FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV)
|
|
|
- Λυσιστράτη Δασκαλοπούλου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV)
2 Structura sistemului cardiovascular - pompa - cameră de admisie - atrii - cameră de ejecţie - ventriculii - sistem de tuburi: - artere, vene, capilare, limfatice Inima dreaptă stângă - circulaţia sistemică, pulmonară - sistem de reglare - autoreglare -? - reglare, nervoasă, umorală şi locală
3 Structura sistemului cardiovascular - sistem de reglare -nervoasă -umorală -locală sistemică Ex. flux sang.musc.-repaus -750ml(4ml/100g)/min flux sang.musc.-efort ml(80ml/100g/)min rata metabolică musc.-efort- 60 x
4 Ap.CV 2 AD AS VD VS A- atriu; V-ventricul; D-drept; S-stâng; 1.Circulaţia sistemică, 2. Circulaţia pulmonară; 3. Circulaţia limfatică
5 F = πδpr4 8ηl AD VS
6 Funcţiile SCV 1. funcţia de transport 2. funcţia de secreţie
7 1. Funcţia de transport - Sânge debitul cardiac -5L/min 75 ani =400mil L (1000/10/40m) parametrii circulatori - presiune - flux sanguin
8
9 Distribuţia fluxului sanguin (% debit cardiac) în repaus şi efort fizic
10 Distribuţia sângelui în SCV - 91 % circulaţia sistemică - 64 % - vene - 13 % - artere - 7 % - arteriole şi capilare - 9 % - circulaţia pulmonară - 7 % - cavitățile inimii
11 1. Semnificaţii funcţionale ale circulaţiei sanguine - Substanţe nutritive - Metaboliţi - Substanţe cu rol de semnalizare - Transport termic termoreglare
12 2. Funcţia de secreţie - peptidul natriuretic atrial (PAN) - NO (EDRF) - - vasodilatator - inhibitor al adeziunii şi agregării plachetare - factor de hiperpolarizare derivat din endoteliu (EDHF)
13 -prostaciclina PGI 2 -endotelina - vasoconstrictor ET A,ET B2 - vasodilatator ET B1 -factori implicaţi în EFC
14 Fiziologie integrativă P R T Q S Fb.A efecte: tahicardie irigaţie renală AVP PAN Fb.B
15 Proprietăţile funcţionale ale miocardului - Excitabilitatea (f. batmotropă) - Ritmicitatea (f. cronotropă) - Conductibilitatea (f. dromotropă) - Contractilitatea (f. inotropă) - Relaxarea (f. lusiotropă)
16 Miocardul - de lucru - sistemul excitoconducător
17 Excitabilitatea - condiţie esenţială a vieţii - relaţia excitabilitate-metabolism - premise - sistem de transport ionic membranar - permeabilitatea selectivă a membranei - repartiţie intra- extracelulară a ionilor
18 Canale ionice Curent Nume Proteina canal Potential de reversie (mv) Inhibitori (blocanţi) I Na Na- curent NAV 1.5 (volataj dependente) +60 TTX. Lidocaina I Ca Ca+ curent Cav1.2 (Tip L) +120 Nifedipine Verapamil IK Repolarizare rapidă IKR Repolarizare lentă IKS Ito HERG+miRP1 KvLQT1+minK Kv4.3 (vgc) -100 Ba 2+ Cs + TEA Activate de proteina G. ATP+ sensitiv GIRK If Curent de pacemaker HCN Cs +
19 STIM extrcelular situs de ancorare membrană celulară intracelular proteină fibrilară poartă
20 STIM situs de ancorare intracelular membrană celulară proteină fibrilară extrcelular membrană celulară intracelular
21 Canalopatii cardiace Sindrom QT prelungit -Viskin canale de K şi Na Fibrilatia ventriculara idiopatică- Sindr. Brugada curenti Ito (K)
22 Pompe ionice - Na + /K + - Jens Skou-1997, PN - Mecanism de acţiune
23 extracelular citosol ROL
24 Pompe ionice - Ca 2+ - sarcolemale -mecanism de acţiune -complex Ca 2+ -calmodulină -sarcoplasmice -mecanism de acţiune -Fosfolamban-inhibă pompa - fosforilare (Prot.K-A AMPc) a Flb ef. inhibitor?
25 Pompa de Ca 2+ sarcolemală Extracel A Intracel. N Situsul ATP-azei Situs de legare a Ca 2+ Calmodulină Situsul de legare a ATP C
26 Transportor Na + /Ca 2+ -structură -localizare -mecanism de transport -f(x)? - interelaţii funcţionale
27 Ca 2+ în fibra miocardică Ca 2+ ATPază Na + /K + ATPază Canale de Ca 2+ Calsequestrin Schimbător Na + /Ca 2+ Reticul sarcoplasmic Ca 2+ ATPază
28 Concentraţia ionilor (mm) în fibra miocardică Ioni Extracelular Intracelular Na K + 4,5 120 Cl Ca ,0001 ph 7,4 7,1
29 Faza Curent /canale 0 INa, ICa 1 Ito (K) ICa-L INa/Ca Na/Ca trasportor IK If
30 Curenţi membranari -timp dependenţi -controlaţi de voltaj Clsificare 1.Curenţi de Na (I Na ) 2.Curenţi de Ca (I Ca ) 3.Curenţi de K (I K ) 4.Curenţi de pacemaker
31 1.Curenţi de Na (I Na ) - produşi de influxul de Na prin canale voltaj-dependente (200/µ² ) -activarea - 0,1-0,2 ms -inactivarea ~ 1ms -subunitatea α conţine situsuri de fosforilare prin intermediul PK AMPcdependente
32 1.Curenţi de Na (I Na ) - determină depolarizarea (F 0) a PA din miocardul de lucru atrial şi ventricular şi din reţeaua Purkinje -participă la F 1 şi F2 a PA din miocardul atrial si ventricular - activează curenţii de Ca şi K -subunitataea α cardiacă conține situsuri de fosforilare - blocanţi: TTX, lidocaina - lipsesc din nsa și nav
33 2. Curenţi de Ca (I Ca ) - produşi de influxul de Ca prin canale voltaj-dependente de tip L - activarea ~ 1ms - inactivarea ~ ms - determină depolarizarea (F 0) a PA din NSA şi NAV şi a celulelor invecinate acestor noduli - participă la F0 și F2 a PA din miocardul atrial, ventricular și din fb. Purkinje
34 2. Curenţi de Ca (I Ca ) - activează deschiderea canalelor din RS (triada, tetrada) şi iniţiază cuplarea excitaţie-contracţie din miocard. -verapamilul, diltiazemul şi nifedipina - blocanţi ale canalelor de Ca de tip L. - canalele eliberatoare de Ca din RS sunt inhibate de ryanodina şi cafeină
35 3. Curenţii de K - curenţi de repolarizare produşi de deschiderea lenta ( ms) a canalelor de K V, indusă de depolarizare (F3) -curenţi de repolarizare iniţială-tip A cu timp de deschidere scurt (F1)
36 3. Curenţii de K - Curenţi activaţi de proteina G stimularea vagală a NSA şi NAV - Curenţi controlaţi de ATP/ADP ATP/ADP inhibă canalele K ATP/ADP activează canlele K - efect cardioprotector ischemic
37 4. Curenţi de pacemaker - Curenţi (If) produşi prin activarea lentă (100 ms), în hiperpolarizare a canalelor cationice nespecifice (Na,K) controlate de nucleotide ciclice (AMPc, GMPc)
38
39 Modularea activității spontane a țesutului nodal -acetilcolina 1.scade curenții I f 2.crește conductanța K (I K ) 3.reduce I Ca 4.reduce conductibilitatea nav - catecolaminele 1. reduc curenții I f 2. cresc I Ca
40 p o t e n ţ i a l d e m e m b r a n ă (mv) d e p o l a r i z a r e re p o l a r i z a r e + 0 overshoot prag - potenţial de repaus posthiperpolarizare repolarizare
41 Potenţial membranar (mv) P Na P Ca P K Timp (sec.) 0.1
42 Potenţial de membrană (mv) nsa PA atriu nav r.purkinje ms ventricul
43 Ritmicitate... Celule miocardice embrionare izolate in cultura. Imediat dupa punerea in cultura se observa contractia celulelor individuale, la diferite ritmuri,
44 Dupa 2-3 zile in vitro, miocitele se conecteaza prin jonctiuni gap, care asigura activarea si contractia lor sincrona.
45 Potenţial membranar (mv) PRR Perioada refractară 0-50 PRA ms
46 Potenţial membranar (mv) Perioada refractară ms
47 Extrasistola E?
48 R P T Q S ms
49 Conductibilitatea
50 Un model tridimensional al sinapsei electrice: A. Secţiune prin sinapsă. Fiecare din cele două membrane conţine câte o jumătate din canalul sinaptic. B.Conformaţia conexonului variază cu starea închis/deschis.
51 Sistemul excitoconducător
52
53 Conductibilitatea miocardica
54 Viteza de conducere - nsa, nav -0,05 m/s - căi atriale, f. His- m.ventr.-1 m/s - sist. Purkije - 4 m/s Mecanism de transmitere a PA - bloc(are) de conducere
55 Mecanism de reintrare arie de conducere scăzută cu bloc unidirecţional A B
56 Contractilitatea
57 Contracția musculară Definiție- mecanismul prin care mușchiul generează forță sau mișcare ca răspuns la un stimul fiziologic Clasificare Distribuție Funcție m.scheletic m.cardiac m. neted striat
58 Structura fibrei miocardice
59 Structura fb. miocardice
60 Structura funcţională a fibrei miocardice Sarcolema - sistem T - reticul sarcoplasmic - cisterne sarcolemale Rol Sarcomer Disc intercalar Mitocondrii
61 Ca 2+ Reticul sarcoplasmic Canal eliberator de Ca 2+ (ryanodina) Tub T Canal de Ca 2+ de tip L (dihidropiridina Reticul sarcoplasmic
62 Proteinele miofibrilare - contractile: miozina, actina - reglatoare: tropomiozina, troponina - accesorii: titina, nebulina, tropomodulina
63 Proteinele miofibrilare Miozina - L=1700Ä, Gm = lanţuri grele (2x200000) variabilitatea formelor (izoforme): atrii ventriculi - a-atp-azică - rapidă A 1 V 1 - b - -II- - lentă A 2 V 3 - a+ b -II- - intermd. V 2 f(x) muşchi, vârstă
64 Proteinele miofibrilare Miozina -- 4 lanţuri uşoare: (4x20000) - atrial ALC1 (fetal ventricular) - în H- trofie atrială - VLC1 - ventricular VLC1; VLC2 - rol: - interacţiunea cu actina - activitatea ATP - azică - adaptabilitatea inimii
65 Exprimarea genetică experimentală a lanţurilor grele miozinice ventriculare Normal Stimul Hipertiroidism Hipotiroidism Diabet zaharat Insuficienţă mds Hipertrofie indusă prin supraîncărcare (fiziopat.) Hipertrofie indusă prin exerciţiu (fiziologică) Îmbătrânire Izoforma exprimată a, b a b b b b a b
66 Proteinele miofibrilare Actina - Gm structura: G - monomer cu două legături variabile:- pt. ATP şi Ca 2+ sau Mg 2+ -F - polimer 7G 385 Ä forme - α cardiac Cr. 1; - α scheletic Cr. 15 Rol: - activitatea ATP-azică a miozinei - se află în toate celulele eucariote şi interacţionează cu: - miozina - troponin-tropomiozin
67 Proteinele miofibrilare Proteine reglatoare: Tropomiozina Gm ;Lehrer-1948 forme: α, β proprietăţi: - conferă rigiditate filamentelor de actină. - reglează interacţiunea A-M
68 Proteinele miofibrilare Proteine reglatoare: - Complexul troponinic - Ebashi Troponina C - Gm sit. I, II Ca 2+ ; - sit. III,IV Ca 2+, Mg 2+ - Troponina I - Gm fosforilare Ser.p.20- afinit.tc pt. Ca 2+ - Troponina T - Gm ; - leaga tropomiosina isoforme
69 Proteinele miofibrilare Proteine miofibrilare accesorii - titina - nebulina - tropomodulina
70 disc Z nebulina linia M miozina actină disc Z titina Zona H tropomodulina disc intunecat disc luminos (clar)
71 Cuplarea excitaţie-contracţie principii generale -în starea de relaxare, proteinele reglatoare blochează interacțiunea M-A -semnalul intracelular de declanșare a contracției: -creșterea conc. intracelulare a Ca 2+ -surse de Ca: sp. extracelular reticulul și cisterne sarcoplasmatice
72 Cuplarea excitaţie-contracţie principii generale: -creșterea Ca intracelular declanșează, prin intermediul proteinelor reglatoare, cuplarea M-A și deplasarea filam. de actină înspre centrul sarcomerului, urmată de scurtarea fibrei musculare. -scăderea Ca intracelular induce decuplarea M-A, urmată de relaxare
73 Cuplarea excitaţie-contracţie Efectele induse de creșterea Ca intracel: -legarea Ca de situs-urile de joasă afinitate a TnC induce deplasarea TnI și a tropomiozinei, permițând cuplarea M-A Etapele ciclulului actinomiozinic
74 TnT TnC TnI Tropomiozină Actina Situs pt. miozină Ca 2+ TnC TnT TnI Tropomiozină Actina Situs pt. miozină RELAXARE CONTRACŢIE
75 miozină P I ADP troponină ADP actină tropomiozină Ca 2+
76 Starea de contracţie Complex A-M-ADP fără ATP Rigor mortis ATP legarea ATP decuplarea A-M (relaxare totală) 1. Cuplarea ATPmiozină
77 P I 2. Hidroliza ATP ADP ADP, Pi fixate pe M Modificarea conformaţiei M Formarea unghiului de 90 0 şi deplasarea cu 11 nm P I 90 0 ADP Formarea complexului A-M Cuplarea complexului M- ADP-Pi de alt monomer actinic
78 P I ADP 4. Deplasarea filamentelor de actină Eliberarea Pi Modificarea conforormaţiei M şi deplasarea cu 11nm ADP Eliberarea ADP Starea de rigiditate
79 Mecanismul contractiei musculare
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Sistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
I. MUŞCHIUL SCHELETIC
I. MUŞCHIUL SCHELETIC CURS 5 fibre musculare țesut conjunctiv epimisium perimisium endomisium vase sanguine fibre nervoase (somatice şi vegetative) Unitatea motorie motoneuron somatic + totalitatea fibrelor
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 1 Noţiuni Generale Carmen Bunu 1. Componentele sistemului cardiovascular 1. Inima =
Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector)
1 SINAPSA Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector) Tipuri de sinapse - chimice mediatori chimici, unidirecţionale, latenţă (aprox. 0,5 msec), oboseală
RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu)
SINAPSA CONTINUARE AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA ȚESUTUL MUSCULAR Mediatorii chimici SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE 19.03.2012 1. Glutamatul (Glu) principalul MC excitator din SNC sintetizat în SNC! nu
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Proprietatile Mecanice ale Cordului
Proprietatile Mecanice ale Cordului Dr. Adelina Vlad Disciplina de Fiziolgie si Neurostiinte UMF Carol Davila Bucuresti Proprietatile Mecanice ale Miocardului Contractilitate Relaxare functia inotropa
CURS 5 ( ) FIZIOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC
CURS 5 (23.03.2015) Dr. Cezar Login FIZIOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC 1. evenimente la nivelul plăcii motorii 2. cuplarea excitaţiei cu contracţia + eliberarea Ca 2+ 3. ciclul contractil + relaxarea 4. teoria
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
CURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Structura fibrei musculare:
Neuro-muscular Structura fibrei musculare: - Membrana celulara: receptori de suprafața implicați in controlul hormonal al activității celulare (adrenalina, insulina), Formeaza joncțiunea neuromusculara
Introducere. modificări secvențiale ale potențialelor membranare descărcări electrice în diferite țesuturi ale inimii
OBIECTIVE Noțiuni de electrofiziologie a inimii Aritmiile - definiție, tipuri, mecanism de producere Antiaritmice clasificare, mecanism de acțiune, reprezentanți Introducere Cordul - pentru a funcționa
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Fiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
Controlul expresiei genice
Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Performanța cardiacă. Dr. Ioana Ștefănescu
Performanța cardiacă Dr. Ioana Ștefănescu PERFORMANȚA CARDIACĂ Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculi isi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
ELECTROCARDIOGRAMA (ECG)
ELECTROCARDIOGRAMA (ECG) Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a potențialelor electrice generate în inimă. Variația potențialelor este înregistrată prin intermediul unor electrozi amplasate
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015 Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculiisi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru unic masurabil
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Organizarea membranelor celulare si functiile membranare
Organizarea membranelor celulare si functiile membranare Invelisul celular Glicocalix- invelisul dulce al celulei (suprafata externa a invelisului celular, alcatuita din componentele glucidice ale macromoleculelor
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 1 histologie (Curs introductiv), anul I, sem. 1, 2017/2018
pag. 1 OBIECTIVE Obiective generale Cursul introductiv în histologie își propune să familiarizeze studenții cu noțiunile de biologie celulară, să răspundă la întrebările fundamentale Sunt toate celulele
Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design
Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE Adrian Roşca UMF Carol Davila Bucureşti PERFORMANŢA CARDIACĂ Performanța cardiacă Reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Proteine de cuplaj şi rolul lor în transducţia semnalului biologic
Proteine de cuplaj şi rolul lor în transducţia semnalului biologic Hormonii din clasa hormonilor hidrosolubili (peptidici, catecolamine) nu pătrund în celule, ci interacţionează cu receptori membranari.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Metabolismul ionului de potasiu
Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare
CURS 3 Dr. LOGIN POTENȚIALUL DE ACȚIUNE continuare 1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare deschiderea barierei de activare a canalelor de Na+ ciclul
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018 Performanta cardiaca (PC) reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor tisulare. Debitul cardiac (DC) este cantitatea
CURS II FIZIOLOGIE MG I B. ENDOCITOZA - endocitoză de apă, molecule de nutrimente şi fragmente de membrană celulară
CURS II FIZIOLOGIE MG I 03.03.2014 Şef lucr. Dr. Cezar Login TRANSPORTUL VEZICULAR - macromolecule A. FAGOCITOZĂ în conţii specifice; în anumite tipuri de celule - endocitoza de celule, bacterii, virusuri,
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune
CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV
CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV 3. Echilibrul Gibbs Donnan Condiția inițială: două compartimente membrană semipermeabilă prezența unor ioni nedifuzibili (ex.: proteine, fosfați) neutralitate electrică ioni
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =
SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40
1 CUPRINS 1.MEDIUL INTERN. SÂNGELE 1.1.Homeostazia celulară şi a mediului intern... 5 1.1.1.Homeostazia celulară... 5 1.1.1.1. Membrana celulară... 6 1.1.1.1.1.Canalele membranare...7 1.1.1.1.2.Proteinele
CURS 10 FIZIOPATOLOGIA CARDIOMIOPATIILOR
DEPARTAMENTUL III - ȘTIINȚE FUNCȚIONALE Disciplina FIZIOPATOLOGIE Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 14 300173 Timişoara, Tel/Fax: +40 256 493085 CURS 10 FIZIOPATOLOGIA CARDIOMIOPATIILOR Definiție: afecțiuni
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη
Άσκηση 8 Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Δ. Φ. Αναγνωστόπουλος Τμήμα Μηχανικών Επιστήμης Υλικών Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων Ιωάννινα 2013 Άσκηση 8 ii Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Πίνακας περιεχομένων
Relaţia Structură -Funcţie
Relaţia Structură -Funcţie A. Proteine globulare 1) Cu structură secundară α-helix Albumina plasmatică (studiu individual) Hemoproteide: Mioglobina (Mb) Hemoglobina (Hb) Catalaza (studiu individual) Citocromul
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI
5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI Tahicardiile sunt caracterizate printr-o frecvenţă a cordului peste 100/min. Recomandările actuale ale ILCOR-ului tratează într-un singur algoritm tahicardiile deoarece, când
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Vane cu presetare manuală MSV-F2, PN 16/25, DN
Vane cu pre manuală MSV-F2 PN 16/25 DN 15-400 Descriere MSV-F2 DN 15-150 MSV-F2 DN 200-400 Vanele MSV-F2 sunt vane cu pre manuală. Acestea sunt folosite pentru echilibrarea debitului în instalaţiile de
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.