PARTEA C - CAIET DE SARCINI SPECIFICATII TEHNICE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "PARTEA C - CAIET DE SARCINI SPECIFICATII TEHNICE"

Transcript

1 CUPRINS PARTEA C - CAIET DE SARCINI SPECIFICATII TEHNICE 1.TERASAMENTE 2. STRAT DE FORMA DIN BALAST GEOTEXTIL 3. STRAT DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL 4. STRAR DE FUNDATIE DIN BALAST STABILIZAT 5.GEOGRILE 6. STRAT DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD 7. IMBRACAMINTI BITUMINOASE 8. BORDURI 9. MARCAJE SI SEMNALIZARE RUTIERA 10. PERETI MULATI REALIZATI DIN BETON ARMAT TURNAT SUB NOROI BENTONITIC 11. INFRASTRUCTURI CULEI, PILE 12. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 13. COFRAJE 14. ARMATURI 15. BETOANE 16. APARATE DE REAZEM, DISPOZITIVE ANTISEISMICE 17. RACORDAREA CU TERASAMENTELE 18. DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 19. DIVERSE

2 1. TERASAMENTE 1.1. PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplica lucrarilor de terasamente pentru constructia drumurilor publice si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite pe parcursul executiei terasamentelor in ce priveste excavarea, transportul, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, precum si controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor. Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant. In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare. Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Tehnologia de Executie a terasamentelor, care va contine, printre altele: programul detaliat de executie a terasamentelor; utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare si finisare; gropile de imprumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusiv metoda de lucru in acestea si caile de acces la fiecare din ele; variantele provizorii pentru circulatia publica pe durata executiei lucrarilor; Diagrama de Miscare a Pamantului. Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va executa, pe cheltuiala proprie, sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatie vor fi stabilite impreuna cu Consultantul. Dupa executarea sectoarelor de proba, Tehnologia de Executie va fi completata cu informatii privind tehnologia de compactare: caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza); numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentei Specificatii Tehnice; grosimea stratului de pamant inainte si dupa compactare. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

3 MATERIALE STRATUL VEGETAL Stratul vegetal considerat ca bun pentru vegetatie va fi folosit pentru acoperirea suprafetelor care trebuie insamantate si plantate PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE APA Categoriile de pamant folosite pentru executia terasamentelor, sunt indicate in tabelele 1a si 1b. Daca pamantul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de terasamente este de calitate rea sau foarte rea (vezi Tabelul 1b) acesta va fi inlocuit cu un pamant de calitate corespunzatoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul liantilor (var nestins, cenusa de termocentrala, etc.) Inlocuirea sau stabilizarea pamantului se va face pe intreaga latime a platformei, pe o adancime de minim 20 cm pentru pamantul de calitate rea si de minim 50 cm pentru pamantul de calitate foarte rea sau pentru cel avand o densitate in stare uscata sub 1,5 g/cm 3. Pamantul argilos, categoria 4d, va fi inlocuit sau stabilizat pe o adancime de cel putin 15 cm. Pamanturile argiloase de calitate mediocra, pot fi folosite, cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90, cu privire la prevenirea degradarilor provocate de inghet-dezghet. Este interzisa folosirea in ramblee a pamanturilor anorganice de calitate rea si foarte rea, precum si a pamanturilor organice, maluri, namoluri, pamant vegetal, pamanturi de consistenta scazuta (indice de consistenta sub 0,75) si pamanturi cu mai mult de 5% saruri solubile in apa. De asemenea este interzisa folosirea materialelor care: sunt inghetate; contin materii organice in putrefactie (iarba, crengi, radacini, etc.). Pamantul cu continut de sulfat solubil in apa peste 1,9 g/l (exprimat ca SO 3 ), nu va fi depozitat sau folosit ca umplutura la distanta mai mica de 1 m de lucrarile de beton. Apa pentru compactarea lucrarilor de terasamente trebuie sa fie limpede si sa nu contina suspensii organice sau anorganice VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va determina calitatea si va estima cantitatea materialelor din gropile de imprumut, pe care le va supune aprobarii Consultantului. Materialele folosite in executia terasamentelor vor fi supuse aprobarii Consultantului ina inte de inceperea lucrarilor.

4 Tabelul 1a - Categoriile de pamant (pamanturi necoezive) Pincipalele tipuri de pamant denumire, caracteristici Categorie (Simbol) Continutul in parti fine, (% din masa totala) <0,005 mm <0,05 mm <0,25 mm Coeficient neuniformitate Un de Indice de plasticitate pentru fractiunea sub 0,5 mm Ip Umflare libera UL (%) Calitatea ca material pentru terasamente grosiere : fractiunea > 2 mm peste 50% din masa Blocuri, bolovanis, pietris foarte putine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la inghet-dezghet sau la variatiile de umiditate. 1a > 5 foarte buna < 1 < 10 < idem 1a, granulozitate discontinua 1b 5 foarte buna medii si fine: fractiunea < 2 mm peste 50% din masa Nisip cu pietris, nisip mare, mediu sau fin cu parti fine, neuniforme (granulozitate continua); sensibilitate medie la inghet-dezghet, insensibile la variatiile de umiditate. 2a > 5 foarte buna < 6 < 20 < idem 2a, granulozitate discontinua 2b 5 buna medii si fine cu liant din pamanturi coezive fractiunea < 2 mm peste 50% din masa; liant din pamanturi coezive Nisip cu pietris; nisip mare, mediu si fin, cu liant constituit din namol cu multe parti fine; foarte sensibile la inghet-dezghet; fractiunea fina are capacitate de umflare libera redusa idem 3a, fractiunea fina are capacitate de umflare libera medie sau mare 3a 40 mediocra > 10 3b > 40 mediocra

5 Tabelul 1 b - Categoriile de pamant (pamanturi coezive) Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamant Simbol Granulozitatea conform nomogramei Casagrande Indice de plasticitate I p pentru fractiunea sub 0,5 mm Umflare libera U L% Calitatea ca material pentru terasamente anorganice: - C si U reduse - S i-d medie anorganice: - C medie - U redusa sau medie - S i-d foarte mare 4a < 10 < 40 mediocra 4b Indicele de Plasticitate - I p < 35 < 70 mediocra Pamanturi coezive: nisip prafos praf nisipos nisip argilos nisip prafos argilos argila prafoasa praf argila nisipoasa prafoasa argila nisipoasa argila argila grasa organice (MO>5%): - C si U reduse - S i-d medie anorganice: - C si U mari - S i-d medie organice (MO>5%): - C medie - U medie sau redusa - S i-d foarte mare 4c 4d 4e d a 30 Wc = 30% 4b 20 4f Wc = 50% 10 < 40 mediocra > 35 > 70 rea < 35 < 75 rea organice (MO>5%): - C mare - U mare sau medie - S i-d foarte mare 4f 10 4c 4e foarte rea Limita de Curgere - Wc (%) Diagonala: I p = 0,73 x (W c 20)

