ZAHARIDE Definitie Zaharidele glucide hidraţi de carbon

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ZAHARIDE Definitie Zaharidele glucide hidraţi de carbon"

Transcript

1 ZAHARIDE Definitie Zaharidele, denumite si glucide sau hidraţi de carbon sunt produşi naturali, constituenţi esenţiali ai celulelor, apartinand atât regnului vegetal cat si celui animal. - Reprezintă sursa de energie necesara proceselor vitale.

2 HIDRAŢI DE CARBON (GLUCIDE, ZAHARIDE) amidon zahăr/zaharoză glucoză fructoză celuloză

3 Clasificare Zaharidele se clasifica in functie de comportarea lor fata de apa: - Monozaharide - zaharide simple - compusi polihidroxicarbonilici (aldoze sau cetoze) care nu hidrolizeaza. Au formula generala: C 6 H 12 O 6 - Zaharide de policondensare compusi care hidrolizeaza si se obtin prin eliminarea apei intre doua grupe OH provenite de la doua monozaharide. Formula generala: (C 6 H 10 O 5 ) n Se impart in: - Oligozaharide - n cuprins intre 2 si 10 - Polizaharide n 10

4 MONOZAHARIDE Polihidroxialdehide, numite ALDOZE Polihidroxicetone, numite CETOZE -1 ALDOZA - o grupare carbonil de tip aldehida - 1 grupa alcool primar -1 sau mai multe grupe alcool secundar CETOZA - o grupare carbonil de tip cetona - 2 grupe alcool primar - 1 sau mai multe grupe alcool secundar

5 EXEMPLE:

6 IZOMERIE Monozaharidele au unul sau mai multi atomi de carbon asimetrici si sunt optic active. Nr. stereoizomerilor = 2 n Aldohexozele au 2 4 = 16 stereoizomeri, iar cetohexozele au 2 3 = 8 stereoizomeri In functie de configuratia atomului de carbon cel mai departat de gruparea carbonil, monozaharidele au fost incadrate in doua serii: - seria D care au la acest carbon configuratie identica cu D-glicerinaldehida - seria L - care au la acest carbon configuratie identica cu L-glicerinaldehida

7 Fiecare termen al unei serii D este enantiomerul corespunzator al unei serii L. D- fructoza este levogira iar D- glucoza este dextrogira. Majoritatea monozaharidelor naturale fac parte din seria D. D- fructoza L- fructoza

8 IZOMERIE Doua monozaharide izomere care difera intre ele doar prin configuratia unui atom de carbon asimetric se numesc EPIMERI. Epimerii sunt un caz particular de diastereoizomerie.

9 In cazul glucozei, la reactiile intramoleculare de ciclizare participa grupa carbonil si o grupa OH: de la C5 forma piranozica (1-5) sau de la C4 forma furanozica (1-4) STRUCTURA Toate pentozele si hexozele adopta o structura ciclica prin aditia unei grupe OH la grupa carbonil, obtinandu-se heterocatene cu 5 sau 6 atomi. Formele ciclice sunt mai stabile decat formele aciclice si se pot reprezinta prin formule Fischer sau Haworth: La formarea structurii ciclice a glucozei, apare la fosta grupă carbonil o nouă grupare hidroxil, care se numește hidroxil glicozidic și care are o reactivitate mai mare decât celelalte grupe hidroxil din moleculă.

10 Dupa pozitia grupei hidroxil glicozidic fata de grupa OH din pozitia 4 se obtin doi stereoizomeri numiti anomeri, α si β. In solutie apoasa pot trece unul in celalalt, cu stabilirea unui echilibru, fenomen numit mutarotatie. Formule Fischer Formule Haworth Anomerii α si β - glucoza

11 In cazul fructozei ciclizarea se face intre C2-C6 (forma piranozica) sau C2-C5 (forma furanozica, sub care se gaseste in di- sau polizaharide)

12 Formula de perspectiva a α - glucozei Glucoza - C 6 H 12 O 6 - OH glicozidic Cea mai importanta monozaharida In natura se gaseste in fructele dulci, in mustul de struguri, in mierea de albine si in toate celulele vegetale. In cantitati mici se gaseste in sange (0,09 %) Solutiile de glucoza prezinta activitate optica D-Glucoza L-Glucoza

13 Proprietati Glucoza este o substanta solida, cristalizata, de culoare alba sau galbuie, solubila in apa, are gust dulce. α glucoza are t.t C, iar β glucoza +150 C Participa la procese de biosinteza a oligozaharidelor sau polizaharidelor, costituind sursa de energie a organismelor vii. Fiind o aldohexoza, are proprietati reducatoare.

14 I. Reacții la grupa carbonil 1. Reactia de reducere: Ni + H 2 D - glucoza D-sorbitol 2. Reactia de oxidare blanda: a) cu reactivul Tollens +2[Ag(NH 3 ) 2 ]OH +2Ag + 4NH 3 +H 2 O D - glucoza Acid gluconic

15 b) cu reactivul Fehling +2Cu(OH) 2 +Cu 2 O + 2H 2 O D - glucoza c) cu apa de brom Acid gluconic + Br 2 + H 2 O + 2HBr D - glucoza Acid gluconic

16 3. Reactia de oxidare cu agenti oxidanti puternici: + 3[O] HNO 3 conc. t C + H 2 O D - glucoza Acid D - glucaric

17 II. Reactii ale grupelor hidroxil 1) Reactii de alchilare (eterificare) 2) Reactii de acilare (esterificare) Reactivitatea grupelor OH scade in ordinea: OH glicozidic > OH alcool primar > OH alcool secundar III. Fermentatia alcoolica:

18 Intrebuintari Glucoza se intrebuinteaza la prepararea alcoolului etilic, la prepararea produselor zaharoase, a siropurilor, ca inlocuitor al zaharului, in industria medicamentelor - la prepararea vitaminei C si a serului glucozat.

19 Fructoza - C 6 H 12 O 6 anomeri Fructoza sau zaharul din fructe se gaseste impreuna cu glucoza in fructele dulci si in miere Proprietati fizice Fructoza este o substanta solida, cristalizata, de culoare alba, solubila in apa. Este mai dulce decat zaharoza de 1,52 ori si decat glucoza de 2,2 ori.

20 Proprietati chimice Reactia de reducere: Borohidrura de sodiu Na BH 4 / H 3 O + sau H 2 /Ni + manitol sorbitol

21 Intrebuintari Fructoza se intrebuinteaza la inlocuirea altor produse care contin zahar si in special in alimentatia suferinzilor de diabet.

22 DIZAHARIDE Se obtin prin eliminarea unei molecule de apa intre doua molecule de monozaharide identice sau diferite: a) intre OH glicozidic de la o molecula si o gr. OH, de obicei din pozitia 4 de la cealalta molecula o leg. eterica C-O-C, numita legatura monocarbonilica, α glicozidica sau β glicozidica (ex. α maltoza, formata din α glucoza, respectiv β celobioza, formata din β fructoza) b) Intre grupele OH glicozidice ale celor doua molecule legatura eterica formata, numita legatura dicarbonilica (ex. zaharoza, formata din α glucoza si β fructoza).

23 Proprietati Sunt determinate de natura legaturii eterice. Cele cu legatura monocarbonilica, avand un OH glicozidic liber, pot trece in forma carbonilica si pot da reactii specifice acesteia: se oxideaza si reduc bromul, reactivii Tollens si Fehling. Au caracter reducator (ex. maltoza) Cele cu legatura dicarbonilica sunt nereducatoare (de ex. zaharoza) Hidroliza in mediu acid este o hidroliza totala si conduce la monozaharidele constituente. Hidroliza poate fi catalizata si de enzime specifice (α glicozidaze sau β glicozidaze)

24 Zaharoza C 12 H 22 O 11 Zaharoza este foarte raspandita in regnul vegetal. Se gaseste in tulpina trestiei de zahar, in sfecla de zahar, in morcovi, pepeni galbeni, zmeura, piersici, caise etc. α-d- glucopiranoza + β D - fructofuranoza

25 Proprietati fizice si chimice Zaharoza este solida, cristalizata, incolora. Se topeste la 185ºC; incalzitã peste 185ºC se ingalbeneste, devine un lichid galben brun, care racit devine caramel; daca se continua incalzirea se transforma in carbune de zahar. Este solubila in apa si insolubila in alcool. Prin hidroliza acida sau enzimatica formeaza un amestec echimolecular de D-glucoza si D-fructoza, numit zahar invertit sau miere artificiala: C 12 H 22 O 11 + H 2 O C 6 H 12 O 6 + C 6 H 12 O 6 Zaharoza este dextrogira, iar solutia obtinuta este levogira.

26

27 Intrebuintari Se intrebuinteaza in alimentatie, fiind o substanta cu o mare valoare alimentara, gustoasa si asimilata usor de organism. Prin asimilarea unui gram de zaharoza in organism se obtin 3,7-4,2 cal. Materie prima in fabricile de produse zaharoase (bomboane, ciocolata, etc)

28 POLIZAHARIDE Compusi macromoleculari naturali obtinuti prin policondensarea biochimica a unor monozaharide.

29 Amidonul - (C 6 H 10 O 5 ) n Amidonul este polizaharida de rezerva a plantelor si este format din doua componente: - amiloza (10-20%) (n= ) miezul granulei de amidon - amilopectina (80-90%) (n= ) invelisul granulei Amiloza, alcatuita din resturi de α-d-glucoza unite prin legaturi monocarbonilice α-glicozidice (1-4), este partea solubila in apa calda; macromoleculele sunt rasucite in spirala. In prezenta iodului se coloreaza in albastru intens. Amilopectina, alcatuita din resturi de α-d-glucoza unite prin legaturi monocarbonilice α-glicozidice 1-4 si din loc in loc 1-6, are structura ramificata si este partea insolubila in apa calda. In prezenta iodului se coloreaza slab purpuriu. Industrial, amidonul se obtine din cartofi sau faina de grau. Amidonul se prezinta ca o pulbere fina, de culoare alba mai mult sau mai putin stralucitoare. Este insolubil in apa rece, iar cu apa calda, formeaza solutii vascoase, care la rece devin un gel numit coca. Este folosit in alimentatie, in industrie la la obtinerea glucozei, a spirtului alb, a melasei amidonate, etc.

30 amiloza 4 amilopectina Hidroliza amidonului in mediu acid: (C 6 H 10 O 5 ) n + n H 2 O n C 6 H 12 O 6 α-d-glucoza

31 Celuloza - (C 6 H 10 O 5 ) n n= Este polizaharida cea mai raspandita in natura, fiind formata din resturi de β D- glucopiranoza, unite intre ele in pozitia 1-4. macromoleculele au orientare liniara si structura filiforma, care permite formarea unor leg. de hidrogen intre gr. OH ale moleculelor Invecinate. Se obtine din bumbac, lemn, stuf si paie. Celuloza este o substanta alba, cu structura macromoleculara fibroasa, fara gust si fara miros, insolubila in apa, in acizi minerali diluati, cat si in solventi organici. Este solubila in reactivul SCHWEITZER, [Cu (NH 3 ) 4 ] (OH) 2 La incalzire se carbonizeaza, fara a se topi. Obtinerea hartiei, a matasii artificiale (de tip vascoza si acetat), a esterilor, a fibrelor si firelor artificiale (lana colodiu, din care se obtine celuloidul), a unor substante explozive, a lacurilor si urilor.

32 PROPRIETATI CHIMICE I. Reactia de esterificare: - prin tratare cu acid azotic si acid sulfuric, se obtin esteri ai celulozei -prin tratarea celulozei cu un amestec de anhidrida acetica si acid acetic in prezenta de acid sulfuric sau cu clorura de acetil se obtin acetati de celuloza (mono, di sau triacetat de celuloza).

33 II. Prin tratarea celulozei cu solutie concentrata de NaOH se obtine un compus, numit alcaliceluloza, care formeaza cu sulfura de carbon (CS 2 ) xantogenatul de celuloza, folosit la obtinerea viscozei, materie prima in industria textila. >CH OH + NaOH >CH ONa + H 2 O celuloza alcaliceluloza >CH ONa + CS 2 >CH O C SNa O xantogenat de celuloza >CH O C SNa + H 2 SO 4 >CH OH + CS 2 + NaHSO 4 celuloza O

34 Glicogenul Glicogenul este o polizaharida de rezerva pentru om si animale, compusa din resturi de α D- glucoza legate in pozitiile 1-4 si 1-6. Are macromolecule mai mici si mai ramificate decat amilopectina. Are formula moleculara (-C 6 H 10 O 5 -) n in care n are o valoare de ordinul Este depozitat in ficat si in concentratie mai mica in muschi. Este o pulbere alba, solubila in apa calda cu care formeaza o solutie opalescenta si coloidala. Cu iodul da o coloratie rosie - violet, caracteristica. Culoarea dispare la fierbere si reapare la rece, ca in cazul amidonului. Prin hidroliza chimica sau enzimatica formeaza α-d-glucoza.

CAP. 16. ZAHARIDE COOH + C 6 H 5 CH OH. CH 3 COCl. Y + HCl

CAP. 16. ZAHARIDE COOH + C 6 H 5 CH OH. CH 3 COCl. Y + HCl + C 2 5 X + 2 O C 6 5 C CO + C 3 COCl Y + Cl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acetat de fenil B. compusul X este 2-fenil-2-hidroxiacetat de etil C. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilsalicilic

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

GLUCIDELE. Elena Rîvneac Dr.în biologie, conf.univ. Catedra Biochimie și Biochimie Clinică

GLUCIDELE. Elena Rîvneac Dr.în biologie, conf.univ. Catedra Biochimie și Biochimie Clinică GLUCIDELE Elena Rîvneac Dr.în biologie, conf.univ. Catedra Biochimie și Biochimie Clinică Glucidele (sau carbohidrații)- este una din cele mai importante clase de substanțe organice din organismele vii;

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Cuprins Hidrocarburi

Cuprins Hidrocarburi Cuprins Hidrocarburi... 1 22 Alcani (Parafine)... 1 7 Definiţie...1 Formula generală...1 Denumirea...1 Denumirea radicalilor...3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată...3 Izomeria alcanilor...4 Metode

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ

TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ Pentru admiterea la Facultatea de Farmacie Specializarea ASISTENŢĂ DE FARMACIE 2013 Având în vedere că la elaborarea şi multiplicarea

Διαβάστε περισσότερα

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate

Διαβάστε περισσότερα

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3 Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL PROCESULUI DE CARAMELIZARE

STUDIUL PROCESULUI DE CARAMELIZARE Aditivi alimentari Lucrarea practică nr.3. STUDIUL PROCESULUI DE CARAMELIZARE Scopul lucrării: Determinarea particularităţilor procesului de caramelizare a carbohidraţilor din compoziţia produselor alimente.

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Testele (întrebările) oferă 3 (trei) răspunsuri diferite din care se alege un singur răspuns corect.

Testele (întrebările) oferă 3 (trei) răspunsuri diferite din care se alege un singur răspuns corect. Testele (întrebările) oferă 3 (trei) răspunsuri diferite din care se alege un singur răspuns corect. 1) Compușii care fac parte din clasa alchenelor sunt: a) Etan și propan; b) Acetilenă și benzen; c)

Διαβάστε περισσότερα

8. COMPUŞI ORGANICI CU DOUĂ GRUPE FUNCŢIONALE Aminoacizi, peptide şi proteine Aminoacizi. e-chimie 335

8. COMPUŞI ORGANICI CU DOUĂ GRUPE FUNCŢIONALE Aminoacizi, peptide şi proteine Aminoacizi. e-chimie 335 ap.8 ompuşi cu două grupe funcţionale 8. MPUŞI GANII U DUĂ GUPE FUNŢINALE uprins: 1. Aminoacizi, peptide, proteine 1.1. Aminoacizi 1.2. Peptide 1.3. Proteine 2. Zaharuri (hidroxialdehide şi hidroxicetone)

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1 ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile:

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: CAP. 4. ALCHENE 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. se mai numesc şi parafine B. se mai numesc şi olefine C. au formula generală C nh 2n D. se mai numesc şi acetilene E. au structură

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare

Διαβάστε περισσότερα

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 3

Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 3 Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 3 Monozaharidele Carbohidraţii sunt: surse de energie sau intermediari metabolici; componenţi ai acizilor nucleici (ADN-ului sau ARN-ului) sau a

Διαβάστε περισσότερα

Cuprins. Hidrocarburi... 1

Cuprins. Hidrocarburi... 1 Cuprins Hidrocarburi... 1 Alcani (Parafine)... 1 Definiţie... 1 Formula generală... 1 Denumirea... 2 Denumirea radicalilor... 3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată... 3 Izomeria alcanilor... 4 Metode

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

ELEME TE DE BIOLOGIE ŞI MICROBIOLOGIE

ELEME TE DE BIOLOGIE ŞI MICROBIOLOGIE Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului ELEME TE DE BIOLOGIE ŞI MICROBIOLOGIE SUPORT TEORETIC PE TRU LUCRARILE PRACTICE SELECTIUNI DIN MANUAL SI TEMATICA PENTRU PREGATIREA EXAMENULUI SCRIS Specializarea

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II)

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Varianta 9 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul CG.04. Compuşi organici

Capitolul CG.04. Compuşi organici Capitolul CG.04. Compuşi organici Cuvinte-cheie materiale, lemn, hidraţi de carbon, glucoză, celuloză, amidon, ţiţei, produse petroliere Gama materialelor de importanţă tehnică (utilizate în industria

Διαβάστε περισσότερα

SERA-Chimie. Nota- subiectele trebuiesc citite si intelese pentru a se forma cultura generala a candidatului

SERA-Chimie. Nota- subiectele trebuiesc citite si intelese pentru a se forma cultura generala a candidatului SERA-Chimie Nota- subiectele trebuiesc citite si intelese pentru a se forma cultura generala a candidatului Evaluarea se va realiza pornind cu un minim de cunostinte, se va tine cont de cultura generala

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. idrocarburi Tema 4. Chiralitate centrală, axială, planară. Conformație. Proiecții Fisher Izomerie optică (enantiomerie) Unele substanțe au proprietatea de a roti

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

MODUL I 1. GLUCIDE Oze (monoglucide, monozaharide): structură, izomerie, proprietăţi, reprezentanţi

MODUL I 1. GLUCIDE Oze (monoglucide, monozaharide): structură, izomerie, proprietăţi, reprezentanţi Introducere Dezvoltarea şi realizările remarcabile ale biochimiei - multe încununate cu Premiul Nobel - au impus-o cu autoritate ca unul din cele mai dinamice domenii în ansamblul ştiinţelor contemporane.

Διαβάστε περισσότερα

Reflexia şi refracţia luminii.

Reflexia şi refracţia luminii. Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Exerciţii şi probleme E.P.2.5. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele hidrocarburi aromatice mononucleare: Determină formula generală a hidrocarburilor aromatice mononucleare

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli LIEUL TEORETI GRIGORE ANTIPA BOTOŞANI - ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli Subiectul A: Indicaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false, completând cu litera

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Exerciţii şi probleme E.P.2.3. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchine: Se numerotează catena cea mai lungă ce conţine şi legătura triplă începând de la capătul

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte. Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor

Διαβάστε περισσότερα

FARMACIE CHIMIE ORGANICĂ 2016, SIMULARE. La întrebările de mai jos 1-18 alegeți un singur răspuns corect

FARMACIE CHIMIE ORGANICĂ 2016, SIMULARE. La întrebările de mai jos 1-18 alegeți un singur răspuns corect FARMACIE CHIMIE ORGANICĂ 2016, SIMULARE La întrebările de mai jos 1-18 alegeți un singur răspuns corect 1. Referitor la valină sunt adevărate afirmaţiile, cu excepţia: A. prezintă activitate optică B.

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea

Διαβάστε περισσότερα

Examenul naţional de bacalaureat 2014 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d)

Examenul naţional de bacalaureat 2014 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d) Examenul naţional de bacalaureat 2014 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d) FILIERĂ TEHNOLOGICĂ profil tehnic, profil resurse naturale şi protecţia mediului SUBIECTUL I (30 puncte)

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα