Proprietatile Mecanice ale Cordului
|
|
- Κρειος Βιλαέτης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Proprietatile Mecanice ale Cordului Dr. Adelina Vlad Disciplina de Fiziolgie si Neurostiinte UMF Carol Davila Bucuresti
2 Proprietatile Mecanice ale Miocardului Contractilitate Relaxare functia inotropa functia lusitropa
3 I. Proprietati Mecanice ale Fibrei Miocardice
4 Organizarea Aparatului Contractil Fibrele miocardice de lucru prezinta un aspect microscopic striat, si au o structura similara fibrei musclulare scheletice, dar nu identica
5 Cardiac Muscle vs Skeletal Muscle
6 Muschiul Scheletic
7 Sarcomerul
8 Sarcomerul
9
10 Organizarea Ultrastructurala Sarcomerul este alcatuit din agregate proteice, grupate in trei categorii functionale: Proteine contractile: miozina actina Proteine reglatoare: tropomiozina (Tm), troponina (Tn) C, I, T Proteine structurale: atasate filamentelor groase: conectina sau titina, myosin binding protein C, proteina M, myomesina, creatinfosfokinaza MM atasate filamentelor subtiri: nebulina, tropomodulina atasate liniilor Z: alfa-actinina si cap Z
11 Structura Filamentelor Contractile
12 Complexul Troponina - Tropomiozina
13 Proteinele Structurale ale Sarcomerului
14 Titina
15 Mecanismul Contractiei
16
17
18 Distributia Calciului
19 Triada
20 Tetrada 2 Patru canale de calciu de tip L din membrana tubilor T sunt localizate in proximitatea unui singur receptor rianodinic din membrana cisternelor RS
21 Cuplul Electro - Contractil
22 Importanta Ionilor de Calciu in Cuplul E - C In muschiul scheletic cuplul EC nu necesita influx de Ca 2+ prin canalele de tip L din membrana tubilor T, legatura dintre acestea in forma lor activata si receptorii rianodinici prin care Ca va fi eliberat din RS in citosol fiind mecanica Contractia miocitelor depinde de un influx de Ca 2+ per se in cursul PA pentru activarea receptorilor rianodinici din membrana cisternelor RS. Influxul de Ca prin canalele sarcolemale de tip L contribuie la cresterea [Ca 2+ ] i, dar nu este suficient pentru a initia contractia. Este mult amplificat prin eliberarea de Ca 2+ indusa de Ca 2+ din RS prin receptorii rianodinici, care raman deschisi o perioada mult mai lunga de timp decat canalele de tip L
23 Eliberarea de Calciu Indusa de Calciu 2
24 Particularitati ale Cuplului EC Initierea Miocardic In muschiul scheletic se realizeaza prin PA transmis de motoneuron prin jonctiunea neuro-musculara, mediata de Ach In miocit PA generat de celule pacemaker este transmis de la o celula la alta prin jonctiuni gap Tubii T: miocitele prezinta in plus fata de fibra scheletica si tubi T orientati axial care interconecteaza tubii T radiari adiacenti Contractia cardiaca necesita influx de Ca 2+ pentru activarea receptorilor rianodinici Cardiomiocitele, bogate in mitocondrii, sunt capabile sa sintetizeze mari cantirati de ATP, necesar atat pentru contractia cat si pentru relaxarea fibrelor
25 Cuplarea EC in Muschiul Scheletic
26 Cuplarea EC in Fibra Miocardica
27 Eliminara Ca 2+ din Citosol After you activate your book, you will get
28 Relaxarea Fibrei Miocardice Relaxarea proteinelor contractile depinde de: (1) efluxul Ca 2+ catre fluidul extracelular (2) recaptarea Ca 2+ din citosol in RS (3) disocierea Ca 2+ legat la troponina C
29 2 si 3 depind de mecanisme de reglatoare importante: Fosfolambanul (phospholamban, PLN), o proteina prezenta in membrana RS, inhiba SERCA2a. Fosforilarea PLN sub actiunea anumitor kinaze reduce efectul inhibitor al acestuia asupra SERCA2a, accelerand astfel recaptarea Ca 2+ creste rata relaxarii miocardice (e. g. sub actiunea agonistilor β 1 -adrenergici) Agonistii β 1 -adrenergici accelereaza relaxarea si prin stimularea fosforilarii troponinei I, urmata de o disociere crescuta a Ca 2+ legat la troponina C. Agonistii beta1-adrenergici fosforileaza pompa sarcolemala de Ca si stimuleaza activitatea schimbatorului de Na/Ca prin fosforilarea ATP-azei Na/K creste efluxul de Ca 2+ catre mediul extracelular (1)
30 Fosforilarea PLN si a TnI Acclereaza Relaxarea
31 Modularea Fortei Contractile in Cardiomiocit In muschiul scheletic, forta de contractie este controlata prin sumarea temporala si/ sau spatiala a impulsurilor motorii In cardiomiocit sumarea (tetanus, recrutare) nu poate fi folosita ca mecanism de control forta de contractie a miocardului este controlata prin modificarea fortei contractile a fiecarei fibre Functia contractila a cardiomiocitului este reglata prin: Modularea nivelurilor [Ca 2+ ] i Modificarea afinitatii proteinelor reglatoare pentru Ca 2+
32 Efectele Mediatorilor Chimici Asupra Contractilitatii Norepinefrina creste forta de contractie a miocardului astfel: Actioneaza prin receptori β-adrenergici stimuleaza sinteza AMPc activeaza PKA fosforilarea canalelor de Ca 2+ de tip L = creste influxul de Ca 2+ creste forta de contractie Activarea caii AMPc creste si afinitatea aparatului contractil pt Ca 2+ prin fosforilarea proteinelor reglatoare cresterea fortei generate la o [Ca 2+ ] i data.
33 Efectele Stimularii Simpatice asupra Contractiei si Relaxarii
34 Efectele ACh asupra Contractilitatii ACh, actionand asupra receptorilor muscarinici, creste GMPc intracelular fosforilarea GMPc-dependenta a canalelor de Ca 2+ de tip L, la nivelul unor situsuri diferite de cele acesate de kinaza AMPcdependenta scadera influxului de Ca 2+ pe parcursul PA cardiac reducerea fortei de contractie Stimularea parasimpatica are un efect slab asupra functiei contractile datorita distributiei reduse a fibrelor vagale catre miocardul contractil, in schimb injectarea ACh exercita efecte inotrop negative
35 Glicozizii Cardiaci (Digitala) Inhiba ATP-aza Na/K scade gradientul transmembranar al Na+ este inhibat schimbatorul Na/Ca creste [Ca++]i = efect inotrop pozitiv Digitala
36 Antagonisti si Agonisti ai Canalelor de Ca 2+ de Tip L After you activate your book, you will get
37 Agenti Inotropi Pozitivi, cresc [Ca++]i prin: - Stimularea canelor de Ca++ - Inhibarea schimbatorului Na-Ca - Inhibarea pompei sarcolemale de Ca++ Exemple: agonisti adrenergici, glicozizi cardiaci (derivati de digitala), hipercalcemie, hiponatremie, cresterea frecventei de stimulare a fibrelor Negativi, scad [Ca++]i Exemple: blocanti ai canalelor de Ca++ (verapamil, diltiazem), hipocalcemie, hipernatremie, agonisti colinergici, antagonisti betaadrenergici
38 Relatia Lungime - Tensiune Alungirea fibrei miocardice inaintea initierii contractiei creste forta de contractie Cum? In muschiul scheletic, intinderea precontractila a fibrei confera o mai buna suprapunere a fibrelor de actina si miozina > 2.2 mm 2.2 mm 2 mm mm
39
40 In fibra miocardica, la 85% din lungimea optima este atinsa doar 10-15% din forta maxima Modificarile ultrastructurale nu explica decat partial portiunea ascendenta a relatiei lungime - tensiune Se presupune ca mecanismele responsabile pt acest fenomen implica modificari ale afinitatii TnC pt Ca++ ori ale [Ca++]i
41 Crestrea fortei de contractie (f, curba rosie) dezvoltata la lungimi crescute ale sarcomerului (SL, sarcomere length) (2.15 mm vs 1.65 mm) in miocardiocit se datoreaza probabil unei sensibilizari induse de lungime pentru Ca++; dimensiuni reduse ale sarcomerului reduc afinitatea TnC pentru Ca++ [Ca++]i (c, curba verde) nu sunt afectate semnificativ de lungimea sarcomerului
42 Caracteristicile Metabolismului Este predominant aerob Miocardic ATP necesar contractiei si relaxarii miocardice este produs prin fosforilare oxidativa - glicoliza anaeroba Substrat energetic major: acizi grasi, glucoza, lactat; - in inanitie sau in cetoacidoza diabetica: corpi cetonici In conditiile unui aport optim de oxigen: combustia mitocondriala a acizilor grasi niveluri crescute ale ATP-ului si citratului inhiba glicoliza anaeroba
43 Tulburari Metabolice in Miocardul Ischemic Cand aportul de oxigen este insuficient scade productia de ATP si citrat glicoliza accelerata cresc nivelurile lactatului, scade ph-ul Concentratia mare de lactat si H+ inhiba enzimele caii glicolitice depletie energetica severa moarte celulara In concluzie, in cordul ischemic glicoliza poate genera energie doar cata vreme fluxul sangvin este suficient pentru a preveni acumularea de lactat si protoni = limita dintre hipoperfuzie moderata si severa
44 II. Proprietatile Mecanice ale Cordului
45 Contractia Miocardului Ventricular Contractia fibrelor circulare reduce diametrul transversal al cavitatii, scurtarea fibrelor longitudinale reduce axul longitudinal, iar contractia fibrelor oblice stoarce sangele, propulsand-ul din ventricul catre vasele mari Mitrala AP Ao Tricuspida Secventa depolarizarii ventriculare induce intai contractia septului, a apexului, apoi a peretilor liberi si in final scurtarea bazelor, ceea ce favorizeaza expulzarea sangelui in sens ascendent, inspre aorta (Ao) si artera pulmonara (AP) VS VD
46 O miscare discreta a peretelui liber produce ejectia unui volum important de sange datorita suprafetei sale mari VD expulzeaza o cantitate mare de sange la presiuni ventriculare mici Geometria Contractiei VD
47 Geometria Contractiei VS Forma conica a cavitatii sale confera VS un raport suprafata/ volum mai mic fata de VD 1 in cursul sitolei VS devine globular, dimensiunea cavitatii reducanduse genereaza presiuni inalte 2
48 Presiunea sistolica max: 30 mm Hg RIGHT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW LEFT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW Presiunea sistolica max: 130 mm Hg Presiunea telediastolica: 3 mm Hg RV LV Presiunea telediastolica: 10 mm Hg
49 Aparatul Valvular Valvele cardiace permit deplasarea sangelui intr-un singur sens: A V si V Ao, AP Se deschid pasiv cand presiunea in amonte este mai mare decat presiunea in aval Se inchid pasiv cand presiunea in aval depaseste presiunea din amonte.
50 Gradiente de Presiune
51 Ciclul Cardiac Secventa evenimentelor mecanice si electrice care se repeta cu fiecare bataie este numita ciclu cardiac. Consta dintr-o perioada de relaxare numita diastola, in timpul careia cordul se umple cu sange, urmata de o perioada de contractie numita sistola, in cursul careia este expulzata o parte din sangele acumulat in cavitatile cardiace. Durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa cardiaca (numarul de batai/ minut): Ciclul cardiac = 60 sec/ Frecventa cardiaca La o frecventa de 75 de batai/min, durata unui ciclu cardiac este de 0.8 s
52 La individul sanatos, durata ciclului cardiac este determinata de pacemakerul sino-atrial Proprietatile electrice ale sistemului de conducere si ale cardiomiocitelor determina durata relativa a contractiei si relaxarii miocardice
53
54 Ciclul Cardiac Atrial In cursul diastolei atriile se comporta ca rezervoare de sange; in timpul sistolei ventriculare si al relaxarii izovolumetrice valvele AV sunt inchise, sangele se acumuleaza in atrii iar presiunea intraatriala creste usor, pregatind momentul umplerii ventriculare Sistola atriala Contribuie la umplerea ventriculara (25 30% din aceasta) si la debitul cardiac. Presiuna in AS atinge 7 8 mm Hg, iar in AD, 4 6 mm Hg Desi orificiile de varsare ale venelor nu sunt prevazute cu valve, sangele atrial nu reflueaza in venele mari datorita fibrelor circulare atriale periorificiale si al progresiei contractiei atriale de sus in jos La o frecventa cardiaca de 75 batai/ min (durata ciclului cardiac = 0,8 s), sistola atriala este de 0,1 s, iar diastola atriala, de 0,7 s
55 Ciclul Cardiac Ventricular Poate fi impartit in patru faze: 1. Contractia izovolumetrica 2. Ejectia 3. Relaxara izovolumetrica 4. Umplera ventriculara Sistola cuprinde fazele 1 si 2, iar diastola, fazele 3 si 4. Pentru un ciclu cardiac de 0,8 s (frecventa cardiaca = 75 batai/ min), sistola ventriculara dureaza aproximativ 0,3 s, iar diastola ventriculara, in jur de 0,5 s
56 Contractia izovolumetrica (0,05 s) Imediat dupa debutul contractiei, presiunea intraventricuara depaseste presiunea intraatriala valvele atrioventriculare se inchid Presiunea intraventriculara este insa mai mica decat cea din Ao, respectiv AP valvele sigmoide sunt inchise - ventriculul este cavitate inchisa = volumul ramane constant, presiunea creste abrupt - Unele fibre se scurteaza, altele se alungesc ingrosarea peretilor ventriculari, modificarea formei cordului contractia fibrelor nu este izometrica
57 Faza de ejectie, incepe in momentul deschiderii valvelor semilunare si se desfasoara in doua etape: Ejectia rapida: 0,09 s (1/3 din durata acestei faze); 70% din volumul sistolic este expulzat acum Este atinsa presiunea maxima sistolica ( mm Hg in VS, mm Hg in VD) Ejectia lenta: 0,13 s; cuprinsa intre momentul atingerii presiunii maxime ventriculare si inchiderea valvelor semilunare Este expulzat 30% din volumul sistolic Presiunea scade datorita incetinirii contractiei, scaderii volumului de sange din ventriculi si a cresterii acestuia in vasele mari Volumul de sange care trece din ventricul in Ao sau AP se numeste volum sistolic sau volum bataie si este de aprox. 70 ml; este egal pt VS si VD in cursul aceluiasi ciclu cardiac La sfarsitul sistolei in ventriculi ramane o cantitate de sange numita volum telesistolic (50 60 ml)
58 Relaxarea izovolumetrica (0,08 s) Incepe o data cu inchiderea valvelor semilunare, determinata de scaderea presiunii ventriculare sub cea din Ao, respectiv AP Valvele AV si semilunare fiind inchise, volumul ventricular ramane constant Presiunea scade abrupt datorita relaxarii peretilor ventriculari Se incheie in momentul deschiderii valvelor AV, ca urmare a scaderii presiunii ventriculare sub cea atriala
59 Umplerea ventriculara Incepe o data cu deschiderea valvelor atrioventriculare Se desfasoara in trei etape: Umplerea ventriculara rapida (0,11 s) Sangele patrunde cu viteza in ventriculi, gradientul presional AV fiind maxim acum Responsabila pentru 2/3 din umplerea ventriculara Umplerea ventriculara lenta (diastazis) (0,19 s) Gradientul presional AV scade prin golirea atriilor si umplerea ventriculilor Volumul si presiunea ventrculara cresc lent Sistola atriala (0,11 s) (vezi ciclul cardiac atrial) Volumul de sange acumulat in ventriculi la sfarsitul acestei faze se numeste volum telediastolic ( ml), si insumeaza volumul bataie si volumul telesistolic
60
61 Variatii de volum si presiune in cursul ciclului cardiac al inimii stangi (diagrama Wiggers)
62 Discret Asincronism intre VS si VD E CI RI Z1: MTPA Z2: APTM
63 Tensiunea Parietala, Stresul Parietal Tensiunea parietala (T) forta care actioneaza asupra unei felii ipotetice de ventricul, tinzand sa traga marginile acesteia una spre cealalta. Genereaza presiune (p), este principalul determinant al consumului miocardic de oxigen Stresul parietal forta care actioneaza pe unitatea de suprafata p pressure R radius h wall thickness
64 Legea lui Laplace exprima interrelatia T p in functie de raza (r) si grosimea peretilor (h): Presarcina Postsarcina Frecventa cardiaca Tensiune parietala Contractilitate Consum de oxigen T = pr/2h Presiunea sistolica ventriculara (p) depinde de presiunea din Ao, respectiv AP, numita postsarcina Raza cavitatii venticulare (r) depinde de umplerea ventriculara (VTD), numita presarcina
65 Legea lui Laplace este utila pentru a intelge conditiile de care depinde necesarul miocardic de oxigen; acesta este - Crescut de: - Cresterea presiunii ventriculare (hipertensiune, stenoza aortica) - Dilatatia ventriculara (crestere diametrului ventricular) - Scazut de: - Hipertrofia venriculara (crestera grosimii peretilor ca raspuns la o suprasolicitare mecanica) - Presiune ventriculara scazuta T = pr/ 2h Normal LV Dilated LV
66 Volume Ventriculare VS volum sistolic = VTD VTS = 70 ml VTD volum telediastolic = volumul ventricular maxim = 120 ml VTS volum telesistolic = volumul ventricular minim = 50 ml Fractia de ejectie: reprezinta proportia din volumul telediastolic care este expulzata in cursul fazei de ejectiei ventriculara: FE = VS/ VTD = VTD VTS/ VTD Este cel mai utilizat indice care caracterizeaza functia ventriculara Trebuie sa fie mai mare de 0.55
67 Valori Presionale in Cordul Drept si Stang Presiuni (mm Hg) Presiuni (mm Hg) Atriu drept Atriu stang Media 2 Media 8 Ventricul drept Valoare sistolica max. Valoare telediastolica 25 6 Ventricul stang Valoare sistolica max. Valoare telediastolica Artera pulmonara Aorta Media Valoare sistolica max. Valoare telediastolica Media Valoare sistolica max. Valoare telediastolica Capilare pulmonare Capilare sistemice Media 10 25
68 Angiografia Determinarea Volumelor Ventriculare - Este standardul de referinta pentru masurarea volumelor ventriculare - Metoda invaziva - Se injecteaza o substanta radioopaca in ventriculi prin cateterism cardiac drept sau stang - Se obtine o proiectie bidimensionala a volumelor ventriculare functie de timp; permite calcularea valorilor absolute ale volumelor ventriculare
69 Angiografie Ventriculara Stanga
70 Cateterism Cardiac Stang si Drept Capilare pulmonare Artera brahiala Artera femurala
71 Ecocardiografia transtoracica (standard) - Utilizeaza undele ultrasunete, reflectate la limita de separare dintre structuri biologice cu densitati acustice diferite; permite vizualizarea cordului si a vaselor mari - Neinvaziva Modul M (motion) - inregistreaza imagini unidimensionale a componentelor cordului - valorile volumelor ventriculare sunt aproximate grosier Modul B (brightness) - bidimensional, inregistreaza sectiuni reale - Permite masurarea mai precisa a volumelor ventriculare prin sumarea informatiei obtinute din mai multe sectiuni paralele, sau din planuri orientate unul fata de altul sub unghiuri
72 Ecocardiografie Standard M-mode (Motion) B-mode (Brightnes)
73 Gated radionuclide imaging - Se obtin imagini ale cavitatilor cardiace cu ajutorul unei camere g dupa injectarea izotopului tehnetiu 99m, care emite unde g - Imaginile au rezolutie scazuta se masoara valori relative ale volumului ventricular - Permite estimarea fractiei de ejectie Rezonanta magnetica nucleara - Inregistraza imagini de rezonanta magnetica nucleara (RMN) a protonilor din apa prezenta in tesutul miocardic si-n sange - Rezolutia temporala este slaba datorita duratei lungi de achizitie
74 Masurarea Presiunilor Intracardiace Se realizeaza prin cateterism cardiac drept sau stang. Cateter Swan-Ganz Cateter Swan-Ganz inserat intr-o artera pulmonara mica Capilare pulmonare
75 Cateterism Cardiac Stang si Drept Capilare pulmonare Artera brahiala Artera femurala
76 Curba Volum - Presiune A C: umplerea ventriculara C D: contractia izovolumetrica D E: ejectia rapida E F: ejectia lenta F A: relaxarea izovolumetrica
77 Curbe Volum - Presiune Sunt reprezentari grafice ale ciclului cardiac in functie de interrelatia dintre volumul si presiunea ventriculara, care exclud parametrul timp Permit evaluarea conditiilor mecanice in care functioneaza cordul si a eficientei pompei ventriculare in cursul unor situatii fiziologice sau patologice in care interrelatia V P se modifica In conditii experimentale, pe cord izolat, ilustreaza limitele distensiei ventriculare si efectele volumelor ventriculare asupra presiunilor sistolice si diastolice
78 Lucrul Mecanic Ventricular Cantitatea de energie pe care cordul o converteste in lucru mecanic in cursul fiecarei sistole Lucrul mecanic extern efectuat pentru a mobiliza o greutate pe o anumita distanta este estimat ca produsul dintre forta si distanta: L = F Dx In cazul cordului, presiunea mobilizeaza volume, iar expresia lucrului mecanic extern este: LME = P DV
79 Aria buclei volum presiune este folosita pentru a calcula lucrul mecanic extern este un parametru de estimare a consumului miocardic de O2
80 Aria volum presiune necesita monitorizare invaziva pentru obtinerea unor valori cat mai exacte ale V si P In practica medicala lucrul mecanic extern efectuat intr-un minut poate fi aproximat prin calcularea produsului dintre volumul sistolic (VS), valoarea medie a presiunii arteriale (PAS) si frecventa cardiaca (FC): LME = PAS x VS x FC LME este echivalent cu energia convertita in lucru mecanic/minut
81 Lucrul mecanic extern total insumeaza lucrul V P (aria buclei V P) si energia cinetica sau lucrul kinetic (LK) LMEt = P DV + ½ mv 2 Energia cinetica ½ mv 2, unde m este masa sangelui ejectat iar v, velocitatea ejectiei - reprezinta energia necesara accelerarii coloanei de sange in cursul ciclului cardiac; acopera mai putin de 1% din lucrul extern total in cordul sanatos, dar creste abrupt in stenoza aortica (= ingustarea orificiului valvular aortic)
82 Lucrul Mecanic Intern LMI este energia potentiala generata de miocard care nu este convertita in lucru extern, ci mentine tensiunea activa si se exteriorizeaza prin energie termica Este costul energetic pentru contractia izometrica Presiunea pe care ventriculul trebuie sa o invinga in cursul ejectiei (presiunea Ao sau din AP) este determinantul major al LMI Formula: k T Dt, unde T este tensiunea in peretele ventricular, Dt timpul in care ventriculul mentine aceasta tensiune, iar k constanta de proportionalitate
83 Consumul Energetic Total Energia totala transformata pe parcursul unui ciclu cardiac este egala cu suma lucrului mecanic extern total exercitat asupra sangelui si energia potentiala (LMI): CET = P DV + ½ mv 2 + k T Dt Energia provine in special din metabolizarea oxidativa a acizilor grasi, lactatului sau glucozei CET se coreleaza direct cu consumul miocardic de oxigen (QO2)
84 Randamentul Mecanic al Cordului Este raportul dintre lucrul extern efectuat si costul energetic total din cursul sitolei, LMEt/CET Poate fi definita si ca relatia dintre lucrul mecanic efectuat de miocard si consumul miocardic de oxigen (LMEt/ QO2) Eficienta maxima a cordului sanatos este cuprinsa intre 20 si 25%; in insuficienta cardiaca aceasta poate sa scada pana la 5-10%! Nu trebuie confundata cu eficienta ejectiei ventriculare, care este estimata de fractia de ejectie (FE = VS/ VTD).
85 Debitul Cardiac Reprezinta cantitatea de sange pompata de fiecare ventricul timp de un minut: Debitul cardiac = Volum sistolic x Frecventa cardiaca DC = 70 ml x 72 batai/ min aprox. 5 litri/ min in conditii de repaus Indicele cardiac = DC raportat la suprafata corporala; valori normale in conditii de repaus: 3.2 ± 0,5 l/ min/ mp de suprafata corporala Este considerat un indicator global al eficientei pompei cardiace
86 Principiul Conservarii Masei Rata de intrare a masei intr-un sistem in care miscarea este continua, si cresterea masei acumulate in unitatea de timp este nula, trebuie sa fie egala cu rata cu care masa paraseste sistemul Aplicatii in hemodinamica: Pentru a respecta principiul conservarii masei, in doua circuite vasculare conectate in serie, cantitatea de sange care iese dintr-un circuit pe unitatea de timp, trebuie sa fie inlocuita cu un volum egal care provine din cel de-al doilea circuit debitul cardiac al VS si VD trebuie sa se mentina riguros egale pe termen lung
87 Determinarea Debitului Cardiac Principiul Fick Metoda dilutiei unui indicator Metoda termodilutiei
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
Διαβάστε περισσότεραElectrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραPERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015 Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculiisi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru unic masurabil
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραPERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018 Performanta cardiaca (PC) reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor tisulare. Debitul cardiac (DC) este cantitatea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραPerformanța cardiacă. Dr. Ioana Ștefănescu
Performanța cardiacă Dr. Ioana Ștefănescu PERFORMANȚA CARDIACĂ Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculi isi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραPERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE Adrian Roşca UMF Carol Davila Bucureşti PERFORMANŢA CARDIACĂ Performanța cardiacă Reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραUMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 1 Noţiuni Generale Carmen Bunu 1. Componentele sistemului cardiovascular 1. Inima =
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότεραFIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV)
FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV) Structura sistemului cardiovascular - pompa - cameră de admisie - atrii - cameră de ejecţie - ventriculii - sistem de tuburi: - artere, vene, capilare, limfatice
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραLucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραI. MUŞCHIUL SCHELETIC
I. MUŞCHIUL SCHELETIC CURS 5 fibre musculare țesut conjunctiv epimisium perimisium endomisium vase sanguine fibre nervoase (somatice şi vegetative) Unitatea motorie motoneuron somatic + totalitatea fibrelor
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραI. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραNoi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte
Articol tehnic Echilibrarea hidraulică Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Obţinerea unui echilibru hidraulic superior în sistemele de încălzire cu ajutorul robinetului Danfoss Dynamic
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραRealizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα