REPARATII SI AMENAJARE (ASFALTARE) INCINTA SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN

Transcript

1 REPARATII SI AMENAJARE (ASFALTARE) INCINTA SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE PROIECTANT GENERAL : S.C. NOI S.R.L. SIBIU PROIECT DE SPECIALITATE: S.C. NOI S.R.L. SIBIU PROIECT NR. 114 / 2015 AMPLASAMENT: STR. V, NR.8, COMUNA CRISTIAN, JUD. SIBIU BENEFICIAR: SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN Sibiu, SEPTEMBRIE 2015 Exemplar nr.1 Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 1

2 LISTĂ de SEMNĂTURI SC NOI SRL SIBIU Colectiv de elaborare PRENUME, NUME SEMNATURA CAPITOL Ing. Anisie Eugen Ing. Brandau Aurel Sef Proiect Proiectare- Specialitatea Drum Verificator atestat MLPAT Ing. dipl. Comsa Iulian Topograf Intocmit, Ing. Anisie Eugen Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 2

3 SANTIERUL: REPARATII SI AMENAJARE (ASFALTARE) INCINTA SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR IN FAZE DETERMINANTE - INTOCMIT ASTAZI... FIRMA DE PROIECTARE : S.C. NOI S.R.L. SIBIU BENEFICIARUL: PRIMARIA ORASULUI OCNA SIBIULUI, JUDETUL SIBIU CONSTRUCTORUL:... In conformitate cu: Legea nr.10/1995, Lege privind calitatea in constructii, Normativul I9, ordin ISC nr.441/2009 si alte acte normative se stabileste prezentul program pentru controlul calitatii: Nr. ctr Faze la care se execută controlul Documente întocmite Cine execută controlul Drumuri 1. Predarea primirea amplasamentului P.V. B;E;P. 2. Trasarea lucrărilor P.V.T. B;E;P. 3 Verificarea stratului de fundatie balast P.V.F.D. B;E;P. 4 Verificarea stratului de bază piatra sparta P.V.F.D. B;E;P. 5 Verificarea stratului de legătură binder P.V.F.D. B;E;P;I. 6 Verificarea stratului de uzură beton asf. P.V.F.D. B;E;P. Nr. şi data docu-mentului 7 Recepţia la terminarea lucrărilor Comform legislaţiei, 8 Recepţia finală Comisia de Recepţie BENEFICIAR EXECUTANT PROIECTANT SCOALA GIMNAZIALA... S.C. NOI S.R.L. CRISTIAN... SIBIU... ing. Anisie Eugen... INSPECTORATUL ÎN CONSTRUCŢII NOTĂ : a) B:Beneficiar; E:Executant; P:Proiectant; I:Inspectoratul în Construcţii, participă la control în faze de execuţie care vor fi stabilite ca faze determinante la definitivarea programului de control. b) P.V. Proces verbal de predare primire amplasament c) P.V.T. Proces verbal de trasare d) P.V.F.D. Proces verbal de recepţie fază determinantă e) P.V.R.C. Proces verbal de recepţie calitativă pe faze f) * Faze de lucrări pentru al căror control poate fi convocat şi proiectantul de către ceilalţi factori interesaţi Executantul are obligaţia convocării factorilor care sunt prevăzuţi să participe la control, cu minim 3 zile înaintea date stabilite pentru control. Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 3

4 BORDEROU Coperta Foaie de capat Lista de semnaturi Pogram de control al calitatii lucrarilor in faze determinante Borderou A. PIESE SCRISE 1. Date generale a) Denumirea obiectivului de investitie b) Amplasamentul obiectivului c) Titularul investitiei d) Beneficiarul investitiei e) Elaboratorul Proiectului tehnic 2. Descrierea generala a lucrarilor 2.1. Descrierea lucrarilor a) amplasamentul b) topografia c) clima si fenemenele specifice zonei d) geologia, seismicitatea e) prezentarea proiectului pe specialitati f) sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrari definitive si provizorii g) caile de acces permanente h) trasarea lucrarilor i) antemasuratoare Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 4

5 2.2. Memori tehnice pe specialitati 3. Caietele de sarcini 4. Liste cu cantitatile de lucrari 4.1 Listele de cantitati de lucrari pe categorii de lucrari 5. Anexe 5.1 Grafic de executie B. PIESE DESENATE 1. Plan de incadrare in zona D1 2. Plan de situatie proiectat - D2.1 si D Profile transversale TIP D3 4. Detaliu de executie D4 Intocmit, Ing. Anisie Eugen Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 5

6 MEMORIU TEHNIC 1. DATE GENERALE a) DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE REPARATII SI AMENAJARE (ASFALTARE) INCINTA SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN b) AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ZONA CENTRALA A COMUNEI CRISTIAN Curtea scolii gimnaziale Cristian, care face obiectul prezentului studiu, este situată în zona centrala a comunei Cristian situata pe strada V, nr 8. c) TITULARUL INVESTITIEI : SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN d) BENEFICIARUL INVESTITIEI SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN e) ELABORATOR PROIECT TEHNIC SC NOI SRL SIBIU, str. Scoala de Inot, nr. 2C, ap.16 Tel: CUI: Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 6

7 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR a) Amplasamentul obiectivului Curtea scolii gimnaziale Cristian, care face obiectul prezentului studiu, este situată în zona centrala a comunei Cristian pe strada V, nr mp Trotuare din beton degradat, pe partea stanga a curtii latimea 1,50 m suprafata Curte balastata 1137 mp si 1010 mp Curte betonata 165 mp 60 mp Zona verde 17 mp si 360 mp Pantă transversală normală. Aspect general foarte rău cu numeroase gropi şi denivelări pronuntate inacesibila in sezon ploios Retele hidroedilitare In prezent Curtea scolii gimnaziala CRISTIAN exista sistem de canalizare pluviala degradat si insuficient pentru amenajarea care urmeaza. b) Topografia Proiectul tehnic s-a realizat pe baza studiului topografic, executat prin grija proiectatului, in sistem Stereo 70, planuri 1:200. c) Clima si fenomenele specifice zonei Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Sibiul este amplasat într-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vântului la sol, influentata atât de factorii de relief, cât si de zona construita. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmatoarele: Temperatura medie multianuala: 8,8º C Temperatura maxima absoluta: 37,4º C Temperatura minima absoluta: -31º C Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 7

8 Nebulozitatea media anuala: 6,2 Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de înghet de circa 120 pe an. Umiditatea relativa a aerului atmosferic valoarea medie multianuala este de 75%. Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele târzii. Recordurile de temperatura înregistrate sunt de 37,6 (la Boita în 1949) si -34,4 (la Sibiu în 1888). Adancimea de inghet Conform STAS 6054 / 77, adancimea de inghet a perimetrului studiat este -0,90m fata de cota terenului natural neacoperit. d) Geologia, seismicitatea Pentru identificarea structurii actuale a amplasamentului, a naturii litologice si a caracteristicilor geotehnice ale terenului, precum si pentru obtinerea de informatii privind situatia apei subterane, au fost executate lucrari de investigare geologica, amplasate in proprietatea beneficiarului. Conform Normativ PD177/2001, zona se incadreaza in tipul climateric II, regim hidrologic 2b. Valorile de calcul ale coeficientului Poisson sunt: Pentru tipul de pamant P4, 0,35 Date seismice Din punct de vedere seismic teritoriul studiat corespunde zonei de calcul D cu o valoare a coeficientului a g =0,16g si o valoare a perioadei de colt Tc=0,7 secunde, conform Normativului P100/1 din e) Prezentarea proiectului pe specialitati Trotuarul petonal au o latime de 1,50 m si curtea va fi asfaltata in totalitate. Profilul transversal al curtii este intr-o singuta panta de 2,5%, avand guri de scurgere pe aliniamentul rigolei de TIP scafa. Pentru a putea realiza o scurgere eficienta a apelor pluviale atat de pe partea carosabila si pentru ca strada sa fie cu un aspect placut, in aceasta varianta s-a propus urmatorul sistem de amenajare verticala: panta carosabilului sa fie de maxim 2.5%; Aceasta varianta este agreata atat de catre beneficiar, cat si de proiectant. SISTEMUL RUTIER PROPUS Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 8

9 Este un sistem rutier pentru trafic usor, care sa reziste la inghet-dezghet, cu o imbracaminte de 5 cm uzura BA8, cu folosirea la maxim a zestrei curtiilor unde aceasta se afla la adancimea necesara conform structurilor. Structura curtiilor este propusa astfel: - strat de fundatie de 15 cm de balast - strat de baza de 10 de cm de piatra sparta - strat de uzura BA8 de 4 cm. Trotuarele ramforsate au urmatoarea structura: - 4 cm de imbracaminte bituminoasa BA 8. Inainte sa se intervina asupra reconditionarii structurii curtiilor se vor poza conductele de la canalizare in zona drumului si cele de apa pe trotuare. Preluarea apelor pluviale se va face prin rigola de TIP scafa pe aliniamentul careia se afla guri de scurgere, cu deversarea lor in canalizarea pluviala proiectata.gurile de scurgere prevazute, vor fi intr-un numar de 4 buc. Elemente caracteristice ale curtiilor proiectate: - trotuare 1485 mp mp - zona verde 17 mp mp - rigola Tip SCAFA 77 ml + 49 ml - guri de scurgere 2 buc + 2 buc - bordura mica 10 x 15 cm 15 ml + 48 ml - canalizare pluviala ml - marcaje rutiere : 251 ml ml f) Resurse ( apa, energie electrica, gaze, telefon ) pe perioada santierului si definitive Pentru organizarea de santier se vor utiliza racorduri provizorii la aceste utilitati, conform avizelor tehnice obtinute de constructor de la detinatorii de utilitati. Antreprenorul are obligatia de a asigura alimentarea santierului cu apa, energie electrica si termica, costurile si cheltuielile care decurg din aceasta privindu-l. Recuperarea acestor cheltuieli de la subantreprenori revine tot in sarcina antreprenorului. Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 9

10 La final sursele vor fi folosite de locatari si contorizate pentru recuperarea contravalorii lor. g) Cai de acces permanente Pentru comunicatii se vor utiliza radiotelefoanele sau alte tehnologii, cum ar fi telefoanele celulare. In timpul executiei se va pastra libera o cale de acces pentru a impiedica strangularea circulatiei pe perioada unui eveniment. h) Trasarea lucrarilor Beneficiarul lucrarii, cu proiectantul si reprezentantii retelelor existente pe amplasament, vor preda catre executant pe baza unui proces verbal, amplasamentele tuturor lucrarilor ce urmeaza a fi executate. Odata amplasamentele predate, executantul are obligatia de a le materializa pe teren prin pichetare cu tarusi a statiilor predate in acceasi zi. In sarcina acestuia intra si responsabilitatea protejarii picheilor care materializeaza amplasamentele primite. Trasarea pe teren a constructiilor se va face tinand cont de planurile de situatie anexate la prezentul proiect D2. -1,2. Vor fi respectate prevederile STAS9824/ 0-74 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale", STAS 9824 / 1-87 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice" si STAS 9824 / 5-75 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cabluri". Se vor respecta de asemenea prescriptiile standardelor referitoare la trasarea drumurilor si lucrarilor geotehnice. i) Antemasuratoare Beneficiarul investitiei are obligatia de a delega pe tot timpul derularii executiei investitiei un reprezentant al sau, ca diriginte de santier sau consultant, in vederea urmaririi executiei atat din punct de vedere calitativ cat si din punct de vedere al executarii tuturor lucrarilor prevazute in documentatie. Masurarea lucrarilor se va realiza in conformitate cu listele de cantitati de lucrari anexate, masurate de constructor, verificate de dirigintele de santier si/sau consultanta si beneficiar si confirmate de proiectantul de specialitate. De asemenea dirigintele de santier sau consultantul va confirma toate situatiile de lucrari prezentate catre beneficiar privind veridicitatea cantitatilor de lucrari executate si supuse spre decontare Memori tehnice pe specialitati Lucrările proiectate în cadrul obiectului Amenajări exterioare DRUMURI, se Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 10

11 încadrează în categoria de importanţă C normală, fiind necesară verificarea tehnică de calitate a proiectului la cerinţele A4, B2 şi D. Din considerente funcţionale, tehnice, tehnologice şi financiare, lucrările proiectate au fost grupate în 4 categorii de lucrări: 1. Terasamente Volumele de terasamente vor fi numai în săpătură, pentru decaparea stratului de sol vegetal, de 20 cm grosime, refolosibil pentru amenajarea zonelor verzi. Pământul vegetal necesar acestor umpluturi, cât şi cel necesar pentru aşternere în strat uniform pentru amenajarea zonelor verzi, provenit din decapări, va fi reţinut în amplasament, în depozit intermediar. Pământul excedentar rezultat din săpături (vegetal, respectiv amestec de umpluturi şi sol vegetal) va fi transportat în depozit şi nivelat. 2. Structură curtiilor Pentru execuţia trotuarelor, se propune structura constructivă curentă, cu îmbrăcăminte asfaltică, alcătuită din: 4 cm strat de uzură din beton asfaltic BA 8; 10 cm strat de fundaţie din beton de ciment C12/15; 15 cm strat filtrant, anticontaminator, anticapilar şi de fundaţie din balast. Încadrarea trotuarelor şi aleilor pietonale se va face cu cu rigola carosabila de tip SCAFA 30 x 20 cm, montate denivelat pe fundaţie din beton C6/7,5, în spaţiul exterior de racordare la partea carosabilă cu înălţimea liberă curentă 0 cm; 3. Zone verzi Zonele verzi vor fi amenajate în toate spaţiile libere rămase între suprafeţele construite. După finisarea suprafeţelor lucrărilor de terasamente, la cota 0,20m sub nivelul cotelor finite proiectate, amenajarea spaţiilor verzi se va face prin aşternere de pământ vegetal, în strat de grosime uniformă de 20cm şi semănarea gazonului. În lipsa precipitaţiilor atmosferice, suprafeţele însămânţate cu gazon vor fi udate pentru menţinerea umidităţii pentru o perioadă de minimum 30 de zile. 4. COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR PLUVIALE Colectarea apelor pluviale de suprafaţă se va realiza prin declivităţile şi pantele stabilite în proiect, în cadrul sistematizării verticale a suprafeţelor de amenajări exterioare.apele pluviale de suprafaţă vor fi dirijate prin rigole de bordură şi casiuri spre gurile de scurgere proiectate, guri de evacuare care se vor racorda la canalizarea pluvială. Protecţia mediului Realizarea proiectului precum si utilizarea intersectilor nu constituie sursa de Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 11

12 poluare. Activitatile ce fac obiectul prezentului proiect nu au un impact semnificativ sau redus asupra mediului, ele nefiind mentionate in anexa I.2. din Ordinul 860/ Realizarea proiectului va duce la imbunatatirea unor factori de mediu dupa cum urmeaza: 1.Protecţia calităţii apelor: Prin realizarea proiectului se va inlatura posibilitatea aparitiei defectelor in retelele hidroedilitare, a infectarii apei potabile prin infiltrarea apei freatice in reteaua de apa. De asemenea se va evita infestarea apei freatice cu apa uzata menajera. Apa pluviala se va colecta prin guri de scurgere evitandu-se stagnarea apei de ploaie, sub forma de balti, pe traseul drumului. Atat pe peioada construirii cat si in perioada de exploatare se va tine seama de protectia mediului fata de eventualii poluanti din aceste perioade. 2. Protecţia aerului: Prin realizarea proiectului se va reduce semnificativ cantitatea de praf din aer; Acolo unde spatiul permite, se vor planta pomi. Trotuarele in aceasta zona sunt relativ mici si nu permit incadrarea de alveole de 1,00 pe 1,00 m. De asemenea cantitatea de noxe emanate de mijloacele de transport, pe o strada modernizata si optimizata va fi mult mai redusa decat in situatia actuala. 3. Protecţia impotriva zgomotului şi vibratiilor: Traficul pe zona sistematizata va reduce cantitatea de zgomot si de vibratii. Aceste lucrari vor avea un impact semnificativ atat pentru participantii la trafic cat si pentru persoanele ce traiesc sau muncesc in imediata apropiere. 4. Protectia solului si subsolului Sursele de poluare in perioada de executie sunt generate de: traficul auto prin scurgeri accidentale de produse petroliere in timpul operatiilor de alimentare sau datorita starii tehnice defectuoase a utilajelor si echipamentelor de transport si montaj. Depozitarea materialelor de constructii si a deseurilor pe suprafete de teren neimpermeabilizate Reducerea impactului asupra solului si subsolului se realizeaza prin utilizarea mijloacelor de transport di montaj in stare buna de functionare si depozitarea controlata a reziduurilor si a materialelor de constructii. In perioada de executie, poluarea solului si subsolului variaza de la negativ moderat la neglijabil. 5. Gospodarirea deseurilor Deseuri rezultate in perioada de executie In perioada de executie pot rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: pamant de decoperta, de excavatie, materiale de constructii, resturi conducte, conductori, tamplarie, uleiuri uzate. Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 12

13 Pana la transportul deseurilor generate in decursul desfasurarii lucrarilor pe santier, colectarea, transportul si depozitarea temporara sau definitiva a acestora se va face conform prevederilor HG nr. 856 din privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Vehiculele care asigura transportul surplusului de materiale rezultate din sapaturi sau materiale ramase din procesul de executie vor fi riguros verificate pentru a preintampina imprastierea acestora pe traseu si vor avea rotile curatate la iesirea din zona santierului. Pentru muncitorii de pe santier se vor asigura closete ecologice cu tanc etans vidanjabil. 3.p CAIETE DE SARCINI 1. TERASAMENTE 2. STRAT DE FUNDAŢIE DIN BALAST 3. STRAT DE BAZĂ DIN PIATRA SPARTA 4. COVOARE ASFALTICE 5. INCADRAREA CU BORDURI PREFABRICATE DIN BETON 6.DISPOZITIVE PENTRU SCURGEREA SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 7. ZONE VERZI TERASAMENTE Se execută conform prescripţiilor STAS , Terasamente - Condiţii tehnice generale de calitate. Indicaţii generale Terenul pe care se execută terasamentele este considerat teren de fundaţie iar pământul sau alte roci folosite pentru realizarea platformei drumului sunt denumite materiale pentru terasamente. Terasamentele se execută pe terenuri care să le asigure portanţa, să fie durabile, stabile si uşor de întreţinut în exploatare. Condiţii tehnice Lăţimea platformei precum şi celelalte dimensiuni se stabilesc conform standardelor şi a datelor prevazute în proiectele de execuţie. Abateri limită: - la laţimea platformei - 0,05 m faţă de axă - 0,10 m la lăţimea întreagă - la cotele proiectului - 0,05 m faţă de cotele de nivel ale proiectului Terenul de fundaţie şi materialele cu care se execută terasamentele se studiază din Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 13

14 punct de vedere geologic, geotehnic şi hidrologic în conformitate cu prevederile standardelor respective. Pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice al pământurilor, prin studii de laborator se determină: - compoziţia granulometrică şi coeficientul de neuniformitate - limitele de plasticitate - sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ - unghiul taluzului natural al materialului în stare uscată şi la umiditatea în stare naturală - umflare liberă - conţinutul de săruri solubile - cantitatea de materii organice - modulul de elasticitete dinamic şi gradul de compresibilitate al terenului de fundaţie - stabilirea caracteristicilor de compactare se determină prin încercarea Proctor normal în conformitate cu STAS 1913/13-83 şi trebuie să corespundă domeniului umed al curbei Proctor. Pentru umpluturi în corpul terasamentelor pe suprafeţele care vor deveni suport pentru execuţia structurilor rutiere sau pietonale se vor folosi pământuri având calitatea foarte bună ca material pentru terasamente, conform clasificării din tabelul 1, a. din STAS , pământuri necoezive grosiere, medii şi fine având mai mult de 50 % fracţiunea mai mare de 2 mm; bolovaniş, nisip cu pietriş, nisip. Sub îmbrăcăminţi permanente, terasamentele din corpul drumului vor fi compactate asigurându-li-se un grad de compactare Proctor normal de minimum: - 95 % pe primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu înălţimea de până la 2,00 m; - 95 % pe primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu înălţimea peste 2,00 m; % în corpul rambleelor pentru adâncimi de până la 2,00 m sub patul drumului; - 95 % în corpul rambleelor pentru adâncimi mai mari de 2,00 m sub patul drumului; % în deblee pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare. Alegerea utilajelor de compactare, grosimea stratului şi numărul de treceri necesare pentru atingerea gradului de compactare prescris, se stabilesc pe baza de încercări, ţinând seama şi de prevederile normativelor privind execuţia terasamentelor la căile de comunicaţie. Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă corespunzătoare vor avea înclinarea de 1:1,5 până la înalţimile de m în funcţie de natura materialelor din rambleu. Prescripţii generale de execuţie. Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 14

15 Când panta terenului depaşeste 1:5 se vor executa trepte de înfrăţire cu lăţimea de minimum 1,0 m şi cu înclinarea de 2% spre vale. Lucrările de terasamente se vor executa astfel încât fazele procesului tehnologic să se succeadă fără decalaje între diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la înmuierea pământului din corpul drumului de către apele meteorice. Pe timp friguros nu se admite ca lucrările de terasamente să fie întrerupte în faze intermediare ale procesului tehnologic sau executarea terasamentelor cu pământ îngheţat. Straturile de pământ coeziv îmbibate cu ape meteorice în timpul execuţiei nu se vor acoperi cu un alt strat, fără luarea unor măsuri pentru reducerea umidităţii şi asigurarea posibilităţii de compactare corespunzătoare. În ramblee, pământul se aşterne în straturi uniforme paralele cu linia roşie a proiectului, pe întreaga lăţime a rambleului. Suprafaţa fiecărui strat intermediar va fi plană cu înclinări de 3...5% spre exterior iar suprafaţa patului va avea aceeaşi înclinare ca şi îmbrăcămintea drumului. Grosimea stratului în rambleu se alege în funcţie de mijlocul de compactare astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui. Pământurile se vor pune în operă pe cât posibil la umiditatea optimă de compactare corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor. Săpăturile pentru realizarea patului drumului se vor executa pe tronsoane limitate, imediat înainte de executarea fundaţiei, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafaţa patului. Reguli pentru verificarea calitaţii terasamentelor Pe timpul execuţiei lucrărilor de terasamente se verifică: - trasarea axului şi amprizei în conformitate cu documentaţia de execuţie; - calitatea pământurilor folosite faţă de cele date în documentaţie, verificarea făcându-se pe bază de probe de laborator. - grosimile straturilor aşternute în rambleu faţă de cele stabilite în funcţie de tipul utilajului folosit la compactare; - umiditatea efectivă la care se compactează pământul şi variaţia acesteia fată de umiditatea optimă de compactare precum şi gradul de compactare realizat şi variaţia acestuia faţă de cel prescris. - profilul longitudinal şi transversal realizat faţă de prevederile proiectului de execuţie. Determinările privind grosimea straturilor, umiditatea şi gradul de compactare realizat se vor face pentru fiecare strat în parte, în cel puţin trei puncte repartizate uniform la fiecare 2000 m 2 de strat. Verificarea compactării patului se va face prin recoltarea de probe din sondaje cu adâncimea 30 cm. Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din stratul compactat şi compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 15

16 stare uscată maximă stabilită prin metoda Proctor normal, comform STAS 1913/ Pentru drumuri, distanţa dintre sondaje nu va depăşi 250 m, iar verificările privind gradul de compactare se vor face în minim trei puncte repartizate stânga, ax şi dreapta, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime strat. Verificările privind gradul de compactare se vor face în special acolo unde se văd denivelări ale stratului ca urmare a trecerii autovehiculelor în timpul execuţiei. Capacitatea portantă la nivelul patului drumului se verifică prin determinări cu defectometrul cu pârghie tip Benkelman, deformările elastice măsurate sub sarcina osiei etalon de 91 KN trebuie să fie sub valorile admisibile ale deflexiunii comform CD Valoarea admisibilă a deflexiunii Tipul pământului comform STAS d adm. 0,01 mm Nisip prăfos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, 400 praf argilos, praf Argilă nisipoasă, argilă prăfoasă, 450 argilă prăfoasă nisipoasă, argilă Recepţia lucrarilor. Lucrarile de terasamente vor fi supuse recepţiei în trei etape: Recepţia pe fază determinantă, în timpul execuţiei, la terminarea lucrărilor de terasamente pe tronsonul sau sectorul supus recepţiei. Se verifică dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi corespunde calitativ prevederilor din caietul de sarcini. În urma verificărilor se încheie proces verbal fază determinantă în care se comfirmă permisiunea trecerii execuţiei la faza imediat umătoare. Recepţia preliminară a lucrărilor de terasamente se face odată cu recepţia preliminară a obiectului, la terminarea lucrărilor. La recepţia preliminară se verifică: - concordanţa lucrărilor cu prevederile proiectului de execuţie, a caietului de sarcini şi a standardelor; - natura terenurilor din corpul drumului; - concordanţa gradului de compactare realizat, cu prevederile STAS , şi ale proiectantului. Recepţia la terminarea lucrărilor se face de către comisia de recepţie, conform prevederilor legale în vigoare, pe baza verificărilor şi a documentelor constatatoare la recepţia din faza determinantă. Recepţia finală a lucrărilor de terasamente se face, comform prevederilor legale, după expirarea perioadei de verificare a comportării lucrărilor executate, odată cu recepţia Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 16

17 finală a obiectului. La recepţia finală se va examina dacă lucrările s-au comportat în bune condiţii în cursul termenului de garanţie şi dacă au fost întreţinute corespunzător STRAT DE FUNDAŢIE DIN BALAST Generalităţi Stratul de fundaţie din balast se execută conform prevederilor STAS Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate şi a Ghidului privind tehnologia de execuţie a straturilor de fundaţie din balast indicativ CD Stratul de fundaţie din balast prevăzut în alcătuirea structurilor rutiere şi pietonale din proiectul de execuţie îndeplineşte simultan funcţiile cu rol de rezistenţă, drenant, anticapilar şi antigel. Înainte de începerea execuţiei stratului de fundaţie din balast, lucrările de terasamente la aleile pietonale, respectiv stratul de formă la accesele şi platformele carosabile se vor recepţiona pe fază / fază determinantă. Condiţii tehnice Elemente geometrice şi abateri limită Lăţimea straturilor de fundaţie din balast se stabileşte prin proiectul de execuţie, conform STAS , STAS 10144/3-91, STAS 1598/1-89 şi STAS 1598/2-89. Patul drumului în cazul terasamentelor executate în pământuri necoezive sau în cazul terasamentelor prevăzute cu strat de formă trebuie să aibă aceleaşi pante în profil transversal şi aceleaşi declivităţi în profil longitudinal cu ale suprafeţei îmbrăcăminţilor, admiţîndu-se aceleaşi toleranţe ca ale acestora. Denivelările admisibile în profil transversal ale straturilor de fundaţie sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcăminţile sub care se execută. Denivelările admisibile în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de fundaţie sub dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 2 cm în cazul straturilor de fundaţie din agregate naturale. Materiale Balastul utilizat pentru stratul de fundaţie, sort (0-63) mm, trebuie să corespundă condiţiilor de calitate conform SR Pentru verificarea conformităţii balastului cu cerinţele stabilite se vor efectua următoarele determinări: g) determinarea granulozităţii conform SR EN şi SR EN 933-2; h) determinarea coeficientului de neuniformitate Un conform STAS 630; i) determinarea echivalentului de nisip EN conform STAS 730; j) determinarea rezistenţei la uzură cu maşina Los Angeles conform STAS 730; Recepţia cantitativă şi calitativă a balastului se face de către persoane împuternicite de Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 17

18 constructor în calitate de beneficiar. Recepţia se poate efectua fie la furnizor, fie la constructor în locul de depozitare sau la punerea în operă. Recepţia cantitativă se efectuază pe bază de masă volumică în vrac, determinată în prealabil conform SR EN Pentru certificarea calităţii balastului furnizorul va prezenta la livrare o declaraţie de conformitate pe baza rezultatelor determinărilor periodice şi pe lot efectuate, consemnate în rapoarte de încercări. Atunci când este cazul, depozitarea balastului până la punerea în operă, se face pe platforme betonate care să împiedice impurificarea materialului. Analizele premergăroare punerii în operă a balastului se vor face la fiecare 400 de tone de balast aprovizionat. Se vor efectua verificări asupra calităţii materialului conform prevederilor SR şi CD Se vor executa determinări ale caracteristicilor de compactare ale balastului, respectiv umiditatea optimă de compactare w opt şi densitatea maximă în stare uscată ρd max. Orientativ se poate aprecia că un balast având curba granulometrică încadrată în domeniul prevăzut de SR are o umiditate optimă de compactare variind între 4 % şi 6 %. Deoarece granulozitatea materialului influenţează puternic posibilităţile de compactare şi calitatea finală a lucrării se vor lua măsuri de corectare a acestui parametru prin adaosuri de alte materiale, ori de câte ori analizele granulometrice efectuate indică abateri de la domeniile stabilite în SR 662. Se va evita atât excesul de parte fină care conduce la compactare dificilă, instabilitate şi rezistenţă scăzută la îngheţ dezgheţ cât şi existenţa unei cantităţi prea mici de părţi fine care conduce la tendinţe de segregare şi de asemenea la o compactare dificilă. În cazul corectării granulozităţii balastului cu materiale de adaos, se vor efectua verificările calitative şi de compactare pe materialul nou obţinut. Pentru determinarea grosimii optime la aşternerea şi stabilirea numărului de treceri ale compactorului, necesare atingerii gradului de compactare prescris, cu materialul care va fi pus în operă şi cu utilajele de compactare din dotare se va efectua un tronson experimental în lungime de 25 m. Execuţia straturilor de fundaţie din balast Descărcarea balastului la locul de punere în operă se face prin basculare, de preferinţă din mers. Împrăştierea şi nivelarea balastului se face cu autogrederul sau cu buldozerul cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior (grosime strat, pante, etc) evitânde-se pe cât posibil manipulările repetate în vederea evitării segregării. Se determină umiditatea balastului aşternut, înainte de compactare, în min. 3 Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 18

19 puncte la 250 m bandă sau la 1000 m 2 suprafaţă şi se compară valoarea obţinută cu valoarea umidităţii optime de compactare stabilită în laborator. Sunt de preferat metode rapide pentru a scurta perioada dintre prelevarea probei şi începutul compactării, altfel putând avea loc variaţii mari ale umidităţii balastului aşternut sub efectul factorilor climatici. Umiditatea balastului determinată înainte de compactare, trebuie să fie egală cu w opt 1. Umidităţi mai mici conduc la compactare dificilă datorită situării balastului în apropierea umidităţii critice iar la umidităţi mari materialul devine instabil, fiind de asemenea greu de compactat. În cazul în care valorile umidităţii balastului sunt mai mici decât limita inferioară domeniului optim de umiditate de compactare, caz întâlnit în general în perioadele de timp cu insolaţie puternică şi cu temperaturi atmosferice ridicate, este necesar să se adauge apă în vederea înscrierii umidităţii în domeniul optim. În acest sens, funcţie de debitul asigurat, se vor stabili pentru cisterna prevăzută să execute operaţia, viteza de deplasare şi numărul de treceri necesar. În cazul în care valorile umidităţii balastului sunt mai mari decât limita superioară a domeniului optim, caz întâlnit după perioade de precipitaţii abundente sau la utilizarea direct după extragerea din balastieră, operaţia de compactare se va începe numai după pierderea parţială a apei încât umiditatea de compactare să se situeze în domeniul optim. Compactarea cu ajutorul compactorului cu pneuri se recomandă pentru balasturile cu echivalent de nisip de %, iar compactoarele vibratoare pentru balasturile cu echivalentul de nisip de min. 40%. Acostamentele se completează şi se compactează odată cu straturile de fundaţie, asfel încât acestea să fie în permanenţă încadrate de acostamente asigurându-se măsurile de evacuare a apei. Compactarea se începe de la margine în sensul lungimii aşternute, avansând progresiv către axul drumului, prin treceri sucesive. Fâşiile succesive trebuie să se suprapună cu minimum 20 cm. Inversarea sensului de mers al utilajelor de compactare trebuie făcută lin pentru a se evita vălurirea suprafeţei; de asemenea, compactarea trebuie astfel făcută încât la terminarea ei, fiecare punct al suprafeţei să fie supus aproximativ aceluiaşi număr de treceri. Se vor evita mersul şerpuit şi întoarcerile utilajelor de compactare pe suprafaţa stratului. După primele treceri ale utilajului se verifică uniformitatea suprafeţei stratului şi realizarea pantelor transversale prevăzute în proiect, făcându-se eventuale modificări, completări şi înlocuiri de materiale în zonele de segregări, asfel încât după terminarea compactării să se asigure grosimea şi suprafaţarea corespunzătoare a stratului. În cazul compactării prin vibrare, pentru asigurarea calităţii suprafeţei stratului compactat, în condiţiile prevăzute de STAS , sunt necesare la final 2 4 treceri fară vibrare, eventual precedate de o uşoară umezire a stratului (cca 5 l apă/m 2 ). În cazul compactării prin comprimare, este necesar ca prima trecere să se efectueze la viteze care să nu depăşească 2,0 2,5 km/h, iar următoarele treceri să fie Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 19

20 efectuate la viteze de 8 12 km/h. În cazul compactării prin vibrare, viteza de deplasare se recomandă să se situeze între 2 km/h şi 4 km/h. Compactarea se consideră terminată dacă la determinarea gradului de compactare se obţin cel puţin valorile minime prescrise pentru acesta. Având în vredere importanţa deosebită pe care o are compactarea corectă a stratului de fundaţie asupra calităţii de ansamblu a lucrării rutiere executate, se recomandă ca pe lângă metodele standardizate, bazate pe înlocuire (cu apă sau nisip- STAS ) să fie utilizate metode de verificare tehnologică continuă sau pas cu pas pentru determinarea densităţii sau direct a gradului de compactare pe stratul realizat. Se realizează astfel, posibilitatea creşterii substanţiale a numărului determinărilor efectuate şi se dă posibilitatea unei intervenţii promte în scopul asigurării uniformităţii calităţii lucrărilor executate prin semnalarea şi înlăturarea singularităţilor de calitate necorespunzătoare. Înainte de execuţia stratului rutier următor, eventualele denivelări ale stratului de balast, ca urmare a circulaţiei, vor fi remediate prin reprofilare cuautogrederul, umezire şi compactare. Verificarea calităţii lucrărilor Calitatea balastului pus în operă se verifică pe toată durata execuţiei lucrărilor. Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect şi cu respectarea prevederilor STAS cu privire la abaterile limită şi denivelările admisibile. Gradul de compactare al balastului trebuie să îndeplinească condiţiile din CD , tabelul 1: Clasa tehnică a drumului Categoria Gradul de compactare al balastului străzii În 95% din punctele de În toate punctele măsurare măsurare I, II, III I, II, III min. 100% min. 98 % IV, V IV min. 98% min. 95 % NOTĂ: Gradul de compactare al balastului reprezintă raportul dintre densitatea uscată a balastului din strat şi densitatea maximă în stare uscată, din domeniul umed al curbei Proctor, determinată prin încercarea Proctor modificată, efectuată conform STAS 1913/ La nivelul superior al stratului de fundaţie din balast valoarea admisibilă a deflexiunii este funcţie de grosimea stratului de balast şi de modul de alcătuire al stratului superior al terasamentelor, conform CD , tabelul 2: Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcătuite din: Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 20

21 stratului de fundaţie din balast h, (cm) Strat de formă conform STAS Nisip prăfos Nisip argilos Tipul de pământ conform STAS 1243 Praf nisipos Praf argilos Praf Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 21 Argilă Argilă nisipoasă Argilă prăfoasă d adm în 0,01 mm Se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deflexiunea are valori mai mari decât cea admisibilă în cel mult 10 % din punctele de măsurare. Uniformitatea execuţiei stratului de fundaţie se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variaţie a deflexiunii este sub 35 %. Toate operaţiile care privesc controlul calităţii materialelor şi al execuţiei lucrărilor vor fi urmărite şi verificate de beneficiar. Rezultatele tuturor măsurătorilor, determinărilor şi verificărilor specificate în CD şi STAS vor fi ţinute la zi în documentaţia de execuţie a şantierului, care va constitui documentaţia de control în vederea recepţiei lucrărilor. Recepţia lucrărilor Recepţia straturilor de fundaţie se execută în trei etape: recepţii pe faze, recepţia preliminară şi recepţia finală. Recepţia pe faze se face la terminarea execuţiei unui strat component şi înainte de executarea unui strat component imediat superior. Cu această ocazie se verifică respectarea proceselor tehnologice aplicate în execuţie, lăţimi, grosimi, pante transversale şi suprafaţare, calitatea materialelor folosite, calitatea execuţiei lucrărilor şi capacitatea portantă la nivelul stratului executat. Se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator. Se încheie proces verbal de recepţie conform reglementărilor legale în vigoare, specificându-se eventualele remedieri necesare. Nu se trece la executarea stratului următor până când nu se remediază deficienţele constatate. La terminarea integrală a stratului de fundaţie, la grosimea prevăzută în proiectul de execuţie, se efectuază aceleaşi verificări ca şi la recepţiile pe straturi componente, încheindu-se proces verbal de recepţie fază determinantă.

22 Nu se trece la execuţia stratului de bază decât după remedierea defecţiunilor constatate la recepţia fază determinantă a fundaţiei. Recepţia preliminară a fundaţiei din balast se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform reglementărilor legale în vigoare. Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile proiectului de execuţie, faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie/recepţie fază determinantă, întocmite în timpul execuţiei lucrărilor. Verificarea grosimii stratului de fundaţie din balast, la aprecierea comisiei, se poate face prin sondaje, câte două pe kilometru sau în aceleaşi puncte în care se fac sondaje pentru verificarea grosimii şi calităţii îmbrăcaminţii. Recepţia finală a fundaţiei din balast se face odată cu îmbrăcămintea, pentru întreaga lucrare după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia. Recepţia finală se face conform reglementărilor legale în vigoare STRAT DE BAZĂ DIN PIATRĂ SPARTĂ Se execută conform prevederilor STAS şi SR Macadamul, conform STAS 4032 / 1, este alcătuit dintr-un sort monogranular de piatră spartă, cilindrat până la fixare, apoi împănat cu split (sau criblură) răspândite uniform, udat şi cilindrat până la încleştare, după care urmează umplerea golurilor rămase cu savură sau nisip şi cilindrarea în continuare până la fixarea definitivă. Elemente geometrice şi abateri limită Grosimea macadamului folosit ca îmbrăcăminte este de 10 cm după cilindrare, iar cea a macadamului folosit ca strat de bază este de minimum 8 cm după cilindrare. Lăţimea macadamului folosit ca strat de bază se stabileşte conform prevederilor STAS 1598/1-89 şi STAS 1598/2-89. Lăţimea macadamului folosit ca îmbrăcăminte la drumuri depăşeşte cu 0,25 m, pe ambele părţi, lăţimea părţii carosabile. Profilul transversal, în aliniament, se execută sub formă de acoperiş cu două pante egale şi cu racordare printr-un arc de cerc în treimea mijlocie. În curbe şi în zonele de amenajare aferente, profilul transversal are forma şi pantele transversale conform STAS Pe străzi şi alei se admite şi profil transversal curb având bombamentul 1/50 1/60 în funcţie de lăţimea străzii sau aleii. Pantele profilului transversal şi declivităţile profilului longitudinal ale macadamului folosit ca strat de bază sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminţii care se execută deasupra şi sunt conform standardelor respective de îmbrăcăminţi şi a proiectului de execuţie. Pantele profilului transversal, la macadamul folosit ca îmbrăcăminte sunt: 3% pentru drumuri şi străzi, în aliniament, având două fire de circulaţie; 4% pentru drumuri şi străzi, în aliniament, având un fir de circulaţie; 3 4 % la trotuare şi alei, în funcţie de lăţime. Abaterile limită locale admise la grosimea stratului sunt de maxim 10 % faţă de grosimea prevăzută în proiect. Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 22

23 Abaterile limită locale admise la lăţimea îmbrăcăminţii sunt de 5 cm. Abaterile admise la profilul transversal la macadamul folosit ca îmbrăcăminte sunt de maximum 2 mm/m. Nu se admit abateri care permit stagnarea apei pe platforma drumului. Denivelările admisibile în lungul drumului sunt de maximum 20 mm sub dreptarul de 3 m lungime la macadamul folosit ca îmbrăcăminte. Nu se admit denivelări care favorizează stagnarea apei pe platforma drumului. La cotele profilului în lung, măsurate pe axa sau pe marginea îmbrăcăminţii, se admite o abatere limită de 5 cm faţă de prevederile proiectului, cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat. Pentru macadamul folosit ca strat de bază, abaterile limită şi denivelările admisibile prevăzute anterior, trebuie să se încadreze în abaterile limită şi denivelările admisibile ca strat suport la îmbrăcăminţile sub care se execută. Materiale La execuţia macadamului ordinar se folosesc materiale granulare, conform SR , SR : piatră spartă sort 40-63, conform SR ; split sort 8-16 sau 16-25, conform SR ; savura sort 0-8 mm conform SR ; criblura sorturi 3-8, 8-16, 16-25, conform SR ; nisip natural sort 0-4 sau 0-8, conform SR Se recomandă ca splitul să aibă natura petrografică şi rezistenţa ca ale pietrei sparte folosite. Apa pentru stropirea materialelor granulare trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS Consumul real de materiale, în stare uscată, pe sorturi, se va stabili prin încercări pe şantier, în funcţie de calitatea materialelor granulare, iar pentru apă, în funcţie de temperatura aerului, în timpul execuţiei. Cantităţile de materiale, în stare uscată, date orientativ conform tabelului 1 din SR sunt: Materiale Macadam folosit ca îmbrăcăminte Piatră spartă, kg/m Split, kg/m Savură sau nisip, kg/m Nisip sau savură, kg/m Apă, l/m Macadam folosit ca strat de bază Când piatra spartă provine din roci cu duritate mijlocie, STAS 5090 ( calcare, gresii, etc.) consumul de split se reduce la ( ) kg/m 2 şi Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 23

24 respectiv ( ) kg/m 2 mărindu-se corespunzător consumul de piatră spartă. Materialul granular mărunt poate fi alcătuit numai din savură sau nisip, ori dintr-un amestec în părţi egale din aceste două materiale. Prescripţii generale de execuţie Fundaţia pe care se aşează macadamul folosit ca strat de bază sau ca îmbrăcăminte, se execută şi se recepţioneză conform STAS Piatra spartă se aşterne pe fundaţie într-un stat uniform şi se cilindrează la uscat până la fixare, apoi se aşterne splitul de împănare în minimum două reprize, se stropeşte succesiv cu apă şi se continuă cilindrarea până la încleştare. Umplerea golurilor rămase se face cu savură sau nisip, aşternute uniform în două reprize, stropite şi cilindrate concomitent până la fixare definitivă. Grosimea de aşternere a pietrei sparte trebuie să fie cu circa 25 % mai mare decât grosimea prevăzută după cilindrare, procentajul stabilindu-se prin încercări. Aşternerea pietrei sparte se face în grosime cât mai uniformă, folosindu-se în acest scop benzi-reper din agregate aşternute. Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori cu rulouri netede uşoare (6 t 8 t) şi apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10 t 14 t) până la fixare. Aşternerea şi cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continuă la şablon. După fixarea pietrei sparte se face împănarea scheletului macadamului prin aşternerea uniformă a splitului în mimimum două reprize şi prin stropire succesivă cu apă, concomitent cu cilindrarea. Cilindrarea se face cu compactori cu rulouri netede, mijlocii (10 t 14 t) sau grele (peste 14 t), până la înceştare. După aşternerea fiecărei reprize se trece de 2 sau 3 ori cu compactorul cu rulouri netede, se udă cu apă şi se continuă cilindrarea până la completa încleştare a stratului de macadam. După încleştare se face umplerea golurilor rămase cu savură sau nisip aşternut uniform în două reprize stropite cu apă şi cilindrate concomitent până la fixare definitivă. Fixarea definitivă a macadamului se consideră terminată când tamburii unui compactor greu, cu rulouri netede, nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafaţa macadamului, iar mai multe pietre de aceeaşi mărime şi natură cu piatra concasată, nu mai pătrund în macadam şi sunt sfărâmate de rulouri. Suprafaţa macadamului trebuie să prezinte un aspect de mozaic cu pietre răspândite uniform. După fixarea definitivă se aşterne un strat de nisip grăunţos sau savură, în grosime de circa 1 cm, pentru protecţie. În profilele cu două pante, cilindrarea se începe de la acostamente (borduri) şi se continuă spre ax pe fâşii paralele şi succesive. Fiecare fâşie se suprapune pe fâşia anterioară pe minimum 20 cm. În profilele cu o singură pantă sau în curbe supraînălţate, cilindrarea se începe de la piciorul pantei şi se continuă spre partea opusă. Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 24

25 Nu este permisă schimbarea de direcţie a compactorului în cuprinsul sectorului care se cilindrează. Deplasarea utilajelor trebuie să fie liniară şi fără şerpuiri. Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului trebuie să fie constantă şi mai redusă la cilindrarea la uscat. Pentru stabilirea numărului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite, se recomandă a se executa sectoare de încercare, la începerea lucrării. Numărul informativ de treceri necesare pentru întreaga fază de cilindrare, a macadamului de 8 cm grosime după cilindrare, este după cum urmează: treceri pentru roci dure; treceri pentru roci cu duritate mijlocie; treceri pentru roci moi. Cilindrarea trebuie astfel efectuată încât să se evite slăbirea împănării prin ruperea muchiilor şi rotunjirii pietrelor, cauzate de un număr prea mare de treceri. Se recomandă ca după execuţie macadamul care serveşte ca strat de bază şi în special ca strat de bază la îmbrăcăminţi bituminoase, să fie lăsat în circulaţie minimum o lună de zile înainte de aşternerea îmbrăcămintei. Capacitatea portantă a macadamului folosit ca strat de bază trebuie contolată în condiţiile prevăzute de STAS Pe tot timpul cât este supus circulaţiei, macadamul neprotejat trebuie întreţinut prin repararea imediată cu split şi savură a denivelărilor sau degradărilor apărute, evitându-se în special stagnarea apei. Reguli şi metode de verificare a calităţii lucrărilor Verificarea materialelor Materialele se verifică în conformitate cu prescripţiile din standardele respective de produs: SR ; SR ; STAS Metodele de verificare pentru agregatele naturale concasate sunt conform STAS 730, iar pentru nisip natural conform STAS Verificarea executării lucrărilor Înainte de aşternerea macadamului se verifică dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute în STAS şi dacă a fost recepţionată ca fază determinantă. În cursul executării lucrărilor se controlează, cel puţin o dată la fiecare 10 zile şi cel puţin la fiecare 1,5 km de traseu executat, cantităţile de materiale folosite faţă de cele recomandate conform tabelului 1 sau stabilite prin încercări. La aşternerea şi cilindrarea materialelor granulare în diferite reprize şi la sfârşitul fixării definitive, se verifică dacă se îndeplinesc condiţiile pentru abaterile limită şi denivelările admisibile la elemente geometrice, după cum urmează: în profil longitudinal se verifică denivelările pe axa drumului şi pe două generatoare, situate de o parte şi de alta, la minimum un metru de marginea îmbrăcăminţii; în profil longitudinal se verifică denivelările pe axa drumului şi pe două generatoare, situate de o parte şi de alta, la minimum un metru de marginea Proiect nr. 115 /2015 Reabilitare si amenajare incinta SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN 25