şi Z este constantă BE creşte iar tranzistorul T1 tinde să se satureze şi scade CE. Deoarece scade tensiune colector-emitor al elementului serie tensiunea de sarcină rămâne constantă (tendinţa de scădere a tensiunii de sarcină este preluată de elementul serie). Stabilizatorul cu tranzistor faţă de un stabilizator simplu cu diodă Zener, are avantajul că permite o variaţie a curentului de sarcină de β ori mai mare decât variaţia de curent maxim admisibilă prin dioda Zener. (β este câştigul în curent al tranzistorului serie). Stabilizatorul cu element serie in montaj Darlington permite o variaţie a curentului de sarcină de β ori, unde β= β T1 β T2.
6 3.3.2 STABLZATO DE TENSNE C ELEMENT DE EGLAE PAALEL. La acest tip de stabilizator elementul de control adică tranzistorul T este conectat în paralel cu sarcina (fig. 3.7). Faţă de stabilizatorul serie are un randament mai mic, dar avantajul faţă de acesta este că elementul de control nu se distruge la apariţia unui scurtcircuit sau suprasarcini şi este utilizat mai ales când curentul de sarcină prezintă variaţii rapide. VCC Z C S Dz z Z T S BE s 1 rezistenţă de balast (preia variaţiile tensiunii de intrare) T - element regulator paralel (comandă creşterea sau scăderea tensiunii pe 1) Figura 3.7 Stabilizator de tensiune cu element de reglare paralel elaţiile între tensiunile şi curenţii din schema de mai sus: (7) 1 CE (8) S CE Z BE Valoarea tensiunii de ieşire este în funcţie de tensiunea diodei Zener S = Z + 0,7V Funcţionarea stabilizatorului. ezistenţa 1 numită şi rezistenţă de balast preia creşterea sau scăderea tensiunii de intrare şi menţine tensiunea de ieşire constantă. Creşterea sau scăderea tensiunii pe rezistenţa de balast este comandată de tranzistorul T astfel: - dacă tensiunea de intrare creşte are tendinţa să crească şi tensiunea de ieşire. Acest fapt determină conform formulei (8) creşterea tensiunii bază - emitor BE (deoarece Z este constantă). Dacă BE creşte atunci scade tensiunea CE fapt care duce la creşterea tensiunii pe 1 iar tensiunea de ieşire S rămâne constantă. - dacă tensiunea de intrare scade are tendinţa să scadă şi tensiunea de ieşire. Acest fapt determină scăderea tensiunii bază-emitor BE (deoarece Z este constantă). Dacă BE scade atunci creşte tensiunea CE fapt care duce la scăderea tensiunii pe 1 iar tensiunea de ieşire S rămâne constantă. (9) 1 Z C S ezistenţa de balast 1 preia variaţiile de tensiune, limitează curentul prin tranzistor deci îl protejează în cazul apariţiei unui curent de scurtcircuit sau suprasarcină. Acest tip de stabilizator are randamentul scăzut datorită consumului rezistenţei de balast şi a tranzistorului T.
7 3.4. Stabilizatoare de tensiune cu reacție cu amplificator de eroare. n stabilizator de tensiune cu reacţie cu amplificator de eroare funcţionează ca un sistem de reglare automată. În figura 3.10 sunt prezentate schemele bloc a stabilizatoarelor cu reacţie în configuraţie serie (a) şi în configuraţie paralel (b). V C E V C AE DE E AE DE ref S S ref S S a de tip serie b de tip paralel Figura 3.10 Schema bloc a unui stabilizator de tensiune cu reacţie ELEMENTELE SCHEME BLOC: E element de reglaj (este un TB de medie sau mare putere sau un montaj Darlington) AE amplificator de eroare (este un TB de mică sau medie putere) DE detector de eroare (este un divizor de tensiune realizat cu rezistoare şi/sau potenţiometru). ref tensiunea elementului de referinţă (este tensiunea la care lucrează elementul de referință care este o diodă stabilizatoare). PNCPL DE FNCŢONAE AL STABLZATOAELO C EACŢE Tensiunea de ieşire S (sau o parte din aceasta k S ) este în permanenţă comparată cu tensiunea de referinţă ref de către detectorul de eroare DE. Semnalul de eroare obţinut la ieşirea detectorului de eroare (ε = ref k S ) este aplicat la intrarea amplificatorului de eroare AE, care va amplifica semnalul. După amplificare, semnalul de eroare se aplică elementului de reglaj E, care în condiţiile în care în sistem a intervenit o perturbaţie oarecare readuce mărimea de ieşire S la valoarea care a fost impusă de elementul de referinţă. Semnalul care se aplică elementului de reglaj E (sau elementului regulator), produce o modificare a rezistenţei de curent continuu a elementului de reglaj care va influenţa valoarea tensiunii de ieşire.
8 3.4.1 Stabilizator de tensiune serie cu amplificator de eroare. Amplificatorul de eroare sesizează variaţiile de curent sau de tensiune ale sarcinii şi comandă închiderea sau deschiderea tranzistorului serie. Deci în funcţie de comanda care o primeşte de la amplificatorul de eroare tranzistorul serie preia variaţiile de tensiune şi curent din circuit menţinând tensiunea de ieşire constantă. V CC CE1 A T1 B S P P B1 z 1 C2 CE2 T2 B2 D s S BE2 D Dz ref C Figura 3.11 Schema unui stabilizator de tensiune cu amplificator de eroare Determinarea valorii tensiunii stabilizate S În punctul D al divizorului de tensiune format din rezistoarele 1 şi valoarea tensiunii este:. (1) D Sdar 1 (3)( ) 2 1 S BE ref (2) D BE 2 ref Din relaţia (3) Din relaţiile (1) şi (2) 1 (4) S (0,7 ref ) ( ) Funcţionarea stabilizatorului cu amplificator de eroare Dacă creşte S tinde să crească BE2 creşte deoarece ref este constantă. Dacă BE2 creşte C2 creşte (curentul de colector al tranzistorului T 2 ). Dacă C2 creşte B1 scade tranzistorul serie tinde să se blocheze CE1 creşte Deci creşterea tensiunii de intrare este preluată de joncţiunea colector emitor a tranzistorului serie iar tensiunea de sarcină rămâne constantă. Dacă scade S tinde să scadă BE2 scade deoarece ref este constantă. Dacă BE2 scade C2 scade B1 creşte CE1 scade s constantă
9 3.4.2 Protecția stabilizatorului de tensiune cu amplificator de eroare. Dezavantajul stabilizatorului de tensiune serie este că elementul serie nu este protejat la scurtcircuit. Când curentul prin sarcină depăşeşte o anumită valoare (sau în cazul unui scurtcircuit pe sarcină), tranzistorul serie, prin care circulă acest curent, se poate distruge. Majoritatea stabilizatoarelor serie sunt prevăzute cu circuit de limitare a curentului, care asigură protecţia stabilizatorului şi în special a tranzistorului serie. Circuite de protecţie nu afectează funcţionarea normală a stabilizatorului serie V CC T1 p T2 z Lp Tp 1 s Dz Figura 3.12 Stabilizator cu amplificator de eroare şi protecţie la scurtcircuit Circuitul de protecţie este format din tranzistorul Tp, rezistorul p şi LED-ul Lp conectare ca în schema din figura Circuitul de protecţie se bazează pe principiul reducerii curentului din baza tranzistorului serie, deci la închiderea acestuia atunci când curentul de sarcină depăşeşte o anumită valoare. Funcţionarea circuitului de protecţie. Curentul de sarcină trece prin rezistenţa de protecţie p şi produce pe acesta o cădere de tensiune. Această tensiune este sesizată de tranzistorul de protecţie Tp, fiind de fapt chiar tensiunea bază emitor a tranzistorului. Când tensiunea care cade pe rezistenţa p depăşeşte valoare de 0,6 V, tranzistorul Tp intră în conducţie, curentul prin tranzistor creşte şi scade curentul din baza tranzistorului serie T1. Când curentul din baza tranzistorului T1scade sub o anumită valoare acest tranzistor se blochează. LED-ul Lp semnalizează depăşirea curentului maxim admis. Acesta luminează când tranzistorul de protecţie Tp intră în conducţie. Curentul de sarcină 0,7V este limitat la valoarea S[ A] [ ] P
10 3.4.3 Calculul stabilizatorului de tensiune serie cu amplificator de eroare. V CC T 1 S P Z 1 i p B1 C2 T 2 B2 D P S S BE2 ref = Z 2 Figura 3.13 Stabilizator de tensiune serie cu amplificator de eroare Se cunoaşte: = între 10V şi 15 V ; S = 9 V ; S = 500 ma Pentru calculul mărimilor componentelor electronice ale stabilizatorului se parcurg etapele: 1. Se alege tipul tranzistorului serie Tranzistorul serie trebuie să asigure curentul de sarcină maxim ; S max Tensiunea colector-emitor a tranzistorului serie trebuie să fie mai mare decât tensiunea maximă de intrare ; CE1 m ax Puterea disipată pe T 1 trebuie să îndeplinească condiţia: P ( ) P ; d m ax S S max d max Se stabileşte factorul de amplificare de curent la curentul de colector. C S ( h ) 1 21E CE1 > 15 V ; P d = (15 V 9 V) 0,5 A = 3 W 1 25 Se alege un tranzistor BD 139 cu: CE = 45V, P dmax = 12,5 W,h 21E minim garantat = 25.
11 2. Se calculează rezistenţa de polarizare P Se ţine cont de curentul minim din baza tranzistorului serie T1, pentru ca acesta să poată asigura în sarcină curentul S = 0,5 A. B1max S max Acest curent trebuie furnizat de sursa de alimentare când acesta are tensiunea minimă, deci: P min ( S 0,7 V ) B1max B1max 500mA 20mA 25 P 10 V (9V 0, 7 V ) 85 20mA 1 Se alege P = 100 Ω 3. Se alege amplificatorul de eroare T2 Se alege un tranzistor care să îndeplinească condiţiile: C2 B1max ; CE > min - ref ; factorul de amplificare β 2 să fie peste medie. Se alege tranzistorul BC 546 care are: C = 100 ma, CE = 85 V, β 2 = Se alege dioda Zener de referinţă D Z Tensiunea diodei trebuie să îndeplinească condiţia: (0,4...0,5) Curentul prin dioda Zener trebuie să fie mai mare decât B1max (în acest caz 20 ma) Se alege dioda Zener BZX 85 C5V1 cu parametrii: Z = 45 ma, Z = (4,8 5,4) V 5. Se calculează rezistenţa de polarizare a diodei Zener, Z Z 9 5, Z ref S se alege valoarea Z 150 Z S Z Z
12 6. Se calculează valoarea rezistenţei divizorului 1 P Divizorul rezistiv trebuie să îndeplinească condiţiile: curentul prin divizor D trebui să fie mult mai mare decât curentul prin baza tranzistorului T2 tensiunea pe divizor este Din cele două condiţii rezultă: ( 1 P ) 10 S dar B2 D 10B2 s ( 1 P ) D B2 C2 B1 Smax S 1 P 10 B2 S 1 P V 1 P K 100,5A S max 7. Se calculează 1, P, B2 ref ref BE 2 BE S max 5,1V 0, 7V ,8K 100,5A Se alege: 1 = 1,8 KΩ ; 2 = 2,2 KΩ ; P = 5 KΩ 1 = 3,2 KΩ
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
STABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ
STABILIZATARE DE TENSIUNE CNTINUǍ 3.1. Probleme generale Un stabilizator de tensiune continuă, STC, este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Electronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Polarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
F I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647
Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă
104 apitolul 9 tabilizatoare de tensiune continuă 9.1 lasificarea stabilizatoarelor de tensiune continuă Pentru o funcţionare corectă a aparaturii electronice şi pentru asigurarea preciziei funcţionării
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
SURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI
EPICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -eerrvi iccee EP 0079... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. chema 3 3. Lista de componente 4-5 4 Amplasare componente 6-7 URĂ DE ALIMENTARE
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Dispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent
Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia
STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE
STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE Presupunem ca se doreste obtinerea unui stabilizator cu urmatoarele performante Tensiunea de iesire reglabila in intervalul: 15 0 V; Sarcina la iesire 3Ω;
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
2.3. Tranzistorul bipolar
2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni
apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului
CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI
CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Laborator: Electronică Industrială Electronică de Putere. Convertoare sincrone de curent continuu
Convertoare sincrone de curent continuu 1. Introducere Un pas important în dezvoltare convertoarelor de curent continuu o reprezintă creşterea randamentului acestora. O metodă de creştere a randamentului
V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Amplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985
W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
EPSICOM SURSA DE TENSIUNE 12V 10A EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale
EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0191... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 3 3. PCB 4 4. Lista de componente 4 5. Tutorial Surse
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Electronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale
EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Home Automation EP 0006... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Dioda Zenner 3-8
Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie
SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V
EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0112... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 3 3. Lista de componente 4 4. Amplasare componente 4 5. Tutorial Surse
MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU
Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.
Electronică Analogică. Invertoare-2-
Electronică Analogică Invertoare-2- 2.3.5. Invertoare autonome polifazate Invertoarele autonome polifazate se pot realiza prin cuplarea convenabilă a m invertoare monofazate. Schema bloc a unui invertor
DETECTOR DE NIVEL - exemplu de proiectare -
DETECTO DE NIVEL - exemplu de proiectare - Presupunem ca se doreste obtinerea unui detector de nivel cu urmatoarele date de proiectare: Semnal de intrare, u i, in gama: 0 9V; Pragul de detectie al tensiunii
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR
INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 8.1 Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR 8.1. Impedanţa de intrare Orice dispozitiv electric care cere un semnal pentru a