FORMULAR DE SOLICITARE

Transcript

1 FORMULAR DE SOLICITARE Date de identificare ale titularului de activitate/operatorului instalatiei care solicita autorizarea activitatii Numele instalatiei INSTALAŢIE DE INCINERARE A DEŞEURILOR com. Perieti, jud. Ialomita, tarla 180/6, parcela 21, nr. cadastral 670/3 Numele solicitantului, adresa, numarul de inregistrare la Registrul Comertului S.C. PRO AIR CLEAN S.A., J35/638/1998, CUI RO Timisoara, str. Sulina, nr. 6B, judetul Timis Activitatea sau activitatile conform Anexei I din OUG nr. 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii 5. Managementul deseurilor Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase cu o capacitate de peste 10 t/zi Alte activitati cu impact semnificativ desfasurate pe amplasament Nu este cazul Cod CAEN 3811: colectarea deseurilor nepericuloase; Cod CAEN 3812: colectarea deseurilor periculoase; Cod CAEN 3821: tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase; Cod CAEN 3822: tratarea si eliminarea deseurilor periculoase; Cod CAEN 3700: colectarea si epurarea apelor uzate. Cod CAEN 3832: recuperarea materialelor recuperabile sortate Cod NOSE-P: Incinerarea deseurilor periculoase sau municipale Cod SNAP: 0902 Numele si prenumele proprietarului; S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara Director General: Dr. ing. Nicolae Strâmbeanu Numele si functia persoanei imputernicite sa reprezinte titularul activitatii/operatorul instalatiei pe tot parcursul derularii procedurii de autorizare: Ing. Pană Ştefăniţă Mirel Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectie a mediului: Ing. Pană Ştefăniţă Mirel Nr. de telefon: Tel : 0256/306018; Fax: 0256/290918; Adresa de office@proairclean.ro 1

2 In numele firmei mai sus mentionate, solicitam prin prezenta emiterea unei autorizatii integrate conform prevederilor OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin legea nr. 84/2006. Titularul de activitate/operatorul instalatiei isi asuma raspunderea pentru corectitudinea si completitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritatii competente pentru protectia mediului in vederea analizarii si demararii procedurii de autorizare. Nume: NICOLAE STRÂMBEANU Functia: Director General Semnatura si ştampila 2

3 INFORMAŢIA SOLICITATĂ DE ARTICOLUL 16 ALIN. 1 AL O.U.G. 34/2002 PRIVIND PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII O descriere a: Unde se regăseşte în Verificare formularul de solicitare efectuată - instalaţiei şi activităţilor sale Formularul de solicitare, Secţiunea 4 - materiilor prime şi auxiliare, altor Formularul de solicitare, substanţe şi a energiei utilizate în sau generate de Secţiunea 3 instalaţie - surselor de emisii din instalaţie Formularul de solicitare, Secţiunea 5 - condiţiilor amplasamentului pe care se află instalaţia Raportul de amplasament şi Secţiunea 11 - naturii şi a cantităţilor estimate de emisii din Secţiunile 0, 12 şi 13 instalaţie în fiecare factor de mediu precum şi identificarea efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului - tehnologiei propuse şi a altor tehnici pentru Formularul de solicitare prevenirea sau, unde nu este posibilă prevenirea, Secţiunile 3.2, 3.4.3, reducerea emisiilor de la instalaţie şi 12 - acolo unde este cazul, măsuri pentru prevenirea şi Formularul de solicitare recuperarea deşeurilor generate de instalaţie Secţiunea 5 - măsurilor suplimentare planificate în vederea Formularul de solicitare conformării cu principiile generale care decurg din Secţiunea 14 obligaţiile de bază ale operatorului/titularului activităţii aşa cum sunt ele stipulate în Capitolul III al O.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării: (a) sunt luate toate măsurile adecvate de prevenire a Formularul de solicitare poluării, în mod special prin aplicarea Celor Mai Bune Secţiunea 3.2, 0 şi 12 Tehnici Disponibile; (b) nu este cauzată nici o poluare semnificativă; Formularul de solicitare Secţiunea 13 (c) este evitată generarea de deşeuri în conformitate cu Formularul de solicitare legislaţia specifică naţională în vigoare privind Secţiunea 5 deşeurile (11); acolo unde sunt generate deşeuri, acestea sunt recuperate sau, unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, ele sunt eliminate astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului; (d) energia este utilizată eficient; Formularul de solicitare Secţiunea 6 (e) sunt luate măsurile necesare pentru prevenirea Formularul de solicitare accidentelor şi limitarea consecinţelor lor; Secţiunea 7 (f) sunt luate măsurile necesare la încetarea definitivă Formularul de solicitare a activităţilor pentru a evita orice risc de poluare şi Secţiunea 10 de a aduce amplasamentul la o stare satisfăcătoare. - măsurile planificate pentru monitorizarea emisiilor în Formularul de solicitare mediu Secţiunea 9 - alternativele principale studiate de solicitant Formularul de solicitare Secţiunile 4.15 şi 11.2 Solicitarea autorizării trebuie de asemenea să includă Formularul de solicitare un rezumat netehnic al secţiunilor menţionate mai sus. Secţiunea 1 3

4 LISTA DE VERIFICARE A COMPONENŢEI DOCUMENTAŢIEI DE SOLICITARE În plus faţă de acest document, verificaţi dacă aţi inclus elementele din tabelul următor Element Secţiune Verificat de Verificat relevantă solicitant de ALPM 1 Activitatea face parte din sectoarele incluse \ / în autorizarea integrată de mediu / \ 2 Dovada că taxa pentru etapa de evaluare a \ / documentaţiei de solicitare a autorizaţiei / \ integrate a fost achitată 3 Formularul de solicitare a autorizaţiei integrate de mediu 4 Rezumat netehnic 5 Diagramele proceselor tehnologice (schematic), Secţiunea 4.5 acolo unde nu sunt incluse în acest document, (dacă este cazul) includeţi punctele de emisie în toţi factorii de mediu 6 Raportul de amplasament Secţiunea 11 7 Analize cost-beneficiu realizate pentru Secţiunea 2.3 Evaluarea BAT (dacă este cazul) 8 O evaluare BAT completă pentru întreaga Secţiunea 4.15 instalaţie 9 Organigrama instalaţiei Secţiunea Planul de situaţie Formularul de Indicaţi limitele amplasamentului solicitare 11 Suprafeţe construite/betonate şi suprafeţe Formularul de libere/verzi permeabile şi impermeabile solicitare 12 Locaţia instalaţiei Secţiunea Locaţiile (părţile din instalaţie) cu emisii Secţiunea 4.14 de mirosuri (Miros) 14 Receptori sensibili - ape subterane, structuri Secţiunea 2.4 geologie, dacă sunt descărcate direct sau indirect substanţele periculoase din Anexele 5 şi 6 ale Legii nr. 310/2001 privind modificarea şi completarea legii apelor nr. 107/1996 în apele subterane 15 Receptori sensibili la zgomot Secţiunea Puncte de emisii continue şi fugitive 17 Puncte propuse pentru monitorizare/ Secţiunea 13.2 automonitorizare 18 Alţi receptori sensibili din punct de vedere Secţiunea 13.5 al mediului, inclusiv habitate şi zone de interes ştiinţific 19 Planuri de amplasament (combinaţi şi faceţi Raportul de trimitere la alte documente după caz) arătând amplasament poziţia oricăror rezervoare, conducte şi canale subterane sau a altor structuri 20 Copii ale oricăror lucrări de modelare Secţiunea 4 realizate 4

5 21 Harta prezentând reţeaua Natura 2000 sau alte Secţiunea 13.5 arii sau exemplare protejate 22 O copie a oricărei informaţii anterioare Secţiunea 13.5 referitoare la habitate furnizată pentru Acordul de Mediu sau pentru oricare alt scop 23 Studii existente privind amplasamentul şi/sau instalaţia sau în legătura cu acestea 24 Acte de reglementare ale altor autorităţi publice obţinute până la data depunerii solicitării şi informaţii asupra stadiului de obţinere a altor acte de reglementare 25 Orice alte elemente în care furnizaţi copii (vă rugăm listaţi) ale propriilor informaţii 26 Copie a anunţului public 5

6 SECŢIUNEA 1 Rezumat netehnic I. REZUMAT NETEHNIC Această secţiune trebuie să fie cât mai succintă, de obicei un paragraf pentru fiecare dintre titluri, dar permiţând în acelaşi timp o prezentare suficientă a activităţilor. Este oportunitatea dumneavoastră de a spune autorităţii responsabile de emitere a autorizaţiei integrate de mediu cât de bine vă desfăşuraţi activitatea şi îmbunătăţirile pe care intenţionaţi să le faceţi. Este preferabil să completaţi această secţiune după ce aţi elaborat întreaga documentaţie de solicitare, deoarece veţi şti ce să rezumaţi. Rezumatul va include: 1. DESCRIERE O descriere succintă a activităţilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instalaţiei implicate, cu marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct. Prin proiectul propus de S.C. PRO AIR CLEAN S.A. se prevede amplasarea si punerea in functiune a unei instalatii de tratare si neutralizare prin incinerare a deseurilor industriale si spitalicesti periculoase precum si a deseurilor provenite din ambalaje. Instalatia este de tip BIC (Belgia) compusa dintr-un cuptor rotativ de ardere cu o capacitate totala de 2880 kg material incinerat/ora, corespondent a tone/an. Instalatia de incinerare va utiliza ca si combustibil gazele naturale si va fi prevazuta cu turbină de generare curent electric (650 kwh), recuperator de caldura si instalatii de spălare uscată respectiv umedă a gazelor arse. La alegerea tipului instalatiei de incinerare au fost analizate cerintele specifice in vederea autorizarii integrate pe linie de protectie a mediului, fiind astfel achizitionata o instalatie ce respecta principiul aplicarii CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE", in conformitate cu Directiva 76 / 2000 CE. Astfel, aceasta instalatie, prin tehnica de tratere aplicata, ca si prin sistemul de epurare a gazelor aferent instalatiei, respecta toate normele si normativele romanesti in vigoare, precum si normativele europene privind incinerarea deseurilor industriale si spitalicesti periculoase. Proiectul Instalaţiei de incinerare a deşeurilor propus de S.C. PRO AIR CLEAN S.A. pentru a functiona la Perieţi, jud. Ialomiţa, este un obiectiv cu doua mari functionalitati. I. Rezolva problemele cauzate de deseurile spitalicesti si industriale generate la nivel local, judetean si regional si asigura protejarea mediului inconjutator si a sanatatii populatiei. Toate aceste deseuri generate vor fi distruse in totalitate prin incinerare la temperaturi cuprinse între 850 şi 1100 C. II. Proiectul Instalaţiei de incinerare a deşeurilor va asigura dezvoltarea economica a zonei. 6

7 Functionarea si utilitatile Instalaţiei de incinerare a deşeurilor Asigurarea activitatii Instalaţiei de incinerare a deşeurilor presupune realizarea unui sistem profesionist si performant de activitate, care cuprinde: a. Colectarea şi transportul deşeurilor industriale - se vor face conf. HG 1061/2008- privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, Anexa 1 - Formular pentru aprobarea transportului deşeurilor periculoase. Colectarea si transportul deseurilor industriale se vor face de catre firme autorizate conf. HG 1061/2008 si vor fi livrate pe baza de contract catre Instalatia de incinerare. Fiecare transport de deşeuri periculoase trebuie însoţit de un formular de expediţie/transport (anexa nr. 1 din HG 1061/2008 menţionat). Expeditorul completează şi semnează formularul de expediţie/transport, al cărei machetă este prezentată în anexa nr. 2, din ordinul menţionat, cu următoarele date şi informaţii: - denumirea deşeurilor, codificare conform H.G. nr. 856/2002; - numărul formularului de aprobare a transportului; - numele şi adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului; - cantitatea deşeurilor transportate; - data preluării deşeurilor de către transportator; - tipul mijloacelor de transport; Înainte ca deşeurile periculoase să fie preluate în instalaţie, se verifică dacă autorizaţia de mediu a instalaţiei admite deşeurile respective. În acest scop, administratorul are nevoie conform pct. 1.3, cap. 1, anexa 2 din H.G. nr. 128/2002, de următoarele informaţii: - provenienţa deşeurilor; - componenţa fizică şi chimică a deşeurilor; - caracteristici de periculozitate, interdicţii de mixare, măsuri de precauţie la manipulare. Controlul la predarea deşeurilor trebuie să conţină conform pct. 1.4, cap. 1, anexa nr. 2, din H.G. nr. 128/2002, minim următoarele etape: - verificarea documentelor însoţitoare ale deşeurilor (de ex. documentele pentru transportul deşeurilor); - eşantionarea reprezentativă înainte de descărcarea deşeurilor, pentru a verifica prin controale, dacă deşeurile corespund cerinţelor din anexa nr. 2, Art. 1.3 şi pentru a oferi posibilitatea autorităţilor de resort de a constata tipul deşeurilor tratate; - probele prelevate se vor păstra cel puţin o lună după incinerare. b. Receptia si gestionarea deseurilor Se va face pe baza fiselor de colectare si a fiselor de control de la intrarea pe amplasamentului instalaţiei de incinerare. In functie de tip deseurilor, acestea vor avea un sistem propriu de gestionare. 7

8 Sunt situatii in care deseurile receptionate vor intra direct in camerele de ardere sau vor fi depozitate in limitele reglementarilor legale in depozite speciale amenajate in acest scop. Pe amplasamentul instalaţiei de incinerare a deşeurilor au fost prevăzute o hală de depozitare temporară a deşeurilor cu o suprafaţă de 4541,81 m 2 precum şi o hală de depozitare temporară şi pretratare a deşeurilor în vederea stabilirii reţetelor optime de incinerare, cu o suprafaţă de 2645,76 m 2. Pentru deşeurile lichide şi păstoase pompabile (uleiuri, inclusiv cu PCB, solventi, deseuri petroliere, vopsele etc.), a fost prevăzut un parc cu rezervoare subterane compus din 4 rezervoare subterane x 60 mc fiecare, amplasate in cuve de beton armat. Rezervoarele sunt cu pereti dubli iar intre pereti se afla antigel sub presiune. De asemenea, instalaţia de incinerare va fi dotată si cu un depozit frigorific compus dintr-o cameră de refrigerare cu suprafata de 130 m 2 si inaltimea de 2,5 m si o camera congelare cu suprafata de 90 m 2 si inaltimea de 2,5 m - pentru situatii in care se impune mentinerea deseurilor la temperaturi scazute. Instalaţia de frig nu foloseşte freon. c. Incinerarea Se va face prin incarcare automata a camerei de ardere, procesul de ardere realizandu-se la temperaturi cuprinse între 850 şi 1100 C. Incineratorul ecologic este de tip BIC (Belgia) si va functiona, strict, dupa normele prevazute de manualele tehnice ale producatorului si in concordanta cu legislatia de mediu in vigoare: - HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/ Ord. M.M.G.A. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor Instalaţia de incinerare mai include, pe lângă posibilitatea eliminării deşeurilor, şi următoarele avantaje: - producerea de energie electrică (650kWh). Instalaţia de incinerare este dotată cu un boiler (schimbător de căldura) care răceşte gazele arse şi care produce 15,5 t abur/h. O mare parte din acest abur este folosit de o turbină pentru producerea de energie electrică. - utilizarea aburului în exces ca agent termic pentru spaţiile administrative proprii cât şi pentru procesele tehnologice (de ex. uscarea deşeurilor) şi spaţiile administrative ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. situată în imediata vecinătoate, pe acelaşi amplasament; - gama de deşeuri incinerate va fi foarte largă (lichide, păstoase, solide, gazoase; industriale periculoase şi/sau nepericuloase, medicale), astfel că, înainte de incinerarea propriu-zisă, în funcţie de tipurile de deşeuri existente pe amplasament, se va realiza un amestec (o reţetă) de incinerare cu o putere calorifică adecvată autoîntreţinerii arderii ceea ce va permite economisirea unei cantităţi foarte importante de gaze naturale. 8

9 Una dintre cele mai importante componente ale instalaţiei de incinerare a deşeurilor va fi statia de monitorizarea continua a emisiilor si sistemul avansat de filtrare a acestora. Componentele principale ale instalaţiei de incinerare a deşeurilor sunt: 1. Silozul de recepţie a deşeurilor cu capacitatea de cca. 750 mc. Deşeul, înainte de a ajunge la incinerare, este cântărit şi este prelevată o probă pentru determinări de laborator. Dupa aceasta, deşeul este descărcat în silozul de recepţie a deşeurilor, unde se afla o macara dotată cu cupă de ridicare cu capacitatea de 5,5 t (pod rulant) şi un echipament de mărunţire cu capacitatea de 30t/h. Deşeul mărunţit ajunge în silozul pentru deşeul mărunţit, de unde este introdus în proces. Macaraua este mutată în poziţia exactă cu ajutorul unui program electronic. Foto 1 - Macara (graifer) Foto 2 - Mărunţitor deşeuri şi buncăr stocare deşeuri Mărunţitorul este capabil să mărunţească deşeurile, excepţie făcând butoaiele cu armături, metalele tari şi bucăţile din piatră. Aceste piese mari trebuie îndepărtate din deşeu înainte de mărunţire. Prepararea deşeului constă în reducerea dimensiunilor şi amestecarea deşeurilor, în vederea realizării reţetei cerută la incinerare (reţeta trebuie să respecte în primul rând puterea calorifică). 9

10 2. Echipamentul de introducere a deşeului în proces Acest echipament este dotat cu o cupă, cu un volum de 5 m 3. Cupa este dotată cu o hotă cu sistem de ventilaţie pentru a preveni mirosurile. Aerul poluat este introdus in incinerator. Echipamentul de alimentare are două stăvilare, operate hidraulic, ce previn arderea. Parţile echipamentului ce intră în contact cu focul sunt răcite cu apă. Foto 3 - Cupă (buncăr) deşeuri dotată cu împingător hidraulic de alimentare a cuptorului rotativ Deşeurile lichide sunt stocate în 4 bazine subterane cu capacitatea fiecare de 60 mc, din rezervoare deseurile lichide sun pompate in cuptorul rotativ cu ajutorul unui injector. 3. Cuptorul rotativ Incineratorul este echipat cu un cuptor rotativ pentru arderea deşeurilor, cu diametrul de Ø= 3,02 m si lungimea de 9,96 m. si un volum de 30mc Cuptorul rotativ este robust şi poate incinera aproape orice tip de deşeu, indiferent de tipul şi compoziţia acestuia. În special, cuptoarele rotative sunt foarte larg utilizate la incinerarea deşeurilor periculoase. Tehnologia este de asemenea folosită şi în cazul deşeurilor spitaliceşti, majoritatea deşeurilor periculoase spitaliceşti fiind incinerate la temperaturi înalte în cuptoare rotative. Cuptorul rotativ constă într-un vas cilidric usor înclinat faţă de orizontală, unghiul de înclinare faţă de orizontală este de cca Vasul este asezat pe nişte role, permiţând rotirea cuptorului în jurul axei sale. 10

11 Foto 4 - Cuptor rotativ Deşeul este transportat prin cuptor gravitaţional, în timpul rotirii cuptorului. Injecţia directă se foloseşte în cazul deşeurilor lichide, gazoase sau păstoase (pompabile). Cuptorul rotativ este echipat cu un arzător tip RS 800 MBLU 8100 kw pentru gaze naturale si un injector pentru deseuri lichide si pastoase. Foto 5 - Arzător Timpul de rezidenţă a materiilor solide în cuptor este determinat de către unghiul cu orizontala a vasului şi de către rotaţie: pentru atingerea unei arderi optime a deşeului este necesar un timp de rezidenţă de minute. 11

12 Foto 6 Cuptorul rotativ (vedere din interior) Nivelul de carbon organic total (COT) din cenuşă este sub 3 %, cu valori obişnuite de 1-2%. Zgura rezultată este evacuată cu un echipament special, se depozitează în containere şi este evacuata pentru depozitare finală la depozitul pentru deşeuri periculoase/nepericuloase aflat în imediata vecinătate. Foto 7 - Zonă evacuare cenuşă Cuptorul rotativ poate arde deşeuri solide, lichide, gazoase şi nămoluri de la epurarea apelor. Materialele solide sunt alimentate printr-un dispozitiv ne-rotativ; deşeurile lichide sunt injectate direct în cuptor prin nişte ajutaje; deşeurile pompabile şi nămolurile sunt introduse în cuptor prin intermediul unui tub răcit cu apă. Incineratorul este dotat cu un sistem automat de îndepartare a cenuşii, care este capabil să funcţioneze continuu timp de 24 ore/zi. 12

13 Rotaţia cuptorului este de 1,5 rot/min. Aceasta poate fi schimbată prin modificarea frecvenţei motorului. Temperatura in camera primară este de aprox. 900 C. În cuptorul rotativ, în vederea topirii sedimentelor de nămol, temperatura este cuprinsa intre C. În vederea pornirii arderii, se foloseşte gazul natural până la atingerea temperaturii de 850 C. Cuptorul este prevazut cu sonde pentru masurarea temperaturii. Cuptorul se roteşte uşor pentru a permite amestecarea deşeurilor solide, lucru ce asigură o expunere totală la temperatura înalta din cuptor, asemenea rotaţiei unui uscător de rufe ce maximizează expunerea hainelor la aerul cald din uscător. Un ventilator mare trage aer în exces (ce conţine oxigen) în sistem pentru a creşte eficienţa combustiei. Flacăra şi temperatura înaltă din cuptor provoacă conversia deşeurilor organice şi a unora metalice din solide sau lichide în gaze. Aceste gaze fierbinţi trec în camera secundară. Orice material anorganic (metale, precum zinc sau plumb) ce nu au fost transformate în gaze ies sub formă de cenuşă, pe la capătul cuptorului, într-un container pentru evacuarea finală. 4.Camera de post-combustie În vederea creşterii capacităţii de epurare a gazelor reziduale evacuate în atmosferă (în special dioxine şi furani), sunt adaugate si 2 camere post-combustie cu dimensiunile de Ø=2,7m si lungimea de 8 m. Arzator tip RS 800 MBLU 8100 kw pentru gaze naturale. Se efectuează aprinderi suplimentare, pentru a menţine temperatura necesară unei arderi complete a gazelor. Temperatura este mai mare de C, cu un timp de rezidenţă de 3,1 secunde, în condiţii ce permit amestecarea adecvată în camera de post-combustie. Camerele sunt prevazute cu sonde pentru monitorizarea temperaturii. Foto 8 Camera postcombustie 1 Foto 9 - Camera postcombustie 2 prevăzută cu coş de avarie 13

14 Prevederea de combustibili auxiliari pentru atingerea şi menţinerea condiţiilor operaţionale este considerată a fi BAT (Best Available Techniques Cele mai bune tehnici disponibile). Eficienţa distrugerii este de 99,9999%, în cazul tratării deşeurilor ce conţin sau sunt contaminate cu POP (poluanţi organici persistenţi). Camera post combustie 2 este prevazuta cu cos de avarie. Flacăra şi căldura rup legăturile chimice ale compuşilor oganici gazoşi în atomi. Aceşti atomi se recombină cu oxigenul din aerul din cameră şi formeză compuşi stabili alcătuiţi în principal din chimicale nepericuloase, precum dioxid de carbon şi apa (abur). 5. Turn de racire In turnul de racire gazele sunt racite pana la C de unde ajung in cazanul de aburi. Racirea se face cu aer cu ajutorul unui ventilator de Nmc/h. Foto 10 - Turn de răcire 6. Boiler (schimbător de căldură) şi turbină Gazele arse încinse vor fi răcite într-un boiler. Boilerul este capabil să producă 15,5 t abur/h, în funcţie de valoarea calorifică a deşeurilor incinerate. Presiunea aburului saturat este de 21,5 bari. Gazele arse sunt răcite la 200 o C. Tuburile de transfer de caldură sunt curăţate cu ajutorul sistemului cu ultrasunete. Foto 11 - Boiler 14

15 Aburul din boiler se foloseşte pentru generarea de energie electrică cu ajutorul unei turbine şi furnizarea de agent termic pentru spaţiile administrative şi procesele tehnologice ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. (de ex. uscarea deşeurilor). Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este refolosita in proces. Capacitatea de generare energie electrica: 650 kwh. Foto 12 - Turbină e. Epurarea gazelor reziduale Gazele reziduale sunt tratate atât printr-un sistem uscat cât şi printr-un sistem umed. 1. Spălarea uscată a gazelor Gazele astfel racite sunt tratate in continuare cu bicarbonat de sodiu si carbune activ si trecute prin filtrele sac. Alimentarea cu bicarbonat de sodiu se face dintr-un siloz cu capacitatea de 40 mc prin intermediul unui dozator, iar cu carbune activ dintr-un siloz cu capacitatea de 1 mc prin intermediul unui dozator. Foto 14 - Siloz cărbune activ Foto 13 - Siloz bicarbonat de sodiu 15

16 Filtre sac Filtru sac constă din saci filtranţi. Viteza gazelor arse prin mediu filtrant este mai mică de 1 cm/s, pentru a oferi suficient timp de filtrare. Pentru menţinerea constantă a presiunii, ce scade în timp, se face o răcire regulată cu ajutorul unui jet de aer. Filtre saci 2 buc a 3 module fiecare cu suprafata filtranta de 1700 mp. Foto 15 - Filtre sac Sub filtre se afla doua instalatii de colectare a prafului amestecat cu bicarbonat, carbune activ, colectarea se face prin vibrare in saci big-bag. Daca cantitatea de absorbtie a carbunelui activ din praf este mai mare de 50% acesta se refoloseste in caz contrar se evacueaza la depozitul de deseuri periculoase. 2. Scruber (Spălarea umedă) Gazele arse ce ies din filtrele sac intră în coloana spălătorului umed. Gazele sunt spalate cu solutie de hidroxid de sodiu 30%. Capacitatea scuberului este 30 mc. Controlul poluării îndeplineşte standardele de emisie în aer impuse de Directiva 2000/76/EC. Foto 16 - Scrubber Sistemul foloseşte hidroxid de Na pentru a neutraliza gazele acide precum: (SO x ), H 2 SO 4, acidul clorhidric (HCl), HF ce se regăsesc în gazele arse. 16

17 Deseuri solide Deseuri lichide şi păstoase pompabile DIAGRAMA FLUX A PROCESULUI DE INCINERARE Abur Apă dedurizată 22 Apă distilată Fig. 17 Diagrama flux a procesului de incinerare Legendă: 1, 2, 3, 4. Rezervoare stocare deşeuri lichide şi păstoase pompabile; 5. Buncăr descărcare deşeuri solide; 6. Buncăr stocare deşeuri mărunţite; 7. Tocător deşeuri; 8. Cupa de alimentare a cuptorului; 9. Sistem special de alimentare cu deşeuri medicale; 10. Împingător hidraulic pentru alimentarea cuptorului cu deşeuri; 11. Cuptor rotativ; 12. Transportor tip raclet pentru colectarea cenuşii şi buncăr cenuşă; 13. Arzătoare; 14. Camera postcombustie 1; 15. Camera postcombustie 2; 16. Coş de avarie prevăzut cu clapeta de siguranţă; 17. Turn de răcire gaze arse; 18. Boiler; 19. Tobă cu abur (steam drum); 20. Turbină generare curent electric; 21. Post TRAFO; 22. Condensor; 23. Tanc apă distilată; 24. Staţie tratare apă BWT; 22. Siloz bicarbonat de sodiu; 23. Siloz cărbune activ; 27. şi 28. Filtre sac; 26. Colectare amestec de pulberi, bicarbonat de sodiu şi cărbune activ; 30. Scrubber (spălare umedă gaze) 31. Sodă caustică (NaOH); 32. Exhaustor; 33. Coş evacuare (h=30 m); 34. Cabină monitorizare continuă emisii; 35. Senzori monitorizare continuă emisii 17

18 f. Monitorizarea emisiilor Monitorizarea emisiilor rezultate din procesul de ardere se va face continuu si neintrerupt si vor fi asistate electronic de catre un program performant aplicat calculatoarelor de control (evitandu-se eroarea umana). Sistemul de monitorizare a emisiilor in atmosfera din cadrul instalatiei de incinerare va dispune de o interfaţă uşor intuitivă care va fi făcută publică în permanenţă putând fi, astfel, consultată de toţi factorii interesaţi (autorităţi, public interesat etc.). Instalaţia de monitorizare continuă a emisiilor constă din analizoare de gaze amplasate într-o cabină aflată la baza coşului. Următorii poluanţii ai aerului vor fi măsuraţi continuu: ü Pulberi totale; ü TOC ü Acid clorhidric (HCl); ü Acid fluorhidric (HF); ü (SO x ); ü (NOx)); ü O 2, ü CO, ü Dioxine si furani ü CO 2 ü Metale grele Cadmiu Mercur Sb+Co+Cu+Mn+Ni+V Foto 18 - Cabină monitorizare continuă emisii g. Sistemul de evacuare a gazelor arse Sistemul de evacuare a emisiilor este compus din: - exhaustor cu o capacitate de Nmc/h; - coş evacuare cu înălţimea de 30 m, diametrul la bază de 1,6 m lar la partea superioară de 1,0 m. Foto 20 - Coş evacuare gaze Foto 19 - Exhaustor 18

19 Colectare deseu (dupa compozitie, putere calorifica) Transport autorizat de la generatori la instalatia de incinerare Receptie deseuri si depozitare temporara Apa pentru racire Apa pentru spalarea umeda a gazelor arse Instalatie dedurizare apa Determinari de laborator (pentru stabilirea retetei de incinerare) Instalatie de incinerare Emisii in atmosfera Cos evacuare cu monitorizare continua Gaz metan Energie electrica Bicarbonat de sodiu(var) Carbune activ Hidroxid de sodiu Enrgie electrica Reteaua electrica de distributie Abur Agent termic spaţii administrative Zgura si cenusa Pulberi de la la filtrare Depozit deseuri periculoase si/sau nepericuloase Statie de epurare Ape uzate Evacuare ape epurate p. Crivaie Fig Instalaţii şi activităţi desfăşurate 19

20 1.1. Prezentarea condiţiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorică AER Poluarea de impact este reprezentata de poluarea datorata emisiilor de gaze si particule rezultate în urma actiunilor umane. Principalii poluatori sunt gazele cu efect de sera, substantele acidifiante, substantele care distrug stratul de ozon, metalele grele si poluantii organici persistenti, compusii organici volatili, particulele fine, etc. Conform datelor prezentate in cadrul lucrarilor de elaborare a studiului de impact asupra mediului, rezulta ca zona nu este poluata din punct de vedere al factorului de mediu aer. In concluzie, la nivelul actual de informatii, se poate aprecia ca nivelul maxim al imisiilor in zona invecinata instalatiei, dupa intrarea in functiune a instalatiei) se va situa în jurul valorilor următoare: - Dioxid de azot (NO 2 ) 0,025 mg/nm 3 ; - Monoxid de carbon (CO) 0,40 mg/nm 3 ; - Pulberi totale in suspensie 0,024 mg/nm 3. APA Volumul relativ redus de apa uzata generata din incinta instalaţiei de incinerare si functionarea eficienta a staţiei de epurare va asigura evacuarea din incinta a apelor la nivelul impus prin legislatia in vigoare (HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completata si modificata de Hotarârea de Guvern nr. 268/2005, HG 188/2002 pentru aprobarea Normativului privind evacuarea apelor uzate, NTPA 001/2005). Apele uzate rezultate, prin masurile avute in vedere (staţie de epurare cu ultrafiltrare şi osmoză inversă) nu vor influenta calitatea apelor subterane din zona. SOL Valorile concentratiilor maxime, din sol, ale poluantilor specifici activitatii de incinerare a desurilor sunt mult inferioare celor impuse prin Ordinul 756/ Ordin pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului : * p.a. - praguri de alerta mai putin sensibile; **p.i. - praguri de interventie mai putin sensibile. Zgomot Nivelul de zgomot (avind in vedere ca zona nu este de tip rezidential) este in conformitate cu limitele specificate in prin STAS 10009/1988 si in conformitate cu BAT-ul Alternative principale studiate de către Solicitant (legate de locaţie, justificare economică, orientare spre alt domeniu etc.) Descrierea principalelor alternative studiate. Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care au avut in vedere urmatoarele aspecte: - distantele fata de zonele locuite si ariile protejate; - structura geologica si geofizica a terenului; - apele de suprafata si cele subterane; - datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor, precipitatii); - dispersia poluantilor in aer; - infrastructura zonei; - aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru deseuri periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului de incinerare); - incadrarea in PUZ ul com. Perieti. 20

21 Amplasamentul propus si activitatea si activitatea ce se va desfasura Instalatie de incinerare a deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului Slobozia, fiind desemnata ca zona industriala in care se vor desfasura activitati de managementul deseurilor. Mentionam ca in imediata vecinatate a amplasamentului studiat se mai afla: 1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand S.C. Vivani Salubritate S.A. 2. Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate S.A. 3. Statia de tratare a deseurilor periculoase a S.C. Viavani Salubritate S.A. Avantajele alegerii acestui amplasament sunt urmatoarele: - Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul acestora pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de evenimente nedorite pentru mediu si populatie). - Tratarea corespunzatoare cu recuperare de energie electrica si termica. - Micsorarea cantitatilor de deseuri depozitate in favoarea celor incinerate. - Masurile avute in vedere la construirea obiectivelor sunt conform BAT-urilor. - Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in depozitul pentru deseuri periculoase). - Cresterea capacitatii de supraveghere din partea autoritatilor. - Distanta mare fata de zonele locuite si de zonele protejate (peste 2 km). Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 Ordin pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei si a prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor, a condus la alegerea amplasamentului propus. Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in incinta si in afara acesteia. Platforma pe care se propune amplasarea instalatiei nu afecteaza valori naturale, istorice, culturale, zone protejate, zone de protectie sanitara si nu se prevede prin planul de urbanism o amenajare teritoriala. Din punct de vedere economic, se poate aprecia faptul că instalaţia este amplasată optim datorită învecinării cu amplasamentul S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A., ceea ce va duce la: - costuri extrem de mici pentru transportul cenuşii rezultate din procesul de incinerare la depozitul zonal conform pentru deşeuri nepericuloase Slobozia; - posibilitatea furnizării aburului rezidual pentru procesele tehnologice ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. dar şi ca agent termic pentru spaţiile lor administrative; - posibilitatea furnizării în reţeaua de electricitate a curentului electric produs în cadrul instalaţiei de incinerare; - staţia de epurare a S.C. PRO AIR CLEAN S.A. va epura toate apele uzate generate pe amplasament (inclusiv cele ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A.); 21

22 În ceea ce priveşte domeniul de activitate, având în vedere că întreg amplasamentul este unul pentru gestionarea deşeurilor, nu se poate pune în discuţie orientarea spre un alt domeniu de activitate. Avantaje prezentate de instalatia de incinerare propusa a fi pusa in functiune: Fazele procesului de ardere sunt separate una de cealalta si reglate individual. Datorita acestui fapt, respectarea valorilor emisiilor admise nu constituie o problema din punct de vedere al protectiei mediului. Proces stabil de ardere, datorita caruia este admisa folosirea materialelor de ars de diverse compozitii. Reducerea cu 85% a volumului si masei deseurilor tratate, ceea ce reduce considerabil costul distrugerii si neutralizarii deseurilor. Recuperarea caldurii si folosirea acesteia in scopuri menajere si industriale, ceea ce face ca instalatia sa fie rentabila din punct de vedere economic. Generarea, prin procesul de incinerare, a unei cantităţi de electricitate de 650 kwh care va fi furnizată în reţeaua de electricitate naţională. Prin realizarea proiectului se vor obtine umatoarele beneficii : - reducerea poluarii in zonele industriale care genereaza deseuri industriale periculoase, prin introducerea tehnologiei de incinerare in locul tehnologiei clasice de depozitare; - asigurarea conditiilor necesare gestionarii corespunzatoare a deseurilor generate de societatile care au in exploatare depozite de deseuri industriale periculoase (prevederi stabilite prin H.G. nr. 349/2005 tabel 5.5); - asigurarea conditiilor necesare gestionarii corespunzatoare a deseurilor periculoase generate in zonele urbane. - dezvoltarea economica a zonei in care va functiona, se va realiza prin : - Investitia realizata valoarea investitiei se ridica la nivelul sumei de euro, suma la care se platesc taxe si impozite la bugetele local si la bugetul general consolidat. - Atragerea de noi investitii economice industriale conform tipicului zonei in care va functiona instalaţia de incinerare; investitii care vor insemna alte: Sume de bani atrase; Taxe si impozite, locuri de munca; Dezvoltare infrastructurii ediliatre si rutiere in zona; Cresterea importantei economice zonei si a arterei rutiere ce strabate zona; Amenajarea zonei in care se va dezvolta activitatea economica. 22

23 2. TEHNICI DE MANAGEMENT 2.1. Sistemul de management În prezent, activităţile desfăşurate de S.C. PRO AIR CLEAN S.A. sunt certificate în conformitate cu următoarelor standarde: ISO 9001 : 2008 sistem de management al calitatii ISO : 2005 sistem de management de mediu OHSAS : 2008 sistemul de management al sanatatii si sigurantei operationale După punerea în funcţiune a Instalaţiei de incinerare a deşeurilor, activitatea va fi integrată în cele trei standarde mai sus menţionate. 3. INTRĂRI DE MATERIALE 3.1. Selectarea materiilor prime Instalatia de incinerare este destinata incinerarii deseurilor industriale aflate in diverse stari de agregare, a deseurilor provenite din ambalaje contaminate precum şi a deşeurilor medicale. O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel: O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel: - deseuri solide 52% ; cca 35,9 t/zi - deseuri pastoase 30% ; cca t/zi - deseuri lichide 5% ; cca. 5,5 t/zi - ambalaje 11% ; cca. 5,5 t/zi Total = 69 t/zi; t/an Intrari in proces (Substante chimice, combustibili, energie electrica, apa ) u.m Cantitate Deseuri kg/h 2880 tone/an Energie electrica kw/h 950 Carbune activ * kg/h 2-20 Bicarbonat de sodiu - NaHCO 3* kg/h Gaze naturale (metan G20) ** Nmc/h/arzator Apa dedurizata pentru boiler (din BWT) mc/h 5 Apa de racire a intregului sistem mc/h 17,3 Solutie soda caustica NaOH 3% l/h 18 * functie de concentratia gazelor evacuate ** functie de puterea calorifica a deseurilor 3.2. Cerinţele BAT Instalatia respecta cerintele Bat in ceea ce priveste: - incinerarea (incinerarea primara, secundara etc.) - filtrarea/spălarea gazelor emise in atmosfera (in limitele impuse de legislatie) - cantitatea de cenusa rezultatata (cca. 12%) - monitorizarea continua a parametrilor instalatiei si emisiilor - recuperarea energiei sub formă de energie electrică (650kWh) şi energie termică Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime) Conform celor mai bune tehnici. 23

24 3.4. Utilizarea apei Tabel - Necesarul de apa Tipul utilităţii Necesarul orar, Necesarul anual m 3 m 3 Apă pentru boiler 0, Observaţii Pentru dedurizare in statia BWT Apă de racire pentru intregul proces 17, Se pierdde prin evaporare Apă menajera 0, Numai in scopuri menajere Apa spalare 0, Spalare incinte si udat gazon Total 18, PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI a. Colectarea si transportul deseurilor b. Receptia si gestionarea deseurilor c. Incinerarea deseurilor d. Epurarea gazelor reziduale e. Monitorizarea emisiilor f. Gestionarea deseurilor rezultate 5. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII Tabel nr. 13. Identificarea emisiilor de substante poluante Concentratie HG 128/268/2005 Poluant Emisie la emisie Concentratie Respectare kg/h t/an mg/nmc mg/nmc Particule 0, ,225 0, Da HCl 0, ,223 0, Da HF , Da NOx 2, ,965 55, Da SO2 1, ,785 30,08 50 Da CO 0,2016 1,61 4,48 - Da Hg 0, ,0012 0, Da Cd , Da <0.5 Da As +Pb +Cr+Sb+Cu+Ni 0, ,030 0,0834 Dioxine si furani 7.403E-05 0, Da Aceste emisii au fost calculate pentru cazul în care se distruge prin ardere o cantitate maxima de kg deseuri/ora. 24

25 Tabel nr Compararea valorilor la emisie BAT/HG 128/instalatie analizata: Parametru Tipul măs. Limita conform Directiva 2000/76/EU HG 128/2002 Media anuala mg/nmc Domeniul valorilor BAT Instalatie analizata Pulberi totale C 10 0,1-10 0,6272 HCl C 10 0,1-10 0,6208 HF C/N 1 0, SO2 C 50 0, ,08 NOx C ,68 CO C ,48 Hg C/N 0,05 0,0003-0,03 0, Cd+Tl N 0,05 0,0005-0, alte metale grele PCCD/PCDF(ng TEQ/mc) N 0,5 0,0013-0,5 0,0834 N 0,1 0,002-0, NOTA: metale = Sb, As, Pb,Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V. 1 Valorile medii se refera la o perioada de prelevare de minimum 30 de minute si maximum 8 ore. 2 valorile medii vor fi masurate pe o perioada de prelevare de minim 6 ore si maxim 8 ore. VLE sunt stabilite in conditii standard: 11%O 2, T= 273 K, p= 101,3 Kp. Dupa cum se observa din calculele noastre valorile la emisie ale incineratorului analizat sunt sub limitele prevazute in HG 128/2002 modificata si completata cu HG 268/2005- privind incinerarea deseurilor - Anexa 7 (ANEXA V- DIRECTIVA 76/2000/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI - privind incinerarea deseurilor) si se inscriu in valorile medii BAT. 6. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR Cantitati de deseuri rezultate de la incinerarea deseurilor periculoase: BAT Instalatie Pro Air Clean Deseuri de productie Deseuri de productie Tone (kg/t deseu incinerat) (kg/t deseu incinerat) Medie anuala Medie anuala Total Cenusa+zgură Praf+carbune activ epuizat+cenuşă zburătoare Materiale feroase

26 7. ENERGIE Consumul anual de energie al activităţilor este prezentat în tabelul următor, în funcţie de sursa de energie. Sursa de energie Consum de energie Consum specific de energie Comparare cu limitele BAT Electricitate din reteaua publica 950 kwh 104,16 kwh/t deseu 234 kwh/t deseu Gaze naturale 1160 nmc/h 243 Nmc/t deseu 250 Nmc/t deseu 8. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR Accidente posibile 1.Incarcari peste limitele admise a apelor tehnologice uzate prin sistemul de drenaj si/sau in apele subterane 2.Imprastierea (răsturnarea) deşeurilor din autovehiculelor de transport in apropierea amplasamentului sau pe drum. 3.Emisii in aer peste limitele admise 4.Accidente ce pun in pericol sanatatea si siguranta lucratorilor 5.Dezastre naturale in special in cazul producerii unui cutremur 6.Incendiu Factori afectati Apele subterane Ape subterane Sol, subsol, artere de circulatie Sesizarea riscului Valori peste limitele admise Accident auto. Imprastierea deseurilor Masuri Oprirea instalatiei, investigatii privind cauzele Strangerea deseurilor, curatarea si spalarea(dezinfectarea) suprafetelor afectate. Aer Poluarea aerului. Investigarea cauzelor, oprirea instalatiei pentru revizie Lucratori -constructii -statia de epurare -alimentarea cu apa -evacuarea apelor uzate -lucratori -aer -lucratori -constructiile si instalatiile Starea de sanatate a lucratorilor Aparitia fumului Sunt prevăzute: -măsuri de siguranţa circulaţiei (indicatoare sensuri unice etc.), -materiale, instalaţii şi accesorii de protecţia muncii (mănuşi, salopete, în caz de necesitate, duşuri, vestiare etc.), -măsuri de prim ajutor în caz de accidente, -măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor. -interventie cadre medicale -Acordarea primului ajutor persoanelor accidentate -Verificarea etanşeităţii instalaţiilor şi conductelor precum şi verificarea tasărilor sau deplasărilor care se pot produce. -Remedierea defectiunilor in regim de urgenta. -Sunt prevazuti hidranti de incendiu si rezerva intangibila de apa. -Se va solicita interventiagrupului de Pompieri. 26

27 9. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII Tab Surse de zgomot la statiile de incinerare a deseurilor Nivelul zgomotului Zone relevante/ L wa in db(a) Masuri de reducere principalele surse Instalatie BAT analizata Livrarea deseului Hale obisnuite inchise Maruntire Echipamentele situate in hale inchise Buncarul de deseuri Izolarea fonica a cladirilor Cladirea boilerului Izolarea fonica a cladirilor, canale de ventilatie cu echipamente de reducere a zgomotelor Cladirea masinilor Folosirea unor valve silentioase, tuburi izolate fonice, izolarea fonica a cladirilor Tratarea gazelor arse: - precipitare electrostatica - spalare - curentul de aer - cos - sistemul total Eliminarea reziduurilor: - descarcarea cenusii - incarcare - transportul de la statie - managementul total al reziduurilor Racirea cu aer Facilitatile de transformare a energiei Nivelul total L wa al statie Zi Izolatie fonica a incintei Izolare fonica, incarcarea in buncar Amortizoare pe partile de aspiratie si presiune Design cu zgomot redus, in cladiri izolate fonic (ziua) (ziua) (ziua) (noaptea) (ziua) (ziua) (ziua) (noaptea) Noapte Zi/noapte arata ca operatia se desfasoara de obicei in timpul zilei sau in timpul noptii Având in vedere ca toate utilajele sunt amplasate in cladiri, nivelurile de presiune sonora pe teritoriul statiei de incinerare, in vecinatatea surselor (pâna la 10 m de acestea), vor fi cuprinse in intervalul 75 85dB(A). Prin atenuare cu distanta, la limita incintei, nivelurile sonore sunt mai mici de 65dB(A), valoare maxima admisibila prin STAS /88. 27

28 10. MONITORIZARE Parametru Punct de emisie Frecventa de monitorizare C: cont. N: non-cont. Metoda de monitorizare Pulberi cos C Optica-sistem laser HCl cos C - HF cos C - SO2 cos C Metoda nedispersivă în IR NOx cos C Chimioluminiscenţă CO cos C Metoda nedispersivă în IR ΣMetale grele cos N trimestrial SR EN Taliu+Cadmiu cos N trimestrial SR EN Substanţe organice gazoase sau în stare de vapori, exprimate sub formă de carbon organic total - TOC PCDDs/PCDFs dioxine si furani cos C FID cos N trimestrial SREN 1948/ DEZAFECTARE La dezafectarea instalatiei se va tine cont de planul general de dezafectare al instalatiei si managementul deseurilor rezultate in urma dezafectarii. 12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAŢIA Instalaţia de incinerare a deşeurilor, amplasata in com Perieti/jud. Ialomita jud. Ialomita, al SC Pro Air Clean SA este amplasata in tarlaua 180/6, parcela 21, nr. cadastral 670/3 si ocupa o suprafata de mp de teren. Terenul se invecineaza: - N depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase - E - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase - S terenuri agricole, proprietati private - W - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase Instalaţia de incinerare a deşeurilor este situata la cca 2 km de Slobozia pe drumul spre Amara, iar de aici inca 1,9 km spre vest. Terenul pe care este situat obiectivul analizat apartine S.C. Pro Air Clean S.A. Timisoara, toate constructiile si instalatiile fiind noi. Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care au avut in vedere urmatoarele aspecte: 28

29 - distantele fata de zonele locuite si ariile protejate; - structura geologica si geofizica a terenului; - apele de suprafata si cele subterane; - datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor, precipitatii); - dispersia poluantilor in aer; - infrastructura zonei; - aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru deseuri periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului de incinerare); - incadrarea in PUZ ul com. Perieti. Amplasamentul propus si activitatea ce se va desfasura Instalatie de incinerare a deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului Slobozia, fiind desemnata ca zona industriala in care se vor desfasura activitati de managementul deseurilor. Mentionam ca in imediata vecinatate a amplasamentului studiat se mai afla: 1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand S.C. Vivani Salubritate S.A. 2. Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate S.A. 3. Statia de tratare a deseurilor periculoase a S.C. Viavani Salubritate S.A. Avantajele alegerii acestui amplasament sunt urmatoarele: - Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul acestora pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de evenimente nedorite pentru mediu si populatie). - Tratarea corespunzatoare cu recuperare de energie electrica si termica. - Micsorarea cantitatilor de deseuri depozitate in favoarea celor incinerate. - Masurile avute in vedere la construirea obiectivelor sunt conform BAT-urilor. - Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in depozitul pentru deseuri periculoase). - Cresterea capacitatii de supraveghere din partea autoritatilor. - Distanta mare fata de zonele locuite si de zonele protejate (peste 2 km). Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 Ordin pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei si a prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor, a condus la alegerea amplasamentului propus. Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in incinta si in afara acesteia. Platforma pe care se propune amplasarea instalatiei nu afecteaza valori naturale, istorice, culturale, zone protejate, zone de protectie sanitara si nu se prevede prin planul de urbanism o amenajare teritoriala. 29

30 13. LIMITELE DE EMISIE Noxe emise VLE conform Directivei 2000/76/EC (transpusa prin HG 128/2002, HG 268/2005 privind incinerarea deseurilor) Măsurători continue valori medii zilnice mg/nmc Măsurători discontinue valori medii mg/nmc CO2 - - Pulberi totale 10 NMVOC, Exprimat în TOC 10 mg C/Nmc Nox 200 CO 50 HCl 10 HF 1 SO2 50 metale 0,5 1 Noxe emise VLE conform Directivei 2000/76/EC ( transpusă prin HG 128/2002, HG 268/2005 privind incinerarea deşeurilor) Măsurători continue valori medii zilnice mg/nmc Măsurători discontinue valori medii mg/nmc Cd+ Tl 3 0,05 1 Hg 3 0,05 1 Dioxine şi benzofurani 0,1ng TEQ/mc IMPACT Prin masurile luate si prin faptul ca instalatiile sunt BAT, impactul asupra mediului este nesemnificativ si se inscrie in limitele unui mediu supus activitatilor de tip industrial si in limitele stabilite de legislatia in vigoare. 15. PLANUL DE MĂSURI OBLIGATORII ŞI PROGRAMELE DE MODERNIZARE Implementarea sistemelor de management : ISO 9001 : 2008 sistem de management al calitatii ISO : 2005 sistem de management de mediu OHSAS : 2008 sistemul de management al sanatatii si sigurantei operationale 30

31 SECŢIUNEA 2 Tehnici de management 2. TEHNICI DE MANAGEMENT 2.1. Sistemul de management Sunteti certificati conform ISO sau inregistrati conform EMAS (sau ambele) daca da indicati aici numerele de certificare / inregistrare Nu, se va implementa la cca. 6 luni de la autorizare Furnizati o organigrama de management in documentatia dumneavoastra de solicitare a autorizatiei integrate de mediu (indicati posturi si nu nume). Faceti aici referire la documentul pe care il veti atasa Dacă sunteţi sau nu certificat sau înregistrat aşa cum a fost prezentat mai sus, trebuie să completaţi căsuţele goale de mai jos. În general există 2 opţiuni pentru modul în care puteţi răspunde la fiecare punct: Fie să confirmaţi că aveţi în funcţiune un sistem de management atestat printr-un document şi faceţi referire la documentaţia respectivă, astfel încât să poată fi ulterior inspectată/auditată pe amplasament; Sau, dacă nu aveţi un sistem de management atestat printr-un document, descrieţi modul în care gestionaţi acest aspect. Introduceţi 'a se vedea informaţii suplimentare' în coloana 4 şi faceţi descrierea într-o căsuţă sub tabel. Dacă intenţionaţi să dobândiţi un sistem atestat printr-un document, indicaţi în Coloana 3 data de la care acesta va fi valabil. Responsibilitati Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile) Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta Aveti o politica de mediu recunoscuta oficial? Nu In organigrama este prevazut un departament de protectia mediului care va prelua dupa implementarea ISO , toate responsabilitatile. 2 Aveti programe de ingrijire, programe pentru intretinere preventiva si intretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante? Da Toate echipamentele din dotarea instalatiei de incinerare sunt prevazute cu instructiuni de folosire si mentenanta, inclusiv instructiuni in caz de avarie si accidente. Departamentul tehnic, prin responsabilii de la fiecare loc de munca. 3 Aveti o metoda pentru descrierea si revizia necesitatii de intretinere? Da Instructiunile de mentenanta Departamentul tehnic 31

32 Responsibilitati Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile) Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta Performanta/acuratetea de monitorizare si masurare Da Instalatia de incinerare tip BIC (Belgia) va fi echipata cu aparatura de monitorizare continua a urmatorilor indicatori: Pulberi totale; TOC; Acid clorhidric (HCl); Acid fluorhidric (HF); (SO x ); (NOx); O 2 ; CO; Dioxine si furani; CO 2 ; Hg; Cd; şi Sb+Co+Cu+Mn+Ni+V. Valorile indicatorilor monitorizaţi vor fi puse la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi. Departamentul de protectia mediului 5 Aveti un sistem prin care identificati principalii indicatori de performanta in domeniul mediului? Da Legislatia de mediu corespunzatoare fiecarui factor de mediu Departamentul de protectia mediului 6 Aveti un sistem prin care puneti la punct si mentineti un program de monitorizare si masurare, cu care puteti activa monitorizarea si imbunatatirea performantei? Da Prin sistemul de monitorizare implementat Departamentul de protectia mediului 7 Aveti un plan de prevenire si combatere a poluarilor in conditii de operare anormale? Da Planul este atasat prezentei solicitari. Departamentul de protectia mediului. Departamentul tehnic. 8 Daca raspunsul de mai sus este DA listati indicatorii principali folositi A se vedea informatii suplimentare 9 Instruire Confirmati ca sistemele de instruire sunt aplicate (sau cel mai tarziu dupa 2 luni de la emiterea autorizatiei integrate de mediu) pentru intreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale; si care cuprinde urmatoarele elemente: Da Autorizatia integrata de mediu si documentele rezultate din implementarea sistemului ISO La cca. 6 luni de la emiterea Autorizatiei integrate Departamentul de protectia mediului. constientizarea reglementarilor generale din Autorizatia integrata de 32

33 Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsibilitati Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta mediu pentru activitatea si procesele de la locul de munca; constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului in conditii normale si anormale de functionare; constientizarea necesitatii de a raporta abaterea de la conditiile de autorizare integrata de mediu; prevenirea si reactia in cazul aparitiei emisiilor in conditii de operare anormale; 10 Exista o declaratie clara a competentelor si responsabilitatilor necesare pentru posturile cheie? 11 Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (daca exista) si in ce masura va conformati lor? 12 Aveti o procedura scrisa pentru metodologia in cazul investigarii a cazurilor potentiale si actuale de neconformare incluzand luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective? 13 Aveti o procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii? 14 Aveti in mod regulat audituri independente (preferabil) pentru a verifica daca toate Da Fisa postului Conducera unitatii Nu Nu Nu ISO 9001-calitate ISO mediu ISO securitate si sanatate ocupationala Se vor implementa in cca. 6 luni de la obţinerea Autorizaţiei Integrate de Mediu. Procedura va fi definitivata in cca. 6 luni de la primirea Autorizatiei integrate Procedura va fi definitivata in 2 luni de la primirea Autorizatiei integrate In 2 luni de la primirea Autorizatiei integrate se va incheia un contract cu un Conducera unitatii Departamentul de protectia mediului Departamentul de protectia mediului Conducera unitatii 33

34 Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile) Responsibilitati Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus? (Denumiti organismul de auditare) 15 Frecventa acestora este de cel putin o data pe an? 16 Revizuirea si raportarea performantelor de mediu Este demonstrat in mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf al companiei analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare atunci cand este necesar sa se garanteze ca sunt indeplinite si mentinute obligatiile asumate prin politica de mediu si ca acesta politica ramane relevanta? Denumiti postul de conducere cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu 17 Este demostrat in mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an? 18 Este demonstrabil (de ex. proceduri scrise) ca aspectele de mediu sunt incluse in urmatoarele domenii, asa cum sunt cerute de IPPC: controlul modificarii procesului instalatiei; proiectarea si monitorizarea instalatiilor noi, tehnologiei sau altor proiecte importante; Da Da Da Da Da Da organism de auditare Frecventa se va stabili la semnarea contractului si va fi de cel putin o data pe an In maxim 2 luni. Raportul de audit In maxim 2 luni. Raportul de audit Conducera unitatii Seful departamentului de protectia mediului Departamentul de protectia mediului Conducerea unitatii Departamentul de protectia mediului Departamentul de protectia mediului Departament tehnic Departamentul de protectia mediului Departament tehnic 34

35 Responsibilitati Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile) Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta alocarea capitalului; Da Conducerea unitatii alocarea resurselor de operare; Da Conducerea unitatii planificarea si pregatirea; Da Conducerea unitatii Departament economic includerea aspectelor de mediu in desfasurarea normala de functionare; Da Departamentul de protectia mediului politica de achizitii; Da Departament economic evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie). Da Departament economic 19 Face compania rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit ), pentru: Da Rapoarte privind performantele de mediu Departamentul de protectia mediului informatii solicitate de Autoritatea competenta; si Da Toate datele privind activitatea desfasurata si rezultatele monitorizarilor eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate. Da Rapoarte periodice privind eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate. 20 Se fac raportari externe, preferabil prin declaratii publice privind protectia mediului? Da Declaratii publice, intruniri 35

36 Informatii suplimentare Se vor organiza cel putin 2 intalniri anuale cu membrii comunitatilor apropiate si reprezentanti ai ONGurilor si mass media. De asemenea la dezbateri vor fi invitati reprezentantii ai Autoritatilor publice locale, ARPM, APM, Directia Apelor. Cerinta caracteristica a BAT Managementul documentatiei si registrelor Pentru fiecare dintre urmatoarele elemente ale sistemului dumneavoastra de management dati informatiile solicitate. Politici Unde este pastrata Se va stabili la implementarea sistemului Cum se identifica Se va stabili la implementarea sistemului Responsibilitati idem Idem idem Obiective idem Idem idem Evidentele de intretinere idem Idem idem Proceduri idem Idem idem Registrele de monitorizare idem Idem idem Rezultatele auditurilor idem Idem idem Rezultatele revizuirilor idem Idem idem Evidentele privind sesizarile si incidentele idem Idem idem Evidentele privind instruirile idem Idem idem Cine este responsabil Sef departament Implementarea si intretinerea sistemului de management 36

37 SECŢIUNEA 3 Intrări de materii prime 3. INTRĂRI DE MATERII PRIME 3.1. Selectarea materiilor prime Utilizaţi acest tabel pentru a furniza o listă a principalelor materii prime utilizate, precum şi a altora care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. De asemenea arătaţi unde există materii prime alternative care au un impact mai mic asupra mediului şi dacă acestea sunt utilizate. Dacă nu sunt utilizate, explicaţi de ce. Principalele materii prime/ utilizări Deseuri Natura chimică/ compoziţie (Fraze R) 1 ) Codurile deseurilor vor fi trecute in anexa. La realizarea retetei de incinerare se va tine cont de urmatoarele caracteristici ale deseurilor: -puterea calorica -continutul in apa -continutul in halogeni (F, Cl, Br, I) -continutul de sulfuri si azot -cont. de metale grele -cont. de compusi organici stabili termic -cont. de carbon fixat -miscibilitatea -stabilitatea termica Inventarul complet al materialelor (calitativ şi cantitativ) 2,88 t/ora tone/an Ponderea % in produs % in apa de suprafata % in canalizare % in deseuri/ pe sol % in aer 15 % in deseuri 70,14% in aer (din care 70% CO 2 ) 10% concentrat în apă de la epurare 4,86% în apa de suprafaţă Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de ex. degradabilitatea bioacumularea, potentiala, toxicitatea pentru specii relevante) Produs cu risc mare de contaminare a solului, apelor de suprafata si subterane, aerului, si a sanatatii populatiei Exista o alternativa adecvata (pentru cele cu impact potential semnificativ) si va fi aceasta utilizata (daca nu, explicati de ce?) Nu exista o alta alternativa Cum sunt stocate? (A-D) 2 ) Poate constituii materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocata? A se vedea sectiunea 8 Depozit acoperit. Deseurile sunt stocate in recipienti adecvati fiecarui tip de deseu, inainte de a fi introduse la incinerare. 37

38 Carbune activ Bicarbonat de sodiu NaHCO 3 Soda caustica Soluţie 3% Substanta nepericuloasa Material adsorbant (fixare dioxine si furani) Substanta nepericuloasa Material adsorbant folosit în procesul de spălare uscată a gazelor de ardere. Hidroxid de sodiu p-periculos R: 35 S: / kg/h (in funcţie de concentraţia gazelor evacuate) kg/h în funcţie de puterea calorifică a deşeurilor 100% in deseu (amestec de praf + carbune activ epuizat) Nu este cazul Nu exista alternativa si experienta altor instalaţii similare a aratat ca este cel mai bun produs pentru retinerea dioxinelor si furanilor 100% in deşeu Nu este cazul Alături de carbunele activ, este cea mai buna soluţie pentru spălarea uscată a gazelor de ardere 18 l / h 100% deşeu Este manipulat în condiţii de maximă siguranţă şi nu există riscul perturbării factorilor de mediu 1 ) Legea nr. 451/2001 care implementează Directiva 67/548/EC privind clasificarea şi etichetarea substanţelor periculoase. 2 ) A - Există o zonă de depozitare acoperită (i) sau complet îngrădită (ii). B - Există un sistem de evacuare a aerului. C - Sunt incluse sisteme de drenare şi tratare a lichidelor înainte de evacuare. D - Există protecţie împotriva inundaţiilor sau de pătrundere a apei de la stingerea incendiilor Este una dintre cele mai folosite substanţe pentru spălarea umedă a gazelor de ardere Recipienti / containere Recipienti / containere Recipienti speciali pentru acest tip de substanţă. Instalatia de incinerare este destinata incinerarii deseurilor industriale aflate in diverse stari de agregare, a deseurilor provenite din ambalaje contaminate precum şi a deşeurilor medicale. O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel: O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel: - deseuri solide 52% ; cca 35,9 t/zi - deseuri pastoase 30% ; cca t/zi - deseuri lichide 5% ; cca. 5,5 t/zi - ambalaje 11% ; cca. 5,5 t/zi Total = 69 t/zi; t/an 38

39 SECŢIUNEA 5 Emisii de reducerea poluării 3.2. Cerinţele BAT Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate. Cerinta caracteristica a BAT Exista studii pe termen lung care sunt necesar a fi realizate pentru a stabili emisiile in mediu si impactul materiilor prime si materialelor utilizate? Daca da, indicati acest lucru impreuna cu data de finalizare in cadrul programului de conformare Listati orice substitutii identificate si indicati data la care acestea vor fi finalizate, in cadrul programului de conformare. Confirmati faptul ca veti mentine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament? Confirmati faptul ca cercetarile sistematice asupra noilor materii prime cu efecte scazute asupra mediului si a utilizarii acestora vor continua. Confirmati faptul ca aveti proceduri de asigurare a calitatii pentru controlul materiilor prime? Aceste proceduri includ specificatii pentru evaluarea oricaror modificari referitoare la impactul asupra mediului cauzat de impuritatile continute de materiile prime si care modifica structura si nivelul emisiilor. Raspuns În cadrul studiului privind impactul asupra mediului au fost realizate modelări de dispersie pe diverse scenarii. Scenariile care au indicat cele mai mici valori ale emisiilor si imisiilor au stat la baza alegerii tehnologiei de incinerare alese. Da, la 2 luni de la autorizare Nu este cazul Da Retetele de incinerare a deseurilor sunt calculate fuctie de compozitia acestora. Masurile adoptate exclud posibilitatea modificarii impactul asupra mediului Responsibilitate Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta Departament protectia mediului Departament protectia mediului Responsabilul cu implementarea ISO ) Pentru întrebările de mai jos: Dacă 'Da, ne conformăm pe deplin' - faceţi referinţe la documentaţia care poate fi verificată pe amplasament. Dacă 'Nu, nu ne conformăm (sau doar în parte)' - indicaţi data la care va fi realizată pe deplin conformarea. 39

40 1. Descrierea proceselor instalatiei Din descrierea instalatiei si a procedurilor, in legatura cu orice alte documente, trebuie sa reiasa procedura, marimile caractericice ale capacitatii si performantei, felul si cantitatea materiilor prime sau grupelor de substante folosite si a produsului final, efectuarea procedurii(operatia de baza si reactia d ebaza), tipul constructiei si aparatura si masinile folosite, precum si orele de functionare stabilite(zile de la/pana la). Daca se cere o autorizatie pentru o schimbare semnificativa sau o autorizatie partiala, se vor lua in considerare numai acele parti ale instalatiei, care sunt afectate de aceasta schimbare Descrierea trebuie insa sa fie completa, asa incat sa fie posibila verificarea premiselor autorizarii conform cu OUG 152/2005. In special trebuie reliefat ca din instalatie nu se produc sau reflecta efecte negative asupra mediului sau alte pericole. Amenajarile si masurile prevazute pentru diminuarea si determinarea emisiilor trebuie explicate. Trebuie mentionate posibilele reactii sau produse secundare cum ar fi deseurile, chiar si in cazul defectiunilor in procedura de functionare. Componentele principale ale instalaţiei de incinerare a deşeurilor sunt: 1. Silozul de recepţie a deşeurilor cu capacitatea de cca. 750 mc. Deşeul, înainte de a ajunge la incinerare, este cântărit şi este prelevată o probă pentru determinări de laborator. Dupa aceasta, deşeul este descărcat în silozul de recepţie a deşeurilor, unde se afla o macara dotată cu cupă de ridicare cu capacitatea de 5,5 t (pod rulant) şi un echipament de mărunţire cu capacitatea de 30t/h. Deşeul mărunţit ajunge în silozul pentru deşeul mărunţit, de unde este introdus în proces. Macaraua este mutată în poziţia exactă cu ajutorul unui program electronic. Foto 22 - Macara (graifer) Foto 23 - Mărunţitor deşeuri şi buncăr stocare deşeuri 40

41 Mărunţitorul este capabil să mărunţească deşeurile, excepţie făcând butoaiele cu armături, metalele tari şi bucăţile din piatră. Aceste piese mari trebuie îndepărtate din deşeu înainte de mărunţire. Prepararea deşeului constă în reducerea dimensiunilor şi amestecarea deşeurilor, în vederea realizării reţetei cerută la incinerare (reţeta trebuie să respecte în primul rând puterea calorifică). 2. Echipamentul de introducere a deşeului în proces Acest echipament este dotat cu o cupă, cu un volum de 5 m 3. Cupa este dotată cu o hotă cu sistem de ventilaţie pentru a preveni mirosurile. Aerul poluat este introdus in incinerator. Echipamentul de alimentare are două stăvilare, operate hidraulic, ce previn arderea. Parţile echipamentului ce intră în contact cu focul sunt răcite cu apă. Foto 24 - Cupă (buncăr) deşeuri dotată cu împingător hidraulic de alimentare a cuptorului rotativ Deşeurile lichide sunt stocate în 4 bazine subterane cu capacitatea fiecare de 60 mc, din rezervoare deseurile lichide sun pompate in cuptorul rotativ cu ajutorul unui injector. 3. Cuptorul rotativ Incineratorul este echipat cu un cuptor rotativ pentru arderea deşeurilor, cu diametrul de Ø= 3,02 m si lungimea de 9,96 m. si un volum de 30mc Cuptorul rotativ este robust şi poate incinera aproape orice tip de deşeu, indiferent de tipul şi compoziţia acestuia. În special, cuptoarele rotative sunt foarte larg utilizate la incinerarea deşeurilor periculoase. Tehnologia este de asemenea folosită şi în cazul deşeurilor spitaliceşti, majoritatea 41

42 deşeurilor periculoase spitaliceşti fiind incinerate la temperaturi înalte în cuptoare rotative. Cuptorul rotativ constă într-un vas cilidric usor înclinat faţă de orizontală, unghiul de înclinare faţă de orizontală este de cca Vasul este asezat pe nişte role, permiţând rotirea cuptorului în jurul axei sale. Foto 25 - Cuptor rotativ Deşeul este transportat prin cuptor gravitaţional, în timpul rotirii cuptorului. Injecţia directă se foloseşte în cazul deşeurilor lichide, gazoase sau păstoase (pompabile). Cuptorul rotativ este echipat cu un arzător tip RS 800 MBLU 8100 kw pentru gaze naturale si un injector pentru deseuri lichide si pastoase. Foto 26 - Arzător Timpul de rezidenţă a materiilor solide în cuptor este determinat de către unghiul cu orizontala a vasului şi de către rotaţie: pentru atingerea unei arderi optime a deşeului este necesar un timp de rezidenţă de minute. 42

43 Foto 27 Cuptorul rotativ (vedere din interior) Nivelul de carbon organic total (COT) din cenuşă este sub 3 %, cu valori obişnuite de 1-2%. Zgura rezultată este evacuată cu un echipament special, se depozitează în containere şi este evacuata pentru depozitare finală la depozitul pentru deşeuri periculoase/nepericuloase aflat în imediata vecinătate. Foto 28 - Zonă evacuare cenuşă Cuptorul rotativ poate arde deşeuri solide, lichide, gazoase şi nămoluri de la epurarea apelor. Materialele solide sunt alimentate printr-un dispozitiv ne-rotativ; deşeurile lichide sunt injectate direct în cuptor prin nişte ajutaje; deşeurile pompabile şi nămolurile sunt introduse în cuptor prin intermediul unui tub răcit cu apă. Incineratorul este dotat cu un sistem automat de îndepartare a cenuşii, care este capabil să funcţioneze continuu timp de 24 ore/zi. 43

44 Rotaţia cuptorului este de 1,5 rot/min. Aceasta poate fi schimbată prin modificarea frecvenţei motorului. Temperatura in camera primară este de aprox. 900 C. În cuptorul rotativ, în vederea topirii sedimentelor de nămol, temperatura este cuprinsa intre C. În vederea pornirii arderii, se foloseşte gazul natural până la atingerea temperaturii de 850 C. Cuptorul este prevazut cu sonde pentru masurarea temperaturii. Cuptorul se roteşte uşor pentru a permite amestecarea deşeurilor solide, lucru ce asigură o expunere totală la temperatura înalta din cuptor, asemenea rotaţiei unui uscător de rufe ce maximizează expunerea hainelor la aerul cald din uscător. Un ventilator mare trage aer în exces (ce conţine oxigen) în sistem pentru a creşte eficienţa combustiei. Flacăra şi temperatura înaltă din cuptor provoacă conversia deşeurilor organice şi a unora metalice din solide sau lichide în gaze. Aceste gaze fierbinţi trec în camera secundară. Orice material anorganic (metale, precum zinc sau plumb) ce nu au fost transformate în gaze ies sub formă de cenuşă, pe la capătul cuptorului, într-un container pentru evacuarea finală. 4.Camera de post-combustie În vederea creşterii capacităţii de epurare a gazelor reziduale evacuate în atmosferă (în special dioxine şi furani), sunt adaugate si 2 camere post-combustie cu dimensiunile de Ø=2,7m si lungimea de 8 m. Arzator tip RS 800 MBLU 8100 kw pentru gaze naturale. Se efectuează aprinderi suplimentare, pentru a menţine temperatura necesară unei arderi complete a gazelor. Temperatura este mai mare de C, cu un timp de rezidenţă de 3,1 secunde, în condiţii ce permit amestecarea adecvată în camera de post-combustie. Camerele sunt prevazute cu sonde pentru monitorizarea temperaturii. Foto 29 Camera postcombustie Foto 30 - Camera postcombustie 2 prevăzută cu coş de avarie 44

45 Prevederea de combustibili auxiliari pentru atingerea şi menţinerea condiţiilor operaţionale este considerată a fi BAT (Best Available Techniques Cele mai bune tehnici disponibile). Eficienţa distrugerii este de 99,9999%, în cazul tratării deşeurilor ce conţin sau sunt contaminate cu POP (poluanţi organici persistenţi). Camera post combustie 2 este prevazuta cu cos de avarie. Flacăra şi căldura rup legăturile chimice ale compuşilor oganici gazoşi în atomi. Aceşti atomi se recombină cu oxigenul din aerul din cameră şi formeză compuşi stabili alcătuiţi în principal din chimicale nepericuloase, precum dioxid de carbon şi apa (abur). 5. Turn de racire In turnul de racire gazele sunt racite pana la C de unde ajung in cazanul de aburi. Racirea se face cu aer cu ajutorul unui ventilator de Nmc/h. Foto 31 - Turn de răcire 6. Boiler (schimbător de căldură) şi turbină Gazele arse încinse vor fi răcite într-un boiler. Boilerul este capabil să producă 15,5 t abur/h, în funcţie de valoarea calorifică a deşeurilor incinerate. Presiunea aburului saturat este de 21,5 bari. Gazele arse sunt răcite la 200 o C. Tuburile de transfer de caldură sunt curăţate cu ajutorul sistemului cu ultrasunete. Foto 32 - Boiler 45

46 Aburul din boiler se foloseşte pentru generarea de energie electrică cu ajutorul unei turbine şi furnizarea de agent termic pentru spaţiile administrative şi procesele tehnologice ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. (de ex. uscarea deşeurilor). Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este refolosita in proces. Capacitatea de generare energie electrica: 650 kwh. Foto 33 - Turbină e. Epurarea gazelor reziduale Gazele reziduale sunt tratate atât printr-un sistem uscat cât şi printr-un sistem umed. 1. Spălarea uscată a gazelor Gazele astfel racite sunt tratate in continuare cu bicarbonat de sodiu si carbune activ si trecute prin filtrele sac. Alimentarea cu bicarbonat de sodiu se face dintr-un siloz cu capacitatea de 40 mc prin intermediul unui dozator, iar cu carbune activ dintr-un siloz cu capacitatea de 1 mc prin intermediul unui dozator. Foto 35 - Siloz cărbune activ Foto 34 - Siloz bicarbonat de sodiu 46

47 Filtre sac Filtru sac constă din saci filtranţi. Viteza gazelor arse prin mediu filtrant este mai mică de 1 cm/s, pentru a oferi suficient timp de filtrare. Pentru menţinerea constantă a presiunii, ce scade în timp, se face o răcire regulată cu ajutorul unui jet de aer. Filtre saci 2 buc a 3 module fiecare cu suprafata filtranta de 1700 mp. Foto 36 - Filtre sac Sub filtre se afla doua instalatii de colectare a prafului amestecat cu bicarbonat, carbune activ, colectarea se face prin vibrare in saci big-bag. Daca cantitatea de absorbtie a carbunelui activ din praf este mai mare de 50% acesta se refoloseste in caz contrar se evacueaza la depozitul de deseuri periculoase. 2. Scruber (Spălarea umedă) Gazele arse ce ies din filtrele sac intră în coloana spălătorului umed. Gazele sunt spalate cu solutie de hidroxid de sodiu 30%. Capacitatea scuberului este 30 mc. Controlul poluării îndeplineşte standardele de emisie în aer impuse de Directiva 2000/76/EC. Foto 37 - Scrubber Sistemul foloseşte hidroxid de Na pentru a neutraliza gazele acide precum: (SO x ), H 2 SO 4, a acidul clorhidric (HCl), HF ce se regăsesc în gazele arse. 47

48 f. Monitorizarea emisiilor Monitorizarea emisiilor rezultate din procesul de ardere se va face continuu si neintrerupt si vor fi asistate electronic de catre un program performant aplicat calculatoarelor de control (evitandu-se eroarea umana). Sistemul de monitorizare a emisiilor in atmosfera din cadrul instalatiei de incinerare va dispune de o interfaţă uşor intuitivă care va fi făcută publică în permanenţă putând fi, astfel, consultată de toţi factorii interesaţi (autorităţi, public interesat etc.). Instalaţia de monitorizare continuă a emisiilor constă din analizoare de gaze amplasate într-o cabină aflată la baza coşului. Următorii poluanţii ai aerului vor fi măsuraţi continuu: ü Pulberi totale; ü TOC ü Acid clorhidric (HCl); ü Acid fluorhidric (HF); ü (SO x ); ü (NOx)); ü O 2, ü CO, ü Dioxine si furani ü CO 2 ü Metale grele Cadmiu Mercur Sb+Co+Cu+Mn+Ni+V Foto 38 - Cabină monitorizare continuă emisii g. Sistemul de evacuare a gazelor arse Sistemul de evacuare a emisiilor este compus din: - exhaustor cu o capacitate de Nmc/h; - coş evacuare cu înălţimea de 30 m, diametrul la bază de 1,6 m lar la partea superioară de 1,0 m. Foto 39 - Exhaustor Foto 40 - Coş evacuare gaze 48

49 Instalatia de incinerare este destinata incinerarii deseurilor industriale aflate in diverse stari de agregare, a deseurilor provenite din ambalaje contaminate precum şi a deşeurilor medicale. O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel: O proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel: - deseuri solide 52% ; cca 35,9 t/zi - deseuri pastoase 30% ; cca t/zi - deseuri lichide 5% ; cca. 5,5 t/zi - ambalaje 11% ; cca. 5,5 t/zi Total = 69 t/zi; t/an Descrierea procesului tehnologic Deseurile ajung in buncarul de stocare, de aici cu ajutorul graifarului in tocator unde are loc maruntirea acestora. Apoi tot cu ajutorul grafarului ajung in ecluza de alimentare a cuptorului rotativ. Din ecluza sunt alimentate in cuptor cu ajutorul impingatorului hidraulic. In cuptorul rotativ are loc arderea acestora la o temperatura cuprinsa intre C. Gazele obtinute ajung in postcombustie 1 unde sunt arse la temperatura de C, dupa care ajung in postcombustie 2 si in turnul de racire. In turnul de racire gazele sunt racite pana la C de unde apoi ajung in cazanul de abur (boiler). In boiler acestea sunt racite pana la temperatura de 200 grade C de unde apoi sunt dirijate catre cele doua filtre unde are loc filtrarea acestora. Până să ajungă în filtre, gazele sunt spălate în sistem uscat cu bicarbonat de sodiu şi cărbune activ. Din filtre gazele ajung in scruber unde sunt spalate cu solutie NaOH si racite pana la 110 grade C si apoi ajung in exhaustor si sunt evacuate la cos. Aburul obtinut in boiler ajunge in turbina unde are loc producerea curentului electric. Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este introdusa din nou in flux. Intreaga instalatie este prevazuta cu un sistem de aer comprimat care asigura functionarea in conditii de siguranta a instalatiei in caz de avarie limitata a energiei electice. 49

50 Materiale si combustibili folositi Tabel nr. 2 Materiale şi combustibili folosiţi Intrari in proces (Substante chimice, combustibili, energie electrica, apa ) u.m Cantitate Deseuri kg/h 2880 tone/an Energie electrica kw/h 950 Carbune activ * kg/h 2-20 Bicarbonat de sodiu - NaHCO 3 * kg/h Gaze naturale (metan G20) ** Nmc/h/arzator Apa dedurizata pentru boiler (din BWT) mc/h 5 Apa de racire a intregului sistem mc/h 17,3 Solutie soda caustica NaOH 3% l/h 18 * functie de concentratia gazelor evacuate ** functie de puterea calorifica a deseurilor Avantaje prezentate de instalatia de incinerare propusa a fi pusa in functiune: Fazele procesului de ardere sunt separate una de cealalta si reglate individual. Datorita acestui fapt, respectarea valorilor emisiilor admise nu constituie o problema din punct de vedere al protectiei mediului. Proces stabil de ardere, datorita caruia este admisa folosirea materialelor de ars de diverse compozitii. Reducerea cu 85% a volumului si masei deseurilor tratate, ceea ce reduce considerabil costul distrugerii si neutralizarii deseurilor. Recuperarea caldurii si folosirea acesteia in scopuri menajere si industriale, ceea ce face ca instalatia sa fie rentabila din punct de vedere economic. Generarea, prin procesul de incinerare, a unei cantităţi de electricitate de 650 kwh care va fi furnizată în reţeaua de electricitate naţională. Activitatile de punere in functiune si eventuale reparatii vor fi asigurate de firma furnizoare iar intretinerea va fi facuta de personalul de deservire a instalatiei de incinerare. 50

51 Activitatea se va desfasura cu personal special instruit in acest scop, instruirea facandu-se de catre specialistii firmei ce furnizeaza instalatia de incinerare. Avand in vedere specificul de activitate, nu rezulta produse finite. In urma activitatii societatii rezulta următoarele tipuri de deşeuri: Cantitati rezultate (% din t/an): - cenusa, zgura : 12% t/an - praf + carbune activ epuizat : 2% t/an - materiale feroase : 1% -230 t/an Deseurile vor fi evacuate la depozitul zonal conform pentru deseuri periculoase sau nepericuloase ale SC Vivani Salubritate pe baza de contract, functie de determinarile de laborator. Deseurile feroase vor fi valorificate de firme autorizate. 51

52 Deseuri solide Deseuri lichide şi păstoase pompabile DIAGRAMA FLUX A PROCESULUI DE INCINERARE Abur Apă dedurizată 22 Apă distilată Fig. 41 Diagrama flux a procesului de incinerare Legendă: 1, 2, 3, 4. Rezervoare stocare deşeuri lichide şi păstoase pompabile; 5. Buncăr descărcare deşeuri solide; 6. Buncăr stocare deşeuri mărunţite; 7. Tocător deşeuri; 8. Cupa de alimentare a cuptorului; 9. Sistem special de alimentare cu deşeuri medicale; 10. Împingător hidraulic pentru alimentarea cuptorului cu deşeuri; 11. Cuptor rotativ; 12. Transportor tip raclet pentru colectarea cenuşii şi buncăr cenuşă; 13. Arzătoare; 14. Camera postcombustie 1; 15. Camera postcombustie 2; 16. Coş de avarie prevăzut cu clapeta de siguranţă; 17. Turn de răcire gaze arse; 18. Boiler; 19. Tobă cu abur (steam drum); 20. Turbină generare curent electric; 21. Post TRAFO; 22. Condensor; 23. Tanc apă distilată; 24. Staţie tratare apă BWT; 22. Siloz bicarbonat de sodiu; 23. Siloz cărbune activ; 27. şi 28. Filtre sac; 26. Colectare amestec de pulberi, bicarbonat de sodiu şi cărbune activ; 30. Scrubber (spălare umedă gaze) 31. Sodă caustică (NaOH); 32. Exhaustor; 33. Coş evacuare (h=30 m); 34. Cabină monitorizare continuă emisii; 35. Senzori monitorizare continuă emisii 52

53 PREZENTAREA SCHEMATICĂ A ACTIVITĂŢILOR CORELATE CU PROCESUL TEHNOLOGIC Colectare deseu (dupa compozitie, putere calorifica) Transport autorizat de la generatori la instalatia de incinerare Receptie deseuri si depozitare temporara Apa pentru racire Apa pentru spalarea umeda a gazelor arse Instalatie dedurizare apa Determinari de laborator (pentru stabilirea retetei de incinerare) Instalatie de incinerare Emisii in atmosfera Cos evacuare cu monitorizare continua Gaz metan Energie electrica Bicarbonat de sodiu(var) Carbune activ Hidroxid de sodiu Enrgie electrica Reteaua electrica de distributie Abur Agent termic spaţii administrative Zgura si cenusa Pulberi de la la filtrare Depozit deseuri periculoase si/sau nepericuloase Statie de epurare Ape uzate Evacuare ape epurate p. Crivaie 53

54 3.3. Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime) Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate Cerinţa caracteristică a BAT A fost realizat un audit al minimizării deşeurilor? Indicaţi data şi numărul de înregistrare al documentului. Notă: Referire la H.G. nr. 856/2005 Listaţi principalele recomandări ale auditului şi data până la care ele vor fi implementate. Anexaţi planul de acţiune cu măsurile necesare pentru corectarea neconformităţilor înregistrate în raportul de audit. Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificaţi principalele oportunităţi de minimizare a deşeurilor şi data până la care ele vor fi implementate. Indicaţi data programată pentru realizarea viitorului audit. Confirmaţi faptul că veţi realiza un audit privind minimizarea deşeurilor cel puţin o dată la doi ani. Prezentaţi procedura de audit şi rezultatele/recomandările auditului precum şi modul de punere în practică a acestora în termen de 2 luni de la încheierea lui. Răspuns Instalatia este BAT si cantitatea de deseuri rezultate este de cca. 15% din materialul incinerat - Deseurile rezultate de la incinerare: cenusa, zgura: 2760 t/an; praf + carbune activ epuizat: 460 t/an; materiale feroase: 230 t/an ( ; *; *; *; ; *; ; *; ) - deşeuri (nămoluri) rezultate de la staţia de epurare ( *, ): 27,5 t/zi; 8855 t/an - colectare selectiva a deseurilor menajere (0,5 mc/lună) Da Responsibilitate Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta Departament protectia mediului Responsabilul cu implementarea ISO Departament protectia mediului Departament protectia mediului Responsabilul cu implementarea ISO

55 3.4. Utilizarea apei Consumul de apă Sursa de alimentare cu apa (de ex. rau, ape subterane, retea urbana) Volum de apa captat (m 3 /an) Utilizari pe faze ale procesului % de recircularea apei pe faze ale procesului % apa reintrodusa de la statia de epurare in proces pentru faza respectiva Ape subterane Ape subterane Ape subterane Ape subterane Apă pentru boiler Apă de racire pentru intregul proces 43,25% din cantitatea care intra 0% 100% 0% Apă menajera 0% 0% Apă spalare 0% 0% Compararea cu limitele existente Sursa valoarii limita Valoarea limita Performanta companiei BAT 0,4 mc/tona 1,3 mc/zi 6,0 mc/tona* 414,72 mc/zi* * Datele se vor revizui după efectuarea probelor tehnologice ale instalaţiei 55

56 Cerinţele BAT pentru utilizarea apei Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate. Responsibilitate Indicati persoana sau Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta A fost realizat un studiu privind utilizarea Nu eficienta a apei? Indicati data si numarul documentului respectiv. Listati principalele recomandari ale acelui studiu si data pana la care recomandarile vor fi implementate Daca un Plan de actiune este disponibil, este mai convenabil ca acesta sa fie anexat aici. Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de apa? Daca DA, descrieti succint mai jos principalele rezultate. Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat, identificati principalele oportunitati de imbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data pana la care acestea vor fi (sau au fost) realizate. Indicati data pana la care va fi realizat urmatorul studiu. Confirmati faptul ca veti realiza un studiu privind utilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca si perioada de revizuire a autorizatiei integrate de mediu si ca veti prezenta metodologia utilizata si rezultatele recomandarilor auditului intr-un interval de 2 luni de la incheierea acestuia. Nu. Minimizarea cantitatilor de apa folosite la spălarea incintelor prin folosirea unor pompe cu jet sub presiune. La 2 luni de la autorizare Da Departament protectia mediului Sistemele de canalizare Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel încât să se evite poluarea apei meteorică. Acolo unde este posibil aceasta trebuie reţinută pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat, trebuie evacuat separat. Care este practica pe amplasament? Apele rezultate din procesul tehnologic sunt colectate printr-un sistem de canalizare si evacuate pentru tratare in statia de epurare Sistem de canalizare ape uzate tehnologice si menajere - Apele tehnologice de la racirea instalatiilor si de la spalare sunt conduse printr-un sistem de canalizare din PVC cu Ø= 200 mm la statia de epurare. - Apele menajere au un sistem de colectare separat din PVC cu Ø= 110 mm de unde sunt conduse la statia de epurare Cantitati ape uzate evacuate la statia de epurare - Ape uzate menajere: Q mediu zi = 0,15 mc/h; mc/an 56

57 - Ape uzate tehnologice Q mediu zi = 0,66 mc/h; 5840 mc/an Sistem de canalizare ape pluviale Apele pluviale de pe amplasament vor fi colectate prin guri de scurgere, prevazute cu capace carosabile si sistem de canalizare din tuburi PP cu Ø=315x7,7 mm. Sistemul este dimensionat pentru o capacitate de 82,94 l/s. Apele astfel colectate vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi cu deznisipator (Q = 90 l/s) si apoi stocate in bazinul cu ape de racire si apoi evacuate prin pompare in canalizarea care duce spre p. Crivaie impreuna cu apele epurate. Canalizare pentru evacuarea apelor tratate in p. Crivaie Apele tratate din statia de epurare si apele pluviale trecute prin separator impreuna cu o parte din apele de racire vor fi evacuate conf NTPA 001/2005, printr-o conducta din PVC cu Ø=200 mm, prin pompare, si cu lungimea de 2,5 km, in p. Crivaie prin intermediul unui disipator de energie Recircularea apei Apa trebuie recirculată în cadrul procesului din care rezultă, după epurarea sa prealabilă, dacă este necesar. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ea trebuie recirculată în altă parte a procesului care necesită o calitate inferioară a apei; să se identifice posibilităţile de substituţie a apei cu sursele reciclate, trebuie identificate cerinţele de calitate a apei asociate fiecărei utilizări. Fluxurile de apă mai puţin poluate, de ex. apele de răcire, trebuie păstrate separat acolo unde este necesară reutilizarea apei, posibil după o anumită formă de tratare. Apa pentru răcire se va recircula în proporţie de cca. 43%, restul fiind pierderi în purjă de aburi, pierderi care se vor completa Alte tehnici de minimizare Sistemele de răcire cu circuit închis trebuie utilizate acolo unde este posibil; în final, apele uzate vor necesita o formă de epurare. Totuşi, în multe solicitări, cea mai bună epurare convenţională a efluentului produce o apă de bună calitate care poate fi utilizată în proces direct sau amestecată cu apa proaspătă. Atunci când calitatea efluentului epurat poate varia, el poate fi reciclat în mod selectiv, atunci când calitatea este corespunzătoare, şi condus spre evacuare atunci când calitatea scade sub nivelul pe care sistemul îl poate tolera. Operatorul/titularul activităţii trebuie să identifice cazurile în care apa epurată din efluentul staţiei de epurare poate fi folosită şi să justifice atunci când aceasta nu poate fi folosită. De exemplu, costul tehnologiei cu membrane continuă să scadă. Ele pot fi aplicate fluxurilor proceselor individuale sau efluentului final de la staţia de epurare. În final, ele vor putea înlocui complet staţia de epurare, ducând la reducerea semnificativă a volumului efluentului. Concentraţia efluentului rămâne totuşi însemnată, dar, acolo unde debitul este suficient de mic, şi în particular acolo unde căldura reziduală este disponibilă pentru epurarea ulterioară prin evaporare, poate fi realizat un sistem al cărui efluent poate fi redus la zero. Dacă este cazul, Operatorul trebuie să evalueze costurile şi beneficiile utilizării acestui tip de epurare. Apele tehnologice vor fi epurare în staţia de epurare de pe amplasament, dotată cu modul de epurare biologica, ultrafiltrare şi osmoză inversă. 57

58 Pentru apele de intrare în instalaţie, a fost prevăzută pe amplasament o staţie BWT care menţine anumiţi parametri (conductivitate, duritate etc.) ai apei sub anumite limite, altfel s-ar pune în pericol funcţionarea anumitor componente ale instalaţiei, în principal a boilerului. Având în vedere faptul că efluentul evacuat din staţia de epurare nu îndeplineşte parametrii de intrare pentru care staţia BWT a fost proiectată, nu se poate lua în considerare reintroducerea efluentului în procesul tehnologic. Efluentul va fi evacuat printr-o conductă din PVC cu Ø=200 mm şi lungimea de 2,5 km, prin pompare, în p. Crivaie Apa utilizată la spălare - Spalarea /dezinfectarea incintelor se va face cu substanţe biodegradabile. Pentru minimizarea cantitatilor se va folosi pompe cu jet sub presiune. - spalarea incintelor se va face prin aspirare, frecare sau ştergere - se vor ţine un control strict al tuturor furtunelor şi echipamentelor de spălare. Există alte tehnici adecvate pentru instalaţie? Nu. 4. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI 4.1. Inventarul proceselor Numele procesului Incinerare deseuri Numărul procesului (dacă e cazul) Descriere Capacitate maximă t/an; 2880 kg/ora 4.2. Descrierea proceselor Prezentaţi diagrama/diagramele fluxurilor procesului tehnologic al activităţilor pentru a indica principalele faze ale procesului şi pentru a identifica mijloacele prin care materialele sunt transferate de la o activitate la alta. 58

59 Intrari (materii prime/utilitati) Proces si produs Rezultate (produs/deseuri/e misii) deseuri industriale + spitalicesti Gaz natural Energie electrică Incinerare o C Zgura si cenusa Praf+cărbune activ epuizat Materiale feroase Agent termic Energie electrică Filtrare gaze Emisii in aer Ape uzate Staţia de epurare Nămoluri 4.3. Inventarul ieşirilor (produselor) Nu este cazul Inventarul ieşirilor (deşeurilor) Numele procesului Incinerare deseuri industriale si spitalicesti periculoase Numele şi codul deşeului şi denumirea emisiei - Deseurile rezultate de la incinerare: cenusa, zgura: 2760 t/an; praf + carbune activ epuizat: 460 t/an; materiale feroase: 230 t/an ( ; *; *; *; ; *; ; *; ) - deşeuri (nămoluri) rezultate de la staţia de epurare ( *, ): 27,5 t/zi; 8855 t/an Ref HG 856/2002 Deşeul, impactul emisiei Se vor depozita la un depozit de deseuri periculoase/nepericuloase dupa caz Cantitatea 3450 t/an; 8855 t /an - colectare selectiva a deseurilor menajere (0,5 mc/lună) pulberi mg/nmc maxim 10 mg/nmc dioxine si furani maxim 0,1 ng/mc HCl mg/nmc HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completată şi Impact nesemnificativ datorat instalatiei de 0,5 mc/lună 225 kg/an 0,06 kg/an 223 kg/an 59

60 HF mg/nmc NOx - 55,68 mg/nmc SO2 30,08 mg/nmc CO 4,48 mg/nmc modificată de Hotărarea de Guvern nr. 268/2005 OM 756/2004 epurare a gazelor si a filtrelor sac pentru retinerea pulberilor 461 kg/an kg/an kg/an 1610 kg/an As +Pb +Cr+Sb+Cu+Ni 30 kg/an 0,0834 mg/nmc Hg 0, mg/nmc 1,2 kg/an Cd 0, mg/nmc 0,85 kg/an 4.5. Diagramele elementelor principale ale instalaţiei Diagramele elementelor principale ale instalaţiei acolo unde sunt importante pentru protecţia mediului; de ex.: tratare cu saramură, tratare cu var, degresare, tăbăcire, instalaţie de acoperire, sisteme de extracţie, capacităţi de ventilare, instalaţie de reducere a emisiilor, înălţimea coşurilor. Cos evacuare gaze epurate h=30m Spălare umedă a gazelor cu sodă caustică Filtru sac Spălare uscată a gazelor cu bicarbonat de sodiu şi cărbune activ Gaze cu dioxine si furani Deseuri industriale si spitalicesti Gaze naturale Instalatie incinerare Cenusa si zgura Praf + cărbune activ epuizat Materiale feroase Fig. 42 Diagrama elementelor principale ale instalaţiei 60

61 4.6. Sistemul de exploatare Ţinând cont de informaţiile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului date în diagramele de mai sus, în secţiunile referitoare la reducere şi în diagramele conductelor şi instrumentelor, furnizaţi orice alte descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul în care sistemul de exploatare include informaţiile de monitorizare a mediului. Parametrul instalatiei/sectiei/p artii de instalatie Cantitatea de deseuri Amestec optim gaz natural/deseu functie de puterea calorica a deseurilor Inregistrat Da/Nu Alarmă (N/L/R) 4 Ce reactie a procesului rezulta din acest parametru? Da L Nu se produce incinerarea conf. instructiunilor Da L Incinerarea nu se produce la temperatura indicata Dupa cat timp reactioneaza sistemul? (secunde/ minute/ ore daca nu este cunoscut cu precizie) minute Minute Emisii in aer peste limita admisa Reglare aer in instalatie Da L, Poluarea aerului Secunde Da L Poluarea aerului Secunde 4 ) N = Fără alarmă; L = Alarmă la nivel local; R = Alarmă dirijată de la distanţă (camera de control) Informaţii suplimentare despre sistemul de exploatare Procese in cadrul instalatiei de incinerare Deseurile ajung in buncarul de stocare, de aici cu ajutorul graifarului in tocator unde are loc maruntirea acestora. Apoi tot cu ajutorul grafarului ajung in ecluza de alimentare a cuptorului rotativ. Din ecluza sunt alimentate in cuptor cu ajutorul impingatorului hidraulic. In cuptorul rotativ are loc arderea acestora la o temperatura cuprinsa intre C. Cuptorul este prevăzut cu senzor automat de temperatură şi cu un arzător care va suplimenta temperatura în cazul în care aceasta se va afla sub limita minimă de C. cuptorul este prevăzut, de asemenea, şi cu un injector pentru deşeuri lichide şi păstoase. Gazele obtinute ajung in camera de postcombustie 1 unde sunt arse la temperaturi cuprinse între C, dupa care ajung in camera de postcombustie 2 si in turnul de racire. Camera de postcombustie 1 este prevăzută cu un arzător combinat pentru menţinerea temperaturii între C. In turnul de racire gazele sunt racite pana la C de unde apoi ajung in cazanul de abur (boiler). In boiler acestea sunt racite pana la temperatura de 200 grade C de unde apoi sunt dirijate catre cele doua filtre unde are loc filtrarea acestora. Până să ajungă la filtre, gazele de ardere sunt tratate cu bicarbonat de sodiu şi cărbune activ. 61

62 Din filtre, gazele ajung in scruber unde sunt spalate cu solutie NaOH si racite pana la 110 grade C si apoi ajung in exhaustor si sunt evacuate la cos. Coşul este prevăzut cu senzori pentru monitorizarea continuă a emisiilor. Instalaţia de monitorizare continuă a emisiilor constă din analizoare de gaze amplasate într-o cabină aflată la baza coşului. Următorii poluanţii ai aerului vor fi măsuraţi continuu: ü Pulberi totale; ü TOC ü Acid clorhidric (HCl); ü Acid fluorhidric (HF); ü (SO x ); ü (NOx)); ü O 2, ü CO, ü Dioxine si furani ü CO 2 ü Metale grele Cadmiu Mercur Sb+Co+Cu+Mn+Ni+V Aburul obtinut in boiler ajunge in turbina unde are loc producerea curentului electric. Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este introdusa din nou in flux. Intreaga instalatie este prevazuta cu un sistem de aer comprimat care asigura functionarea in conditii de siguranta a instalatiei in caz de avarie limitata a energiei electice. Toţi senzorii şi parametrii de funcţionare ai instalaţiei, inclusiv datele de emisie de la monitorizarea continuă, vor fi cuplaţi la un panou de comandă central de unde vor fi monitorizaţi în permanenţă de operatori umani şi computerizaţi. Toate procesele vor putea fi ajustate de la panoul de comandă astfel încât să corespundă cu cerinţele procesului tehnologic. Datele de emisie ale instalaţiei vor fi făcute publice pe site-ul companiei şi vor putea fi accesate în orice moment de reprezentaţii APM Ialomiţa. 62

63 Date tehnice ale instalaţiei MJ/kg. Model U.m. BIC Capacitate Capacitate termica GJ/h 60 Volum de intrare kg/h 2880 Timpul maxim de incarcare zilnica h 24 Capacitatea maxima zilnica t/zi 69,12 Combustia Volumul camerei de combustie m 3 30 Capacitatea arzatorului MW 8,1 Temperatura de incinerare C Timpul de rezidenţă minute Post-combustia Volumul camerei de post-combustie m 3 2 buc x 45,78 Capacitatea arzatorului MW 8,1 Temperatura post-combustiei C Timpul de rezidenţă s 3,1 Curatarea gazelor arse Sistemul de filtrare a gazelor arse cu filtru sac Aria de filtrare m Viteza maxima de filtrare cm/sec 1 Temperatura maxima a gazelor C 200 Consum Energie electrică kwh 950 Alternativ: gaz natural Nm 3 /h Carbune activ kg/h 2-20 Bicarbonat de sodiu kg/h Sodă caustică soluţie 3% l/h 18 Apă dedurizată pentru boiler (din BWT) mc/h 5 Apa de răcire pentru întregul sistem mc/h 17,3 Toate datele se bazeaza pe un deseu cu puterea calorica cuprinsă între 12 şi 16 Toate datele referitoare la consum sunt valori teoretice, ele depinzand in mare masura de compozitia deseului si de conditiile de operare. Asadar, ele sunt doar informative la acest moment si nu garantate Condiţii anormale Protecţia în timpul condiţiilor anormale de funcţionare, cum ar fi: pornirile, opririle şi întreruperile momentane. Ţinând cont de informaţiile din Secţiunea 10 privind monitorizarea în timpul pornirilor, opririlor şi întreruperilor momentane, furnizaţi orice informaţii suplimentare necesare pentru a explica modul în care este asigurată protecţia în timpul acestor faze. 63

64 4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare Identificaţi omisiunile în informaţiile de mai sus, pentru care Operatorul/titularul activităţii crede că este nevoie de studii pe termen mai lung pentru a le furniza. Includeţi-le şi în Secţiunea 15. Proiecte curente in derulare Rezumatul planului studiului Nu este cazul, instalatia este conform BAT Studii propuse 4.8. Cerinţe caracteristice BAT Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT, demonstrând că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative. Parametru (unitatea de masura) Poluanti in aer Deseuri - Reziduuri finale (zgura si cenusa) Recuperare caldura (agent termic) Recuperare energie electrică Tehnici alternative propuse de titular Valori limita Conform celor mai bune tehnici disponibile Conform 1. HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completată şi modificată de Hotărarea de Guvern nr. 268/ OM Mediului si Gospodaririi apelor 756/2004 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor Max. 140 kg/t deseu; Instalaţie incinerare Conform 1. HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completată şi modificată de Hotărarea de Guvern nr. 268/ OM Mediului si Gospodaririi apelor 756/2004 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor Max. 120 kg/t deseu; 0,647 MWh/t 0,714 MWh/t 0,168 MWh/t 0,226 MWh/t Asigurarea funcţionarii corespunzătoare prin: asigurarea tuturor procedurilor conf. instructiunilor de functionare a instalatiilor - realizarea retetelor de incinerare functie de caracteristicile deseurilor - controlul arderii - controlul emisiilor 64

65 Implementarea unui sistem eficient de management al mediului Dupa cum am mentionat in capitolele anterioare, instalatia este prevazuta cu sistem de monitorizare continua a emisiilor si afisare a parametrilor, inclusiv la APM Ialomiţa. Toţi senzorii şi parametrii de funcţionare ai instalaţiei, inclusiv datele de emisie de la monitorizarea continuă, vor fi cuplaţi la un panou de comandă central de unde vor fi monitorizaţi în permanenţă de operatori umani şi computerizaţi. Toate procesele vor putea fi ajustate de la panoul de comandă astfel încât să corespundă cu cerinţele procesului tehnologic Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă - Planul este compus din: - Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale - Planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice Prevede planul măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre situaţiile de urgenţă, responsabilii de punerea în practică a acestor măsuri sunt instruiţi, se fac simulări şi exerciţii periodice? Accidente posibile 1.Incarcari peste limitele admise a apelor tehnologice uzate prin sistemul de drenaj si/sau in apele subterane 2.Imprastierea(răsturnarea) deşeurilor din autovehiculelor de transport in apropierea amplasamentului sau pe drum. 3.Emisii in aer peste limitele admise 4.Accidente ce pun in pericol sanatatea si siguranta lucratorilor Factori afectati Apele subterane Ape subterane Sol, subsol, artere de circulatie Sesizarea riscului Valori peste limitele admise Accident auto. Imprastierea deseurilor Masuri Oprirea instalatiei, investigatii privind cauzele Strangerea deseurilor, curatarea si spalarea(dezinfectarea) suprafetelor afectate. Aer Poluarea aerului. Investigarea cauzelor, oprirea instalatiei pentru revizie Lucratori Starea de sanatate a lucratorilor Sunt prevăzute : -măsuri de siguranţa circulaţiei (indicatoare sensuri unice etc.), -materiale, instalaţii şi accesorii de protecţia muncii (mănuşi, salopete, în caz de necesitate, duşuri, vestiare etc.), -măsuri de prim ajutor în caz de accidente, -măsuri de prevenire şi 65

66 stingere a incendiilor. -interventie cadre medicale 5.Dezastre naturale in special in cazul producerii unui cutremur -constructii -statia de epurare -alimentarea cu apa -evacuarea apelor uzate -lucratori -Acordarea primului ajutor persoanelor accidentate -Verificarea etanşeităţii instalaţiilor şi conductelor precum şi verificarea tasărilor sau deplasărilor care se pot produce. -Remedierea defectiunilor in regim de urgenta. 6.Incendiu -aer -lucratori -constructiile si instalatiile Aparitia fumului -Sunt prevazuti hidranti de incendiu si rezerva intangibila de apa. -Se va solicita interventiagrupului de Pompieri Cerinţele relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt identificate mai jos: EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII 4.9. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în aer Furnizaţi scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul în care instalaţia principală este legată de instalaţia de depoluare a aerului. Prezentaţi reducerea poluării şi monitorizările relevante din punct de vedere al mediului. Desenaţi o schemă de flux a procesului tehnologic sau completaţi acest tabel pentru a arăta activităţile din instalaţia dumneavoastră. Pentru alte tipuri de instalaţii furnizaţi o schemă similară. 66

67 Deseuri solide Deseuri lichide şi păstoase pompabile DIAGRAMA FLUX A PROCESULUI DE INCINERARE Abur Apă dedurizată 22 Apă distilată Fig. 43 Diagrama flux a procesului de incinerare Legendă: 1, 2, 3, 4. Rezervoare stocare deşeuri lichide şi păstoase pompabile; 5. Buncăr descărcare deşeuri solide; 6. Buncăr stocare deşeuri mărunţite; 7. Tocător deşeuri; 8. Cupa de alimentare a cuptorului; 9. Sistem special de alimentare cu deşeuri medicale; 10. Împingător hidraulic pentru alimentarea cuptorului cu deşeuri; 11. Cuptor rotativ; 12. Transportor tip raclet pentru colectarea cenuşii şi buncăr cenuşă; 13. Arzătoare; 14. Camera postcombustie 1; 15. Camera postcombustie 2; 16. Coş de avarie prevăzut cu clapeta de siguranţă; 17. Turn de răcire gaze arse; 18. Boiler; 19. Tobă cu abur (steam drum); 20. Turbină generare curent electric; 21. Post TRAFO; 22. Condensor; 23. Tanc apă distilată; 24. Staţie tratare apă BWT; 22. Siloz bicarbonat de sodiu; 23. Siloz cărbune activ; 27. şi 28. Filtre sac; 26. Colectare amestec de pulberi, bicarbonat de sodiu şi cărbune activ; 30. Scrubber (spălare umedă gaze) 31. Sodă caustică (NaOH); 32. Exhaustor; 33. Coş evacuare (h=30 m); 34. Cabină monitorizare continuă emisii; 35. Senzori monitorizare continuă emisii 67

68 Emisii şi reducerea poluării Date despre emisii (din punctul de vedere al gazului epurat) Pagina de la Nr. Sursei conform schemei (2) Nr. Unitatii instalatiei din descrierea succinta a instalatiei Tipul instalatiei de epurare 1) Nr. Debitului gazelor reziduale conform schemei Nr. Unitatii instalatiei Descrier ea succinta a instalatiei Substante poluante(separate pe componente(3) Gaz rezidual (0) Denumire Starea de agregat in gazele reziduale Concentrat ia uscata Debit masic Debit masic anual determina re Conditii de operare (5) (6) Debit volumic Temperatura Procentul de abur Procent ul de separar e (10) [mg/m 3 ] 2) [kg/h] [kg/a] 3) 4) 5) [Nm 3 /h] [ C] % % Particule HCl S 225 F a , L , F a HF L , NOx G 55,68 2, F a F a SO2 G 30,08 1, F a CO G 4,48 0, F a Hg S 0, , ,20 F a Cd S 0, ,85 F a As +Pb +Cr+Sb+Cu +Ni S 0,0834 0, F a 68

69 Dioxine si furani S ,403E- 05 0,06 F a 1) se completeaza cate o foaie separata pentru fiecare sistem de epurare 2) referitor la gaz, la 273 K si 1013 hpa 3) F=calcul, E=Estimare, M=masurare 4) Conditii de operare (a=normal-, b=pornire, c=oprire, d=conditii speciale) 5) continut de referinta al oxigenului 69

70 Descrierea succinta a aerului Date de garantie ale instalatiei de epurare gaze arse concentratiile maxime ale substantelor poluante la iesirea din instalatia de epurare conform prospectului instalatiei sunt: -pulberi maxim 10 mg/nmc; -cadmiu-maxim 0,05 mg/nmc; -metale grele (suma) maxim 0,5 mg/mc; -dioxine si furani maxim 0,1 ng/mc Nr. Sursei conform schemei Denumire Felul sursei Inaltimea desupra solului Suprafata gurii de evacuare 1 BIC Cos evacuare 30 S= 0,785 m2 La bază: 1,6 m Diametru /L x L Latitudine Longitudine La partea superioară: 1 m N 44º35 06 E 27º Inaltime geodezica 70

71 Comparatie BAT emisii: Emisii gaz curat in aer de la incinerarea deseurilor periculoase Tipul Parametru măs. Limita conform Directiva 2000/76/EU HG 128/2002 Media anuala mg/nmc Domeniul valorilor BAT Instalatie analizata Pulberi totale C 10 0,1-10 0,6272 HCl C 10 0,1-10 0,6208 HF C/N 1 0, SO2 C 50 0, ,08 NOx C ,68 CO C ,48 Hg C/N 0,05 0,0003-0,03 0, Cd+Tl N 0,05 0,0005-0, alte metale grele N 0,5 0,0013-0,5 0,0834 PCCD/PCDF(ngT EQ/mc) N 0,1 0,002-0, Protecţia muncii şi sănătatea publică Este necesară monitorizarea profesională/ocupaţională (cu Tuburi Drager)? sau monitorizarea ambientală (cu tehnici automate/continue sau neautomate sau periodice)? Descrieţi gradul de protecţie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite zone ale amplasamentului. periodica. Este necesara monitorizarea profesionala/ocupationala periodica si ambientala Echipamentele de protectie sunt compuse din incaltaminte de cauciuc, salopeta si masca de protectie. Echipamentul de protectie este de protectie maxima Echipamente de depoluare Pentru fiecare fază relevantă a procesului/punct de emisie şi pentru fiecare poluant, indicaţi echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeţi amplasarea sistemelor de ventilare şi supapele de siguranţă sau rezervele. Unde nu există, menţionaţi că nu există. Faza de proces Sursa de emisie Poluant Echipament de depoluare folosit Incinerare Cuptor Gaze arse Cameră de postcombustie prevăzută cu 2 camere Sistem de spălare uscată a gazelor pe bază de cărbune activ şi bicarbonat de sodiu Sistem de spălare umedă a gazelor pe bază de sodă caustică. Existent/ planificat existente Pulberi Separator de filtrare cu filtru sac, pentru retinerea tuturor particulelor solide existent 71

72 Pentru fiecare tip de echipament de depoluare (filtru cu saci, arzătoare cu NOx redus), includeţi varianta corespunzătoare din lista tehnologiilor de reducere a poluării şi completaţi detaliile solicitate Studii de referinţă Exista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda de incadrare in limitele de emisie stabilite in Sectiunea 14 a acestui formular? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate. Studiu Data Nu, nu este necesar COV Nu este cazul la instalatiile de incinerare. Acolo unde există emisii de COV, identificaţi principalii constituenţi chimici ai emisiilor şi evaluaţi ce se întâmplă cu aceste substanţe chimice în mediu. Clasificarea bazată pe TA Luft (prevederile tehnice germane privind calitatea aerului) este furnizată în Îndrumarul 'Determinarea Valorilor Limită de Emisie pe baza BAT' Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV Nu este cazul la instalatiile de incinerare Eliminarea penei de abur Prezentaţi emisiile vizibile şi fie justificaţi că fiecare emisie este în conformitate cu cerinţele BAT sau explicaţi măsurile de conformare pe care intenţionaţi să le aplicaţi pentru a reduce pana vizibilă. Nu este cazul la instalatiile de incinerare Minimizarea emisiilor fugitive în aer Oferiţi informaţii privind emisiile fugitive după cum urmează: Nu este cazul Studii Nu este cazul Pulberi şi fum Descrieţi în următoarele căsuţe poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT descrise în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative; Curăţarea roţilor autovehiculelor şi curăţarea căilor de acces (evită transferul substanţelor poluante în apă şi împrăştierea de către vânt); Exista instalatie de spalare si dezinfectare cu detergenţi biodegradabili. Curăţenie sistematică; Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces. 72

73 Dupa cum am mentionat in capitolele anterioare instalatia este prevazuta cu filtru sac pentru captarea pulberilor din gazele arse COV Oferiţi informaţii privind transferul COV după cum urmează: De la Către Substanţe Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor Sisteme de ventilare Oferiţi informaţii despre sistemele de ventilare după cum urmează: Identificaţi fiecare sistem Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor de ventilare Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafaţă şi canalizare Sursele de emisie Descrieţi după cum urmează sistemele de epurare pentru fiecare sursă de apă uzată Sursa de apă uzată Spalare autovehicule Metode de minimizare a cantităţii de apă consumată Pompe cu jet sub presiune Metode de epurare Separator/ decantor Punctul de evacuare Sistem propriu de canalizare, staţie de epurare, p. Crivaie Minimizare Justificaţi cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzată nu este reutilizată sau recirculată Nu este cazul Separarea apei meteorice Confirmaţi că apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate industriale şi identificaţi orice zonă în care există un risc de contaminare a apelor de suprafaţă. Da, apele meteorice sunt colectate separat si trecute printr-un decantor separator. 73

74 Justificare Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentaţi, o justificare pentru faptul că efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat). Apele uzate sunt epurare printr-o staţie de epurare care dispune de următoarele module: decantor solide în suspensie, pregătirea apei reziduale brute (floculare), flotaţie, tratament biologic, ultrafiltrare, osmoză inversă Studii Nu este cazul Compoziţia efluentului Identificaţi principalii compuşi chimici ai efluentului epurat (inclusiv sub forma de CCO) şi ce se întamplă cu ei în mediu. Component (în special sub formă de CCO) CCO Punctul de evacuare Canalizare ape uzate Destinaţie (ce se întâmplă cu ea în mediu) Statie de epurare Masa/unitate de timp Max. 4,61 kg/an mg/l Max. 125 mgo2/dm3 Apele uzate tratate in statia de epurare vor fi monitorizate inainte de evacuare in p. Crivaie pentru verificarea încadrării în limitele impuse de NTPA 001/ Studii Nu este cazul Toxicitate Prezentaţi lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat. Prezentaţi pe scurt rezultatele oricărei evaluări de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare a toxicităţii efluentului. Nu sunt evacuate produse toxice Reducerea CBO În ceea ce priveşte CBO, trebuie luată în considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se realizează direct în ape de suprafaţă care sunt cele mai rentabile măsuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea CBO. Dacă nu vă propuneţi să aplicaţi aceste măsuri, justificaţi Eficienţa staţiei de epurare orăşeneşti Dacă apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti, demonstraţi că: epurarea realizată în această staţie este la fel de eficientă ca şi cea care ar fi fost realizată dacă apele uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazată pe reducerea încărcării (şi nu concentraţiei) fiecărui poluant în apa epurată evacuată. Parametru Modul în care aceştia vor fi epuraţi în staţia de epurare Metale Poluanţi organici persistenţi Săruri şi alţi 74

75 compuşi anorganici CCO CBO By-pass-area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti Demonstraţi că probabilitatea ocolirii staţiei de epurare a apelor uzate (în situaţii de viituri provocate de furtună sau alte situaţii de urgenţă) sau a staţiilor intermediare de pompare din reţeaua de canalizare este acceptabil de redusă (poate că ar trebui să discutaţi acest aspect cu operatorul sistemului de canalizare). % din timp cât staţia este ocolită O estimare a încărcării anuale crescute cu metale şi poluanţi persistenţi care vor rezulta din by-pass-are Planuri de acţiune în caz de by-pass-are, cum ar fi cunoaşterea momentului în care apare, replanificarea unor activităţi cum ar fi curăţarea sau chiar închiderea atunci când se produce by-pass-area Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta în mod negativ staţia de epurare şi ce acţiuni (de ex. bazine de retenţie, monitorizare, descărcare fracţionată etc.) sunt luate pentru a o preveni Valoarea debitului de asigurare la care staţia de epurare orăşenească va fi by-pass-ată Rezervoare tampon Demonstraţi că este asigurată o capacitate de stocare tampon sau arătaţi modul în care sunt rezolvate încărcările maxime fără a supraîncărca capacitatea staţiei de epurare. Epurarea apelor reziduale se face pe amplasament. Descrierea staţiei de epurare unde sunt incluse şi date despre bazinele tampon este făcută în capitolul următor Epurarea pe amplasament Dacă efluentul este epurat pe amplasament, justificaţi alegerea şi performanţa staţiilor de epurare pe trepte, primară, secundară şi terţiară (acolo unde este cazul). Completaţi tabelul de mai jos: Tehnici de epurare a efluentului Parametrii principali Staţie Obiective Tehnici Parametrii Staţia de Parametrii de Eficienţa proiectaţi epurare performanţă epurării analizată Reducerea Egalizarea Capacitate Debit mediu zilnic fluctuaţiilor de debitului (m 3 /zi) debit şi intensitate Debit maxim pe oră ale efluentului (m 3 /zi) Prevenirea Rezervoare de Capacitate Monitorizarea on-line a deteriorării deviaţie turbidităţii/materiilor staţiei de epurare în suspensie Îndepărtarea Grătare Capacitate Materii în suspensie Epurare solidelor de (Examinarea mărimii (mg/dm 3 ) în efluentul primară dimensiuni mari şi a particulelor în de la grătare 75

76 unor poluanţi precum timpul proiectării grăsimi, uleiuri şi de detaliu) lubrifianţi (GUL) Îndepărtarea Centrifugare Materii în suspensie solidelor în (mg/l) suspensie/vopselelor Decantare Materii în suspensie (mg/l) Flotare pneumatică Materii în suspensie (mg/l) Îndepărtarea CBO Epurare aerobă Valorile încărcării CBO/CCO în influent cu CCO CBO/CCO în efluent Timpul de retenţie Soluţii mixte hidraulică % de nămol activ Solide în suspensie recirculat (mg/l) Pre-epurare? CBO/CCO în influent Epurare Epurare Tipul de retenţie CBO/CCO în efluent secundară anaerobă hidraulică Nutrienţi Încărcare ph şi temperatură Producţie de gaz Post epurare Tratarea şi Concentrare şi Potenţial de Procent de substanţă eliminarea nămolului deshidratare îngroşare uscată în influent şi Indicele de nămol efluent Timpul de retenţie Reciclarea apei Macrofiltrare Mărimea păturilor Materii totale în filtrante suspensie (mg/l) (Filtre de nisip?) Turbiditate Epurare Membrane Mărimea porilor? Conductivitate terţiară Dezinfecţie Transmisivitate (pentru UV) Număr de coliformi Analiza agenţilor patogeni Pot fi unele etape ocolite/evitate? Dacă da, cât de des se întâmplă asta şi care sunt măsurile luate pentru reducerea emisiilor? Descrierea staţiei de epurare de pe amplasament Statia de epurare dispune de tehnologia de tratare combinata Biomar / Envopur care are la bază tratamentul biologic, ultrafiltrarea si tehnologia membranei de osmoza inversa. Prin tehnologia aleasă, ea va servi atat Instalatiei de incinerare a deseurilor (ultrafiltrarea si osmoza inversa), apartinand S.C. Pro Air Clean S.A. Timisoara, cat si depozitului de deseuri nepericuloase si depozitului de deseuri periculoase (tratament biologic, ultrafiltrare si osmoza inversa) ce apartin S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A., ce se afla localizate in imediata apropiere. Statia este realizata pentru a corespunde standardelor romanesti, respectiv HG 188/2002, modificat si completat cu HG 352/2005 si HG 210/2007, NTPA 001 si HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, modificat si completat cu HG 783/2006. Statia este dimensionata la cantitatea maxima de 50 mc/zi; 2,08 mc/h; 0,58 l/s. 76

77 Fig Schema de funcţionare a staţiei de epurare Statie de epurare Depozit levigat Bazin tampon V = 500 mc Namol Lugan Tratare chimica cu soda caustica, H 2 SO 4 sau NaOH si o substanta pentru flotabilitate Bioreactoare: 2 bucati cu V = 200 mc fiecare Denitrificare Nitrificare Ultrafiltrare Bazin permeat V = 2 mc Osmoza inversa Concentrat V = 10 mc Permeat V = 10 mc Depozitare Bazin stocare ape tratate V = 200 mc Evacuare p. Crivaie 77

78 Statia de tratare combinata Biomar / Envopur va consta in urmatorii pasi de tratare: Decantarea solidelor in suspensie din levigat si mentinerea unei temperaturi de peste 5 C se va face intr-un rezervor tampon cu capacitatea de 500 mc aflat pe amplasamentul S.C. Vivani Salubritate S.A. Pregatirea apei reziduale brute, pentru filtrare (floculare cu coagulanti si polimeri); Unitate de flotatie Lugan ; Biomar - tratament biologic; Envopur - UF unitate ultrafiltrare; Envopur - RO unitate osmoza inversa; Controlul deversarii. Foto 45 - Bazine tratament biologic (nitrificaredenitrificare) şi container cu tehnologia de epurare Foto 46 - Bazin pentru pregătirea apei reziduale brute 78

79 Foto 47 - Cameră dozare chimicale Foto 48 - Unitate ultrafiltrare Foto 49 - Unitate osmoză inversă Foto 50 - Bazine permeat, concentrat, namol Lugan, pompe Foto 51 - Control computerizat al întregului proces de epurare Pentru tratarea apei reziduale brute, este nevoie de un tratament pe mai multe etape, pentru a obtine calitatea de deversare dorita. Poluantii cei mai importanti sunt: Solidele in suspensie Substantele organice masurate ca COD si BOD 79

80 Amoniacul, NH 4 -N Sarurile masurate ca solide complet dizolvate, TDS Metalele grele Decantarea apei reziduale brute, pentru filtrare: Apa uzata va fi pompata in rezervorul de decantare. In rezervor este instalat un cos sita, menit sa impiedice patrunderea particulelor brute in sistem. Aceasta masura este una de siguranta, pentru prevenirea blocarii pompelor etc. In cazul in care cosul sita este plin si da pe afara, se declanseaza o alarma la operator. In rezervorul de decantare, va avea loc o egalizare a ratei de curgere si a nivelului de incarcare al apei. Acest lucru este necesar pentru operarea urmatoarei faze de tratare, in conditii continue de operare. Decantorul (rezervorul) este necesar si pentru oprirea apei in cazul activitatilor de intretinere a statiei de tratare (mentenanta). Din aceasta cauza, volumul a fost stabilit la o perioada de retentie de 4 zile, in total. In modul de operare obisnuit, rezervorul va fi umplut la un volum de circa 50 %, asa incat capacitatea hidraulica a rezervorului va fi suficienta pentru amortizarea apei filtrate alimentate, pentru inca 2 zile suplimentare. Pentru a preveni conditiile de operare anaerobe si urat mirositoare in rezervor, acesta va fi ventilat cu aer procesual cu ajutorul unei turbosuflante. Pre-tratarea chimica/fizica: Din rezervorul de amortizare, apa reziduala poate fi pre-tratata, in cadrul unui proces de tratare fizico chimica. In cadrul operatiei de pre-tratare, apa reziduala bruta va fi amestecata cu ferocloruri sau policlorura de aluminiu, pentru coagulare, si polimeri dintr-o statie automata de dozare. Dupa o amestecare intensa in floculator, va avea loc faza de separare a solidelor suspendate si de curatare a apei, in interiorul unei unitati de flotare. In interiorul sistemului de flotare se va amesteca aerul saturat si apa sub presiune va fi amestecata si expandata cu apa conditionata chimic. De asemenea se face si o corectare a ph-lui. In camera de flotare, bulele fine de aer vor duce la o ridicare a solidelor in suspensie, la suprafata apei, unde vor fi colectate ca namol flotant. Acest namol va fi descarcat direct intr-un rezervor de concentrat si namol. Faza de epurare a apei va continua in rezervorul de aerisire Biomar. 80

81 Tratamentul biologic Biomar : In rezervorul de aerisire Biomar, va avea loc degradarea biologica a substantei organice, masurata ca BOD si COD, mai departe urmand indepartarea azotului si amoniacului Denitrificare si Nitrificare. Substanta organica va fi redusa si se va transforma in substanta organica diluata, si apoi cu oxigen dizolvat, furnizat de catre un sistem de aerisire, in CO 2 si biomasa in exces. Continutul de oxigen dizolvat este masurat si se opereaza cu un sistem de suflante pentru a se mentine nivelul stabilit de oxigen dizolvat, in interiorul rezervorului. Se masoara nivelul ph-ului si temperatura, iar valorile ph sunt automat ajustate, prin dozare de NaOH sau H2SO4. Pe langa reducerea substantei organice, amoniacul este automat indepartat in sistemul Biomar. In cadrul nitrificarii biologice, amoniacul (NH 4 -N) este oxidat in nitrat (NO 3 -N). In cea de-a doua etapa, nitratul este redus biologic la N 2, in cadrul asa numitului proces de denitrificare. Nitrificarea are 2 pasi: (1) amoniacul este oxidat in nitrit; (2) nitritul este oxidat in nitrati 2NH O 2 ---> 2NO H 2 O + 4H + 2NO -2 + O 2 ---> 2NO 3 Operatia de denitrificare este: 2NO -2 + H 2 O ---> N 2 + 2OH - + 5O Rezervorul de aerisire va fi oprit automat, timp de de minute, pana ce aproape intreaga cantitate de nitrat va fi convertita in azot elementar. Procesul de indepartare a azotului va fi controlat prin intermediul unei sonde optice NO 3 din rezervorul de aerisire. Rezervorul de aerisire va fi inchis, pentru a preveni racirea in timpul perioadei de iarna. Unitatea de ultrafiltrare Envopur - UF Biomasa va fi separata de apa tratata biologic, prin procesul de ultrafiltrare. Procesul cu membrana va furniza un concentrat, incluzand biomasa, ce va fi reciclat in rezervorul de aerisire si un infiltrat, care va fi curatat aproape complet de solide in suspensie si biomasa. Acest infiltrat este corespunzator pentru tratarea ulterioara intr-o statie de osmoza inversa. Ultrafiltrarea va avea loc in modulele tubulare ale membranei, ce pot fi usor curatate intr-o statie de curatare, la fata locului, in cazul unor rate de curgere scazute. Unitatea de osmoza Envopur - RO: Osmoza este un fenomen fizic ce rezulta din tendinta de egalizare a concentratiilor a doua solutii de concentratii diferite separate de o membrana semipermeabila (perete 81

82 separator semipermeabil). Egalizarea concentratiilor se face prin trecerea moleculelor de apa din solutia de concentratie mai mica in solutia de concentratie mai mare prin membrana semipermeabila. Osmoza inversa daca asupra membranei semipermeabile (numita membrana osmotica) se aplica o presiune ce depaseste o anumita valoare (prag de presiune osmotica), trecerea moleculelor de apa se face in sens invers de cum se produce natural la osmoza. Astfel, se obtine o solutie din ce in ce mai slab concentrata, ajungandu-se la obtinerea de molecule de apa fara nici o alta impuritate fizico-chimica in preajma. Se obtine deci, apa pura. Membrana osmotica se considera semipermeabila deoarece microorificiile pe care le are sunt cu un diametru foarte mic (aprox. 0,0001 microni). Ca urmare, prin osmoza inversa se blocheaza trecerea tuturor impuritatilor cu dimensiuni mai mari decat microorificiile membranei osmotice, deci obtinem performante superioare oricarui alt procedeu de filtrare clasica. In unitatea de osmoza inversa Envopur - RO va avea loc si procesul de desalinizare. Membrane speciale vor respinge sarurile masurate ca TDS. Infiltratul va fi deversat in rezervorul pentru apa tratata si va deveni apa tratata integral. Concentratul, o apa sarata, va fi descarcat automat in rezervorul de concentrate si noroi si va fi depozitat in depozitul de deseuri periculoase existent pe amplasament, in vecinatatea statiei de epurare. Se vor utiliza membrane spiralate pentru acest proces. Pentru a evita exfolierea, un agent anti-exfoliere va fi dozat in linia de alimentare a statiei de osmoza inversa. Infiltratul este verificat online, sub aspectul turbiditatii, pentru a detecta orice defect al membranelor si, in acest caz, pentru a opri automat unitatea. Controlul calitatii deversarii Apa tratata va fi pompata in rezervorul de apa cu o linie de presiune. La gura de iesire sunt masurati si inregistrati urmatorii parametri: o Rata de curgere o Valoarea ph o Conductivitatea Se vor face determinari periodice si pentru ceilalti parametri. Parametrii vor fi inregistrati de un sistem de scriere fara hartie, montat pe panoul de control al sistemului. Operarea se va face prin intermediul unui panou electronic. Intregul sistem va fi montat in interiorul unei constructii compacte, tip container. 82

83 Spatiile de operare vor fi separate in segmente de pretratare, depozitare chimica si dozare si procese membrana. Pentru piesele de schimb este prevazut un spatiu cu sistem de inchidere. Controlul si vizibilitatea procesului Se va instala un sistem de control programabil, de tipul Siemens S7. Sistemul de control va asigura platformei toate sistemele de control manuale si automate, incluzand semnalele si alarma generala. Intrerupatoarele de siguranta, cum ar fi intrerupatoarele de urgenta si intrerupatoarele de intretinere, nu sunt conectate la sistemul de control. Toate mesajele de stare si interblocajele de siguranta vor opri curentul, pentru a asigura un semnal de eroare si o pozitie automata de siguranta a statiei, in cazul in care circuitul este intrerupt. Toate semnalele de eroare vor fi insumate intr-un semnal general de eroare si o alarma permanenta, contactul alternant, potential liber, putand fi cablat la o linie terminala. Acest semnal poate fi transferat la o camera generala de control. Operarea statiei va fi usor de administrat, prin intermediul sistemului instalat de vizualizare a procesului, care este impartit in sectiuni functionale ale statiei. Operatorul va obtine o privire de ansamblu clara, de exemplu: o Operarea curenta a procesului; o Stabilirea punctelor de setare; o Valori masurate; o Semnale de stare pentru echipamentul instalat. Programul software WIN CC va fi folosit pentru vizualizare pe panourile de operare. Valorile masurate vor fi indicate ca valori singulare, sub forma unor tabele. Valorile masurate, precum si semnalele de stare, vor fi inregistrate ca fisiere de date, sub forma unor protocoale. Protocoalele din arhivele de date pot fi utilizate pentru rapoartele operationale oficiale. In completare, se prevede un modem. Modemul va asigura monitorizarea de la distanta a statiei, prin intermediul unui Teleservice, de catre EnviroChemie GmbH. Se asigura un suport rapid de service, de catre EnviroChemie GmbH, in caz de urgenta. Operarea statiei va fi administrata prin intermediul unui panou digital, ce va fi montat pe una din usile exterioare ale panoului de control. Pe ecranul panoului digital se va prezenta intreaga tehnologie a procesului, incluzand un dispozitiv de masurare online. Valorile masurate pot fi citite usor. Punctele stabilite pot fi usor schimbate de catre operator, pe panoul digital. 83

84 Evacuarea apelor tratate si a namolului Cantitatea de apa tratata rezultata este de cca. 25% din cantitatea intrata, cca. 12,5 mc/zi. Namolul rezultat 37.5 mc/zi, este deshidratat si stocat in depozitul de deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate S.A., aflat in apropiere. Dupa tratare apele sunt stocate intr-un bazin cu capacitatea de 200 mc de unde sunt pompante printr-o conducta din PEHD cu Ø = 200 mm si o lungime de 2,5 km in privalul Crivaie (traseul de evacuare este figurat in plansa anexata) Evacuarea în P. Crivaie se va face printr-o gura de varsare prevazuta cu disipator de energie. Date de proiectare şi dimensionare a staţiei Au fost avute in vedere cantitatile maxime de ape uzate calculate ce urmeaza a fi epurate si determinarile realizate pe probe de levigat prelevate de la Depozitele SC Vivani Salubritate SA Slobozia. Probele au fost analizate in laboratoarele ENVIROCHEMIE GmbH Germania. Parametru Unitate Valori determinate HG 352/2005 NTPA 001 HG 351/2005 µg/l Capacitatea statiei m³/zi 50 Materii in suspensie mg/l ) 35 Reziduu filtrat la 105 C -TDS mg/l Conductivitate ms/cm 57 - Cloruri mg/l Consum chimic de oxigen mg O 2 /l COD metoda cu dicromat de potasiu -CCO(Cr) Consum biochimic de oxigen mg O 2 /l 25 la 5zile - BOD 5 Fosfor mg/l 35 1 Azot total mg/l Amoniac - N mg/l Sulfat mg/l Substante extractibile cu solventi organici mg/l Crom total mg/l < 0,093 2,5 Cadmiu si compusi mg/l < 0,013 1,00/0,024 Cupru mg/l <0,034 1,3 Zinc mg/l 0,54 0,5 Nichel si compusi mg/l 0,35 1,3/0,3 Plumb si compusi mg/l <0,093 0,40/0,12 Mercur si compusi mg/l <0, /0,0108 Mangan total mg/l 1,1 1 Valoare ph - 8,28 6,5 8,5 Temperatura C

85 Observatii: - Filtratul nu va contine nici un fel de substanta care poate provoca blocarea - membranelor, rata de curgere minima, specifica, nu va cobori sub 10 l/m²/h in osmoza inversa instalata. 1) Apa de filtrare bruta, netratata este depozitata si pregatita inainte de tratare, in rezervorul tampon, solidele in suspensie la intrare, nu trebuie sa depaseasca rata de 500 mg/l. - Concentratul si namolul vor fi depozitate, in depozitul de deseuri periculoase. Indicatori de calitate ai apelor uzate epurate evacuate in emisar (p. Crivaie) Dupa tratare, apele evacuate trebuie sa respecte din punct de vedere calitativ NTPA 001, aprobat prin HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2005, si prevederilor HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, modificata is completata cu HG 783/2006 si HG 1035/2010. Indicatori de calitate ai apelor uzate epurate evacuate in emisar (paraul Crivaie) Nr. Crt. Indicatori de calitate U.M. Valorile maxime admise 1 Temperatura C 35 2 ph Unitati ph 6,5-8,5 3 Materii in suspensie mg/dm Reziduu filtrat la 105 C - TDS mg/dm CBO 5 mg O 2 /dm CCO Cr mg O 2 /dm Azot amoniacal mg/dm Azot total mg/dm Fosfor total mg/dm Substante extractibile cu solventi organici mg/dm Detergenti sintetici mg/dm 3 0,5 12 Cloruri mg/dm Sulfat mg/dm Zinc mg/dm 3 0,5 15 Mangan total mg/dm Fluoruri μg/dm Cupru μg/dm 3 1,3 18 Crom total μg/dm 3 2,5 19 Cadmiu si compusi μg/dm 3 0,24 20 Nichel si compusi μg/dm 3 0,3 21 Plumb si compusi μg/dm 3 0,12 22 Mercur si compusi μg/dm 3 0,

86 4.12. Pierderi şi scurgeri în apa de suprafaţă, canalizare şi apa subterană Oferiţi informaţii despre pierderi şi scurgeri după cum urmează: Nu este cazul. Sursa Poluanţi Masa/unitatea de timp % estimat din evacuările totale ale unde este cunoscută poluantului respectiv din instalaţie Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT care demonstrează că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor (de la recomandările BAT) sau a utilizării măsurilor alternative Structuri subterane: Cerinţa caracteristică a BAT Furnizaţi planul (planurile) de amplasament, care identifică traseul tuturor drenurilor, conductelor şi canalelor şi al rezervoarelor de depozitare subterane din instalaţie. (Dacă acestea sunt deja identificate în planul de închidere a amplasamentului sau în planul raportului de amplasament, faceţi o simplă referire la acestea). Pentru toate conductele, canalele şi rezervoarele de depozitare subterane confirmaţi că una din următoarele opţiuni este implementată: izolaţie de siguranţă detectare continuă a scurgerilor un program de inspecţie şi întreţinere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri, verificări ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV-CCTV, care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex. în ultimii 3 ani şi sunt repetate cel puţin la fiecare 3 ani) Da Da Conformare cu BAT Da/Nu Instalatiile sunt noi si se vor face inspectii odata la 3 ani Document de referinţă Atasat la raportul de amplasament Dacă nu vă conformaţi acum, data până la care vă veţi conforma Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu necesită măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici. 86

87 Acoperiri izolante Cerinţa Da/Nu Dacă nu, data până la care va fi Există un proiect de program pentru asigurarea calităţii, pentru inspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi a bordurilor de protecţie care ia în considerare: da capacităţi; grosime; material; permeabilitate: stabilitate/consolidare; rezistenţă la atac chimic; proceduri de inspecţie şi întreţinere; şi asigurarea calităţii construcţiei Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de da acest fel? Zone de poluare potenţială Pentru fiecare zonă în care există posibilitatea ca activităţile să polueze apa subterană, confirmaţi că structurile instalaţiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate şi că straturile izolatoare corespund fiecăreia dintre cerinţele din tabelul de mai jos. Acolo unde nu se conformează, indicaţi data până la care se vor conforma. Introduceţi referinţele corespunzătoare instalaţiei dumneavoastră şi extindeţi tabelul dacă este necesar. Zone potenţiale de poluare Cerinţa Confirmaţi conformarea sau o dată pentru conformarea cu prevederile pentru: suprafaţa de contact cu solul sau subsolul este impermeabilă cuve etanşe de reţinere a deversărilor îmbinări etanşe ale construcţiei conectarea la un sistem etanş de drenaj Zona de descărcare a deşeurilor lichide şi păstoase pompabile Depozite pentru stocarea temporară a deşeurilor Zona de descărcare a deşeurilor solide Căile de acces, platforme Da Da Da Da Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Da Da Da Da Da Da Da Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu impune măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici. 87

88 Cuve de retenţie Pentru fiecare rezervor care conţine lichide ale căror pierderi prin scurgere pot fi periculoase pentru mediu, confirmaţi faptul că există cuve de retenţie şi că acestea respectă fiecare dintre cerinţele prezentate în tabelul de mai jos. Dacă nu se conformează, indicaţi data până la care se va conforma. Introduceţi datele corespunzătoare instalaţiei analizate şi repetaţi tabelul dacă este necesar. Cuve de retenţie Cerinţa Să fie impermeabile şi rezistente la materialele depozitate. Să nu aibă orificii de ieşire (adică drenuri sau racorduri) şi să se scurgă/colecteze către un punct de colectare din interiorul cuvei de retenţie Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei de retenţie şi să nu pătrundă în suprafeţele de siguranţă Să fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete Să aibă o capacitate care să fie cu 110% mai mare decât cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totală a rezervoarelor Să facă obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice conţinuturi să fie pompate în afară sau îndepărtate în alt mod, sub control manual, în caz de contaminare Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, să fie prevăzut cu un senzor de ridicare a nivelului şi cu o alarmă adecvată Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de retenţie, unde este posibil sau să aibă izolaţie adecvată Să aibă un program sistematic de inspecţie a cuvelor de retenţie, (în mod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu apă acolo unde integritatea structurală este incertă) Parc 4 rezervoare subterane x 60 mc fiecare, pentru stocarea temporară a deşeurilor lichide şi păstoase pompabile Rezervoare cu pereţi dubli intre care se afla antigel; scaderea presiunii antigelului indica perforarea unui perete. Cuvele de reţenţie sunt construite din beton armat şi sunt impermeabile. Da Da Da Da Senzorul de scadere a presiunii antigelului dintre peretii rezervoarelor avertizează automat acest lucru. Da Da. Senzorul de scadere a presiunii antigelului dintre peretii rezervoarelor avertizează automat acest lucru. Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu impune măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici Alte riscuri asupra solului Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apă sau sol Identificaţi orice alte structuri, activităţi, instalaţii, conducte etc. care, Tehnici implementate sau propuse datorită scurgerilor, pierderilor, avariilor pentru prevenirea unei astfel de ar putea duce la poluarea solului, a apelor poluări subterane sau a cursurilor de apă 88

89 4.13. Emisii în ape subterane Tabelul de mai jos este conceput ca un ghid care să vă ajute în pregătirea informaţiilor solicitate. Totuşi, dacă dumneavoastră consideraţi că este posibil să evacuaţi substanţe prezentate în Anexele 5 şi 6 ale Legii nr. 310/ , care transpune Directiva 2455/2001/EC 5 ) sau în Anexa VIII a Directivei 2000/60, în apa subterană, direct sau indirect sunteţi sfătuiţi să discutaţi cerinţele cu specialistul din cadrul Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului care se ocupă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu. 5 ) Substanţe prioritare în relaţie cu Directiva cadru privind apa, transpusă în legislaţia română de Legea 310/ , Anexa Există emisii directe sau indirecte de substanţe din Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/2004, rezultate din instalaţie, în apa subterană? NU. Supraveghere - aceasta va varia de asemenea de la caz la caz, dar este obligatorie efectuarea unui studiu hidrogeologic care să conţină monitorizarea calităţii apei subterane şi asigurarea luării măsurilor de precauţie necesare prevenirii poluării apei subterane. 1. Ce monitorizare a Substanţele Amplasamentul punctelor Frecvenţa (de ex. calităţii apei monitorizate de monitorizare şi zilnică, lunară) subterane este/va fi caracteristicile realizată? tehnice ale lucrărilor de monitorizare 2. Ce măsuri de Daţi detalii despre tehnicile/procedurile existente precauţie sunt luate pentru prevenirea poluării apei subterane? Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt depozitate substanţele periculoase. Este necesar să specificaţi: Frecvenţa controlului şi personalul responsabil Cum se face întreţinerea Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei? Reţelele de conducte de alimentare cu apă şi de canalizare sunt noi, realizate din tubulatură PVC, testate sub presiune înainte de darea în folosinţă. Traseele sunt prevăzute cu cămine de vizitare pentru verificarea lor periodică. Vor fi prevăzute în bugetul firmei sume special pentru acest scop Miros Instalatia nu genereaza mirosuri. În general, nivelul de detaliere trebuie să corespundă riscului care determină neplăcere receptorilor sensibili (şcoli, spitale, sanatorii, zone rezidenţiale, zone recreaţionale). Instalaţiile care nu utilizează substanţe urât mirositoare sau care nu generează materiale urât mirositoare şi prin urmare prezintă un risc scăzut trebuie separate de la început utilizând Tabelul Sursele nesemnificative dintr-o instalaţie care are şi surse semnificative trebuie 'separate' din punct de vedere calitativ la începutul Tabelului (trebuie făcută justificarea) şi nu mai trebuie furnizate informaţii detaliate în secţiunile următoare. În cazul în care receptorii se află la mare distanţă şi riscul asociat impactului asupra mediului este scăzut, informaţiile referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite, vor fi minime. Informaţiile 89

90 referitoare la sursele nesemnificative de miros din Tabelul vor fi totuşi cerute şi trebuie utilizate BAT-uri pentru reducerea mirosului atât cât va permite balanţa costurilor şi beneficiilor. Dacă este cazul trebuie furnizate hărţi şi planuri de amplasament pentru a indica localizarea receptorilor, surselor şi punctelor de monitorizare Separarea instalaţiilor care nu generează miros Activităţile care nu utilizează sau nu generează substanţe urât mirositoare trebuie menţionate aici. Trebuie furnizate suficiente explicaţii în sprijinul acestei opţiuni pentru a permite Operatorului/titularului activităţii să nu mai dea informaţii suplimentare. În cazul în care sunt utilizate sau generate substanţe urât mirositoare, dar acestea sunt izolate şi controlate, nu trebuie completat acest tabel, ci trebuie în schimb descrise în Tabelul Instalatia nu genereaza mirosuri Receptori (inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi la reglementările existente pentru monitorizarea impactului asupra mediului) În unele cazuri, delimitarea suprafeţei pe care se desfăşoară procesul sau perimetrul amplasamentului a fost poate utilizat ca o localizare locţiitoare pentru evaluarea impactului (pentru instalaţii noi) şi evaluări de mediu (pentru instalaţiile existente) asupra receptorilor sensibili, iar limitele sau condiţiile au fost stabilite poate, în funcţie de acest perimetru. În acest caz, ele trebuie incluse în tabelul de mai jos. Identificaţi şi descrieţi zona Au fost realizate evaluări ale Se realizează o Prezentare generală Au fost aplicate afectată de efectelor mirosului asupra monitorizare de a sesizărilor limite sau alte prezenţa mediului? rutină? primite condiţii? mirosurilor Descrieţi tipul De exemplu, orice evaluări care Se realizează o Au fost primite Au fost impuse de receptor şi vizează IMPACTUL asupra monitorizare vreodată sesizări? condiţii sau daţi o aproximare receptorilor - adică nu suplimentară care se limite de către a numărului de efectele la nivelul referă la impact Câte, când şi la Autoritatea locuitori, după amplasamentului, (la sursă), (monitorizarea sursei câte incidente sau Regională de caz. deşi pot utiliza ca date este inclusă în surse/receptori Mediu care se primare, date care provin de la Tabelul ). separaţi se referă referă la sursă. Aceasta ar putea acestea? Care este/a receptorii Într-o instalaţie Astfel de evaluări pot include cuprinde 'testări fost cauza şi dacă a sensibili sau la mare, diverşi modelări ale dispersiei, studii olfactive' efectuate fost corectată? alte localizări. receptori pot fi privind populaţia, sondaje în mod regulat pe afectaţi de surse privind percepţia publicului, perimetre sau o altă Dacă nu a făcut-o De ex. diferite. observaţii în teren, formă de monitorizare deja în altă parte a restricţii de Descrieţi olfactometrie simplă (testări a aerului ambiental. Solicitării, amplasare, localizarea sau olfactive) sau orice Operatorul/titularul coduri de bună indicaţi poziţia monitorizare a aerului Sub ce formă, care activităţii trebuie practică, pe un plan al ambiental. este frecvenţa de să confirme că are condiţii localităţii realizare şi care implementată o stabilite pentru (indicaţi şi Când au fost acestea realizate sunt rezultatele procedură pentru instalaţiile perimetrul şi cu ce scop? Care au fost obişnuite? soluţionarea existente. procesului unde rezultatele privind efectul/ sesizărilor. este posibil). impactul asupra receptorilor? NU se acceptă anexarea copiilor rapoartelor FĂRĂ explicaţii care să sprijine informaţiile sau prezentarea generală ca mai sus Surse/emisii NE semnificative Faceţi o prezentare generală succintă a surselor cu impact nesemnificativ. Sursele nesemnificative pot fi 'separate' prin evaluarea impactului de mediu sau prin utilizarea unei abordări calitative reale atunci când nivelul scăzut de risc este evident. Trebuie făcută o scurtă justificare a acestei alegeri. NU trebuie furnizate informaţii suplimentare în Tabelul de mai jos pentru sursele care au fost descrise aici. Justificarea trebuie făcută pentru a arăta că aceste surse nu se adaugă unei probleme. Vezi justificarea de la începutul 5.5. De introdus un exemplu - mirosuri indigene, tradiţionale, de exemplu industria prelucrătoare a produselor piscicole în Sulina. 90

91 Surse de mirosuri (inclusiv acţiuni întreprinse pentru prevenirea şi/sau minimizarea acestora) Există Descrieţi limite Descrieţi Descrieţi emanările Ce materiale pentru acţiunile măsurile care Unde apar Descrieţi fugitive sau mirositoare sunt Se realizează emanările întreprinse trebuie luate mirosurile şi sursele de alte utilizate sau ce o monitorizare de mirosuri pentru pentru cum sunt ele emisii posibilităţi de tip de mirosuri continuă sau sau alte prevenirea sau respectarea generate? punctiforme emanare sunt generate? ocazională? condiţii minimizarea BAT-urilor şi ocazională referitoare emanărilor a termenelor la aceste emanări? (a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) Descrieţi Pentru Pentru fiecare - substanţe care Aceasta se Dacă nu Pentru fiecare Identificaţi activitatea fiecare activitate sau sunt cunoscute referă la au fost sursă orice sau procesul activitate proces descris ca fiind monitorizarea menţionate demonstraţi că propuneri în care sunt sau proces în coloana (a) mirositoare la sursă sau anterior nu vor apărea pentru utilizate descris în descrieţi (de ex. în apropierea cu privire probleme în îmbunătăţire sau generate coloana (a) punctele de mercaptanii) sursei. la condiţii de sau aspecte materiale faceţi o emanare fugitivă - materiale receptori. funcţionare locale mirositoare. listă a - acestea mirositoare care Pentru fiecare normală. De specifice care Zonele de surselor trebuie să pot degaja un sursă listată, asemenea, trebuie depozitare a punctiforme includă lagunele amestec de faceţi o arătaţi cum soluţionate materialelor de emisii, de şi spaţiile substanţe care descriere vor fi pentru a mirositoare ex. ventile, deschise de de emană mirosuri - în ce formă, administrate îndeplini trebuie coşuri, depozitare, (materiale cât de des situaţiile cerinţele şi ele exhaustoare benzile rulante aflate în este realizată anormale caracteristice prezentate. şi alte mijloace putrefacţie, şi care sunt (acest aspect BAT. O De exemplu: Includeţi de transport, nămolul ce rezultatele este tratat prezentare a - Încălzirea ventilele sau orificii în rezultă de la înregistrate mai amănunţit planificării materialelor, semnalul pereţii epurarea apelor în mod în tabelul acţiunilor în adăugarea de luminos de clădirilor (fie uzate obişnuit? 'Managementul timp trebuie acizi, avarie, ele intenţionate - un 'tip' de mirosurilor' de asemenea activitatea valvele de sau miros de ex. şi astfel inclusă. de siguranţă ale neintenţionate), mirosul de 'ars' poate fi omis întreţinere rezervoarelor flanşe, valve Sunt acestea aici dacă vor - Zone de etc. materii prime, fi furnizate depozitare, intermediare, aici staţia de subproduse, informaţii 91

92 epurare a produse finite suplimentare). apelor uzate sau deşeuri? Tehnicile de Sunt materialele management şi mirositoare de instruire folosite pentru precum şi curăţire sau tehnologiile procesul de trebuie de curăţire, asemenea transformă sau prezentate. dislocă materiale mirositoare? Orice alte informaţii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De. ex. orice surse care nu se află în instalaţie, dar sunt pe acelaşi amplasament (de ex. care vor continua să fie reglementate de legislaţia referitoare la efecte neplăcute). În cazul în care emanările au fost deja descrise ca 'emisii în aer' în altă parte a solicitării DAR AU ŞI MIROS, ele trebuie menţionate şi aici. Este suficient să precizaţi materialul şi/sau mirosul aici şi să faceţi referire la partea din solicitare în care se găsesc detaliile. Sursele potenţiale de mirosuri trebuie indicate, la fel ca şi cele reale. De exemplu, o staţie de epurare a apelor uzate poate să nu fie detectabilă dincolo de perimetrul instalaţiei în condiţii normale, dar dacă au loc procese anaerobe, atunci ea poate deveni sursă de mirosuri. 92

93 Declaraţie privind managementul mirosurilor Puteţi identifica aici evenimente pe care nu le puteţi controla şi care pot duce la degajare de mirosuri (de ex. condiţii meteorologice extreme sau întreruperi ale curentului electric pentru care BAT-ul nu prevede alimentare de siguranţă). Trebuie să descrieţi măsurile pe care le propuneţi pentru reducerea impactului unor astfel de evenimente (de ex. oprire cât mai rapid posibil). Dacă sunt acceptate de Autoritatea competentă de Protecţia Mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu, va trebui să menţineţi aceste măsuri drept condiţii de autorizare, dar, atât timp cât luaţi măsuri, nu puteţi fi sancţionat pentru aceste evenimente rare. Managementul mirosurilor Ce măsuri au fost Cine este Există alte Sursă/punct Natura/cauza implementate pentru Ce se întâmplă Ce măsuri sunt responsabil cerinţe de emanare avariei prevenirea sau atunci când se luate atunci pentru specifice reducerea riscului produce o avarie? când apare? iniţierea cerute de de producere a măsurilor? autoritatea de avariei? reglementare? (i) (j) (k) (l) (m) (n) Ca cele Pentru fiecare Măsuri active de În cazul în care o Ce măsuri sunt Cine (ca De exemplu - menţionate sursă - prevenire sau estimare este luate? Descrieţi post) este orice cerinţă în coloana identificaţi minimizare trebuie posibilă şi are măsurile care au responsabil de a informa (a), (b) dificultăţi să fi fost deja sens, indicaţi cât fost implementate de Autoritatea de sau (c) din specifice care conturate în de des poate pentru reducerea iniţierea Reglementare 'Tabelul pot afecta 'Tabelul surselor apărea evenimentul impactului măsurilor într-un anumit surselor de generarea, de mirosuri' descris, cât de exercitat de descrise în interval de mirosuri' reducerea sau coloana (g). 'mult' miros poate producerea unei coloana timp de la transportul/ În acest tabel fi emanat şi avarii. precedentă? apariţia dispersia trebuie să fie durata probabilă a Aceste măsuri evenimentului mirosurilor în luate în evenimentului. trebuie să fie sau măsuri atmosferă considerare mai pe Notă: utilizarea stabilite de specifice care (elemente larg scenarii de aprecierilor de comun acord cu trebuie luate specifice de tip 'ce se întâmplă tip 'mult', Autoritatea de sau cerinţe de topografie pot dacă' pentru 'mediu', şi Reglementare. ţinere a juca un rol prevenirea 'puţin' poate fi Astfel de măsuri evidenţei important avariilor. De folositoare dacă pot fi minore - avariilor etc. aici). exemplu, un nu sunt de tip închiderea scruber poate fi disponibile uşilor - sau mai instalat pentru informaţii mai semnificative - minimizarea detaliate. încetinirea mirosurilor. Este posibil să procesului de Măsurile luate primiţi sesizări? producţie sau pentru monitorizare oprirea acestuia şi întreţinere în cazul trebuie precizate apariţiei în această condiţiilor secţiune. nefavorabile Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei/evaluării BAT Descrieţi succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanţi în aer, apă şi sol şi pentru reducerea zgomotului. Prezentaţi concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT. Instalatia este BAT. 93

94 SECŢIUNEA 6 Minimizarea şi recuperarea deşeurilor 5. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR 5.1. Surse de deşeuri Referinta deseului 1. Identificati sursele de deseuri(punctele din cadrul procesului) 2. Codurile deseurilor conform EWC 3. Identificati fluxurile de deseuri(ce deseuri sunt generate periculoase, nepericuloase, inerte) 4. Cuantificati fluxurile de deseuri (m 3 /zi;kg/an) 5. Care sunt modalităţile actuale sau propuse manipulare a deseurilor Cenusa si zgura Praf + cărbune activ epuizat Cuptorul de ardere * * * * Periculoase şi/sau nepericuloase 8,3 t/zi; 2760 t/an Filtrele sac * Periculoase 1,39 t/zi 460 t/an Colectate separat, ambalate in saci de plastic si vor fi evacuate la un depozit de deseuri periculoase/nepericulose. Colectate separat, ambalate in saci de plastic si vor fi evacuate la un depozit de deseuri periculoase Materiale feroase Cuptorul de ardere Nepericuloase 0,69 t/zi 230 t/an Colectate separat, ambalate şi valorificate la reciclatori Deseuri menajere personal nepericuloase 0,02 mc/zi 4648 kg /an Colectare selectiva evacuate la depozitul zonal conform pt. deşeuri nepericuloase Nămoluri de la staţia de eurare Staţia de epurare * Periculoase şi nepericuloase 25 mc /zi (27,5 t/zi) 8855 t/an Colectate în recipienţi etanş şi evacuate la S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. în vederea tratării/depozitării 94

95 5.2. Evidenţa deşeurilor Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu Este implementat un sistem prin care sunt incluse in documente urmatoarele informatii despre deseurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalatie Cantitate Natura da da Origine (acolo unde este relevant) Destinatie (Obligatia urmaririi daca sunt trimise in afara amplasamentului) Frecventa de colectare Modul de transport Metoda de tratare da da da da 5.3. Zone de depozitare Pe amplasament nu sunt zone de depozitare permanente pentru deseuri Cerinţe speciale de depozitare (de ex. pentru deşeuri inflamabile, deşeuri sensibile la căldură sau la lumină, separarea deşeurilor incompatibile, deşeuri care se pot dizolva sau pot reacţiona cu apa (care trebuie depozitate în spaţii acoperite). În acest sector, răspundeţi la următoarele puncte, mai ales unde este cazul. A - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii acoperite. AA - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii împrejmuite. B - Aceste materiale este probabil să degaje pulberi şi să necesite captarea aerului şi direcţionarea lui către o instalaţie de filtrare. C - Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile. Pentru deseurile ce urmeaza sa intre in procesul de incinerare exista următoarele facilităţi de stocare temporară: Hala depozitare temporară deseuri: S=4541,81 m 2 ; Sistem constructiv: cadre de otel cu stalpi cu sectiunea variabila, stalpii au sectiunea dublu,,t. Acoperisul este din tabla cutata sustinute de pane de otel confectionate din profile tip IPE. Depozitul este inchis pe 3 laturi cu tabla cutata (N, W, S). Sistemul de fundare: structura metalica este cu fundatii izolate din beton armat Hala depozitare temporară şi pretratare deseuri: S=2645,76 m 2 ; Sistem constructiv: cadre de otel cu stalpi cu sectiunea variabila, stalpii au sectiunea dublu,,t. Acoperisul este din tabla cutata sustinute de pane de otel confectionate din profile tip IPE. Depozitul este inchis pe 3 laturi cu tabla cutata (N, W, S). Sistemul de fundare: structura metalica este cu fundatii izolate din beton armat Depozit frigorific: Pentru respectare legislatia in vigoare privind gestionarea deseurilor provenite din activitati medicale, in incinta halei de depozitare deseuri, in 95

96 extremitatea nordica a acesteia s-a construit un depozit figorific alcatuit dintr-o camera de refrigerare cu suprafata de 130 m 2 si inaltimea de 2,5 m şi o camera de congelare cu suprafata de 90 m 2 si inaltimea de 2,5 m. Peretii camerelor sunt din panouri tip sandvici. Utilajele frigorifice din dotare nu folosesc freon. Parc cu rezervoare subterane pentru deseuri lichide - 4 rezervoare subterane x 60 mc fiecare, amplasate in cuve de beton armat. - Rezervoarele sunt cu pereti dubli, intre pereti se afla antigel sub presiune - Sistemul de monitorizare consta in supravegherea presiunii antigelului (cand presiunea scade inseamna ca s-a produs o bresa) - Functiune: depozitarea de deseuri lichide si pastoase pompabile (uleiuri, inclusiv cu PCB, solventi, deseuri petroliere, vopsele etc) Recipienţi de depozitare (acolo unde sunt folosiţi) Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Sunt recipientii de depozitare: prevazuti cu capace, valve etc. si securizati; inspectati in mod regulat si inlocuiti sau reparati cand se deterioreaza (cand sunt folositi, recipientii de depozitare trebuie clar etichetati) Este implementata o procedura bine documentata pentru cazurile recipientilor care s-au deteriorat sau curg? Da / Nu Da Da Identificaţi orice măsură de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, pulberi, COV şi mirosuri) rezultate de la depozitarea sau manevrarea deşeurilor care nu au fost deja acoperite în răspunsul dumneavoastră la Secţiunile 1.1 şi 5.5). 96

97 5.6. Recuperarea sau eliminarea deşeurilor Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practice pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere al protecţiei mediului Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuse în instalaţie Sursa deşeurilor Cuptorul de ardere Filtrele sac Cuptorul de ardere Personal de deservire al instalaţiei de incinerare şi personal administrativ Staţia de epurare Metale asociate / prezenţa PCB sau azbest Deşeu Cenuşă şi zgură * * * * Praf + cărbune activ epuizat * Materiale feroase Deşeuri menajere Nămoluri de la staţia de epurare * Opţiuni posibile Reciclare Recuperare Eliminare sau se aplică Specificaţi opţiunea Eliminarea Nu se aplică Eliminarea Eliminarea Nu se aplică Eliminarea Eliminarea Recuperarea Eliminarea Recuperarea deşeurilor reciclabile Recuperarea Recuperarea deşeurilor reciclabile Recuperarea Recuperarea deşeurilor reciclabile Eliminarea Eliminarea Eliminarea Dacă opţiunea actuală este Eliminarea, precizaţi data până la care veţi implementa reutilizarea sau recuperarea sau justificaţi de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de vedere tehnic şi economic Nu s-au identificat încă posibilităţi de reutilizare/reciclare/valorificare Nu s-au identificat încă posibilităţi de reutilizare/reciclare/valorificare Nu s-au identificat încă posibilităţi de reutilizare/reciclare/valorificare 97

98 5.7. Deşeuri de ambalaje Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt minime, estimate la un volum lunar de 0,5 mc. Valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie Total Deşeuri Incinerate în valorificate Material de Reciclare Alte forme Total Valorificare Alte forme instalaţii de sau incinerate ambalaje material de reciclare energetică de incinerare cu în instalaţii generate reciclare valorificare recuperare de de incinerare energie cu recuperare de energie (a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h) Sticlă Plastic Hârtie - carton Aluminiu Metal Oţel Total Lemn Altele Total Notă: Câmpurile gri deschis: 1. Câmpurile albe: Furnizarea datelor este obligatorie. Pot fi folosite estimări, dar acestea trebuie să se bazeze pe date empirice şi trebuie explicate în descrierea metodologiei. 2. Furnizarea datelor este obligatorie, dar sunt acceptate estimări brute. Aceste estimări trebuie explicate în descrierea metodologiei. 3. Câmpurile gri închis: Furnizarea datelor este voluntară. 4. Datele referitoare la reciclarea plasticului vor include toate materialele care au fost reciclate ca materiale plastice. 5. Coloana (c) include toate formele de reciclare, inclusiv reciclarea organică dar excluzând reciclarea materială. 6. Coloana (d) reprezintă suma coloanelor (b) şi (c). 7. Coloana (f) include toate formele de valorificare excluzând reciclarea şi valorificarea energetică. 8. Coloana (h) reprezintă suma coloanelor (d), (e), (f), şi (g). 9. Procentajul de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie: Coloana (h)/coloana (a). 10. Procentajul de reciclare: Coloana (d)/coloana (a). 11. Datele pentru lemn nu se vor folosi pentru evaluarea obiectivului de reciclare de minimum 15% anterior anului

99 SECŢIUNEA 7 Energie 6. Energie 6.1. Cerinţe energetice de bază Consumul de energie Consumul anual de energie al activităţilor este prezentat în tabelul următor, în funcţie de sursa de energie. Sursa de energie Consum de energie Furnizata, MWh Primara, MWh % din total Electricitate din reteaua publica 0,95 Electricitate din alta sursa* Abur/apa fierbinte achizitionata si nu generata pe amplasament (a)* Termoficare Cogenerare Gaze 13,22 Nu se aplica Petrol Carbune Nu se aplica Nu se aplica Altele (specifice operarii) *) Specificaţi sursa şi factorul de conversie de la energia furnizată la cea primară. (Observaţi că autorizaţia va solicita ca informaţiile referitoare la consumul de energie să fie furnizate anual) Informaţiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balanţe energetice, diagrame 'Sankey') care arată modul în care este consumată energia în activităţile din autorizaţie sunt descrise în continuare: Tip de informaţii Numărul documentului (tabel, diagramă, bilanţ energetic etc.) respectiv 99

100 Energie specifică Informaţii despre consumul specific de energie pentru activităţile din autorizaţia integrată de mediu sunt descrise în tabelul următor: Listati mai jos activitatile Consum specific de energie (CSE) (specificati unitatile adecvate) Descrierea fundamentelor CSE Definitorie este folosirea materiei prime pentru fiecare produs, in stransa legatura cu scopul principal sau capacitatea de productie a instalatiei. Compararea cu limitele (comparati consumul specific de energie cu orice limite furnizate in Indrumarul specific sectorului sau alte standarde industriale) Incinerae deseuri Energie electrica: 104,16 kwh/tona deseu BAT : e.e :234 kwh/t deseu Întreţinere Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea eficientă din punct de vedere energetic sunt descrise în tabelul de mai jos. Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că aveţi implementat un sistem documentat şi faceţi referire la acea documentaţie, astfel încât el să poată fi inspectat pe amplasament de către GNM/alte autorităţi competente responsabile conform legislaţiei în vigoare; sau 2) Declararea intenţiei de a implementa un astfel de sistem documentat şi indicarea termenului până la care veţi aplica un asemenea program, termen care trebuie să fie acoperit de perioada prevăzută în Planul de măsuri obligatorii; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate. Exista masuri documentate de functionare, intretinere si gospodarire a energiei pentru urmatoarele componemte? (acolo unde este relevant): Aer conditionat, proces de refrigerare si sisteme de racire (scurgeri, etansari, controlul temperaturii, intretinerea evaporatorului/condensatorului); Functionarea motoarelor si mecanismelor de antrenare Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, proceduri de utilizare); Sisteme de distributie a aburului (scurgeri, izolatii); Sisteme de incalzire a spatiilor si de furnizare a apei calde; Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin frecare; Intretinerea boilerelor de ex. optimizare excesului de aer; Alte forme de intretinere relevante pentru activitatile din instalatie. Da/Nu Da Da Da Nu este relevant - Informatii suplimentare (documentele de referinta, termenele la care masurile vor fi implementate sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile) Instructiuni tehnice Instructiuni tehnice, nu sunt scurgeri, sunt izolate 100

101 6.2. Măsuri tehnice Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţa energetică sunt descrise în tabelul de mai jos Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea termenului până la care o veţi face în cadrul Planul de măsuri obligatorii a activităţii analizate; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate. Confirmati ca urmatoarele masuri tehnice sunt implementate pentru evitarea incalzirii excesive sau pierderilor din procesul de racire pentru urmatoarele aspecte: (acolo unde este relevant): Izolarea suficienta a sistemelor de abur, a recipientilor si conductelor incalzite Prevederea de metode de etansare si izolare pentru mentinerea temperaturii Senzori si intrerupatoare temporizate simple sunt prevazute pentru a preveni evacuarile inutile de lichide si gaze incalzite. Alte masuri adecvate Da (4) Da Da Da Nu este relevant Informatii suplimentare (termenele prevazute pentru aplicarea masurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile) Măsuri de service al clădirilor Măsuri fundamentale pentru eficienţa energetică a service-ului clădirilor sunt descrise în tabelul de mai jos: Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea datei până la care o veţi face în cadrul programului dumneavoastră de modernizare; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă pentru activităţile desfăşurate. Confirmati ca urmatoarele masuri de service al cladirilor sunt implementate pentru urmatoarele aspecte (unde este relevant): Exista o iluminare artificiala adecvata si eficienta din punct de vedere energetic Exista sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentru: Incalzirea spatiilor Apa calda Controlul temperaturii Ventilatie Controlul umiditatii Da/Nu Da Da Nu este relevant Informatii suplimentare (documentele de referinta, termenul de punere in practica/aplicare a masurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante) 101

102 6.3. Eficienţa Energetică Un plan de utilizare eficientă a energiei este furnizat mai jos, care identifică şi evaluează toate tehnicile care să conducă la utilizarea eficientă a energiei, aplicabile activităţilor reglementate prin autorizaţie. Completaţi tabelul astfel: 1. Indicaţi ce tehnici de utilizare eficientă a energiei, inclusiv cele omise la cerinţele energetice fundamentale şi cerinţele suplimentare privind eficienţa energetică, sunt aplicabile activităţilor, dar nu au fost încă implementate. 2. Precizaţi reducerile de CO 2 realizabile de către acea tehnică până la sfârşitul ciclului de funcţionare (al instalaţiei pentru care se solicită autorizaţia integrată de mediu) 3. În plus faţă de cele de mai sus, estimaţi costurile anuale echivalente implementării tehnicii, costurile pe tona de CO 2 recuperată şi prioritatea de implementare. TOTI SOLICITANTII Masura de utilizare eficienta a energiei Recuperari de CO 2 (tone) Anual Pe durata de functionare Cost Anual Echivalent (CAE) EUR CAE/CO 2 recuperat EUR/tona Data de implementare - Observaţii: Prezentaţi metoda de evaluare şi faceţi dovada că au fost utilizate cele mai bune criterii pentru rata de actualizare, durata de viaţă şi cheltuieli (EUR/tonă) Cerinţe suplimentare pentru eficienţa energetică Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul de mai jos; Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că măsura este implementată, sau 2) Declararea intenţiei de a implementa măsura şi indicarea termenului de aplicare a acesteia; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate Cerinte BAT pentru recuperarea/economisirea a energiei Recuperarea caldurii din diferite parti ale proceselor, de.ex din solventii. Este aceasta tehnica utilizata in mod curent in instalatie? (D / N) Da, din instalatia de incinerare Daca NU explicati de ce tehnica nu este adecvata sau indicati termenul de aplicare Tehnici de deshidratare de mare eficienta pentru minimizarea energiei necesare uscarii. Minimizarea consumului de apa si utilizarea sistemelor inchise de circulatie a apei. Izolatie buna (cladiri, conducte, camera de uscare si instalatia). Da Da Amplasamentul instalatiei pentru reducerea distantelor de pompare. Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronica. Da Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperatura ridicata) pentru recuperarea caldurii. 102

103 Cerinte BAT pentru recuperarea/economisirea a energiei Transportor cu benzi transportoare in locul celui pneumatic (desi acesta trebuie protejat impotriva probabilitatii sporite de producere a evacuarilor fugitive) Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere, de ex. preincalzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc. Procesare continua in loc de procese discontinue Valve automate Valve de returnare a condensului Utilizarea sistemelor naturale de uscare Altele Este aceasta tehnica utilizata in mod curent in instalatie? (D / N) Da Da Da Daca NU explicati de ce tehnica nu este adecvata sau indicati termenul de aplicare 6.4. Alternative de furnizare a energiei Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt date în tabelul de mai jos. Completaţi tabelul astfel: 1. Confirmaţi faptul că măsura este implementată; sau 2. Declaraţi intenţia de a implementa măsura şi indicaţi termenul de punere în practică; sau 1. Expuneţi motivul pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate. Tehnici de furnizare a energiei Utilizarea unitatilor de cogenerare; Recuperarea energiei din deseuri; Utilizarea de combustibili mai putin poluanti. Este aceasta tehnica utilizata in mod curent in instalatie? (D / N) Da 1. Aburul generat prin procesul de incinerare este trimis către o turbină care generează 650kWh şi care este livrată în reţeaua externă de electricitate. 2. Aburul rezidual este folosit ca agent termic pentru spaţiile adminsitrative proprii şi pentru procesele tehnologice (uscarea deşeurilor) şi spaţiile administrative ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. care se află pe acelaşi amplasament. Da, prin sistemul expus mai sus Da, gazul natural Daca NU explicati de ce tehnica nu este adecvata sau indicati termenul de aplicare 103

104 SECŢIUNEA 9 Zgomot şi vibraţii 7. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR 7.1. Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase - SEVESO Da/Nu Da/Nu Instalatia se incadreaza in categoria de risc major conform prevederilor HG 95/2003 ce transpune Directiva SEVESO? Instalatia se incadreaza in categoria de risc minor conform prevederilor HG 95/2003 ce transpune Directiva SEVESO? Nu Daca da, ati depus raportul de securitate? Daca da, ati realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore? 7.2. Plan de management al accidentelor? Utilizând recomandările prevăzute de BAT ca lista de verificare, completaţi acest tabel pentru orice eveniment care poate avea consecinţe semnificative asupra mediului sau ataşaţi planurile de urgenţă (internă şi externă) existente care să prezinte metodele prin care impactul accidentelor şi avariilor să fie minimizat. În plus, demonstraţi implementarea unui sistem eficient de management de mediu. Accidente posibile 1.Incarcari peste limitele admise a apelor tehnologice uzate prin sistemul de drenaj si/sau in apele subterane 2.Imprastierea(răsturnarea) deşeurilor din autovehiculelor de transport in apropierea amplasamentului sau pe drum. 3.Emisii in aer peste limitele admise 4.Accidente ce pun in pericol sanatatea si siguranta lucratorilor 5.Dezastre naturale in special in cazul producerii unui cutremur Factori afectati Apele subterane Ape subterane Sol, subsol, artere de circulatie Sesizarea riscului Valori peste limitele admise Accident auto. Imprastierea deseurilor Masuri Oprirea instalatiei, investigatii privind cauzele Strangerea deseurilor, curatarea si spalarea(dezinfectarea) suprafetelor afectate. Aer Poluarea aerului. Investigarea cauzelor, oprirea instalatiei pentru revizie Lucratori -constructii -statia de epurare Starea de sanatate a lucratorilor Sunt prevăzute : -măsuri de siguranţa circulaţiei (indicatoare sensuri unice etc.), -materiale, instalaţii şi accesorii de protecţia muncii (mănuşi, salopete, în caz de necesitate, duşuri, vestiare etc.), -măsuri de prim ajutor în caz de accidente, -măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor. -interventie cadre medicale -Acordarea primului ajutor persoanelor accidentate 104

105 -alimentarea cu apa -evacuarea apelor uzate -lucratori -Verificarea etanşeităţii instalaţiilor şi conductelor precum şi verificarea tasărilor sau deplasărilor care se pot produce. -Remedierea defectiunilor in regim de urgenta. 6.Incendiu -aer -lucratori -constructiile si instalatiile Aparitia fumului -Sunt prevazuti hidranti de incendiu si rezerva intangibila de apa. -Se va solicita interventiagrupului de Pompieri. Care dintre cele de mai sus consideraţi că provoacă cele mai critice riscuri pentru mediu? Emisiile de poluanti peste limitele admise si dezastrele naturale Tehnici Explicaţi pe scurt modul în care sunt folosite următoarele tehnici, acolo unde este relevant. Răspuns TEHNICI PREVENTIVE inventarul substanţelor A se vedea secţiunea 3.1 trebuie să existe proceduri pentru verificarea materiilor prime şi deşeurilor pentru a ne asigura că ele nu vor interacţiona contribuind la apariţia unui incident da depozitare adecvată A se vedea secţiunile 5.4 şi 6.3 alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare şi alte modalităţi de control da bariere şi reţinerea conţinutului cuve de retenţie şi bazine de decantare A se vedea secţiunea izolarea clădirilor da asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi), de ex. măsurarea nivelului, alarme care să sesizeze nivelul ridicat, întrerupătoare de nivel ridicat şi contorizarea încărcăturilor; sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat da registre pentru evidenţa tuturor incidentelor, eşecurilor, schimbărilor de A se vedea procedură, evenimentelor anormale şi constatărilor inspecţiilor de Secţiunea 2.1 întreţinere trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a răspunde şi a trage A se vedea învăţăminte din aceste incidente; Secţiunea 2.1 rolurile şi responsabilităţile personalului implicat în managementul accidentelor da 105

106 proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicării insuficiente între angajaţi în cadrul operaţiunilor de schimbare de tură, de întreţinere sau în cadrul altor operaţiuni tehnice da compoziţia conţinutului din colectoarele de retenţie sau din colectoarele conectate la un sistem de drenare este verificată înainte de epurare sau eliminare canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarmă de nivel ridicat sau cu senzor conectat la o pompă automată pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuie să fie implementat un sistem pentru a asigura că nivelurile colectoarelor sunt mereu menţinute la o valoare minimă alarmele care sesizează nivelul ridicat nu trebuie folosite în mod obişnuit ca metodă primară de control al nivelului ACŢIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare scenariu de da accident căile de comunicare trebuie stabilite cu autorităţile de resort şi cu serviciile de urgenţă da echipament de reţinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anunţarea autorităţilor de resort şi proceduri de evacuare izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite componente ale instalaţiei şi a apei folosite pentru stingerea incendiilor de apă pluvială, da prin reţele separate de canalizare Alte tehnici specifice pentru sector A se vedea Secţiunea 4 8. Zgomot şi Vibraţii Ca recomandare, nivelul de detaliere al informaţiilor oferite trebuie să corespundă riscului de producere a disconfortului la receptorii sensibili. În cazul în care receptorii se află la mare distanţă şi riscul este mai scăzut, informaţiile solicitate în Tabelul 9.1 nu vor fi detaliate, dar informaţiile referitoare la sursele de zgomot din Tabelul 9.2 sunt necesare, iar BAT-urile trebuie folosite pentru reducerea zgomotului atât cât permite rezultatul analizei cost-beneficii. Sursele nesemnificative trebuie 'separate' calitativ (oferind explicaţii) şi nu trebuie furnizate informaţii detaliate. Trebuie oferite hărţi şi planuri de amplasament dacă este cazul pentru a indica localizarea receptorilor, surselor şi punctelor de monitorizare. Va fi utilă identificarea surselor aflate pe amplasament, în afara instalaţiei, în cazul în care acestea sunt semnificative Receptori (Inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi măsurile existente pentru monitorizarea impactului) Suprafata relevanta pentru zgomot/principalii emitenti Transport şi recepţie deşeuri Depozitare temporară şi manipulare deşeuri Masuri de reducere Limitarea vitezei pe amplasament; Folosirea de mijloace de transport deşeuri autorizate. Nivel zgomot incinta L WA in db(a) Manevrarea cu atentie Total nivel : - ziua : L WA db(a) -noaptea: L WA db(a) Nivel zgomot la 500 m Total nivel : - ziua : L WA db(a) -noaptea: L WA db(a) 106

107 SECŢIUNEA 10 Monitorizare 8.2. Surse de zgomot (Informaţii referitoare la sursele şi emisiile individuale) Faceţi o prezentare generală, succintă, a surselor al căror impact este nesemnificativ: Aceasta poate fi realizată prin utilizarea informaţiilor din secţiunea referitoare la evaluările de mediu după caz (impact sau/şi bilanţ de mediu) privind zgomotul şi vibraţiile sau prin folosirea unei abordări calitative obişnuite, atunci când nivelul scăzut de risc este evident. Nu este necesară furnizarea de informaţii suplimentare pentru sursele descrise aici. Identificati fiecare sursa semnificativa de zgomot si/sau vibratii Numarul de referinta al sursei Descrieţi natura zgomotului sau vibraţiei Exista un punct de monitorizare specific? Care este contributia la emisia totala de zgomot? Nivelul de zgomot L WA in db(a) Descrieti actiunile intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor de zgomot Masuri care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor si a termenelor stabilite in Planul de masuri obligatorii Recepţia deseurilor Zgomotul generat de camioane La limita incintei Inchiderea zonei de descarcare, oprirea motoarelor, manevrarea cu atentie a recipientilor Depozite stocare temporară deşeuri Zgomot produs de utilajele de transport La limita incintei Izolatia fonica a cladirilor Hala incineratorului Zgomote de la incarcarea deseurilor, functionarea instalaţiei, descarcarea cenusii Interiorul halei Cladire închisă pe toate laturile, canale de ventilatie cu amortizoare, porti rezistente Sistemul de epurare a gazelor arse Aspirarea aerului, cosul de fum La limita incintei Izolatie fonica, imprejmuirea cladirilor, ex. cu folii cu cute trapezoidale, folosirea blindajelor sonore la sectiunea de aspirare si amortizor de zgomot pentru cosul de fum. Racirea cu aer Ventilatoare Interiorul halei Exhaustoare performante Orice alte informaţii relevante trebuie precizate aici sau trebuie făcută referire la ele. De ex. surse din afara instalaţiei 107

108 8.3. Studii privind măsurarea zgomotului în mediu Furnizaţi detalii privind orice studii care au fost făcute. Referinţa (denumirea, anul etc.) studiului respectiv Proiectul tehnic al instalatiei Scop Implementarea investitiei Locaţii luate în considerare Limita incintei, hala productie Surse identificate sau investigate 1. Recepţie deseuri 2. Zonele de depozitare temporară a deşeurilor 3. Hala incineratorului 4. Sistemul de evacuare a gazelor arse 5. Racirea cu aer Rezultate S-au luat masuri pentru limitarea nivelului de zgomot 8.4. Întreţinere Da Nu Daca nu, indicati termenul de aplicare a procedurilor/masurilor Procedurile de intretinere identifica in mod precis cazurile in care este necesara intretinerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot? Procedurile de exploatare identifica in mod precis actiunile care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot? Da Da Receptor sensibil 8.5. Limite Din tabelul 9.1 rezumaţi impactul zgomotului referindu-vă la limite recunoscute Nivelul zgomotului cand instalatia functioneaza Zi Noapte In cazul in care nivelul zgomotului depaseste limitele fie justificati situatia, fie indicati masurile si intervalele de timp propuse pentru remedierea situatiei (acestea au fost poate identificate in tabelul 10.2). Incinta L WA db(a) L WA db(a) La 500m de limita incintei :L WA db(a) L WA db(a) 108

109 8.6. Informaţii suplimentare cerute pentru instalaţiile complexe şi/sau cu risc ridicat Aceasta este o cerinţă suplimentară care trebuie completată când este solicitată de Autoritatea responsabilă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu. Aceasta poate fi de asemenea utilă oricărui Operator/Titular de activitate care are probleme cu zgomotul sau este posibil să producă disconfort cauzat de zgomot şi/sau vibraţii pentru a direcţiona sau ierarhiza activităţile. Ce măsuri au fost Care este Ce măsuri sunt Sursa 6 ) Scenarii de avarie implementate pentru impactul/rezultatul luate dacă apare posibile prevenirea avariei sau asupra mediului dacă şi cine este pentru reducerea impactului? se produce o avarie? responsabil? 6 ) Aceasta se referă la fiecare sursă enumerată în Tabelul 9.2. Minimizarea potenţialului de disconfort datorat zgomotului, în special de la: Utilaje de ridicat, precum benzi transportoare sau ascensoare; Manevrare mecanică; Deplasarea vehiculelor, în special încărcătoare interne precum autoîncărcătoare; Orice alte informaţii relevante care nu au fost cerute în mod specific mai sus trebuie date aici sau trebuie să se facă referire la ele. 109

110 9. MONITORIZARE 9.1. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în aer DACA NU: Parametru Punct de emisie Frecventa de monitorizare C: cont. N: non-cont. Metoda de monitorizare Este echipamentul calibrat? Eroarea de masurare si eroarea globala care rezulta. Metode si intervale de corectare a calibrarii Acreditarea detinuta de prelevatorii de probe si de laboratoare sau detalii despre personalul folosit si instruire/competente Pulberi cos C Optica-sistem laser Da HCl cos C - Da HF cos C - Da SO2 cos C Metoda nedispersivă în IR NOx cos C Chimioluminiscenţă Da CO cos C Metoda nedispersivă în IR ΣMetale grele cos N trimestrial Taliu+Cadmiu cos N trimestrial Substanţe organice gazoase sau în stare de vapori, exprimate sub formă de carbon organic total - TOC PCDDs/PCDFs dioxine si furani SR EN SR EN Da Da Da Da cos C FID Da cos N trimestrial SREN 1948/2004 Da Descrieţi orice programe/măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi oprire. Observaţii: 1. Monitorizarea şi înregistrarea continuă este posibil să fie impuse în următoarele circumstanţe: Când emisia este redusă înainte de evacuarea în aer (de ex. printr-un filtru, arzător sau scruber); Când sunt impuse alte măsuri de control pentru realizarea unui nivel satisfăcător al emisiilor (de ex. selecţia şarjei, degresare); 2. Fluxurile de gaz trebuie măsurate, sau determinate în alt mod pentru a raporta concentraţiile la evacuările de masă. 3. Pentru a raporta măsurătorile la condiţiile de referinţă va fi necesar să se măsoare şi să se înregistreze temperatura şi presiunea emisiei. Conţinutul de vapori de apă trebuie de asemenea măsurat dacă este probabil să depăşească 3% doar dacă tehnicile de măsurare utilizate pentru alţi poluanţi nu dau rezultate în condiţii uscate. 110

111 4. Unde este cazul, trebuie efectuate evaluări periodice vizuale şi olfactive ale evacuărilor pentru a asigura faptul că evacuările finale în aer trebuie să fie incolore, fără aburi sau vapori persistenţi şi fără picături de apă. Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind monitorizarea şi raportarea emisiilor în aer 9.2. Monitorizarea emisiilor în apă Descrieţi măsurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzând orice monitorizare a mediului şi frecvenţa, metodologia de măsurare şi procedura de evaluare propusă. Trebuie să folosiţi tabelele de mai jos şi să prezentaţi referiri la informaţii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde este necesar. Descrieţi orice măsuri speciale pentru perioadele de pornire şi oprire. Observaţii: 1. Frecvenţa de monitorizare va varia în funcţie sensibilitatea receptorilor şi trebuie să fie proporţională cu dimensiunea operaţiilor. 2. Operatorul/Titularul de activitate trebuie să aibă realizată o analiză completă care să acopere un spectru larg de substanţe pentru a putea stabili că toate substanţele relevante au fost luate în considerare la stabilirea valorilor limită de emisie. Această analiză trebuie să cuprindă lista substanţelor indicate de legislaţia în vigoare. Acest lucru trebuie actualizat în mod normal cel puţin o dată pe an. 3. Toate substanţele despre care se consideră că pot crea probleme sau toate substanţele individuale la care mediul local poate fi sensibil şi asupra cărora activitatea poate avea impact trebuie de asemenea monitorizate sistematic. Aceasta trebuie să se aplice în special pesticidelor obişnuite şi metalelor grele. Folosirea probelor medii alcătuite din probe momentane este o tehnică care se foloseşte mai ales în cazurile în care concentraţiile nu variază în mod excesiv. 4. În unele sectoare pot exista evacuări de substanţe care sunt mai dificil de măsurat/determinat şi a căror capacitate de a produce efecte negative este incertă, în special când sunt în combinaţie cu alte substanţe. Tehnicile de monitorizare a 'toxicităţii totale a efluentului' pot fi aşadar adecvate pentru a face măsurători directe ale efectelor negative, de ex. evaluarea directă a toxicităţii. O anumită îndrumare privind testarea toxicităţii poate fi primită de la Autoritatea responsabilă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu. Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind monitorizarea şi raportarea emisiilor în apele de suprafaţă 111

112 Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apă Parametru Punct de emisie Denumirea receptorului Frecventa de monitorizare Metoda de monitorizare Sunt echipamentele/ prelevatoarele de probe/ laboratoarele acreditate? Debit C1 Continua si Masurare da debit zilnic total Temperatura C1 zilnic masurare da ph C1 zilnic Det. lab da Materii în C1 zilnic Det. lab da suspensie Reziduu C1 zilnic Det. lab da filtrat la 105 o C - TDS CBO5 C1 Canalizare zilnic Det. lab da CCOCr C1 proprie, staţie de epurare, zilnic Det. lab da evacure în P. Azot C1 Crivaie amoniacal zilnic Det. lab da Azot total C1 zilnic Det. lab da Fosfor total C1 zilnic Det. lab da Eroarea de masurare si nesiguranta de masurare. DACA NU: Metode si intervale de corectare a calibrarii echipamentelor prelevatorii de probe acreditati, laboratoare instruirea personalului/competente Substanţe extr. cu solvenţi organici Detergenţi sintetici C1 zilnic Det. lab da C1 zilnic Det. lab da 112

113 Cloruri C1 zilnic Det. lab da Sulfat C1 zilnic Det. lab da Zinc C1 zilnic Det. lab da Mangan total C1 zilnic Det. lab da Fluoruri C1 zilnic Det. lab da Cupru C1 Canalizare proprie, staţie de epurare, zilnic Det. lab da Crom total C1 evacure în P. Crivaie zilnic Det. lab da Cadmiu şi C1 zilnic Det. lab da compuşi Nichel şi C1 zilnic Det. lab da compuşi Plumb şi C1 zilnic Det. lab da compuşi Mercur şi compuşi C1 zilnic Det. lab da Descrieti orice masuri referitoare la functionarea instalatiei pe perioada pornirii sau opririi. 113

114 SECŢIUNEA 14 Impact 9.3. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apa subterană: Nu este cazul. Parametru Unitatea de Punct de emisie Frecvenţa de Metoda de măsură monitorizare monitorizare 9.4. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în reţeaua de canalizare Nu se evacuează ape în reţeaua publică de canalizare. Parametru Unitatea de Punct de emisie Frecvenţa de Metoda de măsură monitorizare monitorizare Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind monitorizarea şi raportarea emisiilor în reţeaua de canalizare 9.5. Monitorizarea şi raportarea deşeurilor Parametru Unitatea de măsură Punct de emisie Frecvenţa de monitorizare Metoda de monitorizare Cantitate kg Cuptor incinerare zilnic Cantarire mg/kg masa incinerare uscata Compozitie chimica Lunar, sau la schimbarea substantiala a compozitiei deseurilor incinerate Det de laborator caracteristici de levigabilitate conf. Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptata in fiecare clasa de depozit de deseuri Observaţii: Pentru generarea de deşeuri trebuie monitorizate şi înregistrate următoarele: compoziţia fizică şi chimică a deşeurilor; pericolul caracteristic; precauţii de manevrare şi substanţe cu care nu pot fi amestecate; în cazul în care deşeurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu împrăştierea nămolului sau un depozit de deşeuri pe amplasament, trebuie stabilit un program de monitorizare care ia în considerare materialele, agenţii potenţiali de contaminare şi căile potenţiale de transmitere din sol în apa subterană, în apa de suprafaţă sau în lanţul trofic. 114

115 Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind monitorizarea şi raportarea generării de deşeuri Registrul de evidenta al deseurilor 9.6. Monitorizarea mediului Contribuţia la poluarea mediului ambiant. Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei? Da, in special pentru : ü Operatorul doreşte să justifice o concluzie BAT bazându-se pe lipsa efectului asupra mediului ü Este necesară validarea modelării ü Imisii in aer ü Zgomot Observaţii: 1) Necesitatea monitorizării mediului în afara amplasamentului trebuie luată în considerare pentru evaluarea efectelor emisiilor în cursurile de apă controlate, în apa subterană, în aer sau sol sau a emisiilor de zgomot sau mirosuri neplăcute. 2) Monitorizarea mediului poate fi cerută, de ex. atunci când: există receptori vulnerabili; emisiile au o contribuţie semnificativă asupra unui Standard de Calitate a Mediului (SCM) care este în pericol de a fi depăşit Operatorul doreşte să justifice o concluzie BAT bazându-se pe lipsa efectului asupra mediului este necesară validarea modelării 3) Necesitatea monitorizării trebuie luată în considerare pentru: apa subterană, când trebuie făcută o caracterizare a calităţii şi debitului şi luate în considerare atât variaţiile pe termen scurt, cât şi variaţiile pe termen lung. Monitorizarea trebuie stabilită prin autorizaţia de gospodărirea apelor pe baza unui studiu hidrogeologic care să indice direcţia de curgere a apelor subterane, amplasamentul şi caracteristicile constructive necesare pentru forajele de monitorizare; apa de suprafaţă, când vor fi necesare, în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodărirea apelor, prelevarea de probe, analiza şi raportarea calităţii în amonte şi în aval a cursurilor de apă controlate aer, inclusiv mirosurile; contaminarea solului, inclusiv vegetaţia şi produsele agricole; evaluarea impactului asupra sănătăţii; zgomot Monitorizarea impactului Descrieţi orice monitorizare a mediului realizată sau propusă în scopul evaluării efectelor emisiilor Parametru/factor de mediu Pulberi Studiu/metoda de monitorizare Optica-sistem laser Concluzii (dacă au fost formulate) HCl - HF - SO2 NOx CO Metoda nedispersivă în IR Chimioluminiscenţă Metoda nedispersivă în IR ΣMetale grele SR EN Taliu+Cadmiu SR EN Substanţe organice gazoase sau în stare de vapori, exprimate sub formă de carbon organic total - FID 115

116 TOC PCDDs/PCDFs dioxine si furani Zgomot SREN 1948/2004 Directiva 2002/49/EC. H.G. nr. 321/2005. STAS 10009/88. Apa uzata Conf. NTPA 001/2005 Observaţii: În cazul în care monitorizarea mediului este cerută, la formularea propunerilor, trebuie luate în considerare următoarele: poluanţii care trebuie monitorizaţi, metodele standard de referinţă, protocoalele privind prelevarea probelor; strategia de monitorizare, selecţia punctelor de monitorizare, optimizarea abordării monitorizării; stabilirea nivelului de fond la care au contribuit alte surse; incertitudinea metodelor utilizate şi eroarea generală de măsurare care rezultă; protocoale de asigurare a calităţii (AC) şi de control al calităţii (CC), calibrarea şi întreţinerea echipamentelor, depozitarea probelor şi urmărirea reţelei de custodie/audit; proceduri de raportare, stocarea datelor, interpretarea şi analiza rezultatelor, formatul de raportare pentru furnizarea informaţiilor către Autoritatea responsabilă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu Monitorizarea variabilelor de proces Descrieţi monitorizarea variabilelor de proces Urmatoarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare: materiile prime trebuie monitorizate din punctul de vedere al poluantilor, atunci cand acestia sunt probabili si informatia provenita de la furnizor este necorespunzatoare; oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau temperatura in cuptor sau in emisiile de gaze; eficienta instalatiei atunci cand este importanta pentru mediu; consumul de energie in instalatie si la punctele individuale de utilizare in conformitate cu planul energetic (continuu si inregistrat); Descrieti masurile luate sau pe care intentionati sa le aplicati Da, sunt necesare analize de laborator suplimentare pentru deseurile ce trebuie incinerate, atunci cand acestia sunt probabili si informatia provenita de la furnizor este necorespunzatoare; Da, se face monitorizarea permanenta Da, monitorizarea continua a emisiilor in atmosfera. Da, se face continuu si se inregistreaza calitatea fiecarei clase de deseuri generate. Da, se fac analize periodice pe deseul (cenusa) rezultata. Listati alte variabile de proces care pot fi importante pentru protectia mediului. 116

117 9.8. Monitorizarea pe perioadele de funcţionare anormală Descrieţi orice măsuri speciale propuse pe perioada de punere în funcţiune, oprire sau alte condiţii anormale. Includeţi orice monitorizare specială a emisiilor în aer, apă sau a variabilelor de proces cerută pentru a minimiza riscul asupra mediului. Se fac monitorizarile curente. 10. DEZAFECTARE Măsuri de prevenire a poluării luate încă din faza de proiectare (Pentru o instalaţie nouă) descrieţi modul în care au fost luate în considerare următoarele etape în faza de proiectare şi de execuţie a lucrărilor Utilizarea rezervoarelor şi conductelor subterane este evitată atunci când este posibil (doar dacă nu sunt protejate de o izolaţie secundară sau printr-un program adecvat de monitorizare); Au fost luate masuri de protectie din timpul proiectarii la conductele de evacuare ape uzate iar pavimentele zonelor de stocare provizorie a deseurilor aduse la incinerare cat si a depozitului de stocare a cenusii sunt impermeabilizate. este prevăzută drenarea şi curăţarea rezervoarelor şi conductelor înainte de demontare; Da. lagunele şi depozitele de deşeuri sunt concepute având în vedere eventuala lor golire şi închidere; Nu este cazul izolaţia este concepută astfel încât să fie impermeabilă, uşor de demontat şi fără să producă praf şi pericol; Da. materialele folosite sunt reciclabile (luând în considerare obiectivele operaţionale sau alte obiective de mediu). Da Notă: Pentru instalaţiile existente, aşa cum sunt specificate de O.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, este necesar ca la prima autorizare integrată de mediu, documentaţia să prezinte şi programul/măsurile prevăzute pentru dezafectare, astfel încât să prevină poluarea mediului Planul de închidere a instalaţiei Documentaţia pentru solicitarea autorizaţiei integrate a instalaţiilor noi şi a celor existente trebuie să conţină un Plan de închidere a instalaţiei. Cele de mai jos pot fundamenta planul de închidere a instalaţiei. Acest plan trebuie elaborat la nivel de amplasament şi actualizat dacă circumstanţele se modifică. Orice revizuiri trebuie trimise Autorităţii responsabilă de emiterea autorizaţiei integrate de mediu. Furnizaţi un Plan de Amplasament cu indicarea poziţiei tuturor rezervoarelor, conductelor şi canalelor subterane sau a altor structuri. Identificaţi toate cursurile de apă, canalele către cursurile de apă sau acvifere. Identificaţi permeabilitatea structurilor subterane. Dacă toate aceste informaţii sunt prezentate în Planul de Amplasament anexat Raportului de Amplasament, faceţi o referire la acesta. 117

118 10.3. Structuri subterane Pentru fiecare structură subterană identificată în planul de mai sus se prezintă pe scurt detalii privind modul în care poate fi golită şi curăţată/decontaminată şi orice alte acţiuni care ar putea fi necesare pentru scoaterea lor din funcţiune în condiţii de siguranţă atunci când va fi nevoie. Identificaţi orice aspecte nerezolvate. Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta Conducte evacuare ape uzate Rezervoare subterane pentru depozitarea temporară a deşeurilor lichide şi păstoase pompabile Namoluri Deşeuri Spalare Evacuare deşeuri, curăţare, spălare, decontaminare Structuri supraterane Pentru fiecare structură supraterană identificaţi materialele periculoase (de ex. izolaţiile de azbest) pentru care ar putea fi necesară o atenţie sporită la demontare şi/sau eliminare. Orice alte pericole pe care demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potenţiale este mai importantă decât soluţiile, cu excepţia cazului în care dezafectarea este iminentă. Cladire sau alta structura Instalatia de incinerare Pavimentele zonelor de depozitare Materiale periculoase Posibil contaminate cu substante periculoase din deseuri Posibil contaminate cu substante periculoase din deseuri Alte pericole potentiale Eventuale deseuri neincinerate Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice) Nu este cazul. Lagune Identificaţi toate lagunele (iazuri de decantare, iazuri biologice Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din apă? Cum va fi eliminată apa? Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din sediment/nămol? Cum va fi eliminat sedimentul/nămolul? Cât de adânc pătrunde contaminarea? Cum va fi tratat solul contaminat de sub lagună (iazuri de decantare, iazuri biologice)? Cum va fi tratată structura lagunei (iazuri de decantare, iazuri biologice) pentru recuperarea terenului? 118

119 10.6. Depozite de deşeuri Depozite de deseuri Identificati metoda ce asigura ca orice depozit de deseuri de pe amplasament poate indeplini conditiile echivalente de incetare a functionarii; Exista studiu de expertizare sau autorizatie de functionare in siguranta? Sunt prevazute masuri de evacuare/deviere a apelor pluviale de pe suprafata depozitelor? Se vor face determinari de laborator pe probe din pavimentul depozitului. Da. Da, depozitele pentru stocarea temporară a deşeurilor sutn protejate printr-un acoperis care nu permite contactul apelor pluviale cu deseurile; deşeurile nu sunt stocate vrac ci ambalate în recipienţi corespunzători fiecărui tip de deşeu Zone din care se prelevează probe Pe baza informaţiilor cuprinse în Raportul de Amplasament şi a operaţiilor propuse pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării, identificaţi zonele care ar putea fi considerate în această etapă ca fiind cele mai importante pentru realizarea analizelor de sol şi de apă subterană la momentul dezafectării. Scopul acestor analize este de a stabili gradul de poluare cauzat de activităţile desfăşurate şi necesitatea de remediere pentru aducerea amplasamentului într-o stare satisfăcătoare, care a fost definită în raportul iniţial de amplasament. Zone/locatii in care se preleveaza probe de sol/apa subterana Zona descarcare deseuri aduse la incinerare Zona de depozitare temporară a deşeurilor şi pretratare Zona rezervoarelor de deşeuri lichide şi păstoase pompabile Motivatie Posibile contaminari cu substante poluante continute de deseuri Posibile contaminari cu substante poluante continute de deseuri Posibile contaminari cu substante poluante continute de deseuri Este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati termenele la care vor fi realizate. Studiu Se va realiza un studiu de dezafectare, studiul va cuprinde modul de dezafectare si managementul deseurilor rezultate. Termen (anul si luna) 2013/12 Identificaţi oricare alte probleme pertinente care trebuie rezolvate în eventualitatea dezafectării. 119

120 11. Aspecte legate de Amplasamentul pe care se află Instalaţia Sunteti singurul detinator de autorizatie integrata de mediu pe amplasament? Daca da, treceti la Sectiunea 15 Nu Sinergii Luaţi în considerare şi descrieţi dacă există sau nu posibilitatea de apariţie a sinergiilor cu alţi deţinători de autorizaţie de mediu faţă de tehnicile prezentate mai jos sau alte tehnici care pot avea influenţă asupra emisiilor produse de instalaţie. Pe amplasament se mai afla: 1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand S.C. Vivani Salubritate S.A. 2. Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate S.A. 3. Statia de tratare a deseurilor periculoase a S.C. Viavani Salubritate S.A. Tehnică 1) proceduri de comunicare între diferiţi deţinători de autorizaţie; în special cele care sunt necesare pentru a garanta că riscul procedurii incidentelor de mediu este minimizat; 2) beneficierea de economiile de proporţie pentru a justifica instalarea unei unităţi de co-generare; 3) combinarea deşeurilor combustibile pentru a justifica montarea unei instalaţii în care deşeurile sunt utilizate la producerea de energie/unei instalaţii de co-generare; 4) deşeurile rezultate dintr-o activitate pot fi utilizate ca materii prime într-o altă instalaţie; 5) efluentul epurat rezultat dintr-o activitate având calitate corespunzătoare pentru a fi folosit ca sursă de alimentare cu apă pentru o altă activitate; 6) combinarea efluenţilor pentru realizarea unei staţii de epurare combinate sau modernizate; 7) evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea un efect dăunător asupra unei activităţi aflate în vecinătate; 8) contaminarea solului rezultată dintr-o activitate care afectează altă activitate - sau posibilitatea ca un Operator să deţină terenul pe care se află o altă activitate; 9) Altele. - Oportunităţi Există proceduri de comunicare între S.C. PRO AIR CLEAN S.A. şi S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. Aburul în exces rezultat de la instalaţia de incinerare va fi livrat ca agent termic pentru spaţiile administrative şi procesele tehnologice (uscarea deşeurilor) ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. Varietatea deşeurilor recepţionate va permite realizarea de amestecuri de deşeuri şi reţete de incinerare a căror putere calorică va permite economisirea de gaze naturale şi va duce la cogenerarea unor cantităţi mari de abur respectiv energie electrică. O parte din deşeurile recepţionate la Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase şi la Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase ale S.C. Vivani Salubritate S.A., vor putea fi preluate în vederea incinerării. Nu s-au identificat astfel de posibilităţi, momentan. Staţia de epurare de pe amplasamentul instalaţiei de incinerare a deşeurilor va prelua şi trata toate apele uzate de pe întreg amplasamentul Nu s-au identificat momentan. Toate instalaţiile existente pe amplasament sunt noi, autorizate şi iar factorii de mediu sunt monitorizaţi periodic şi/sau permanent. Riscurile de contaminare a solului sunt minime. 120

121 11.2. Selectarea amplasamentului Justificaţi selectarea amplasamentului propus (pentru instalaţii noi). Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care au avut in vedere urmatoarele aspecte: - distantele fata de zonele locuite si ariile protejate; - structura geologica si geofizica a terenului; - apele de suprafata si cele subterane; - datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor, precipitatii); - dispersia poluantilor in aer; - infrastructura zonei; - aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru deseuri periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului de incinerare); - incadrarea in PUZ ul com. Perieti. Amplasamentul propus si activitatea ce se va desfasura Instalatie de incinerare a deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului Slobozia, fiind desemnata ca zona industriala in care se vor desfasura activitati de managementul deseurilor. Mentionam ca in imediata vecinatate a amplasamentului studiat se mai afla: 1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita apartinand S.C. Vivani Salubritate S.A. 2. Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate S.A. 3. Statia de tratare a deseurilor periculoase a S.C. Viavani Salubritate S.A. Avantajele alegerii acestui amplasament sunt urmatoarele: - Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul acestora pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de evenimente nedorite pentru mediu si populatie). - Tratarea corespunzatoare cu recuperare de energie electrica si termica. - Micsorarea cantitatilor de deseuri depozitate in favoarea celor incinerate. - Masurile avute in vedere la construirea obiectivelor sunt conform BAT-urilor. - Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in depozitul pentru deseuri periculoase). - Cresterea capacitatii de supraveghere din partea autoritatilor. - Distanta mare fata de zonele locuite si de zonele protejate (peste 2 km). Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 Ordin pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei si a prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor, a condus la alegerea amplasamentului propus. Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in incinta si in afara acesteia. 121

122 Platforma pe care se propune amplasarea instalatiei nu afecteaza valori naturale, istorice, culturale, zone protejate, zone de protectie sanitara si nu se prevede prin planul de urbanism o amenajare teritoriala. 12. LIMITELE DE EMISIE Inventarul emisiilor şi compararea cu valorile limită de emisie stabilite/admise Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor (ştergeţi secţiunile în care nu se aplică) Emisii de solvenţi Cerinţe suplimentare sau deosebite pentru tipuri specifice de activitate. Nu este cazul. Puncte de Nivel Unităţi Tehnici care pot fi Oricare abatere de la Activitate Emisie emisie limită de măsură considerate a fi BAT limită - faceţi justificarea aici Justificaţi abaterile de la oricare din valorile limită de emisie prezentate mai sus Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei Emisii anuale Sursa de energie de CO 2 în mediu (tone) Electricitate din reţeaua publică Electricitate din altă sursă*) Abur adus din afara amplasamentului/apă fierbinte*) Gaz Petrol Total *) Specificaţi mai jos sursa şi factorul pentru emisiile de CO 2. (Nu există valori limită pentru emisiile masice de CO 2 ) 122

123 12.2. Evacuări în reţeaua de canalizare proprie Emisii în apă asociate utilizării BAT-urilor Substanţa Consum Biochimic de Oxigen (CBO) - (5 zile la 20 C) Consum Chimic de Oxigen (CCO) (2 ore) Materii totale în suspensie Sulfuri Metale şi compuşi metalici Puncte de emisie Valoarea prag mg/dm 3 Valoarea limită de emisie propusă mg/l Notă: O valoare prag este stabilită făcând referinţă mai întâi la legislaţia română şi apoi la ghidurile de referinţă pentru BAT şi în cazul în care nici una din cele două alternative de mai sus nu se aplică putem să ne ghidăm după VLE stabilite prin normele unui alt stat membru. OBS: Se specifică cel puţin valorile limită de emisie pentru poluanţii specifici activităţii pentru care se solicită emiterea autorizaţiei integrate de mediu. Limitele considerate mai sus se aplică în general emisiilor în cursuri de râuri folosite ca resurse de apă în vederea potabilizării. Pentru situaţiile foarte sensibile pot fi atinse niveluri mai mici Emisii în reţeaua de canalizare orăşenească sau cursuri de apă de suprafaţă (după preepurarea proprie) Nu există o reţea de canalizare orăşenească în zonă. Apele vor fi epurate şi vor fi evacuate în P. Crivaie printr-o conductă din PVC de 2,5 km lungime. Substanţa Puncte de emisie Valoarea prag mg/dm 3 Valoarea limită de emisie propusă mg/l Temperatura P. Crivaie 35 o C 35 o C ph P. Crivaie 6,5-8,5 Unităţi ph 6,5-8,5 Unităţi ph Materii în suspensie P. Crivaie 60,0 mg/dm 60,0 mg/dm Reziduu filtrat la 105 o C - TDS P. Crivaie 2000 mg/dmc 2000 mg/dmc CBO5 P. Crivaie 25 mg O2/dmc 25 mg O2/dmc CCOCr P. Crivaie 125 mg O2/dmc 125 mg O2/dmc Azot amoniacal P. Crivaie 2,0 mg/dmc 2,0 mg/dmc Azot total P. Crivaie 10,0 mg/dmc 10,0 mg/dmc Fosfor total P. Crivaie 1,0 mg/dmc 1,0 mg/dmc Substanţe extr. cu solvenţi P. Crivaie organici 20,0 mg/dmc 20,0 mg/dmc Detergenţi sintetici P. Crivaie 0,5 mg/dmc 0,5 mg/dmc Cloruri P. Crivaie 500,0 mg/dmc 500,0 mg/dmc Sulfat P. Crivaie 600 mg/dmc 600 mg/dmc Zinc P. Crivaie 0,5 mg/dmc 0,5 mg/dmc Mangan total P. Crivaie 1 mg/dmc 1 mg/dmc Fluoruri P. Crivaie 5,0 mg/dmc 5,0 mg/dmc Cupru P. Crivaie 1,3 µg/dmc 1,3 µg/dmc Crom total P. Crivaie 2,5 µg/dmc 2,5 µg/dmc Cadmiu şi compuşi P. Crivaie 0,024 µg/dmc 0,024 µg/dmc Nichel şi compuşi P. Crivaie 0,3 µg/dmc 0,3 µg/dmc Plumb şi compuşi P. Crivaie 0,12 µg/dmc 0,12 µg/dmc Mercur şi compuşi P. Crivaie 0,0108 µg/dmc 0,0108 µg/dmc 123

124 *) Observaţie: Tabelul se va completa cu gama indicatorilor cuprinşi în H.G. nr. 188/2002 (NTPA 002 pentru evacuările în reţeaua de canalizare orăşenească şi NTPA 001 pentru evacuările în cursurile de apă de suprafaţă) completată şi modificată prin H.G. nr. 352/2005, completată cu H.G. nr. 118/2002, în funcţie de indicatorii prezenţi în apa uzată industrială provenită din instalaţie. 13. IMPACT Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului Luând în considerare faptul că au fost deja realizate fie un studiu de evaluare a impactului asupra mediului fie un bilanţ de mediu, nivelul de detaliere din solicitare trebuie să corespundă nivelului de risc asupra mediului exercitat de emisiile rezultate din activităţi. Instalaţiile care evacuează emisii în receptori importanţi sau sensibili sau emit substanţe a căror natură şi cantitate ar putea afecta receptorii din mediu pot necesita o evaluare mai detaliată a efectelor potenţiale. În cazul în care instalaţiile evacuează doar un nivel scăzut de emisii şi nu există receptori afectaţi sau sensibili, aceste zone pot să nu necesite o astfel de evaluare detaliată. Operatorii trebuie să aibă dovezi care susţin evaluarea impactului exercitat de activităţile lor asupra mediului şi acestea să fie componente ale documentaţiei de solicitare. Îndrumarul privind evaluarea BAT prezintă o metodologie pentru efectuarea acestei evaluări, care oferă recomandări suplimentare privind natura informaţiilor şi nivelul de detaliere necesar. De asemenea, oferă o metodă de stabilire a importanţei impactului unei evacuări asupra mediului receptor. Evaluarea impactului asupra mediului împreună cu studiul de dispersie a poluanţilor în atmosferă sunt prezentate detaliat în Raportul de amplasament Localizarea receptorilor, a surselor de emisii şi a punctelor de monitorizare Trebuie anexate hărţi şi planuri ale amplasamentului la scara corespunzătoare pentru a indica în mod vizibil localizările receptorilor, sursele şi punctele de monitorizare în care au fost făcute măsurători pentru substanţele evacuate sau pentru impactul substanţelor evacuate din instalaţii. Extinderea zonei considerate poate fi la nivel local, naţional sau internaţional, în funcţie de mărimea şi natura instalaţiei şi de natura evacuărilor. În special, următorii receptori importanţi şi sensibili trebuie luaţi în considerare ca parte a evaluării: Habitate care intră sub incidenţa Directivei Habitate, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 462/2001, aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie sau până la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50 MWth Arii naturale protejate aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalaţie Comunităţi (de ex. şcoli, spitale sau proprietăţi învecinate) Zone de patrimoniu cultural Soluri sensibile Cursuri de apă sensibile (inclusiv ape subterane) Zone sensibile din atmosferă (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosferă, calitatea aerului în zona în care SCM este ameninţat) Informaţiile despre identificarea receptorilor importanţi şi sensibili trebuie rezumate în tabelul de mai jos (extindeţi tabelul dacă este nevoie). 7 ) 7 ) Receptorii sensibili la mirosuri şi zgomot trebuie să fi fost identificaţi în Secţiunile şi 9 din solicitare. Conform evaluării de mediu prezentate în raportul de amplasament, calculele de dispersie realizate nu au relevat o influenţă a funcţionării instalaţiei de incinerare asupra receptorilor din zonă reprezentaţi prin ROSPA0065 Lacurile Fundata Amara. Lacul Fundata se află la o distanţă de 8,3 km faţă de amplasamentul instalaţiei de incinerare iar Lacul Amara se află la cca. 2,3 km. 124

125 Fig. nr. 52. Amplasamentul Instalaţiei de incinerare a deşeurilor şi disţantele faţă zonele locuite şi zonele protejate 125