Caractere morfotinctoriale GENUL STREPTOCOCCUS. Caractere morfotinctoriale. Caractere morfo-tinctoriale

Transcript

1 Caractere morfotinctoriale GENUL STREPTOCOCCUS coci gram-pozitivi, sferici sau ovoidali diametrul de circa 1μm formează perechi sau lanţuri în cursul diviziunii celulare imobili nesporulați biopsie pleurală, coloraţie Gram Caractere morfo-tinctoriale Caractere morfotinctoriale hemocultură, coloraţie Gram S. pyogenes Col. Gram frotiu de pe mediu lichid lanţuri lungi catalaza: pozitivă stafilococ S. pyogenes Col. Gram frotiu de pe mediu de cultură solid Lanţuri scurte negativă streptococ 1

2 Caractere de cultură aerobi, facultativ anaerobi germeni pretenţioşi nutritiv geloză-sânge sânge de berbec sânge de cal Cresc bine la presiuni reduse ale oxigenului, unele specii chiar în prezenţa de 5% CO 2 Caractere de cultură pe medii solide colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A - colonii punctiforme Caractere de cultură Caractere biochimice colonii S mici, rotunde, opace, strălucitoare catalază negativi oxidază negativi majoritatea sunt hemolitici Colonii SGA Caractere biochimice Caractere biochimice cultură pe geloza sânge colonii mici, cenuşii zonă largă de beta hemoliză cultură pe geloza sânge colonii mici, cenuşii zonă îngustă de beta hemoliză Sensibilitate la bacitracină Rezistență la bacitracină Identificare S. pyogenes (grup A) Identificare S. pyogenes non-grup A 2

3 Test CAMP (acronim pt. "Christie, Atkins, Munch-Petersen") Test CAMP (acronim pt. "Christie, Atkins, Munch-Petersen") Principiu streptococii de grup B produc o proteină extracelulară (CAMP factor) aceasta acționează sinergic cu betalizina stafilococului auriu Procedură geloză sânge striu de S.aureus + striu perpendicular de streptococ de testat între striuri rămâne o distanță de 3-5 mm S.agalactiae (grup B) este CAMP pozitiv streptococii non-grup B sunt CAMP negativi Alt grup streptococic S. agalactiae CAMP negativ S. aureus ATCC CAMP pozitiv Rezistenţa faţă de factori fizici şi chimici FACTORI DE PATOGENITATE supravieţuiesc câteva săptămâni în secreţii faringiene uscate la temperatura camerei la întuneric streptococul piogen distrus în 30 de minute la 60 C rezistenţi la acţiunea coloranţilor cristal violet sensibil la antisepticele şi dezinfectantele uzuale Structură antigenică şi caracterele de patogenitate Antigen Rol/Efect Structură antigenică şi caracterele de patogenitate Polizaharidul C Specific grupelor Lancefield Induce apariţia anticorpilor implicaţi în reacţii imunologice încrucişate faţă de ţesutul conjunctiv (febra reumatoidă) Proteina M cel mai important factor antigenic 100 tipuri (apar infecţii repetate) rol important în patogeneza febrei reumatoide inhibă fagocitoza rol în aderență Streptokinaza Produsă de streptococi gr. A, C, G previne constituirea barierei de fibrină utilă în tratamentul administrat intravenos în embolia pulmonară, tromboze, infarct Antigen Hemolizinele streptolizina O streptolizina S Rol/Efect Induce răspuns imun are efect litic asupra hematiilor, acţiune cardiotoxică, leucotoxică nu este antigenică, are efect citolitic şi leucotoxic. Produce hemoliza beta pe geloza-sânge Hialuronidaza ajută la răspândirea microorganismelor 3

4 Structură antigenică şi caracterele de patogenitate Clasificare Antigen Toxina eritrogenă solubilă Rol/Efect distrusă prin fierbere într-o oră 3 variante antigenice: A produsă de 80% din tulpini, B şi C, care nu imunizează încrucişat. Toxina A şi C sunt produse prin conversie lizogenică elaborată numai de streptococii din grupul A lizogenizaţi, ocazional şi de streptococi din grup C, G; În activitatea curentă se impune utilizarea a 2 criterii de clasificare: aspectul hemolizei pe agar-sânge clasificarea antigenică Lancefield. După aspectul hemolizei streptococi β-hemolitici zonă clară de hemoliză completă în jurul coloniei, efect al acţiunii hemolizinelor produse de germen; streptococi α-hemolitici zonă de hemoliză verzuie, incompletă datorată producerii de peroxid de hidrogen; streptococi α zonă de hemoliză alfa înconjurată de o zonă îngustă de beta-hemoliză; streptococi nehemolitici Clasificarea antigenică Rebecca Lancefield (1933) criteriu de clasificare prezenţa polizaharidului C în peretele celular un antigen cu specificitate de grup prezent la toate grupele de streptococi excepţie grupa D şi pneumococul Clasificarea antigenică streptococi grupabili încadraţi în 20 grupe serologice notate cu A H şi K W identificabili prin reacţii de aglutinare streptococi negrupabili nu au antigenul de grup Streptococcus pneumoniae majoritatea streptococilor din mucoasa oro-faringiană şi bucală 4

5 În raport cu patogenitatea Criteriu filogenetic de clasificare streptococi patogeni streptococi condiţionat sau accidental patogeni realizat pe baza analizelor efectuate prin metode ale biologiei moleculare 6 grupări de specii în cadrul genului I. Grupul piogenic II. Grupul anginosus III. Grupul mitis IV. Grupul salivarius V. Grupul bovis VI. Grupul mutans I. Grupul piogenic I. Grupul piogenic - S. pyogenes 1. S. pyogenes 2. S. agalactiae 3. Streptococi grupele C, G singura specie a grupului Lancefield A sunt beta-hemolitici starea de portaj naso-faringian este prezentă la 10-30% din oameni principalul patogen uman asociat cu invazia locală sau sistemică şi cu dezordini imunologice post-streptococice I. Grupul piogenic - S. pyogenes Boli invazive Erizipel al gambei Boli invazive datorate streptococilor piogeni Erizipelul Celulite Fasceite necrozante Febra puerperală Sepsisul streptococic. 5

6 Boli invazive Erizipel al feţei faza acută ERIZIPEL convalescenţă Boli invazive Celulită faza acută ERIZIPEL convalescenţă Boli invazive Fasceită necrozantă I. Grupul piogenic - S. pyogenes Boli localizate: Faringita streptococică Scarlatina Impetigo streptococic Endocardita infecţioasă Foarte rară Severitate înaltă 6

7 Boli localizate Faringită / amigdalită Amigdalită ulcero-necrotică Faringită streptococică angina streptococică, limfadenită tonsilita streptococică cu exsudat tonsilita streptococică fără exsudat Boli localizate Scarlatină boală eruptivă infecto-contagioasă acută specifică copilăriei, mai frecventă sub vârsta de 10 ani Transmiterea: prin contact direct cu bolnavii purtătorii de streptococ beta-hemolitic Răspândirea: pe cale aerogena, prin picături Flügge prin obiecte, mâini murdare produse alimentare (lapte / produse lactate, înghețată, salată de ouă, etc.) Contagiozitatea persoanei bolnave: durează atâta timp cât streptococul este prezent în nas, faringe, pe tegumente după penicilinoterapie se reduce foarte mult Receptivitatea este ridicată 30-40%. tonsilita streptococică foliculară 7

8 Boli localizate Scarlatină Patogenia scarlatinei: Poarta de intrare este oro-faringiană (in mod exceptional extrafaringiană). aici streptococul se multiplica proces inflamator local (angina), elaboreaza toxina eritrogena, difuzata in organism pe cale sanguina, determinand sindromul toxic al scarlatinei (febra, cefalee, greata, varsaturi, exantem caracteristic). Fata de eritrotoxina organismul formeaza anticorpi antitoxici titrul creste progresiv in 2-3 saptamani ajunge la nivelul maxim in a 28/36-a zi de boala, realizand imunitatea specifica. pe langa anticorpii fata de eritrotoxina, mai apar si alti anticorpi, dintre care antistreptolizinele au un rol important pentru diagnosticul scarlatinei. Boli localizate Scarlatină Clinic: debut brusc cu febră stare generală modificată angină eruptie micro-papuloasă eritematoasă caracteristică, urmata de descuamare tegumentară. Boli localizate Scarlatină Boli localizate Scarlatină Limbă albă la debut Limbă zmeurie după câteva zile Boli localizate Scarlatină Boli localizate Impetigo streptococic Dupa vindecarea bolii: imunitate antitoxica durabila confera protectie fata de o noua imbolnavire de scarlatina dar nu si fata de alte infectii cu alte serotipuri de streptococ beta-hemolitic. raspandita pe intregul glob, dar epidemia domina indeosebi in zonele temperate. prezinta un caracter sezonier de toamna-iarna si primavara incidenta maxima in luna noiembrie incidenta minima in luna aprilie are caracter epidemic la 5-6 ani, cu aparitia de focare epidemice in colectivitatile de copii prescolari sau scolari. Grupa de varsta cea mai afectata: 5-9 ani de 4-5 ori mai frecventă in mediul urban fata de cel rural sub varsta de 1 an, scarlatina apare in mod exceptional. FAŢĂ PICIOR 8

9 I. Grupul piogenic - S. pyogenes Complicaţii poststreptococice Bolile poststreptococice reumatismul articular acut (RAA), glomerulonefrita acută poststreptococică (GNAPS), coreea Sydenham (afectare SNC) eritemul nodos Eritem marginat Noduli subcutanaţi se datorează sensibilizării la antigene streptococice şi apariţiei de autoantigene infecţie acută (netratată) cu streptococi beta-hemolitici de grup A perioadă latentă de circa 1-4 săptămâni bolile post-streptococice Afectarea cordului Valve şi corzi tendinoase îngroşate Miocard hipertrofiat I. Grupul piogenic - S. agalactiae aparţine grupului B Lancefield habitat organismul bovinelor mastită organismul omului membri ai florei normale din tractul genital feminin (1-40% dintre femei) posibil şi portajul faringian (12%) sau intestinal I. Grupul piogenic - S. agalactiae beta-hemolitici zone de hemoliză care sunt puţin mai extinse decât coloniile (1-2 mm în diametru) unele tulpini sunt nehemolitice I. Grupul piogenic - S. agalactiae la nou-născuţi contaminarea: intrauterină sau în timpul travaliului de la mame colonizate vaginal cu SGB Pneumonie gravă, septicemie Prin personalul de îngrijire sau membrii familiei Frecvent meningită purulentă I. Grupul piogenic - S. agalactiae Infecţiile adultului: afectate persoane tarate (diabetici, vârstnici) meningite, endocardite, infecţii urinare. În timpul naşterii, la femeia colonizată vaginal cu S. agalactiae: endometrită febrilă cu diseminare sanguină şi localizare secundară endocardică sau meningeană. 9

10 I. Grupul piogenic - Streptococi grupele C, G identificaţi prin reacţii cu antiser specific pentru grupele C sau G. produc hemoliză beta pe mediul cu sânge I. Grupul piogenic - Streptococi grupele C, G Streptococcus equi (cai, măgari) Streptococcus dysgalactiae (porci, bovine, om) Streptococcus canis (variate animale) implicarea etiologică în afecţiuni umane este încă neclară angine infecţii ale pielii şi ale ţesuturilor moi pneumonii bacteriemii meningite endocardite artrite septice II. Grupul anginosus habitat organismul uman: Streptococcus anginosus agent etiologic al faringitelor Streptococcus constellatus Streptococcus intermedius Fac parte din microbiota orală, intestinală, genitală Pot determina infecţii purulente ale tegumentelor, tract digestiv, urinar, respirator III. Grupul mitis Reuneşte specii rezidente ale cavităţii bucale şi orofaringiene ale omului cunoscuţi şi sub numele generic de streptococi viridans Streptococcus mitis, Streptococcus oralis, Streptococcus gordonii, Streptococcus sanguis etc. sunt α hemolitici III. Grupul mitis Prin leziuni ale mucoasei bucale (extracţii dentare) pătrund în sânge endocardită subacută la pacienţi cu leziuni ale endocardului valvular sau cu disfuncţii ale dinamicii sanguine cardiace IV. Grupul salivarius Cuprinde Streptococcus salivarius Streptococcus vestibularis specii rezidente ale cavităţii bucale şi oro-faringelui accidental patogene implicaţii clinice asemănătoare cu cele ale streptococilor viridans 10

11 V. Grupul bovis streptococii de grup D nehemolitici S.bovis prezintă interes medical izolat de la bovine, ovine, porci, câini, porumbei se poate transmite accidental la om aparţine florei normale a colonului ocazional produce, la pacienţii cu leziuni ale colonului endocardită subacută bacteriemie VI. Grupul mutans habitat omul animale hamsteri, şobolani, maimuţe VI. Grupul mutans Importanţă în patologia umană: Streptococcus mutans rezidenţi în cavitatea bucală implicate în formarea plăcii dentare şi în cariogeneză izolate rar de la pacienţi cu endocardită subacută Răspuns imun lmunitatea faţă de streptococi de grup A anticorpi specifici anti-proteina M persistă toată viaţa şi pot fi identificaţi serologic după scarlatină imunitate durabilă, eventual pentru toată viaţa anticorpi antitoxină Răspuns imun Tratament anticorpi anti-streptolizină O identificaţi prin teste serologice (reacţia ASLO) titrul anticorpilor poate fi util în diagnosticarea bolilor poststreptococice ac. anti-polizaharid C ac. anti-hialuronidază ac. anti-streptokinază ac. anti-streptodornaza etc. S. pyogenes antibiotice beta-lactamice sau eritromicină la persoanele cu istoric de infectii recurente sau cu RAA, se va face profilaxie cu benzatin penicilina (Moldamin) intramuscular S. agalactiae ampicilină plus cefotaxim sau gentamicină nu au rol protector pot fi utili în diagnosticul infecţiei streptococice recente la cei cu suspiciunea de RAA sau GNAPS S. viridans penicilină G plus aminoglicozid (în cazul endocarditei) 11

12 Epidemiologie Transmiterea S. pyogenes De la persoană la persoană prin contact tegumentar Picături de secreție naso-faringiană Transmitere familială în colectivități prin alimente salate, în special cele care conțin ouă S. agalactiae De la mamă la nou-născut, în cursul naşterii Profilaxie la mamă, înainte de naştere Penicilină sau ampicilină (eritromicină în caz de alergie) Fără semnificaţie la femei neînsărcinate Prin lapte contaminat 12