(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s,
|
|
- Ἰσμήνη Βάμβας
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 31988L0347 DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modificare a anexei II la Directiva 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse în Lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (88/347/CEE) CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s, având în vedere Directiva Consiliului 76/464/CEE din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii 1, în special art. 6 şi 12, având în vedere Directiva Consiliului 86/280/CEE din 12 iunie 1986 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse în Lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE 2, având în vedere propunerea Comisiei 3, având în vedere avizul Parlamentului European 4, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social 5, întrucât, pentru a proteja mediul acvatic al Comunităţii împotriva poluării cu anumite substanţe periculoase, art. 3 din Directiva 76/464/CEE prevede un sistem de autorizare prealabilă prin care se stabilesc standardele de emisie pentru evacuarea substanţelor cuprinse în Lista I din anexa la prezenta directivă; întrucât art. 6 din directiva menţionată anterior prevede că trebuie stabilite valorile limită pentru astfel de standarde de emisie, precum şi obiectivele de calitate pentru mediul acvatic afectat de evacuarea acestor substanţe; întrucât statele membre au obligaţia de a aplica valorile limită, cu excepţia cazurilor în care aplică obiectivele de calitate; întrucât Directiva 86/280/CEE trebuie modificată şi completată pe baza propunerilor înaintate de Comisie, în conformitate cu progresul cunoştinţelor ştiinţifice referitoare în special la toxicitatea, persistenţa şi acumularea substanţelor respective în organismele vii şi în sedimente, sau în cazul unui progres al celor mai bune mijloace tehnice disponibile; întrucât este necesar, în acest scop, să se completeze respectiva directivă în privinţa măsurilor asupra altor substanţe periculoase şi să se aducă modificări conţinutului anexei II; 1 JO L 129, , p JO L 181, , p JO C 146, , p. 5, JO C 309, , p. 3, JO C 314, , p. 5 şi JO C 70, , p JO C 122, şi JO C 120, , p JO C 232, , p. 2, JO C 356, , p. 69 şi JO C 188, , p. 19.
2 întrucât, pe baza criteriilor stabilite în Directiva 76/464/CEE, aldrinul, dieldrinul, endrinul, izodrinul, hexaclorbenzenul, hexaclorbutadiena şi cloroformul trebuie să intre sub incidenţa prevederilor Directivei 86/280/CEE, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Anexa II la Directiva Consiliului 86/280/CEE se modifică după cum urmează: 1. Se adaugă următoarele sub titlu: 4. Pentru aldrin, dieldrin, endrin şi izodrin 5. Pentru hexaclorbenzen 6. Pentru hexaclorbutadienă 7. Pentru cloroform. 2. Se adaugă următoarele puncte: IV. Dispoziţii speciale pentru: aldrin (nr. 1) ( 1 ) Nr. CAS dieldrin (nr. 71) ( 2 ) Nr. CAS endrin (nr. 77) ( 3 ) Nr. CAS izodrin (nr. 130) ( 4 ) Nr. CAS (1) Aldrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 1,2,3,4,10, 10hexaclor1, 4, 4a, 5, 8, 8ahexahidro1, 4endo5, 8exodimetanonaftalină. (2) Dieldrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 O 1, 2, 3, 4, 10, 10hexaclor6, 7epoxi1, 4, 4a, 5, 6, 7, 8, 8aoctahidro1, 4endo5, 8exodimetanonaftalină. (3) Endrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 O 1, 2, 3, 4, 10, 10hexaclor6, 7epoxi1, 4, 4a, 5, 6, 7, 8, 8aoctahidro1, 4endo5, 8endodimetanonaftalină. (4) Izodrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 1, 2, 3, 4, 10, 10hexaclor1, 4, 4a, 5, 8, 8ahexahidro1, 4endo5, 8endodimetanonaftalină. Rubrica A (1, 71, 77, 130): Valori limită pentru standardele de emisie ( 1 )
3 Tipul instalaţiei industriale ( 2 ) 1. Producerea de aldrin şi/sau dieldrin şi/sau endrin, inclusiv producerea acestor substanţe în acelaşi loc Tipul valorii medii Valoare limită exprimată ca Concentraţie în Greutate efluent μg/l de apă evacuată ( 3 ) 3 g pe tona de 2 producţie (g/tonă) 1,5 g pe tona de producţie (g/tonă) ( 4 ) 10 (4) (1) Valorile limită indicate la această rubrică se aplică evacuărilor totale de aldrin, dieldrin şi endrin. Dacă efluentul care rezultă din procesul de producţie a aldrinului, dieldrinului şi/sau endrinului (inclusiv producerea acestor substanţe) conţine şi izodrin, valorile limită stabilite mai sus se aplică evacuărilor totale de aldrin, dieldrin, endrin şi izodrin. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate la rubrica A pct. 3 din anexa I, se insistă în mod special asupra instalaţiilor producătoare de aldrin şi/sau dieldrin şi/sau endrin în afara locului de producţie. (3) Aceste cifre sunt valabile pentru întreaga cantitate de apă care trece prin instalaţie. (4) Dacă este posibil, valorile e nu trebuie să depăşească dublul valorilor e. Rubrica B (1, 71, 77, 130): Obiective de calitate Mediu Substanţă Obiective de calitate ng/l de respectat Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele de estuar Aldrin Dieldrin Endrin 30 pentru cele patru substanţe în total, cu valoarea maximă 5 pentru endrin Ape teritoriale Izodrin 5 Stagnare: Concentraţia (concentraţiile) de aldrin şi/sau dieldrin şi/sau endrin şi/sau izodrin din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească în mod semnificativ în timp. Rubrica C (1, 71, 77, 130): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei aldrinului, dieldrinului, endrinului şi/sau a izodrinului în efluenţi şi în mediul acvatic este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după extragerea cu ajutorul unui solvent corespunzător. Limita de detecţie ( 1 ) pentru fiecare substanţă este de 2,5 ng/l pentru mediul acvatic şi 400 ng/l pentru efluenţi, în funcţie de numărul de substanţe parazite din probă. 2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei aldrinului, dieldrinului şi/sau endrinului şi/sau a izodrinului în sedimente şi în organisme este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probelor. Limita de determinare este de 1 μg/kg materie uscată pentru fiecare substanţă în parte.
4 3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie care este de două ori mai mare decât valoarea limitei de detecţie. 1 Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă, pe baza unei anumite metode de lucru, şi care poate fi diferită de zero. V. Dispoziţii speciale pentru hexaclorbenzen (HCB) (nr. 83) CAS Rubrica A (83): Valori limită pentru standardele de emisie Stagnare: Nu trebuie să se înregistreze nici o creştere semnificativă în timp a poluării care rezultă din evacuarea de HCB şi care afectează concentraţiile din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti. Tipul instalaţiei industriale ( 1 ) ( 2 ) ( 3 ) 1. Producerea şi prelucrarea HCB 2. Producerea de percloretilen (PER) şi de tetraclorură de carbon (CCl 4 ) prin perclorurare Tipul valorii medii Valori limită exprimate ca greutate concentraţie 10 g HCB/tona de 1 mg/l de HCB capacitate de producţie de HCB 20 g HCB/tona de capacitate de producţie de HCB 1,5 g HCB/tona de producţie de PER + CCl 4 3 g HCB/tona de producţie de PER + 2 mg/l de HCB 1,5 mg/l de HCB 3 mg/l de HCB Producerea de tricloretilen şi/sau de percloretilen prin orice alt proces ( 4 ) CCl 4 (1) Dacă evacuările nu depăşesc 1 kg pe an, se poate introduce o procedură simplificată de monitorizare. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate în anexa I rubrica A pct. 3, se insistă în special asupra instalaţiilor industriale care produc quintozen şi tecnazen, a instalaţiilor industriale care produc clor prin electroliza cloralcanilor cu electrozi de grafit, a instalaţiilor industriale de prelucrare a cauciucului, a instalaţiilor pentru produse pirotehnice şi a celor care produc clorură de vinil. (3) Pe baza experienţei dobândite prin punerea în aplicare a prezentei directive şi având în vedere faptul că, datorită utilizării celor mai bune mijloace tehnice disponibile, este posibil ca în anumite cazuri să se aplice valori mult mai stricte decât cele indicate mai sus, Consiliul adoptă, la propunerea Comisiei, valori limită mai stricte, până la 1 ianuarie (4) În prezent, nu se pot adopta valori limită pentru acest sector. Consiliul adoptă astfel de valori limită întro etapă ulterioară, hotărând la propunerea Comisiei. Între timp, statele membre aplică standardele naţionale de emisie conform anexei I, rubrica A pct. 3. Rubrica B (83): Obiective de calitate ( 1 )
5 Stagnare: Concentraţia de HCB în sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească semnificativ în timp. (1) Comisia analizează posibilitatea de a stabili obiective de calitate mai stricte, ţinând cont de concentraţiile măsurate de HCB din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti şi înaintează un raport Consiliului, până la 1 ianuarie 1995, pentru ca acesta să ia o decizie cu privire la modificarea directivei. Mediu Obiectiv de calitate Unitate de măsură Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele de estuar 0,03 μg/l Ape teritoriale Rubrica C (83): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCB în efluenţi şi în apă este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după extragerea cu ajutorul unui solvent adecvat. Limita de detecţie ( 1 ) pentru HCB este cuprinsă între 1 şi 10 ng/l pentru ape şi 0,51 μg/l pentru efluenţi, în funcţie de numărul de substanţe străine din probă. 2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCB în sedimente şi în organisme este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probei. Limita de determinare ( 1 ) este cuprinsă între 1 şi 10 μg/kg materie uscată. 3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie care este de două ori mai mare decât valoarea limitei de detecţie 1. (1) Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă, pe baza unei anumite metode de lucru, şi care poate fi diferită de zero. VI. Dispoziţii speciale pentru hexaclorbutadienă (HCBD) (nr. 84) CAS87683 Rubrica A (84): Valori limită pentru standardele de emisie Stagnare: Nu trebuie să se înregistreze nici o creştere semnificativă în timp a poluării care rezultă din evacuarea de HCBD şi care afectează concentraţiile din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti. Tipul instalaţiei industriale ( 1 ) ( 2 ) ( 3 ) 1. Producerea de percloretilen (PER) şi de tetraclorură de Tipul valorii medii Valori limită exprimate ca greutate concentraţie 1,5 g HCBD/tona 1,5 mg/l de HCBD de capacitate totală de producţie de
6 carbon (CCl 4 ) prin perclorurare PER + CCl 4 3 g HCBD/tona de producţie de PER + CCl 4 3 mg/l de HCBD Producerea de tricloretilen şi/sau de percloretilen prin orice alt proces ( 4 ) (1) Dacă evacuările nu depăşesc 1 kg pe an, se poate introduce o procedură simplificată de monitorizare. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate în anexa I rubrica A pct. 3, se insistă în special asupra instalaţiilor industriale care utilizează HCBD în scopuri tehnice. (3) Pe baza experienţei dobândite prin punerea în aplicare a prezentei directive şi având în vedere faptul că, datorită utilizării celor mai bune mijloace tehnice disponibile, este posibil ca în anumite cazuri să se aplice valori mult mai stricte decât cele indicate mai sus, această decizie trebuie luată până la 1 ianuarie (4) În prezent nu este posibil să se adopte valori limită pentru acest sector. Consiliul adoptă astfel de valori limită întro etapă ulterioară, hotărând la propunerea Comisiei. Între timp, statele membre aplică standardele naţionale de emisie conform anexei I rubrica A pct. 3. Rubrica B (84): Obiective de calitate ( 1 ) Stagnare: Concentraţia de HCBD în sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească semnificativ în timp. (1) Comisia analizează posibilitatea de a stabili obiective de calitate mai stricte, ţinând cont de concentraţiile măsurate de HCBD din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti şi înaintează un raport Consiliului, până la 1 ianuarie 1995, pentru ca acesta să ia o decizie cu privire la modificarea directivei. Mediu Obiectiv de calitate Unitate de măsură Ape continentale Estuar Ape maritime teritoriale, altele decât estuarul 0,1 μg/l Ape teritoriale Rubrica C (84): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCBD în efluenţi şi în apă este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după extragerea cu ajutorul unui solvent adecvat. Limita de detecţie ( 1 ) pentru HCBD este cuprinsă între 1 şi 10 ng/l pentru ape şi 0,51 μg/l pentru efluenţi, în funcţie de numărul de substanţe străine din probă.
7 2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCBD în sedimente şi în organisme este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probei. Limita de detecţie ( 1 ) este cuprinsă între 1 şi 10 μg/kg materie uscată. 3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% pentru o concentraţie care este de două ori mai mare decât valoarea limitei de detecţie ( 1 ). (1) Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă pe baza unei anumite metode de lucru şi care poate fi diferită de zero. VII. Dispoziţii speciale pentru cloroform (CHCl3) (nr. 23) ( 1 ) CAS67663 Rubrica A (23): Valori limită pentru standardele de emisie Tipul instalaţiei industriale ( 2 ) ( 3 ) 1. Producerea de clormetan din metanol sau din combinaţie de metanol şi metan ( 6 ) Valori limită (medii e) exprimate ca ( 4 ) ( 5 începând ) cu greutate concentraţie 10 g CHCl 3 /tona de producţie de 1mg/l clormetan 2. Producerea de clormetan prin clorurarea metanului 7,5 g CHCl 3 /tona de producţie de clormetan 1 mg/l Producerea de clorofluorocarbon (CFC) ( 7 ) (1) În cazul cloroformului, art. 3 din Directiva 76/464/CEE se aplică evacuărilor din procese industriale care pot în sine să contribuie în mod semnificativ la nivelul de cloroform din efluentul apos; în special, acest articol se aplică instalaţiilor menţionate la rubrica A a prezentei anexe. Art. 5 din prezenta directivă se aplică dacă se identifică alte surse decât cele enumerate în prezenta anexă. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate la rubrica A pct. 3 din anexa I, se insistă în special, în cazul cloroformului, asupra instalaţiilor care produc clorură de vinil monomer utilizând piroliza dicloretanului, a celor care produc pastă de hârtie decolorată şi a altor instalaţii care utilizează CHCl 3 ca solvent şi asupra instalaţiilor în care se clorurează apele de răcire şi alţi efluenţi. Consiliul adoptă valorile limită pentru aceste sectoare întro etapă ulterioară, luând o decizie la propunerea Comisiei. (3) Dacă evacuările nu depăşesc 30 kg pe an, se poate introduce o procedură simplificată. (4) Valorile limită medii e sunt de două ori mai mari decât valorile medii e. (5) Având în vedere volatilitatea cloroformului şi pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor art. 3 alin. (6), dacă se recurge la un proces care implică agitarea unui efluent care conţine cloroform în spaţiu deschis, statele membre solicită respectarea valorilor limită în amonte de instalaţia respectivă; statele membre se asigură că se iau în considerare toate apele care ar putea fi poluate. (6) Adică prin hidroclorurarea metanolului, apoi prin clorurarea clorurii de metil. (7) În prezent nu se pot adopta valori limită pentru acest sector. Consiliul adoptă astfel de valori limită întro etapă ulterioară, hotărând la propunerea Comisiei. Între timp, statele membre aplică standardele naţionale de emisie conform anexei I rubrica A pct. 3.
8 Rubrica B (23): Obiective de calitate ( 1 ) (1) Fără a se aduce atingere art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, dacă nu apare nici o problemă în respectarea şi menţinerea permanentă a obiectivelor de calitate stabilite mai sus, poate fi introdusă o procedură simplificată de monitorizare. Mediu Obiectiv de calitate Unitate de măsură Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele de estuar 12 μg/l Ape teritoriale Rubrica C (23): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă pentru măsurare care trebuie utilizată pentru a determina prezenţa cloroformului în efluenţi şi în mediul acvatic este gazcromatografia. Trebuie să se utilizeze un detector sensibil dacă nivelurile concentraţiei se situează sub 0,5 mg/l, iar în acest caz limita de detecţie ( 1 ) este 0,1 μg/l. Pentru niveluri ale concentraţiei mai mari de 0,5 mg/l, se acceptă o limită de detecţie de 0,1 mg/l. 2. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie de două ori mai mare decât valoarea limitei de determinare ( 1 ). (1) Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă, pe baza unei anumite metode de lucru, şi care poate fi diferită de zero. Articolul 2 Statele membre iau măsurile necesare, în conformitate cu prezenta directivă, până la 1 ianuarie 1989, în privinţa aldrinului, dieldrinului, endrinului şi izodrinului, şi până la 1 ianuarie 1990 pentru celelalte substanţe. Statele membre informează imediat Comisia în această privinţă. Statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei textul dispoziţiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Articolul 3 Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la Luxemburg, 16 iunie Pentru Consiliu Preşedintele K. TÖPFER
(86/280/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 100 şi 235,
31986L0280 DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 iunie 1986 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de anumite substanţe periculoase incluse în Lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραSERIA ACQUIS COMUNITAR
SERIA ACQUIS COMUNITAR nr. 10 PROTECŢIA MEDIULUI Calitatea apei acte de bază ediţia a II-a revăzută şi adăugită INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA Direcţia Coordonare Traduceri decembrie 2004 Coordonator
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα(JO L 85, , p. 40)
1987L0217 RO 05.06.2003 003.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA CONSILIULUI din 19 martie 1987
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα(Acte legislative) DIRECTIVE
24.8.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 226/1 I (Acte legislative) DIRECTIVE DIRECTIVA 2013/39/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότερα(JO L 135, , p. 40)
1991L0271 RO 11.12.2008 003.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991
Διαβάστε περισσότεραAcest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
2010L0075 RO 06.01.2011 000.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2010/75/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα(JO L 330, , p. 32)
1998L0083 RO 07.08.2009 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 98/83/CE A CONSILIULUI din 3
Διαβάστε περισσότεραANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότερα(JO L 157, , p. 24)
2006L0042 RO 15.12.2009 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2006/42/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότεραDECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
L 52/12 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 24.2.2012 DECIZII DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor referitoare la planurile naționale de tranziție menționate
Διαβάστε περισσότεραLege nr. 278 din 24/10/2013
Lege nr. 278 din 24/10/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 01/11/2013 Intrare in vigoare: 04/11/2013 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Parlamentul României adoptă prezenta
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραMetode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότερα(JO L 138, , p. 20)
1999L0036 RO 27.06.2002 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 1999/36/CE A CONSILIULUI din
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Διαβάστε περισσότερα1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραHOTARARE nr din 6 septembrie 2006 (*actualizata*)
HOTARARE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 (*actualizata*) privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de
Διαβάστε περισσότεραDIRECTIVA CONSILIULUI 92/12/CEE. din 25 februarie 1992
31992L0012 DIRECTIVA CONSILIULUI 92/12/CEE din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi privind deţinerea, circulaţia şi monitorizarea acestor produse CONSILIUL COMUNITĂŢILOR
Διαβάστε περισσότερα