6 Legenda: MO = Materie organica C U = compresibilitate = umflare libera S i-d = sensibilitate la inghet-dezghet Tabelul 2 - Testele de verificare a pamantului la sursa Caracteristici Frecventa minima STAS Granulozitatea Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m /5-85 Limitele de plasticitate Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m /4-86 Caracteristici de compactare Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m 3. Pentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru pamanturi in straturile de protectie, la fiecare strat executat. 1913/13-83 Coeficientul de neuniformitate Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m Umflarea libera Pentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru pamanturi in straturile de protectie, cel putin un test la fiecare 1000 m /12-88 Sensibilitatea la inghet-dezghet In terenul natural sub rambleu si la debleu, cel putin un test la fiecare 250 m de drum. 1709/3-90 Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500 m /1-82 Densitatea maxima in stare uscata Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m /3-76 Nota 1. La aprobarea sursei de pamant este necesara si prezentarea testelor privind materiile organice (conform STAS 7107/1-76), saruri solubile (conform STAS 7107/3-74) si compresibilitate (conform STAS 8942/1-84). 2. Antreprenorul poate supune Consultantului spre aprobare alte norme si metode de incercare cu Agrement Tehnic in Romania. 6

7 1.3. EXECUTIA TERASAMENTELOR TRASAREA LUCRARILOR Consultantul va preda Antreprenorului reteaua de borne amplasate in afara amprizei lucrarilor (cel putin 2 borne pe kilometru) si o lista cu coordonatele principalelor puncte ale traseului si ale bornelor. Inaintea inceperii lucrarilor, pe propria cheltuiala, Antreprenorul va restabili reteaua de borne (daca este cazul) si va picheta sectiunile transversale. In plus fata de marcarea axului lucrarilor Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane, urmatoarele: inaltimea umpluturii; punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural; inclinarea taluzurilor. Pe toata durata executiei lucrarilor, Antreprenorul va executa, pe propria cheltuiala, intretinerea tuturor pichetilor, bornelor si reperelor, inclusiv restabilirea si reamplasarea acestora, daca este cazul. In timpul pichetajului, toate instalatiile existente, in ampriza lucrarilor sau in imediata vecinatate a acesteia, vor fi identificate si marcate vizibil, in vederea mutarii sau protejarii LUCRARI PRELIMINARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele: defrisarea: doborarea si transportul tuturor arborilor si arbustilor (inclusiv scoaterea si transportul radacinilor acestora) in locatii aprobate de Consultant; inlaturarea frunzelor, crengilor, ierbii si buruienilor si transportul acestora in locatii aprobate de Consultant; inlaturarea si depozitarea pamantului vegetal in locatii aprobate de Consultant; asanarea terenului; demolarea constructiilor existente. Pe sectoarele de drum unde apele de suprafata pot curge catre ampriza lucrarilor, Antreprenorul va executa, pe cheltuiala proprie, santuri de drenare pentru colectarea si evacuarea apei in afara amprizei lucrarilor. Lucrarile de colectare si evacuare a apelor de suprafata vor fi executate oriunde este necesar si vor fi prevazute cu mijloace adecvate de retinere inainte de deversare. Constructiile supraterane sau subterane existente in ampriza lucrarilor vor fi demolate pana la 1,00 m sub nivelul terenului de fundare. Dupa demolare, golurile ramase vor fi curatate si umplute cu material corespunzator. Pamantul nefolosit, santurile, canalele colectoare, cablurile si conductele, precum si orice imprejmuire, vor fi indepartate pana la cel putin 1,00 m de ampriza lucrarilor.

8 Drenurile, canalele si santurile existente in ampriza si care devin nefunctionale vor fi etansate in vederea prevenirii patrunderii apei sub ampriza lucrarilor. Materialele rezultate in urma demolarilor vor fi transportate in locatii aprobate de Consultant. Orice gol (fantani, pivnite si gropi - inclusiv cele ramase dupa scoaterea radacinilor) va fi deschis, curatat si umplut dupa cum urmeaza: daca se afla in ampriza lucrarilor, cu material corespunzator pentru umpluturi si compactat la gradul de compactare indicat in Tabelul4; daca se afla in afara amprizei lucrarilor, cu material similar terenului inconjurator si compactat la gradul de compactare al acestuia. Antreprenorul poate incepe lucrarile de terasamente numai dupa ce lucrarile preliminare au fost verificate si aprobate de Consultant. Antreprenorul va folosi numai metode si echipamente corespunzatoare materialelor de umplutura folosite. El este responsabil de mentinerea in bune conditii a materialelor acceptate, astfel incat atunci cand sunt puse in opera si sunt compactate, sa indeplineasca conditiile stabilite in prezentul Caiet de Sarcini. Executia lucrarilor de terasamente va fi intrerupta atunci cand conditiile cerute in prezentul Caiet de Sarcini sunt compromise de vremea nefavorabila. Executia lucrarilor de terasamente in conditii de vreme rece, sub +5 C, poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale prevazute de normativele tehnice in vigoare (C16-84). Se interzice executia umpluturilor atunci cand pamantul este inghetat, contine gheata sau zapada, sau umiditatea nu este in limitele corespunzatoare compactarii optime MISCAREA TERASAMENTELOR Unul din obiectivele miscarii pamantului este de a permite utilizarea materialului provenit din excavatii pentru umplutura in ramblee. La executia lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare Diagrama de Miscare a Pamanturilor functie de sursele de pamant aprobate. Materialul in exces si pamanturile necorespunzatoare pentru executia umpluturilor, vor fi transportate in depozite definitive, in locatii propuse de Antreprenor si aprobate de Consultant. Daca volumul necesar pentru umplutura nu poate fi acoperit din deblee, materialul suplimentar necesar va fi luat din gropile de imprumut propuse de Antreprenor si aprobate de Consultant. Daca in decursul lucrarilor, natura pamantului provenit dintr-un debleu sau o groapa de imprumut devine necorespunzatoare pentru umpluturi, Antreprenorul va suspenda imediat utilizarea pamantului respectiv in umpluturi si va informa cu promptitudine Consultantul. In cazul unui debleu, lucrul poate continua cu transportarea materialului excavat intr-un depozit aprobat; in cazul unei gropi de imprumut aprobarea de exploatare a gropii respective se suspenda. Groapa de imprumut se supune aprobarii Consultantului urmand procedura initiala.

9 Transportul pamantului in ramblee sau alte zone de depunere va incepe atunci cand un numar suficient de utilaje de imprastiere si compactare opereaza la locul de depunere GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT Amplasarea gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant, provizorii sau permanente, va fi propusa de catre Antreprenor si supusa Consultantului pentru aprobare. Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor respective si va fi insotita de: raportul asupra calitatii pamantului din gropile de imprumut, insotit de rezultatele testelor de laborator, analizelor si sondajelor efectuate; cantitatea estimata (pentru gropi de imprumut); programul de excavatii (in gropi de imprumut) sau de depunere (in depozite); planul de amenajare a zonei, dupa incheierea lucrarilor; acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de imprumut; acordul autoritatii de mediu; alte avize sau acorduri necesare, dupa caz. Proiectarea, precum si toate investigatiile, testele, chiriile si taxele necesare exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor de pamant, precum si a drumurilor de acces, vor fi suportate de Antreprenor. In timpul excavarii gropilor de imprumut, Antreprenorul va respecta urmatoarele: stratul vegetal va fi indepartat si depozitat in depozite aprobate; fundul gropii de imprumut nu va fi mai coborat decat fundul santului de scurgere a apei; fundul gropii de imprumut va avea o panta transversala de 1-3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea apelor; in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, cu o bancheta de cel putin 4 m latime de la piciorul taluzului drumului; taluzurile gropilor de imprumut amplasate de-a lungul drumului vor avea o panta de 1:1,5 1:3; daca nu este nici o bancheta lasata intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut, panta taluzului gropii de imprumut va fi de 1:3. Sapaturile la groapa de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzurilor de debleu. Depozitele de pamant vor satisface urmatoarele conditii: in cazul depozitului atasat de rambleu, primii 5 m ai depozitul de langa rambleu, trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca pentru executia rambleului (compactare, nivelare, finisare); inaltimea depozitului trebuie sa nu depaseasca inaltimea rambleului drumului; amplasarea depozitelor va fi aleasa astfel incat sa se evite inzapezirea drumului. Gropile de imprumut si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente si nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse proprietatii publice sau private, ca urmare a executiei acestor lucrari.

10 Consultantul poate refuza aprobarea executarii gropilor de imprumut sau depozitelor de pamant in cazul in care acestea influenteaza negativ peisajul sau scurgerea apei EXECUTIA DEBLEELOR Sapaturile vor incepe frontal pe intreaga latime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate conform profilelor transversale. Se va evita supra-adancirea debleului. Daca acest lucru se intampla totusi, debleul se va umple pana la nivelul proiectat, pe cheltuiala Antreprenorului si conform cerintelor pentru umpluturi din prezentul Caiet de Sarcini. Sapaturile care necesita umplere vor fi inchise imediat ce stadiul lucrarilor in sectorul respectiv permit aceasta. Cand se excaveaza in pamanturi sensibile la umezeala, lucrarile vor fi executate progresiv, asigurandu-se scurgerea si evacuarea rapida a apei de ploaie si evitandu-se dereglarea echilibrului hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane. Cand sapaturile descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si necorespunzatoare, daca nu este specificat altfel prin proiect, Antreprenorul va realiza sapaturile de asa maniera incat materialele corespunzatoare sa fie excavate separat pentru folosirea in lucrarile permanente, fara a fi contaminate de materialele necorespunzatoare. Daca pamantul intalnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea necesara si capacitatea portanta ceruta prin proiect, Consultantul poate hotari o solutie de imbunatatire a capacitatii portante. In cazul in care natura pamantului prezinta diferente semnificative fata de prevederile proiectului, Antreprenorul poate inainta Consultantului spre aprobare, o propunere de modificare a inclinarii taluzurilor. Inclinarea taluzului pentru un debleu de maximum 12 m adancime este prezentata in Tabelul 3. Tabelul 3 - Inclinarea taluzurilor Natura pamantului in debleu Inclinarea taluzului Pamant argilos: in general argile nisipoase sau argile prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase 1:1,5 Pamanturi marnoase 1:1. 1:0,5 Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1:0,1 Roci stancoase degradabile: inclinarea in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleului 1:1,5 1:1 Roci stancoase stabile (nealterabile) 1:0,1 Roci stancoase stabile cu stratificare favorabila 1:0,1 pozitie verticala sau chiar in consola Pentru deblee in pamant argilos cu adancimi mai mari de 12 m, sau in conditii hidrologice nefavorabile (umezeala, infiltrari de apa, etc.) pentru orice adancime, declivitatea taluzului va fi stabilita printr-o analiza de stabilitate. Bulgarii de pamant, pietrele si fragmentele de roca instabile vor fi indepartate de pe taluz si depozitate impreuna cu materialul rezultat din debleere.

11 Daca in timpul lucrarilor se observa pierderea stabilitatii lucrarilor, Antreprenorul va suspenda imediat lucrarile, va instiinta Consultantul si va lua masuri de consolidare a acestora. Fundul debleului va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, masurat la adancimea de 30 cm. Daca pamantul intalnit la cota proiectata nu are calitatea necesara si portanta ceruta de proiect, Consultantul poate cere executia unui strat de forma. In acest caz stratul superior al debleului sub stratul de forma se va compacta la un grad de compactare Proctor Normal de 97%. In timpul lucrarilor, taluzurile si zona de deasupra taluzurilor trebuie verificate in mod frecvent, in special dupa explozii si ploi torentiale sau de lunga durata, pentru observarea timpurie a oricarui semn de pierdere a stabilitatii. Procedura de nivelare a patului drumului in teren stancos va fi propusa de Antreprenor, Consultantului, spre aprobare. Nivelarea va fi executata pe cheltuiala Antreprenorului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru prevenirea deteriorarii sau inmuierii pamantului excavat din debleu, care urmeaza sa fie folosit in umpluturi PREGATIREA TERENULUI SUB RAMBLEE Pamantul natural sub rambleu va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, masurat la adancimea de 30 cm. Daca declivitatea terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de infratire cu o inaltime egala cu grosimea straturilor pentru umplutura. Panta transversala de 4% va fi indreptata spre exterior EXECUTIA RAMBLEELOR In cazul in care vremea nefavorabila compromite calitatea rambleului stabilita de acest Caiet de Sarcini si de reglementarile in vigoare, lucrarile vor fi intrerupte. Lucrarile vor fi reluate cu aprobarea Consultantului, dupa restabilirea conditiilor pentru executarea lucrarilor in conformitate cu prezentul Caiet de Sarcini. Rambleele vor fi executate in straturi uniforme, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si pe o lungime conform procedurilor de executie aprobate; se va evita separarea, denivelarea si variatiile de umiditate. In situatii deosebite, cu acordul Consultantului, latimea straturilor de pamant poate fi redusa. In acest caz, rambleul va fi executat din mai multe benzi alaturate. Diferenta de inaltime dintre doua benzi alaturate trebuie sa nu depaseasca grosimea unui strat. Materialul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat la grosimea optima de compactare, stabilita pe sectorul experimental, urmarind profilul longitudinal proiectat. Suprafata terenului de fundare si a fiecarui strat, va fi uniforma si cu panta transversala de 4% spre exterior. In cazul rambleelor mai inalte de 3 m, baza poate fi executata din blocuri de piatra sau beton cu dimensiunea maxima de 50 cm. Dupa asezarea blocurilor, se va executa impanarea acestora cu pamant. Grosimea stratului de blocaj se va stabili astfel incat grosimea umpluturii omogene de deasupra acestuia sa fie de cel putin 2,00 m.

12 Umplutura si compactarea trebuie realizate la umiditatea optima. Antreprenorul va lua masurile corespunzatoare pentru a aduce gradul de umiditate la valoarea optima, prin: scarificare si amestecare; tratare cu var; scarificare, imprastiere si udare. Compactarea fiecarui strat va fi realizata conform parametrilor stabiliti pe sectorul experimental, in functie de caracteristicile pamantului utilizat. Prin alegerea echipamentului de compactare, Antreprenorul va asigura realizarea tuturor cerintelor de compactare pentru fiecare strat si tip de pamant. Valorile gradului de compactare Proctor Normal care trebuie realizat, sunt cele din Tabelul 4. Tabelul 4 - Gradul de compactare Zonele in terasament Pamant Necoeziv Pamant Coeziv Primii 30 cm de pamant natural sub rambleu, cu inaltimea: h 2,00 m h > 2,00 m b) In corpul rambleului, la o adancime sub patul drumului: h 0,50 m 0,50 < h 2,0 m h > 2,0 m c) In deblee, la 30 cm adancime sub patul drumului Antreprenorul poate solicita receptia unui strat atunci cand in toate punctele masurate, gradul de compactare este la nivelul sau peste nivelul cerut Frecventa minima a testelor va fi conform Tabelului 5. Tabelul 5 - Frecventa testelor Test Frecventa minima Observatii Umiditatea optima de compactare (Testul Proctor) La fiecare 5000 m 3 Pentru fiecare tip de pamant Umiditatea 6 teste la fiecare 2000 m 2 de platforma Pe fiecare strat de pamant Gradul de compactare 6 teste la fiecare 2000 m 2 de platforma Pe fiecare strat de pamant Profile si taluzuri Lucrarile vor fi executate astfel incat dupa compactare si curatare, taluzurile sa se incadreze in tolerantele admise. Profilul taluzurilor trebuie realizat fara reumplere. Inclinarea taluzurilor depinde de natura pamantului folosit in rambleu si natura si capacitatea portanta a pamantului de sub rambleu Panta taluzurilor va fi de 1:1,5, cu inaltimea maxima, indicata in Tabelul 6. Tabelul 6 - Inaltimea rambleului

13 Natura materialului din rambleu H max. (m) Argila prafoasa sau nisipoasa 6 Nisipuri argiloase sau praf argilos 7 Nisipuri 8 Pietris sau balast 10 Daca exista diferente intre materialele prevazute in proiect si cele prevazute in STAS , Tabel 1a si 1b, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, o propunere bazata pe investigatii in teren, de modificare a pantei sau inaltimii taluzului. Profilul taluzului va fi verificat dupa compactare si finisare. Rambleele pana la 12 m inaltime vor avea panta taluzului de 1:1,5 pentru inaltimea aratata in Tabelul 6, de la patul drumului in jos, si de 1:2 pe inaltimea ramasa pana la baza. Panta terenului de fundatie Pentru ramblee mai inalte de 12 m si pentru cele situate in albiile majore ale raurilor, in vai si in balti sau in mlastini, cu teren de fundatie alcatuit din pamanturi fine sau foarte fine, inclinarea taluzurilor va fi stabilita pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 1,5, conform STAS si tinand seama de Tabelul 7. Tabelul 7 Inaltimea maxima a rambleului functie de caracteristicile pamantului de fundatie unghiul de frecare interna (grade ) coeziunea materialului (Kpa) Inaltimea maxima a rambleului h max. (m) : : : Ramblee din pamanturi sensibile la apa In Tehnologia de Executie, Antreprenorul va lua in considerare masuri speciale care trebuie luate in cazul pamanturilor sensibile la apa, printre care: asternerea si scarificarea pamantului; tratament cu var; executia de drenuri deschise. Ramblee din material stancos Atunci cand este utilizat in ramblee, materialul stancos va fi imprastiat in straturi si nivelat pentru a obtine o umplutura omogena, cu un numar minim de goluri. Grosimea straturilor va fi stabilita conform dimensiunii materialului si capacitatii utilajului de compactare, dar nu va fi mai mare de 80 cm. Ultimii 30 cm sub patul drumului trebuie sa nu contina blocuri cu dimensiunea maxima mai mare de 20 cm.

14 Daca raman goluri dupa compactare, stratul va fi inchis cu un material granular aprobat, astfel ca toate golurile de la suprafata sa fie umplute. In taluzurile neacoperite, blocurile trebuie sa fie fixate pe cel putin 2/3 din grosimea lor. Umplutura din spatele lucrarilor de arta (ziduri de sprijin, culei, aripi, etc.) In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, umplutura din spatele lucrarilor de arta va fi realizata utilizand acelasi material ca pentru ramblee, cu exceptia materialului stancos. Dimensiunea maxima a materialului care poate fi folosit este de 1 / 10 din latimea umpluturii. Umplutura se va executa in straturi uniforme, cu grosimea de maxim 25 cm. Umplutura va fi compactata mecanic pana la gradul de compactare conform Tabelului 4. Protectia impotriva actiunii apei Antreprenorul va asigura protectia rambleelor impotriva eroziunii provocate de apele ploilor (se va lua ca referinta cea mai puternica ploaie inregistrata in ultimii 10 ani) SANTURI SI RIGOLE Santurile si rigolele vor fi construite paralel cu piciorul taluzului FINISAREA PATULUI DRUMULUI Patul drumului va fi compactat, nivelat si finisat respectand cotele, pantele si latimile prevazute in proiect. Antreprenorul va limita accesul utilajelor pe patul drumului dupa compactare si finisare ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Taluzurile ce urmeaza a fi acoperite cu strat vegetal, trebuie anterior taiate in trepte sau ranforsate cu caroiaje din brazde, nuiele sau elemente prefabricate. Dupa acoperirea cu strat vegetal, taluzurile vor fi fertilizate si insamantate. Dupa insamantare, taluzul va fi udat de mai multe ori, pana la intrarea in vegetatie a semintelor de iarba. In perioada de vegetatie, taluzurile inierbate vor fi cosite de doua ori pe an. Materialul rezultat va fi adunat si indepartat, in locuri aprobate de Consultant CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: verificarea trasarii lucrarilor; verificarea calitatii, conditiei si pregatirii terenului de fundare; verificarea calitatii si conditiei pamantului folosit in umplutura; controlul caracteristicilor straturilor executate; controlul caracteristicilor platformei drumului;

15 Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie terminat, verificat si receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala, intretinerea straturilor receptionate pana la acoperirea cu urmatorul strat. Receptia oricarui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu stratul urmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia Consultantului, stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit. Masuratorile deflectometrice vor fi efectuate cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului CD Frecventa minima a verificarilor gradului de compactare va fi conform Tabelului 5. Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea parametrilor acestora, conform Tabelului 2. Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare folosirea unor metode alternative de incercare. Verificarea trasarii lucrarilor Executia lucrarilor de terasamente poate incepe numai dupa ce trasarea lucrarilor a fost verificata si aprobata de Consultant. Tolerantele in pozitionarea elementelor pichetarii generale sunt de ±50 mm. Verificarea caracteristicilor terenului de fundare Pentru verificarea calitatii terenului de fundare, se vor analiza probe de pamant din amplasamentul lucrarilor, minim 3 probe la 100 m lungime de drum, distribuite astfel incat sa acopere intreaga ampriza. Analizele si incercarile se vor face conform prevederilor Tabelelor 1 si 2. Masuratorile deflectometrice se vor face pe 6 fire (4 benzi de circulatie si 2 benzi de oprire de urgenta) in sectiune transversala, oriunde se va considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal din proiect. Capacitatea portanta a terenului de fundare se considera realizata daca deformatia elastica masurata conform prevederile normativului CD 31-94, este mai mica decat valoarea admisibila corespunzatoare din Tabelul 8 in cel putin 90% din punctele masurate si mai mica de / 100 mm in celelalte puncte masurate. Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca coeficientul de variatie este < 50% Tabelul 8 Deformatia elastica admisibila a terenului de fundare Tipul de pamant conform STAS Deformatia elastica admisibila 1 / 100 mm Nisip prafos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450

16 Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face cu respectarea prevederilor Tabelelor 4 si 5, si in corelatie cu punctele unde masuratorile deflectometrice indica o capacitate portanta redusa. Toleranta in latimea amprizei rambleului este de +50 cm. Verificarea caracteristicilor straturilor executate Pe straturile asternute si compactate, se vor face urmatoarele determinari: verificarea gradului de compactare pe fiecare strat, in profile transversale, in minim 6 teste la 2000 m 2 de strat, conform STAS ; in cazul pamanturilor coezive, in fiecare punct vor fi prelevate 3 probe (suprafata, mijlocul si baza stratului) daca acesta are o grosime mai mare de 25 cm si 2 probe (suprafata si baza stratului) daca grosimea este mai mica de 25 cm; in cazul pamanturilor necoezive, va fi prelevata o proba din fiecare punct de la mijlocul stratului; verificarea grosimii si pantei transversale a stratului pe fiecare strat; masuratori deflectometrice la fiecare al treilea strat, dupa ploaie, la ultimul strat; masuratorile se vor face in sectiuni transversale la maxim 25 m una de alta, pe 6 fire. Valorile admisibile ale gradului de compactare sunt date in Tabelul 4. Panta transversala a straturilor, dupa compactare, trebuie sa fie de 4%, cu toleranta de ±1%. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului consta din masuratori topografice, deflectometrice la nivelul patului drumului si asupra gradului de compactare realizat. Dimensiunile si cotele patului drumului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in profilele transversale din proiect. Tolerantele in dimensiunile si cotele patului drumului sunt dupa cum urmeaza: Latimea: ±5 cm de la axul drumului ±10 cm pe toata latimea platformei; Cotele: intre +2,5 si 5,0 cm. Panta transversala a patului drumului, dupa compactare, trebuie sa fie de 4%, cu toleranta de ±1%. Deformatia elastica la nivelul patului drumului se masoara pe 6 fire in sectiune transversala, oriunde se considera necesar dar cel putin in profilele transversale proiectate Capacitatea portanta a patului drumului se considera realizata daca deformatia elastica masurata are valoare mai mica decat valoarea admisibila corespunzatoare din Tabelul 8. Controlul caracteristicilor patului drumului va fi insotit de verificarea de ansamblu a lucrarilor de terasamente executate: verificarea dimensiunilor si uniformitatii suprafetei patului drumului si taluzurilor. Tolerantele in uniformitatea suprafetei platformei drumului si a taluzurilor, masurate sub lata de 3 m sunt conform Tabelului 9. Tabelul 9 - Uniformitatea suprafetei Profil Tolerante Roci compacte Roci necompacte sau pamanturi

17 Platforma fara strat de forma ±5 cm ±3 cm Platforma cu strat de forma (*) ±10 cm ±5 cm Taluz neacoperit - ±10 cm Nota (*) atunci cand pe platforma urmeaza sa se execute strat de forma RECEPTIA LUCRARILOR Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii Consultantului, inaintea asternerii stratului urmator. Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, inaintea acoperirii lor, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini. In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la faza urmatoare de executie. Fazele de executie supuse receptiei sunt stabilite de Proiectant, prin Programul de Receptii pe Faze de Executie, care insoteste Detaliile de Executie si se refera, fara a se limita, la urmatoarele: trasarea lucrarilor; cota si profilul final in cazul sapaturii; natura si compactarea terenului de fundare; in ramblee, pentru fiecare strat asternut, dupa compactare. 2. STRAT DE FORMA DIN BALAST - GEOTEXTIL 2.1. PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la execuţia stratului de formă din balast din structurile rutiere. Cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de materialele folosite, prevăzute în SR şi de stratul de fundaţie realizat, prevăzute în STAS Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Consultant. În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare. Cu 7 zile înaintea începerii lucrărilor, Antreprenorull va prezenta spre aprobare Consultantul, procedura de execuţie a statului de formă, care va conţine, printre altele: programul de execuţie a stratului de formă; utilajele folosite pentru transport, împrăştiere, udare, compactare şi finisare; sursele (balastiere sau furnizori) şi depozitele de agregate, inclusiv căile de acces la fiecare;

18 Pentru definitivarea procedurii de execuţie, Antreprenorul va executa sectoare de probă, a căror dimensiuni şi locaţii vor fi sabilite împreună cu Consultantul. După executarea sectoarelor de probă, procedura de execuţie va fi completată cu informaţii privind tehnologia de compactare: caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lăţime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteză); numărul de treceri cu şi fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini; grosimea stratului de balast înainte şi după compactare. Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor. Stratul de formă din balast se va aşterne pe un material geotextil cu caracteristicile precizate în prezentul Caiet de Sarcini MATERIALE AGREGATE NATURALE Pentru execuţia stratului de formă din balast, se va folosi balast natural care respectă caracteristicile din Tabelul 1. Fiecare sursă de balast (balastieră, furnizor) care se intenţionează a se folosi, va fi propusă de Antreprenor şi supusă aprobării Consultantului. Propunerea va fi prezentată Inginerului cu cel puţin 7 zile înainte de deschiderea balastierei sau începerea aprovizionării, după caz, şi va fi însoţită de: raportul asupra calităţii agregatelor, însoţit de rezultatele testelor de laborator, analizelor şi sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 şi a prevederilor SR (Tabelul 19); analiza conformităţii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini; cantitatea estimată; programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, după caz; ruta de transport; planul de amplasare a depozitelor; planul de amenajare a zonei, după încheierea exploatării (în cazul balastierei) sau lichidarea depozitelor; acordul proprietarilor cu privire la ocuparea şi exploatarea terenurilor ; acorduri, avize, autorizaţii cerute de legislaţia în vigoare. Toate investigaţiile, testele, chiriile şi taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi suportate de Antreprenor. Balastierele şi depozitele trebuie să nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente şi nici să producă eroziuni sub efectul apelor de suprafaţă sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole faţă de persoane şi orice daune aduse proprietăţii publice sau private, ca urmare a execuţiei acestor lucrări.

19 Transportul şi depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel încât să se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel încât să se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevăzute cu pante si rigole în vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de aşa natură încât să împiedice amestecul sau contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care să indice sursa şi dimensiunea agregatului. Antreprenorul trebuie să asigure o zona de depozitare temporară a agregatelor refuzate. In cazul exploatarii balastului de sub nivelul apei, Antreprenorul va asigura suprafetele necesare pentru depozitare provizorie pana la pierderea apei in exces. Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau îngheţ şi fără corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale. Agregatele care depăşesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru, nu vor fi depozitate sau folosite ca material de umplutură lângă lucrările care conţin ciment (beton, balast stabilizat); distanţa minima faţă de acestea este de 1,0 m. Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor Caracteristici Valori admisibile STAS Sort 0-63 Conţinut de fracţiuni %- sub 0,02 mm max. 3 - sub 0,2 mm mm mm mm mm mm mm mm Coeficient de neuniformitate (Un), (%) min Echivalent de nisip (EN), min Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA), (%) max MATERIAL GEOTEXTIL Alegerea materialului geotextil se va face în conformitate cu prevederile normativului C 227/2001 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi geomembranelor la lucrările de construcţii. Tipul materialului geotextil va fi propus de Antreprenor spre aprobare Consultantului. Geotextilele sunt utilizate atât ca strat de separare între pãmântul din patul drumului si fundatia din agregate precum si la consolidarea patului drumului, acestea trebuie sã prezinte urmãtoarele caracteristici tehnice minime: - Rezistenta la tractiune - 1,8 dan/5 cm - în sens longitudinal - 45 dan/5 cm - în sens transversal - Alungirea la rupere - 90 % - în sens longitudinal - 90 % - în sens transversal - Permeabilitatea normalã - 1, cm/s - Permitivitatea - 3, s-1

20 APA - Permeabilitatea longitudinalã-3, cm/s Operatiunile de refacere a sistemului rutier se vor desfãsura astfel: verificarea umpluturii conform celor mentionate mai sus asternera geotextilului la nivelul patului drumului. realizarea sistemului rutier prevãzut mai sus. Compactarea balastului se poate realiza si cu mijloace mecanice functie de dimensiunile sãpãturii. si de posibilitãtile de acces. Geotextilul astfel pozitionat împiedicã contaminarea fundatiei din agregate cu pãmânt din patul drumului Aşternerea materialului geotetil se va face înainte de aşternerea balastului pentru stratul de formă. Modul de aşternere al materilului geotextil, suprapunerea fâşiilor etc. vor fi cele prevăzute în Agrementul Tehnic. Materialul geotextil se aşterne pe toată lăţimea stratului de formă şi va depăşi cu minim 50 cm lăţimea platformei, atât pe partea stângă cât şi pe partea dreaptă. Apa pentru corectarea umidităţii trebuie să fie limpede, să nu conţină particule in suspensie CONTROLUL CALITĂŢII AGREGATELOR Prelevarea probelor şi controlul calităţii agregatelor vor fi efectuate conform Tabelului 2. Tabel 2 - Teste asupra agregatelor Caracteristici care se verifică Frecvenţa minimă STAS Granulozitatea, O probă pentru fiecare sursă, la fiecare 400 t Echivalentul de nisip, neomogenitatea Rezistenţa la uzură (testul Los Angeles) O probă pentru fiecare sursă, la fiecare 5000 t EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ TRANSPORTUL Antreprenorul va lua toate măsurile ca pe durata încărcării şi transportului la locul de punere în operă, balastul să nu-şi modifice semnificativ compoziţia (segregare, scăderea sau creşterea conţinutului de apă, parte fină, etc.) CONDIŢII PRELIMINARE Execuţia stratului de formă poate începe numai după ce lucrările de terasamente din sectorul respectiv, inclusiv lucrările pentru drenarea apelor din fundaţie (drenuri transversale şi longitudinale, rigole, şanţuri), au fost verificate şi recepţionate de Consultant. Este interzisă aşternerea pe acelaşi sector de lucru, a balastului provenind din depozite diferite SECTORUL DE PROBĂ În vederea stabilirii procedurii de execuţie şi a utilajelor şi dispozitivelor de aşternere şi compactare, înainte de începerea lucrărilor, cu aprobarea Inginerului, Antreprenorul va executa câte un sector de probă pentru fiecare sursă de agregate. Sectorul de probă va avea cel puţin 50 m lungime şi va ocupa cel puţin jumătate din lăţimea platformei.

21 Cantitatea de apă care trebuie eventual adăugată pentru obţinerea umidităţii optime de compactare va fi stabilită de laboratorul de şantier. Apa va fi adăugată prin stropire, astfel încât să aducă balastul la umiditatea optima de compactare, uniform distribuită în masa amestecului. Toleranţele admisibile în umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate. Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de formă se vor stabili efectuând încercarea Proctor Modificată în conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83: ρ max.pm = densitatea maximă în stare uscată (g/cm3); W opt.pm = umiditatea optimă de compactare (%). Pregătirea, executarea lucrărilor şi măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate în prezenţa Consultantului. Pregătirea, executarea lucrărilor şi măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. Partea din tronsonul de proba cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi ca sector de referinta la definitivarea procedurii de executie PUNEREA ÎN OPERĂ Aşternerea stratului de formă poate începe numai după ce patul drumului a fost verificat şi aprobat de Consultant. Materialul geotextil se aşterne pe toată lăţimea stratului de formă şi va depăşi cu minim 50 cm lăţimea platformei, atât pe partea stângă cât şi pe partea dreaptă. Compactarea se va face cât mai curând posibil după ce balastul a fost aşternut şi nivelat, în conformitate cu cerinţele procedurii de execuţie definitivată în urma executării sectorului de probă. Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare: ρ ef = densitatea efectivă (g/cm3); W ef = umiditatea efectivă pentru compactare (%). ρ ef Gradul de compactare gc = x 100 ρ max.pm Este interzisă aşternerea stratului de formă atunci când: umiditatea balastului este înafara limitelor specificate la punctul 2.3; balastul este îngheţat sau conţine gheaţă; patul drumului nu răspunde cerinţelor pentru a fi acoperit CONTROLUL EXECUŢIEI ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR Testele din timpul execuţiei stratului de fundaţie, vor fi făcute conform Tabelului 3.

22 Tabel 3 - Testarea stratului de formă Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care trebuie verificate Umiditatea optimă de compactare (Încercarea Proctor Modificat) Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care trebuie verificate Frecvenţa minimă la locul de punere în operă pentru fiecare sursă şi oricând se consideră necesar Frecvenţa minimă la locul de punere în operă STAS 1913/13-83 STAS Umiditatea optimă de compactare (Încercarea Proctor Modificat) pentru fiecare sursă şi oricând se consideră necesar 1913/13-83 Grosimea stratului 3 determinări la fiecare 2000 m 2 - Caracteristicile de compactare - umiditatea - densitatea 6 probe la fiecare 2000 m / / Gradul de compactare în fiecare zi, în minim 6 puncte la fiecare 2000 m /15-75 Capacitatea portantă în fiecare profil transversal din proiect, pe 6 fire (3 pentru fiecare cale) Normativ CD Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de formă va fi determinată cu deflectometrul cu pârghie, în conformitate cu Instrucţiunile tehnice departamentale CD VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE Grosimea stratului de formă va fi verificată oriunde se consideră necesar dar cel în cel puţin 3 puncte la 2000 m2 de strat executat; toleranţa este de ±2 cm. Lăţimea stratului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puţin în fiecare profil transversal din proiect; toleranţa a lăţimii stratului măsurată din ax este de +5 cm. Lăţimea materialul geotextil va depăşi cu minim 50 cm marginea platformei, atât pe partea stângă cât şi pe partea dreaptă. Lăţimea materialului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puţin în fiecare profil transversal din proiect. Panta transversală a stratului de formă este aceeaşi cu panta proiectată a îmbrăcăminţii rutiere şi va fi măsurată oriunde se consideră necesar, dar cel puţin în fiecare profil transversal din proiect; toleranţa este de ±0,4%. Cotele stratului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puţin în fiecare profil transversal din proiect; toleranţa este între +2,5 şi 5,0 cm.

23 VERIFICAREA COMPACTĂRII ŞI CAPACITĂŢII PORTANTE Stratul de formă va fi compactat până la atingerea gradului de compactare de 98 % pentru cel puţin 95% din punctele măsurate şi a gradului de compactare de min. 95%, în toate punctele de măsurare. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de formă se consideră realizată dacă valoarea deformaţiei elastice (măsurate conform prevederile normativului CD 31-94) este cel mult 290 1/100 mm în cel puţin 90% din punctele măsurate şi cel mult 360 1/100 mm în celelalte puncte măsurate. Uniformitatea execuţiei este considerată corespunzătoare dacă coeficientul de variaţie este mai mic de 50% VERIFICAREA CARACTERISTICILOR SUPRAFEŢEI Verificarea denivelărilor suprafeţei stratului de formă se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se consideră necesar, dar cel puţin: în profil longitudinal, în axul fiecărei benzi de circulaţie; denivelările admisibile măsurate sub lată sunt de ±2 cm; în profil transversal, în secţiunile transversale din proiect; denivelările admisibile măsurate sub lată sunt de ±1 cm; RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrărille executate vor fi supuse aprobării Consultantului, înaintea aşternerii stratului următor. Inspectarea lucrărilor care devin ascunse trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform proiectului şi prezentului Caiet de Sarcini. Recepţia presupune verificarea înregistrărilor din timpul execuţiei şi a rezultatelor încercărilor precum şi examinarea efectivă a lucrărilor. În urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie prin care se autorizează trecerea la faza urmãtoare. 3. STRAT DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL 3.1. PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia straturilor de fundatie din balast si balast optimal din structurile rutiere si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialele folosite, prevazute in SR si de stratul de fundatie realizat, prevazute in STAS Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant. In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare. Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor la stratul de fundatie, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Executie a statului de fundatie, care va contine, printre altele:

FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL

FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S GENERALITATI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART.2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz:

Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: - Combinaţia (gruparea) caracteristică; - Combinaţia (gruparea)

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

CAIETE DE SARCINI. CAP. 1 - Prevederi generale CAP. 2 - Terasamente CAP. 3 - Infrastructuri CAP. 4 - Betoane...

CAIETE DE SARCINI. CAP. 1 - Prevederi generale CAP. 2 - Terasamente CAP. 3 - Infrastructuri CAP. 4 - Betoane... STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 1 CAIETE DE SARCINI OPIS pagina CAP. 1 - Prevederi generale... 1 CAP. 2 - Terasamente... 5 CAP. 3 - Infrastructuri... 19 CAP. 4 - Betoane... 23 CAP. 5 - Cofraje...

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

REPARATII SI AMENAJARE (ASFALTARE) INCINTA SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN

REPARATII SI AMENAJARE (ASFALTARE) INCINTA SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN REPARATII SI AMENAJARE (ASFALTARE) INCINTA SCOALA GIMNAZIALA CRISTIAN PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE PROIECTANT GENERAL : S.C. NOI S.R.L. SIBIU PROIECT DE SPECIALITATE: S.C. NOI S.R.L. SIBIU PROIECT

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

2. INFRASTRUCTURA CĂILOR DE COMUNICAŢIE TERESTRE

2. INFRASTRUCTURA CĂILOR DE COMUNICAŢIE TERESTRE 2. INFRASTRUCTURA CĂILOR DE COMUNICAŢIE TERESTRE Infrastructura căilor de comunicaţie terestre reprezintă totalitatea lucrărilor de pământ (lucrări de terasamente), inclusiv lucrările de consolidare, protejare,

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Prizele de pamant sunt:

Prizele de pamant sunt: O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

SERVICII DE PROIECTARE SI EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU OBIECTIVUL,,DEVIERE DN 29D KM KM

SERVICII DE PROIECTARE SI EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU OBIECTIVUL,,DEVIERE DN 29D KM KM C.N.A.D.N.R. S.A. DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI Se aproba, Director D.R.D.P. IASI, Ing. Viorel Scutaru DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE SERVICII DE PROIECTARE SI EXECUTIA LUCRARILOR

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

PROIECT. NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605

PROIECT. NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605 PROIECT NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605 2 C U P R I N S CAP. I. GENERALITĂŢI SECŢIUNEA 1. Obiect,

Διαβάστε περισσότερα

CAIET DE SARCINI Fundații din balast și balast optimal

CAIET DE SARCINI Fundații din balast și balast optimal S.C. PRIMEX CONS S.R.L. - Deva, Telefon /fax 0254225639 ; 0745310134 CAIET DE SARCINI Fundații din balast și balast optimal S.C. PRIMEX CONS S.R.L. - Deva, Telefon /fax 0254225639 ; 0745310134 CUPRINS

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR

3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR 3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR Activitatea practică de construcţie, modernizare şi întreţinere a drumurilor preconizează utilizarea unor materiale de calitate care să fie procurate, pe cât posibil, din apropierea

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D

Διαβάστε περισσότερα

GEOTEXTILELE REHAU TERRAM ŞI RAUMAT SEPARAREA Ş I FILTRAREA

GEOTEXTILELE REHAU TERRAM ŞI RAUMAT SEPARAREA Ş I FILTRAREA SEPARAREA ŞI FILTRAREA GEOTEXTILELE REHAU ŞI RAUMAT SEPARAREA Ş I FILTRAREA 2 SEPARAREA ŞI FILTRAREA CUPRINS 2. Separarea şi filtrarea: Geotextilele REHAU şi RAUMAT...pag. 13 2.1 Domenii de utilizare...pag.14

Διαβάστε περισσότερα

CATALOG DE SOLUŢII DE RANFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PENTRU SARCINA DE 115 kn PE OSIA SIMPLĂ

CATALOG DE SOLUŢII DE RANFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PENTRU SARCINA DE 115 kn PE OSIA SIMPLĂ Compania aţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere REVIZUIRE ORMATIV AD 571 CATALOG DE SOLUŢII DE RAFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PETRU SARCIA DE 115 k PE OSIA SIMPLĂ REDACTAREA

Διαβάστε περισσότερα

Wavin PVC-KG. Solutii inovative pentru. Retele de canalizare. Catalog de produse. Tuburi si fitinguri din PVC

Wavin PVC-KG. Solutii inovative pentru. Retele de canalizare. Catalog de produse. Tuburi si fitinguri din PVC Wavin PVC-KG Catalog de produse Tuburi si fitinguri din PVC Solutii inovative pentru Retele de canalizare Sistemul de canalizari exterioare realizate din upvc -KG Wavin va prezinta sistemul upvc - KG alcatuit

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD )

PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD ) PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD 147-2002) CUPRINS Pagina I.Principii generale 3 1.1. Obiect şi domeniu

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA. Disciplina: GEOTEHNICĂ

RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA. Disciplina: GEOTEHNICĂ RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA Disciplina: GEOTEHNICĂ 1. Componentele pământurilor faza solidă, compoziţia chimico-mineralogică. Răspuns 1: Din punct de

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD.

REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIȚII TEHNICE DE PROIECTARE, PREPARARE ȘI PUNERE ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE. Indicativ AND 605-2016 1 C A P I T O L

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21 Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

3. CAIETE DE SARCINI

3. CAIETE DE SARCINI 3. CAIETE DE SARCINI CAIET SARCINI LUCRĂRI TAIERI DE INTRETINERE SI DEFRISARE ARBORI SI ARBUSTI 1.GENERALITĂŢI Aceste caiete de sarcini conţin condiţiile de execuţie pentru lucrări de taieri de intretinere

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV

DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV BENEFICIAR : ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEȚUL BRAȘOV Memoriu Tehnic Lucrări de reparaţii Str. Republicii, Oraşul Râşnov, MEMORIU

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Monumente istorice din Dobrogea

Monumente istorice din Dobrogea Monumente istorice din Dobrogea Tomis Edificiul Roman cu Mozaic (sec. IV D.C.) 5/18/2016 2 Tomis Edificiul Roman cu Mozaic (sec. IV D.C.) 5/18/2016 3 Tomis Termele Romane (sec. IV-VI D.C.) 5/18/2016 4

Διαβάστε περισσότερα

3. REPREZENTAREA PLANULUI

3. REPREZENTAREA PLANULUI 3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).

Διαβάστε περισσότερα

E le mente de zidăr ie din beton

E le mente de zidăr ie din beton Elemente pentru pereţi despărţitori din beton LEIER Îmbinare profilurilor bolţari de beton Realizarea colţului FF25 Realizarea capătului de perete FF25 Realizarea îmbinării perpendiculare (T) - FF25 Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα