PIESE DESENATE ŞI ANEXE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "PIESE DESENATE ŞI ANEXE"

Transcript

1 CUPRINS 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG. Relaţia cu alte planuri 3 2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei probabile în situaţia neimplementării PUG Apa Aerul Solul Geologia subsolului Biodiversitatea Radioactivitatea Zgomotul Sănătate umană Peisajul Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii PUG Caracteristicile de mediu ale zonei posibile a fi afectata semnificativ Probleme de mediu existente Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG Potenţiale efecte semnificative asupra mediului Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontalieră Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUG Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG Rezumat fără caracter tehnic Bibliografie / 192

2 PIESE DESENATE ŞI ANEXE Planşa 1 Plan de încadrare în teritoriu Planşa 2 Plan de situaţie existentă Disfuncţionalităţi Planşa 3 Plan de situaţie propusă. Reglementări urbanistice sat - zonificare Planşa 4 Plan căi de comunicaţii Anexa 1 Proces verbal al grupului de lucru Anexa 2 Distanţele minime de protecţie sanitară (copie după Ordinul MSP 1 028/2004) Anexa 3 Lăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în lungul cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidraulice (copie Anexa 2 din Legea Apelor) Anexa 4 Parametri de calitate ai apei potabile (copie după Anexa 1 din Legea 311/2004) Anexa 5 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor Anexa 6 Valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali Anexa 7 Amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare (copie după Ordinul MAPDR nr. 227/31 martie 2006 privind amplasarea si dimensionarea zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare) Anexa 8 Zone de protectie pentru retele electrice Anexa 9 Zone de protectie pentru retele de gaze naturale 2 / 192

3 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI Prin comparatie cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Buzău care constituie norma la nivelul judetului, Planul Urbanistic General, prescurtat in continuare PUG, reprezinta norma la nivel de comuna (unitate administrativ-teritoriala). Primaria comunei Largu, in calitate de coordonator de norme de reglementare a activitatii in constructii in plan local, a comandat proiectantului realizarea Planului Urbanistic General. PUG are drept scop, stabilirea priorităţilor, reglementărilor de urbanism aplicate in utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor pe teritoriul localitatilor componente ale comunei. Obiectivele generale ale unui Plan Urbanistic General constau în: - transpunerea în plan spaţial a obiectivelor dezvoltării promovate de administraţia locală în corelare cu principiile dezvoltării durabile; - stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al comunei; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor; - delimitarea zonelor afectate de servituţi publice; - modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare; - precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate. PUG si Regulamentul Local de Urbanism aprobate constituie documentatiile pe baza carora se vor elibera Certificatele de urbanism si Autorizatiiile de Construire pe teritoriul administrativ al comunei. In vederea emiterii Avizului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Galati pentru PLAN URBANISTIC GENERAL comunei Largu, judeţul Buzău, a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUG, precum si măsurile de reducere a acestora în vederea încadrarii în prevederile legale, luând în considerare obiectivele si aria geografica de amplasare. Aprobarea P.U.G. reprezinta prima etapa in determinarea fezabilitatii planului, insemnând acceptul «de amplasament» al populatiei si, totdeodata, accesul, precum si dezvoltarea si modernizarea utilităţilor in zona. In programul de dezvoltare al comunei se prevede, in special, dezvoltarea constructiilor de locuinte si de servicii sau agro-industriale, cu funcţiunile complementare aferente, precum şi completarea si modernizarea echipării tehnico-edilitare şi a căilor de acces, existente. Disfunctionalităţile şi priorităţi de intervenţie. Memoriul General menţionează următoarele disfuncţionalităţi: a. în circulaţia rutieră - Îmbrăcăminţi rutiere degradate (DC 25, DC 19), - Lipsa trotuarelor, - Lipsa rigolelor şi a şanţurilor pe unele străzi şi drumuri comunale (DJ 214A (DC 28), DC 25, DC 19), 3 / 192

4 - Distanţele între fronturile construcţiilor nu sunt respectate întotdeauna, b. ale infrastructurii de distribuţie a energiei electrice: - Nu sunt instituite culoare tehnice (zone de protective) pentru LEA 20 kv care traversează terenuri cu construcţii sau destinate construirii de locuinţe, - Iluminatul public nu acoperă întreaga tramă stradală, iar cel existent este degradat; c. ale infrastructurii edilitare de apă - Lipsa unui sistem centralizat de de alimentare cu apă potabilă. d. ale infrastructurii edilitare de canalizare - Lipsa unui sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate, e. ale infrastructurii edilitare de gaze - Lipsa unui sistem de alimentare cu gaze naturale, f. ale fondului locativ : - Fond construit este învechit şi fără utilităţi; g. în urbanistică: - Insuficienta extindere a spaţiilor verzi, parcurilor şi zonelor de recreere, - Construcţiile cu valoare arhitecturală sau istorică necesită a fi recondiţionate şi protejate, - Existenţa siturilor arheologice. Terenurile din intravilan unde au fost descoperite vestigii arheologice nu sunt evidenţiate în sensul protejării lor prin restricţionarea construirii. - Aspect degradant al unor dotări ale spaţiului public şi zonei centrale, - Lipsa unor dotări necesare activităţilor sportive de pe terenul de sport; h. în domeniul resurselor umane: - Îmbătrânirea populaţiei şi migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate; g. în utilizarea resurselor solului si subsolului: - Utilizarea ineficienta a resurselor naturale (apă, eoliană); i. în domeniul serviciilor: - Aprovizionarea populaţiei cu lemne sau cărbuni pentru foc se face anevoios, - Lipsa unei pieţe agro-alimentare în satul Largu, - Lipsa unor servicii publice cum ar fi o agenţie C.E.C. şi a unui punct farmaceutic, - Lipsa unităţilor de producţie pentru ocuparea forţei de muncă disponibile, - Existenţa unei amenajări piscicole care a fost abandonată şi poate fi revitalizată; j. în utilizarea cadrului natural: - Existenţa de braţe ale râului Călmăţui părăsite de ape, a unor terenuri din categoria neproductiv; - Existenţa bălţii Largu şi a unei amenajări piscicole aflate în stare de degradare, - Ridicarea nivelului pânzei de apa freatica, care favorizează fenomenul de băltire a apei în albia majoră a râului Călmăţui, - Existenţa unor terenuri sărăturate pe care s-au executat lucrări hidro-ameliorative, - Lipsa plantaţiilor de arbori ca perdele de protecţie la marginea localităţilor pe direcţia vânturilor din N-E. 4 / 192

5 Memoriul General menţionează următoarele priorităţi în dezvoltarea comunei: - Sprijinirea activităţilor pentru zootehnie şi agricultură durabilă, înfiinţarea de asociaţii agricole, - Plantarea terenurilor degradate. Mărirea suprafeţelor împădurite pentru realizarea perdelelor de protecţie, - Modernizarea şi extinderea de drumuri, - Reabilitarea godpodăriei de apă şi înfiinţarea sistemului centralizat reţelei de alimentare cu apă, - Înfiinţarea sistemului de canalizare menajeră şi construirea unei staţii de epurare, - Înfiinţarea reţelei de gaze, - Amenajarea de parcuri, - Amenajarea unui centru de zi la Scărlăteşti (after school), - Modernizarea căminului cultural şi terenului de sport, - Amenajarea punctelor pentru colectare selectivă a deşeurilor reciclabile(realizate intre timp), - Amenajarea unui spaţiu frigorific lângă staţia de epurare. Memoriul General al PUG menţionează disfuncţionalităţile şi priorităţile din evoluţia comunei pe care le sintetizam in Tabelul 1.1. Necesităţi şi Opţiuni ale populaţiei Obiectivele propuse de Memoriul General reflectă opţiunile populaţiei comunei, acesta fiind: - Stabilirea intravilanului, extinderea acestuia pentru crearea de loturi pentru locuinţe; - Modernizarea structurii de bază a comunei (a drumurilor, a reţelor edilitare: alimentare cu apă, canalizare, electrică şi de gaze); - Grija pentru mediul înconjurător, care să se manifeste prin: - colectarea selectivă a deşeurilor, - creşterea interesului agenţilor economici pentru protecţia mediului, - compostarea gunoiului de grajd în gorpodăriile proprii, - protejarea solurilor prin agricultură ecologică, - realizarea reţelelor edilitare şi staţiei de epurare, - împăduriri; - Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale prin încurajarea investitorilor în domeniul prelucrării produselor agricole primare şi turism; - Rezervare de terenuri pentru amplasarea de instalaţii, pentru producerea energiei verzi, - Primaria doreste sa valorifice pentru comunitatea locala balta Largu şi să o transforme în obiectiv turistic. Dezvoltarea ulterioară a comunei trebuie să ţină cont de următoarele priorităţi: - Modernizarea şi realizarea unei reţelei de drumuri şi străzi în aşa fel încât să satisfacă cerinţele traficului actual, dar, mai ales, a celui viitor; - Stabilirea unor zone funcţionale distincte care să impiedice apariţia disfuncţiilor rezultate din deranjarea reciprocă a zonei de locuit cu funcţiuni de producţie sau prestări servicii; - Dezvoltarea localităţii în strânsă legatură cu măsuri de protecţia mediului. 5 / 192

6 Tabel 1.1. Disfuncţionalităţi şi priorităţi al zonelor funcţionale Domenii Disfuncţionalităţi Priorităţi 1. Circulaţie DJ 214A nu corespunde normelor de trafic şi are Modernizare drumuri îmbrăcămintea asfaltică degradată 2. Fond construit şi utilizarea terenurilor 3. Spaţii plantate şi de agrement 4. Probleme de mediu Drumurile comunale sunt neasfaltate Sistemul rutier este nemodernizat Lipsa unui pod peste râul Călmăţui pe DC 19 pentru relaţia cu comuna CA Rosetti. Fondul construit este învechit şi fără utilităţi Lipsa perdelelor de protecţie Lipsa parcurilor Lipsa spaţiilor de recreere Platforme de gunoi dezafectate Terenuri cu umiditate ridicată şi sărăturate Modernizarea sistemului rutier din comună Lotizări pentru locuinţe noi Reabilitare de reţele de apă, canalizare şi gaze Plantaţii pentru protecţie Amenajare parcuri Amenajare parcuri, amenajarea şi dotarea cunui centru de joacă pentru copii Ecologizarea suprafeţelor ocupate de platformele de gunoi Realizarea de canale de pentru eliminarea excesului de umiditate şi desărăturare 5. Protejarea zonelor a. patrimoniu Situri arheologice Marcarea zonelor protejate b. norme sanitare Reţele edilitare Marcarea zonelor protejate Depozite neamenajate de deşeuri menajere Interzicerea depozitelor necontrolate 6. Utilităţi Lipsa de reţele de alimentare cu apă Lipsa reţelelor de canalizare şi tratare ape uzate Lipsa reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi de gaze Reţea de iluminat public dezafectată 7. Activităţi economice Lipsa activităţilor economice care să exploateze resursele locale: produse agricole, fructe, animale Reţele de alimentare cu apă şi realizare staţie de tratare ape Reţele de canalizare şi realizare staţie de epurare ape Înfiinţarea de reţele de alimentare cu gaze naturale Reabilitarea reţelei de iluminat public Înfiinţare de ferme agricole, unităţi de mică industrie şi prestări servicii 6 / 192

7 Raportul de Mediu ia în studiu următoarele obiective majore cu obiectivele specifice ale PUG: 1. organizarea architectural-urbanistica a teritoriului, prin: - stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan si stabilirea bilantul teritorial aferent; - determinarea zonificării funcţionale care se va menţine pentru cele două localităţi; - stabilirea si delimitarea zonelor functionale, prin separarea functiunilor si a circulatiei terenurilor; Unele terenuri de folosinţă agricolă, situate în nord-estul satului Largu, vor fi transformate, ca urmare a dezafectării fermei, gospodărie de apă şi locuinţe şi spaţiu verde. Pe aceste terenuri se vor fora puţuri pentru sursa de apă a comunei. Alte terenuri aparţinând instituţiilor publice vor fi restructurate pentru spaţii verzi, piaţă agroalimentară, centru After school. Unele terenuri libere, situate între intravilan şi malul râului sunt solicitate pentru introducerea în intravilan pentru funcţiuni agricole şi de gospodărie comunală staţie de epurare. Alte terenuri libere, de folosinţă agricolă arabil, sunt solicitate pentru funcţiuni agricole fermă în satul Largu, şi locuinţe. La acest capitol sunt prezentate numai zonele functionale care se extind sau restrâng faţă de situaţia existentă ( alternativa 0 ), si anume: - zona de locuinţe şi funcţiuni complementare. Această zonă mai permite îndesiri sau restructurări, după caz. Integrarea noilor zone cu vatra satului are condiţii de a se realiza organic, datorită posibilităţii de extindere a reţelei stradale. Terenurile ocupate de noi locuinţe vor fi pe terenuri private şi amplasate în zone cu echipare edilitară - străzi, alimentari cu apă, energie electrică şi cu posibilităţi de echipare în continuare. Zonele centrale ale localităţilor vor fi personalizate prin amenajarea spaţiilor civice, gruparea dotărilor, asfaltarea străzilor. Dotări comerciale sau prestatoare de servicii vor apărea spontan odată cu ridicarea standardului de viaţă al populaţiei. În zona centrală Largu se va moderniza piaţa agro-alimentară şi teren de sport. Se va înfiinţa un parc şi se vor realiza plantaţii de aliniament. Pentru satisfacerea cerinţelor de noi locuinţe în prima etapă, propunerile prevăd lotizări în lungul drumului DJ 214A, în sudul satului Largu, la sudul şi nord-vestul satului Scărlăteşti. Se va construi atât pe terenuri disponibile mărind P.O.T. şi C.U.T. existent, dar şi pe extinderile propuse pentru care se institue interdicţie de construire până la elaborarea P.U.Z. acolo unde zonele sunt mai mari şi este necesară trasarea de noi străzi. Orientarea faţă de punctele cardinale: amplasarea construcţiilor se va face astfel încât să se evite umbrirea reciprocă a clădirilor, în scopul respectării normelor de igienă prin rezolvarea problemelor legate de însorire, iluminat natural, vizibilitate şi ventilaţie. Amplasarea faţă de drumurile publice se va face cu respectarea prospectelor străzilor în funcţie de categoria lor. Amplasarea faţă de aliniament se va realiza cu păstrarea aliniamentului general existent pe strada respectivă. Amplasarea în interiorul parcelei va fi permisă numai dacă se respectă: - distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei conform Codului Civil; - distanţele minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unităţii teritoriale de pompieri. 7 / 192

8 Procentul de ocupare al terenului: POT > 15 %, CUT < 1,0. Parcelările se vor face cu respectarea următoarelor condiţii: - conform prescripţiilor generale la nivelul localităţii; - în zonele cu parcelări existente, executate în timp cu respectarea altor prevederi privind suprafeţele şi dimensiunile minime, autorizarea executării construcţiilor noi se va face cu respectarea Codului civil şi normelor de igiena şi a celor de protecţie împotriva incendiilor; - parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcţii. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării şi executarea construcţiilor cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele legale de igienă şi de protecţie a mediului. - autorizarea executării parcelărilor este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii: - front la stradă de minim 12 m pentru clădiri cuplate şi de 20 m pentru clădiri izolate; - suprafaţa minimă a parcelelor noi este de minim 300 m 2 pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate. Memoriul General recomandă: - un regim de înălţime: P şi P+1, - împrejmuirile spre aliniament să fie de preferinţă transparente, iar cele pe limitele laterale şi posterioare să fie opace, înalţimea minimă necesară fiind de 1,8 m. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei. Aria locuibilă pe locuitor va creşte de la 11,20 m 2, cât este în prezent, la peste 15,00 m 2. Locuinţele existente se vor moderniza pe măsura extinderii acestora. - Zona de unitati industriale şi depozite. Nu este o zonă distinctă. Atelierele meşteşugăreşti individuale sau de mică industrie sunt dispersate în zona de locuinţe cu funcţiuni complementare. - Zona de unitati agro-zootehnice. Sediul social al unei societăţi agricole se află în zona centrală (zona de locuinţe cu funcţiuni complementare) a satului Largu. PUG propune: - înfiinţarea unei ferme agricole în partea de sud-vest a satului Largu, în intravilan, - reînfiinţarea fermei piscicole la iazurile existente în apropierea bălţii Largu, în extravilan. - zona cu destinaţie unităţi si servicii de interes public. Acestă zonă se află dispersată în cadrul localităţilor, nefiind o zonă distinctă. Centrul localităţii Largu cuprinde dotări comerciale, sociale, culturale, administrative. Memoriul General pentru PUG propune: - lucrări de intreţinere, reparaţii, renovări, modernizări şi amenajări a scolilor si gradinitelor existente, căminului cultural şi bibliotecii, - asigurarea de locuri de joacă şi spaţii verzi, - modernizarea terenului de sport şi extinderea dotărilor: tribune, vestiare, acces carosabil, parcare, - înfiinţarea de magazine, ateliere şi servicii diverse, după necesităţi, 8 / 192

9 - La Scărlăteşti se vor amenaja magazine şi unităţi de prestări servicii pe domeniul privat, iar clădirea fostei şcoli un centru de zi (after school). - P.O.T. = 30% şi C.U.T. = 1,0. - Zona de căi de comunicatie si transport. În determinarea zonificării funcţionale se menţine pentru cele două localităţi configuraţia arterelor de comunicaţie. Pentru zonele extinse se propun străzi noi pentru trasarea cărora sunt necesare transferuri de teren din domeniul privat în domeniu public. Memoriul General propune: - înfiinţarea de drumuri în cadrul zonelor rezidenţiale care se vor dezvolta în ambele sate, - înfiinţarea de drumuri care să deservească noile construcţii edilitare (staţia de epurare), - modernizarea acelor porţiuni de drum comunal - DC 19, DC 25 unde intravilanul se va extinde, - instituirea zonelor de protecţie şi siguranţă. - Zona de spatii verzi, agrement. Se află numai în satul Largu. Memoriul General propune: - în satul Scărlăteşti: - înfiinţarea unei zone de spaţii verzi şi recreere pe un spaţiu al unei şcoli dezafectate, unde va fiinţa un centru de zi (after school), - perdea forestieră în nordul localităţii, de-a lungul malului râului Călmăţui. - în satul Largu: - Amenajarea de spaţii de recreere, agrement şi sport pe terenuri libere aparţinând instituţiilor publice şi pe o porţiune a DJ 214A, - Înfiinţarea unui parc, - Plantaţii de aliniament. - Perdele de protectie in partea nordică a intravilanelor, în jurul cimitirelor, zonelor de gospodarie comunala, statiei de epurare, - O zonă de recreere şi sport la pădurea Movila Lărgeanca (fără a se specifica arealul pe planşa de reglementări). - Zona constructii tehnico-edilitare. Nu este o zonă distinctă. Se va extinde si/sau restructureaza numai în satul Largu prin introducerea in intravilan de terenuri cu aceasta destinatie necesare instalaţiilor electrice, gospodăriei de apă şi staţiei de epurare. În satul Scărlăteşti nu se va modifica suprafaţa de teren aferentă acestui tip de constucţii. Staţiile de reglare şi măsurare sector pentru gaze naturale (SRMS) se vor amplasa la intrarea în localitatea Largu, respectiv localitatea Scărlăteşti, pe terenuri libere de orice utilităţi aparţinând primăriei. Posturi de transformatoare se vor instala în satul Largu. Pe terenul fostei ferme agricole va fi sursa de apă şi gospodăria de apă a comunei. Se va înfiinţa staţia de epurare care va trata apele uzate provenite din ambele localităţi. Reţelele de apă potabilă şi canalizare vor fi amplasate pe trama stradală. - Zona de gospodarie comunala, cimitire. Nu se va modifica suprafaţa de teren aferentă acestora. Primăria a amenajat platforme pentru pre-colectarea selectivă a gunoiului amplasate în cele două sate. 9 / 192

10 Cimitirele sunt zone distinte de intravilan, la limita de sud, cum este cazul satului Largu, sau trup de intravilan, cum este cazul satului Scărlăteşti. - Zona de terenuri libere (agricol, arabil). Zona terenurilor libere în cadrul localităţilor comunei este foarte dezvoltată, având funcţiune agricolă. Aceste terenuri agricole sunt specifice localităţilor rurale, acestea fac parte din loturile cu locuinţe fiind grădinile caselor. Pe viitor vor constitui rezerve de teren ce vor fi ocupate cu construcţii, prin îndesire. Se solicită introducerea în intravilan a noi suprafeţe. 2. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii cu urmatoarele obiective specifice: a. Căi de comunicatii si transport: Pentru dezvoltarea unei circulaţii moderne şi sigure atât a pietonilor cât şi a autovehiculelor, Memoriul General propune reabilitarea/modernizarea drumurilor. b. Dotari edilitare pentru eliminarea riscurilor naturale. Nu sunt propuneri în Memoriul General. c. Infrastructura tehnico-edilitara. PUG are în vedere urmatoarele obiective specifice: - Imbunatăţirea iluminatului public si extinderea retelei de alimentare cu energie electrica in corelare cu dezvoltarea urbanistica a comunei; - două noi posturi de transformare în satul Largu şi o reţea de joasa tensiune ce va asigura energie electrica obiectivelor economice şi noilor locuinte ce se vor construi în zonele compacte ale localitãtii, - 1 foraj pentru sursa de apă existentă şi reabilitarea gospodăriei de apă, - un sistem centralizat de alimentare cu apa a localitatilor; - un sistem de canalizare si staţie de epurare; - sistem de alimentare cu gaze. - extinderea liniilor telefonice si refacerea acelora care nu prezinta garantie in exploatare, - extinderea reţelelor edilitare în zonele de locuinţe şi dotări sociale noi, 4. stabilirea zonelor protejate; păstrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului; Memoriul General identifică zonele sensibile in jurul carora propune instituirea zonelor de protectie. 5. potentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca; Populaţia stabilă este la acest moment în descrestere cauzată atât sporului natural, cât şi migraţiei datorata pe de o parte schimbarii domiciliului si pe de alta parte declinului activitatilor comerciale si economice cu consecinţe negative asupra folosirii resurselor de muncă asupra calităţii vieţii populaţiei. Memoriul General are în vedere dezvoltarea activităţilor economice şi echiparea tehnico-edilitară ca măsuri pentru revigorarea comunei. 6. protectia mediului si a sănătăţii populaţiei; creşterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. PUG are în vedere urmatoarele obiective specifice: - extinderea zonei de spatii verzi, agrement si recreere, - plantarea de perdele de protectie perimetrale la cimitire, staţia de epurare şi gospodăria de apă; - plantarea de perdele de aliniament de-a lungul drumurilor judeţean şi comunale, 10 / 192

11 - lizieră de pădure în zona de mal râului în dreptul satului Largu, - se va asigura managementul deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului Buzau. Obiectivele PUG sunt in concordanta cu următoarele Planuri si Programe nationale: - PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - elaborat de ARPM Galat. Nu sunt prevăzute acţiuni/obiective specifice care să includă comuna. - PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Buzau, ediţia 2005, prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile. PLAM reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ având la baza principiile dezvoltării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice. Matricele Plan pentru soluţionarea problemelor prioritare de mediu prevăzute în PLAM Buzău fac obiectul Tabelelor , Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr /1 499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor. Vizează perioada de timp şi va fi revizuit periodic ori de câte ori este necesar fără a se depăşi o perioadă de 5 ani. Pentru judetul Buzău este în curs de aprobare Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor PRGD aprobă desfăşurarea activităţilor de gestionare integrată a deşeurilor la nivelul judeţului şi recomandă ca la introducerea colectării în mediul rural trebuie să se ţină seama de caracteristicile locale. Organizarea activităţilor de colectare selectivă, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale. Consiliile locale sunt obligate să prevadă spaţii pentru colectarea deşeurilor şi pentru desfăşurarea activităţilor specifice unui serviciu de salubritate. Sistemul de gestionare a deşeurilor menajere propus cuprinde următoarele operaţiuni: precolectare selectivă / colectare / transport / sortarea materialelor reciclabile colectate / tratarea şi valorificarea / depozitarea finală. În ceea ce priveste colectarea selectiva, prima actiune necesara este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectiva la surse a deseurilor (ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere) si, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului si numarului suficient de containere pentru diferitele tipuri de cladiri, functie de numarul de locuitori: - pubela de reciclare albastră pentru hârtie şi carton, - pubela de reciclare galbenă pentru deşeuri din metale, plastic şi sticla, - pubela de reciclare verde pentru deşeuri bio-degradabile (deşeuri alimentare), - pubela gri pentru deşeuri reziduale. Reactualizarea PUG pentru comună este in concordanta cu PRGD. - Master-Planul judeţului Buzău privind sistemul de management integrat al deşeurilor, ediţia august 2010, elaborat de Consiliul Judeţean Buzău. 11 / 192

12 - Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău , elaborată de Consiliul Judeţean Buzău. Proiectele general valabile la nivelul spaţiului rural prevăzute în această strategie sunt: - Managementul durabil al fondului forestier: - Impădurirea terenurilor degradate si in curs de degradare, - Elaborarea / actualizarea hărţilor de risc pentru fiecare localitate, - Dotarea comunităţilor locale cu echipamente si utilaje necesare intervenţiilor in situaţii de urgenţă; - Realizarea hărţii de servicii medicale si sociale din fiecare localitate, corelate cu sistemul informaţional geografic, - Asigurarea asistenţei medicale primare in zona rurală: - Reabilitarea, modernizarea si echiparea dispensarelor rurale din fiecare localitate; - Asigurarea accesului la asistenţă stomatologică in mediu rural prin infiinţarea unor cabinete in fiecare comună si acordarea unor facilităţi medicilor stomatologi; - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educaţionale pre-universitare: - Dotarea cu reţele de calculatoare si asigurarea accesului la internet pentru toate scolile; - Organizarea de festivaluri, târguri si expoziţii tematice pentru promovarea culturii, tradiţiilor, mesteşugurilor si artizanatului local; - Introducerea aplicaţiilor informatice web si geo-spaţiale la nivel local si pe domenii; - Dezvoltarea unui set de servicii si a unei agende de activităţi pentru crearea de Centre comunitare multifuncţionale (cultural si social) in mediul rural. Comuna Largu face parte din zona economică Valea Călmăţuiului alături de comunele: Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Ruşeţu. Pentru zona economică Valea Călmăţuiului sunt prevăzute realizarea următoarelor obiective: - sisteme de alimentare centralizată cu apă potabilă, - sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate, - reţele de canalizare şi evacuare a apelor meteorice, - puncte de colectare a deşeurilor menajere şi, după caz, platformă de transfer deşeuri. Direcţiile de dezvoltare din Planul de Acţiuni al Judeţului Buzău care cuprind obiective ce includ comuna Largu, cu responsabilităţi, termene de implementare şi sursele de finanţare sunt prezentate în Tabelul Strategia de dezvoltare locală a comunei Largu pentru perioada PUG-ul comunei in vigoare; - PATJ-ul judeţului Buzau in vigoare. Pentru derularea procedurii de obtinere a avizului de mediu Primaria a transmis solicitari autoritatilor publice indicate de APM Buzău privind nominalizarea persoanelor care reprezinta institutia in cadrul grupului de lucru, persoanele nominalizate fiind invitate sa participe la sedinţa incheiata cu proces-verbal in care se regasesc punctele de vedere exprimate de reprezentanti, puncte de vedere ce au fost retinute si de elaboratorul Raportului de mediu. La baza prezentei lucrări au stat Planul Urbanistic General si Prescriptiile specifice zonelor functionale (Regulamentul Local de Urbanism) in forma prezentata de proiectantul acestora PROIECT SA BUZAU, completat, astfel încât in Raportul de mediu este preluată ultima variantă. 12 / 192

13 Problema 1. Poluarea apelor de suprafata Obiectiv general 1.1. Prevenirea poluarii apelor de suprafata din surse controlate (statii de epurare uzate fizic, subdimensionate) Obiectiv specific Protejarea mediului prin inlaturarea efectelor negative create de evacuarea apelor uzate orasenesti si a apelor uzate din anumite sectoare industriale. Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 0 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Înfiinţarea, extinerea si reabilitarea retelelor de canalizare Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti pentru toate aglomerarile cu peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) Numar de proiecte implementate; procent de implementare; km de retea Termen 2018 Responsabil Directia Apelor Buzau Ialomita (DABI) Consiliul Judetean (CJ) Buzau; Consiliile Locale (CL comunale) 1.2. Prevenirea poluarii apelor de suprafata din surse necontrolate (rumegus, deseuri menajere, gunoi de grajd, ape uzate menajere si industriale) Reglementarea activitatilor desfasurate de agentii economici potentiali poluatori Amenajarea sau modernizarea de statii de epurare Identificarea potentialilor poluatori Eliberarea autorizatiilor de mediu pentru potentialii poluatori Urmarirea modului de conformare Toate aglomerarile cu peste 2000 l.e sa fie echipate cu statii de epurare, la un nivel de epurare specific : - tratare secundara pentru aglomerari sub l.e ; - tratare tertiara pentru aglomerari cu peste l.e./ Numar de proiecte implementate; procent de implementare; Autorizarea tuturor agentilor economici identificati/ Nr. autorizatii emise/nr. total de potentiali poluatori identificati Verificarea periodica a conformarii / Nr. de controale efectuate;nr. de sesizari; nr si valoarea amenzilor 2018 DABI CJ Buzau; CL comunale 2007 APM Buzau; GNM Buzau; ANAR - DABI permanent APM Buzau; GNM Buzau; ANAR - DABI 13 / 192

14 Problema 1 Poluarea apelor subterane cu poluanti proveniti din surse agricole Obiectiv general 1.1. Respectarea si aplicarea Planului de Actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii provenite din surse agricole Obiectiv specific Reducerea poluarii produsa sau indusa de nitratii din surse agricole; Rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 1 POLUAREA APELOR DE SUBTERANE Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari Stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control Gestionarea ecologica, in cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane ape uzate provenite din activitate Utilizarea unui management ecologic al folosirii ingrasamintelor naturale si sintetice Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Incadrarea in normele stabilite de CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE / Concentratia de azot din apele subterane Folosirea cantitatilor de azot in conformitate cu legislatia europeana / Concentratia de azot din apele subterane Termen permanent Responsabil Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Titularii activitatilor DABI 14 / 192

15 Problema 1. Apa potabila la parametri cantitativi si calitativi necorespun zatori 2. Consum mare de apa comparativ cu tarile UE Obiectiv general 1.1. Imbunatatirea calitatii apei potabile furnizate populatiei 2.1. Utilizarea durabila a resurselor de apa din judetul Buzau Obiectiv specific Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila Reducerea consumului de apa prin diminuarea pierderilor din sistemele de alimentare cu apa potabila Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 2 CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Monitorizarea calitatii apei potabile in intregul judet de catre Ministerul Sanatatii si producatorii si distribuitorii de apa potabila Reabilitarea tehnologiilor de tratare Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie a apei potabile Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa Contorizarea tuturor consumatorilor Programe de constientizare atat a autoritatilor locale cat si a populatiei Masuri financiare stimulative- introducerea unor sisteme de tarifare diferentiata in functie de nivelul consumului de apa, avantajoase in cazul consumului sub medie. Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Asigurarea calitatii apei potabile in conformitate cu prevederile Legii nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 / Nr. de proiecte; Km. de retea reabilitata; Km. de retea nou infiintata Respectarea normelor cantitative de gestiune a apei/ Volume si debite de apa livrate si consumate; Nivelul pierderilor; Numar de proiecte; Procent de implementare Termen DABI CJ Buzau; Responsabil CL comunale; DSP APM CJ Buzau; CL comunale; DABI ONG Agentii economici 15 / 192

16 Problema 1. Emisii de gaze cu efect de sera de le depozitele de deseuri menajere 2. Emisii de COV de la statiile de benzina si terminale Obiectiv general 1.1. Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare 2.1. Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare Obiectiv specific Reducerea emisiilor din haldele inactive (abandonate sau inchise ) si active de deseuri industriale si menajere rezultate din descompunerea deseurilor biodegradabile Limitarea emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 3 POLUAREA ATMOSFEREI Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Proiect pilot de colectare a gazelor emise si de folosire a acestora ca sursa de energie Reconstructia ecologica a depozitelor de deseuri menajere si industriale inactive, prin acoperire, inierbare sau impădurire (conform proiectelor de închidere) Conformarea instalatiilor de depozitare a benzinei la terminale Conformarea instalatiilor de incarcare si descarcare a containerelor mobile la terminale Conformarea instalatiilor de incarcare si descarcare a containarelor mobile la terminale Conformarea containarelor mobile Conformarea activitatilor de incarcare in instalatiile de depozitare la statiile de depozitare a benzinei Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Cel putin 1proiect implementat/ Procent de implementare Cel putin 1proiect implementat/ Procent de implementare Toti detinatorii de instalatii de depozitare, transport si distributie a benzinei sa se conformeze prevederilor legale/ Numar de instalatii conforme /numarul total de instalatii Termen Responsabil CJ Buzau; CL comunale; Agentii economici CJ Buzau; CL comunale Agentii economici APM GNM Agentii economici 16 / 192

17 Problema 3. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din instalatii mari de ardere 4. Emisii de COV provenite din anumite activitati si instalatii industriale Obiectiv general 3.1. Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare 4.1. Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare Obiectiv specific Limitarea emisiilor anumitor poluanti (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) in aer, proveniti din instalatii mari de ardere (puterea termica nominala este egala cu sau mai mare decat 50 MWh, indiferent de tipul de combustibil folosit) Respectarea valorilor limita de emisie pentru compusii organici volatili (COV) in gazele reziduale si in emisiile fugitive, sau a valorilor limita ale emisiilor totale de COV Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Realizarea masurilor de retehnologizare conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale, respectiv aplicand recomandarile ghidurilor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) in atingerea valorilor limita de emisie Relizarea masuratorilor pentru poluantii de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi in conformitate cu prevederile standardelor CEN (ISO sau standarde nationale echivalente din punct de vedere stiintific) Aplicarea unei scheme de reducere care va asigura reducerea emisiilor de COV din instalatii Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Toti detinatorii de instalatii mari de depozitare, transport si distributir sa se conformeze prevederilor legale/ Numar de instalatii conforme /numarul total de instalatii Toti agentii economici care au activitati si instalatii industriale ce au emisii de COV provenite din utilizarea solventilor organici sa se conformeze prevederilor legale/ Numar de instalatii conforme /numarul total de instalatii Termen Tabel (urmare) Responsabil APM Agentii economici APM GNM Buzau Agentii economici 17 / 192

18 Problema 5. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din activitatile desfasurate in instalatiile IPPC 6. Emisii de noxe provenite din transport Obiectiv general 5.1. Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare 6.1. Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare Obiectiv specific Realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii provenita de la activitatile desfasurate in instalatiile IPPC Implementarea de masuri de limitare a efectelor negative ale emisiilor de noxe provenite din transport Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Realizarea, actualizarea permanenta a evidentei bazei de date IPPC la nivel local/autorizarea instalatiilor Realizarea controlului conformarii activitatilor pentru care au fost emise autorizatii integrate de mediu Asigurarea monitorizarii activitatilor (conform art. 14 din Directiva 96/61/CE) Conformarea cu prevederile Directivei 91/61/CE pentru agentii economici care cad sub incidenta acestei directive si care nu au solicitat perioada de tranzitie Vehiculele de transport in comun (autobuzele) sa respecte graficele de revizie si normele de emisie Constientizarea populatiei pentru reducerea transportului individual si incurajarea transportului in comun Imbunatatirea starii parcului auto destinat transportului public si privat Organizarea de campanii de verificare a noxelor in intersectii Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Implementarea de masuri de prevenire a emisiilor in atmosfera, apa si sol, inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor, pentru toate activitatile desfasurate in instalatiile IPPC din judet/ Nr. autorizatii integrate emise/nr. instalatii; nr. de masuri realizate; valorile masuratorilor Toti agentii economici care cad sub incidenta Directivei 91/61/CE si care nu au solicitat perioada de tranzitie sa se conformeze/ Nr. de instalatii conforme/nr. instalatii existente Incadrarea emisiilor de noxe in limitele prevazute de legislatia in vigoare Valoarea masuratorilor Termen Permanent 2007 permanent permanent permanent Tabel (urmare) Responsabil APM Buzau GNM Buzau; Agentii economici APM Buzau Agentii economici RAR, IPJ IPJ, APM RAR trimestrial IPJ, APM, RAR 18 / 192

19 Problema 1. Poluarea fonica datorata traficului auto si nerespectarii planurilor de sistematizare Obiectiv general 1.1. Imbunatatirea calitatii vietii in localitatile judetul Obiectiv specific Reducerea nivelului de zgomot generat de traficul auto Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Interzicerea funţionarii si amplasarii de obiective generatoare de zgomot in zonele rezidentiale si in arealele cu folosinta sensibila Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 4 POLUAREA FONICĂ Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Incadrarea nivelul de zgomot limitele legale Valorile masuratorilor; Numarul de sesizari Termen 207 Responsabil CL comunale APM GNM Problema 1. Poluarea solului datorata sectorului agricol prin depozitarea si utilizarea neecologice a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar 2. Poluarea solului cu poluanti specifici rezultati din transportul substantelor chimice periculoase Obiectiv general 1.1. Diminuarea poluării solului datorată utilizării ingrasamintelor si pesticidelor în agricultură Prevenirea poluarii solului Obiectiv specific Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorate utilizării ingrasaminte-lor si pesticidelor în agricultură Securizarea activitatilor de transport Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Instruirea personalului societăţilor de comercializare şi a utilizatorilor privind reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele pe mediu şi sănătatea populaţiei ale utilizării neecologice a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar Dezvoltarea sistemului de monitorizarea a calitatii solului Întocmirea şi revizuirea anuală a planurilor de prevenire si interventie in cazul poluarilor. Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 5 POLUAREA SOLULUI Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Respectarea legislaţiei privind utilizarea pesticidelor/ Indicatori: Concentratia de nutrienti in sol ; Concentraţia de pesticide în sol si apa subterană Scaderea nr. de poluari accidentale; Nr. de poluari accidentale; suprafete afectate; populatie afectata Termen Periodic 2010 Permanent DADR DADR APM Responsabil Agenti Economici GNM IPJ 19 / 192

20 Problema 1. Exploatarea resurselor naturale peste capacitatea de regenerare si de suport a ecosistemelor 2. Afectarea starii normale a fondului forestier prin actiuni conjuncturale de valorificare a produselor padurii 3. Degradarea terenurilor prin eroziune, alunecari de teren Obiectiv general 1.1. Conservarea resurselor naturale 2.1. Respectarea regimului silvic 3.1. Recuperarea functionala a terenurilor degradate Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 6 CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI A HABITATELOR NATURALE Obiectiv specific Interventii silviculturale de reconstructie ecologica cu scop preventiv Valorificarea produselor padurii potrivit necesitatilor dezvoltarii durabile Ameliorarea terenurilor degradate in sistemul general al reconstructiei ecologice Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Identificarea cauzelor si monitorizarea zonelor susceptibile la calamitati naturale prin continutul de factori destabilizatori si limitativi Reglementarea activitatii de stabilire si aplicare a tratamentelor silvice Constituirea perimetrelor de ameliorarea a TD Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Reducerea efectelor calamitatilor naturale Nr. de actiuni intreprinde; nr. de proiecte implementate Respectarea cotelor de exploatare in limitele de posibilitatii padurilor/ Nr. de actiuni intreprinse;nr. de delicte silvice; valoarea amenzilor Aplicarea sistematica a lucrarilor specifice de silvo si hidroamelioratii/ Nr. de actiuni intreprinse Termen 2010 Anual 2010 Responsabil Directia Silvică (DS) ITRSC Focşani APM; GNM DS ITRSC Focşani APM; GNM DADR DS CJ Buzău 4. Deficitul zonelor ocupate de padure in zona culturilor agricole 4.1. Reinfiintarea padurilor cu rol functional de protectie a culturilor agricole Reinfiintarea padurilor cu rol functional de protectie a culturilor agricole Identificarea zonelor pretabile pentru interventii specifice de impadurire Realizarea procentului necesar de paduri de protectie Completarea deficitului de paduri cu rol functional de protectie a culturilor agricole/ Suprafata impadurita; Procent de impadurire 2006 DS; OCPI ITRSC Focşani APM; GNM CL comunale 20 / 192

21 Problema 5. Starea anormala a fondului piscicol indusa de gestionarea neecologica a terenurilor bazinelor hidrografice 6. Afectarea patrimoniului natural al ariilor naturale protejate Obiectiv general 5.1. Restabilirea functiilor ecologice si economice a bazinelor hidrografice 6.1. Conservarea si protejarea patrimoniului ariilor naturale protejate Obiectiv specific Restabilirea fondului piscicol la starea normala Reducerea si eliminarea cauzelor care conduc la afectarea patrimoniului ariilor naturale protejate Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Identificarea folosintelor neecologice care afecteaza calitatea apelor Identificarea bazinetelor cu hidrografie torentiala Identificarea speciilor de populat Realizarea de actiuni de mediatizare, educare si informare a populatiei Atribuirea in custodie a ariilor naturale protejate Elaborarea planurilor de management pt ariile naturale protejate aflate in custodie Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Refacerea fondului piscicol productiv Nr. actiuni intreprinse;nr. proiecte implementate; procent de implementare Toate ariile naturale date in custodie si cu planuri de management realizate. Numar de arii/ suprafata/procente Termen Tabel (urmare) Responsabil DABI DS APM CL comunale APM CNAFP - Biroul Teritorial Braila Agentii economici APM; GNM CJ Buzău Academia Română DS; custozi 21 / 192

22 Problema Obiectiv general Obiectiv specific 1. Depozite cu deseuri de produse de uz fitosanitar 1.1. Eliminarea pericolului poluarii mediului Evitarea posibilitatilor de poluare accidentala Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Monitorizarea si asigurarea pazei depozitelor Supravegherea tuturor operatiunilor executate in depozite Controlul periodic al starii ambalajelor Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 7 GESTIUNEA DEŞEURILOR Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Mentinerea integritatii factorilor de mediu/ Calitatea factorilor de mediu din zona Eliminarea riscului de contaminare a factorilor de mediu, a populatiei/ Nr. de actiuni Termen Permanent pana la eliminarea depozitelor Permanent pana la eliminarea depozitelor Responsabil Detinatorul deseurilor, DADR Detinatorul deseurilor, DADR Interdictii stricte privind accesul in depozite a persoanelor neautorizate Eliminarea in instalatii autorizate Atragerea de fonduri interne si externe pentru finantarea actiunii de eliminare a deseurilor de pesticide Eliminarea totala a riscului poluarilor accidentale cu pesticide expirate/ Cantitatea de deseuri de pesticide incinerata; nr. proiecte implementate; procent de implementare 2010 CJ Buzau; DADR, Agentii economici 22 / 192

23 Problema Obiectiv general Obiectiv specific 2. Depozite neconforme pentru deseurile industriale si menajere 2.1. Eliminarea poluarii cauzata de depozitarea neconforma cu cerintele de mediu, a deseurilor de tip urban colectate de la populatie si de la unitatile economice Concentrarea activitatii in sistem zonal de depozitare si transfer, cu respectarea stricta a reglementarilor legale Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale Realizarea punctelor de colectare - ce vor fi racordate la statiile de transfer- pentru zonele rurale Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Reducerea suprafetelor de teren afectate de depozitele de deseuri menajere si diminuarea cu 90 % a suprafetelor destinate depozitelor menajere/ Nr. de proiecte implementate; procent de implementare Termen 2009 CJ Buzau; Tabel (urmare) Responsabil 2009 Agenti economici prestatori de servicii de salubritate; Imbunatatirea managementului deseurilor menajere Inchiderea industriale depozitelor Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale) Reducerea cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare 2009 CL comunale APM; GNM 2009 CJ Buzau; Extinderea sistemului de colectare selectiva a deseurilor 2009 CL comunale Realizarea punctelor de colectare care vor fi racordate la statiile de transfer- pentru pentru zonele rurale Campanii de informare si constientizare/educare Cantitatea de deseuri valorificata; cantitatea de deseuri depozitata; 2009 Agentii economici specializati in colectarea si reciclarea deseurilor refolosibile permanent Agenti economici generatori 23 / 192

24 Problema Obiectiv general Obiectiv specific 3. Slaba reprezentare a sistemelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie de la populatie 3.1. Reducerea impactului asupra mediului generat de slaba valorificare a deseurilor Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate in platformele de deseuri urbane Îmbunatatirea colectarii selective a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Realizarea de campanii informative pentru incurajarea colectarii separata a deseurilor biodegradabile in gospodariile individuale Realizarea de statii de compost in zonele statiilor de transfer si a depozitelor de deseuri menajere Identificarea utilizatorilor posibili ai compostului in gospodarii si in agricultura Realizarea de campanii de constientizare a populatiei Realizarea de proiecte privind sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie implementarea pt. fiecare localitate Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Reducerea pana la 75% din cantitatea totala exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in 2002 Cantitate; reducerea exprimata procentual Nr. de instalatii inchise; procent de implementare Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie la nivelul judetului Buzau/ Termen 2012 CJ Buzau; Tabel (urmare) Responsabil 2007 CL comunale 2007 Operatorii depozitelor; Serviciile salubritate CJ Buzau; 2006 APM Nr. de proiecte realizate ; CL comunale procent de implementare Agenti economici de 24 / 192

25 Problema 1. Comunitatea nu este pregatita sa se implice activ, sa intervina pentru ameliorarea conditiilor de mediu Obiectiv general 1.1. Cresterea gradului de constientizare si implicare a publicului in probleme legate de imbunatatirea calitatii mediului inconjurator Obiectiv specific Participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul Informarea populatiei cu privire la starea calitatii mediului Educatie ecologica eficienta la nivelul populatiei scolare Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 8 ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Initierea si derularea de proiecte de constientizare a publicului cu referire la implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului Campanii de informare a comunitatilor cu privire la starea calitatii mediului si probleme specifice Includerea in aria curriculara scolara de teme si actiuni vizand educatia ecologica la toate nivelele (prescolar liceal) Organizarea de actiuni cu specific ecologic in cadrul taberelor scolare Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta O mai buna implicare a publicului in luarea deciziilor referitoare la mediu/ Nr. de dezbateri publice; Nr. de participanti la dezbaterile publice; Nr. de sesizari pe probleme de mediu. Cresterea nivelului de reactie comunitara/ Nr. intailniri cu comunitatea locala; Nr. de materiale informative distribuite; Nr. aparitii in mass media; nr. spoturi publicitare; Nr. de sesizari. Asigurarea de cursuri de educatie ecologica in 50% din unitatile scolare/ Nr. de unitati; procent de implementare Termen Responsabil APM ONG APM ONG ISJ APM; 25 / 192

26 Problema 1. Spatii verzi insuficiente sau prost administrate Obiectiv general 1.1. Cresterea suprafetei de spatii verzi in orase si administrarea corespunzatoare a acestora Obiectiv specific Mentinerea functiei recreative si cresterea contributiei spatiilor verzi la la obtinerea efectelor de protectie a mediului Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific Inventarierea suprafetei spatiilor verzi Protejarea cadrului natural existent, a arborilor deosebiti ca varsta, forma, specie, dimensiuni etc Supravegherea si controlul spatiilor verzi Promovarea de catre fiecare consiliu local a unui program concret privind administrarea spatiilor verzi si dezvoltarea lor in perspectiva Extinderea suprafetei spatiilor verzi Tabel MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 9 URBANISM SI MEDIU Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/ Indicatori pentru fiecare tinta Atingerea procentului optim de spatiu verde/locuitor Suprafata de spatiu verde realizat/ procent de implementare Termen 2006 Permanent Permanent 2007 permanent Responsabil CJ Buzău CL comunale APM 26 / 192

27 Subdirecția de dezvoltare Proiectul Direcţia de dezvoltare 1: Resurse naturale şi protecţia mediului 1.1. Îmbunătăţirea calităţii la infrastructura de apă şi apă uzată Proiecte integrate apă canalizare staţii de epurare Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în comunele Zărnesti, Vernesti, Vadu Pasii, Valea Ramnicului, Sapoca, Racoviţeni, Pogoanele, Murgesti, Movila Banului, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Gherăseni, Sărulesti, Manzălesti, Odăile, Ghergheasa, Ţintesti, Lipănescu, Florica, Costesti, Cilibia, Buda, Brădeanu, Balta Albă, Amaru, Posta Calnău, Padina, Brăesti; Direcţia de dezvoltare 2: Dezvoltare economică şi competitivitate 2.3. Diversificarea economiei rurale Infiinţarea unor centre de creştere a animalelor (Vâlcelele, Largu, Padina, Săpoca, Pănătău, Mărăcineni, Chiojdu, Cozieni, Scorţoasa) Direcţia de dezvoltare 4: Infrastructură ş utilităţi 4.4. Asigurarea accesului egal la educaţie Responsabili Beneficiar: primării, CL, ADI Parteneri: CJ, Instituţia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă Beneficiari: producători, grupuri de producători Parteneri: CJ Buzău, Instituţia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul de afaceri, asociaţii de producători, OJCA, DADR Tabel 1.3. Extras din Planul de Acţiune al judeţului Buzău Intervalul de timp recomandat pentru implementare Termen final de conformare: 2015 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare Susţinerea copiilor dotaţi prin acordarea de burse sociale si crearea unor centre after-school Beneficiari: ISJ, scoli, ONG Parteneri: CJ Buzău, Instituţia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul privat Surse de finanţare disponibile pentru realizarea proiectului bugetul local, bugetul judeţean, programe naţionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare 2010 bugetul local, bugetul judeţean, programe naţionale, POR, POS CCE, POS DRU, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaţii, ONG, Programe anuale bugetul local, bugetul judeţean, programe naţionale, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaţii, ONG, sponsorizări, voluntariat 27 / 192

28 Suprafaţa de teren ce face obiectul documentaţiei de faţă este situată în teritoriul administrativ al comunei, care are în componenţă localităţile: - sat Largu localitate de reşedinţă, - sat Scărlăteşti sat aparţinător. Cele două localităţi se dezvoltă distinct. 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG Scurt istoric În locul numit Cornul Malului, situat la o departare de m de satul Largu şi 600 m de satul Scărlăteşti, sunt indicii aparţinând culturilor neoliticului mijlociu si târziu, respectiv cultura Boian ( î.e.n.), cultura Aldeni II Stoicani (sfârşitul mileniului IV) şi cultura Gulmeniţa (sfârşitul mileniului IV începutul mileniului III î.e.n.). De perioada neoliticului târziu aparţin descoperirile din nordul estul comunei, în punctul numit Popina (adăpost împotriva vântului), în lunca Călmăţuiului. Perioada de trecere la epoca bronzului s-a caracterizat prin pătrunderea noilor populaţii ducând la dezvoltarea metalurgiei bronzului şi cuprului. Descoperirile arheologice din anul 1956 din localitatea Largu se încadrează în cultura carpică (sec. II IV e.n.). Mărturii legate despre atestarea documentară a localităţii aparţin de inscripţiile (pisania) Bisericii Sf. Voievozi, care a fost construită în anul 1817 în mijlocul satului numit Sătuc. Menţiuni despre satul Largu şi satul Scărlăteşti apar în Harta Principatelor Române din anul O altă menţiune despre existenţa comunei este din anul 1859, când Dionisie Fotino, în Istoria generală a Daciei, aminteşte de Largu, comuna din judeţul Buzău. În anul 1959 s-a înfiinţat C.A.P. În anul 1989 comuna Largu este desfiinţată şi cele două sate devin aparţinătoare de comuna Luciu. Evoluţia comunei după 1990 La 1 februarie 1990 se reînfiinţează comuna Largu. După anul 1990 comuna a intrat într-o perioadă de declin economic şi social. Structura demografică a populaţiei are o tendinţă generală de îmbătrânire datorată sporului natural şi migraţiei forţei de muncă. Intravilanul nu a fost modificat semnificativ iar terenurile fostei unităţi agricole nu au fost parcelate în vederea construirii de locuinţe. După aderarea României la Uniunea Europeană se constată: - revigorarea investiţiilor în agricultură, - o imbunatatire a serviciilor, infrastructurii si aspectului localitatii, constând in: - executarea a o serie de lucrari aferente reabilitărilor de infrastructura atât edilitară, cât si de servicii (reasfaltari, reabilitari de cladiri, reparatii la unitatile de invatamant, etc), - amplasarea de reţele noi de telecomunicatii/cablu/voce-data. 28 / 192

29 Aşezare geografică Comuna este amplasată în partea de sud-est a judeţului Buzău, pe malul drept al râului Călmăţui (vezi Fig. 2.1.). Din municipiul Buzău, reşedinţă de judeţ, se poate ajunge pe două trasee: - Buzău - Cilibia pe DN 2B, Cilibia - Bălteni - Largu pe DC 19, în lungime de 46 km, - Buzău - Smeeni - Pogoanele pe DN 2C şi Pogoanele - Luciu - Largu - Scărlăteşti pe DC 28 (DJ 214A), în lungime de 59 km. Distanţa de calea rutieră din centrul satului Largu până la DN 2B, care constitue axa de dezvoltare judeţeană Valea Buzăului, cu legături interregionale spre Braşov şi Brăila Galaţi, este de 16 km. Faţă de oraşul Pogoanele şi DN 2C 2C Buzău - Pogoanele Slobozia distanţa este de 17 km. Comuna are acces la calea ferată Urziceni Brăila, prin halta Sătucani. Satele componente, Largu şi Scărlateşti, sunt situate în partea de nord a unităţii administrativteritoriale. Legătura între localităţi se realizează cu (DC 28) DJ 214A. Coordonatele geografice de identificare sunt: Comuna latitudine longitudine Altitudine [m] Largu ,3 63,78 mmn Se învecinează cu următoarele comune: - la nord: comuna C. A. Rosetti, - la est: comuna Ruşeţu, - la sud: comuna Padina, - la vest: comuna Luciu. Teritoriul localităţilor este folosit în principal pentru funcţiunea de locuit şi pentru mica producţie de produse agricole şi creştere a animalelor, pentru uz propriu, ca urmare a exploatării loturilor agricole din cadrul fiecarei proprietăţi. Tot în teritoriul intravilan al localităţilor, există şi terenuri pentru obiective de interes public, servicii, unităţi agricole, gospodărie comunală şi mici unităţi de tip industrial. Relieful Teritoriul administrativ cuprinde două unităţi de relief (vezi Fig. 2.2.) care aparţin Câmpiei Române şi anume: relieful de câmpie şi relieful de luncă. Relieful de câmpie cuprinde două subunităţi: Câmpia Buzău Călmăţui, care ocupă interfluviul dintre râurile Buzău şi Călmăţui, şi Câmpia Bărăganul Ialomiţei, care ocupă interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa. Vetrele satelor se situează în Bărăganul Ialomiţei. Subunitatea acesteia, Câmpia Pogoanele, este constituită la suprafaţă din sedimente moi: formaţiuni loessoide, aluviuni şi o fâşie lată de nisipuri. Suprafaţa nisipurilor prezintă un microrelief de dune, rezultate în special în urma acumulărilor eoliene, în general, fixate; de la Smeeni şi Florica până la Pogoanele, Căldărăşti şi Padina (la sud de Ruseţu, la est de Pogoanele, se întâlnesc dune nefixate), între unele instalându-se temporar chiar lacuri (Luciu). Partea centrală, neocupată de nisipuri, este dominată de formaţiuni loessoide şi de crovuri. Pe alocuri câmpia se termină prin frunţi de terase abrupte pe care se dezvoltă procese de şiroire, ogaşe. Râul Calmăţui izvorăşte din apropierea municipiului Buzău (Pădurea Spataru), străbate Bărăganul Central si se varsă în fluviul Dunarea. Albia râului, îngustă, se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducând în perioade secetoase, la băltirea apei în anumite portiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face în perioadele secetoase din pânza freatica. 29 / 192

30 Figura 2.1. Judeţul Buzău. Harta fizică şi geografică Figura 2.2. Judeţul Buzău. Unităţi de relief 30 / 192

31 În lungul râului se dezvoltă o luncă de 1,50 km lăţime cu soluri sărăturate, soloneţuri, solonceacuri, soluri gleice ocupate de păşuni cu vegetaţie sărăturată. Altitudinile absolute (faţă de nivelul Mării Negre) sunt cuprinse între 52,6 metri în apropierea satului Largu şi 41,3 m în albia râului Călmăţui, crovuri şi văi părăsite. Clima Este de tip continental, cu veri foarte calde si uscate (cu precipitatii cel mai adesea sub forma de averse) si ierni reci, marcate din cand in cand de viscole puternice, dar si de intervale de incălzire care provoaca topirea stratului de zapada. Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer termperat-oceanic din V şi NV (care ajunge insa puternic transformat), advectii de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic, patrunderi mai putin frecvente ale aerului tropical din S si SV si advectii, relativ rare, de aer artic din Nord. Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Buzau, cea mai apropiata localitate în care se realizează determinări meteorologice, sunt prezentate în Tabelul 2.1. Parametrii meteorologici înregistraţi la staţia meteorologică Buzau - temperatura medie anuală, temperaturile maxime absolute, temperaturile minime absolute şi cantităţile de precipitaţii si media anuală în perioada sunt prezentaţi în Tabelul 2.2. Fenomenele meteorologice deosebite sunt: - pe perioada de iarnă: - chiciura şi poleiul, care produce pagube vegetaţiei arboricole, - viscolul, care întrerupe circulaţia rutieră şi feroviară, - fenomenele de îngheţ, care au efecte negative asupra solului, cu date pentru Buzău: - data medie a primului inghet este 02 octombrie, - data medie a ultimului înghet este 27 martie, - data celui mai timpuriu înghet este 27 septembrie, - data celui mai târziu ingheţ poate să se producă la 7 mai. Culturile agricole cerealiere pot fi afectate de îngheţ în lipsa unui strat de zăpadă acoperitor. - pe perioadele de toamnă şi de primăvară: - bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai, care produce importante pagube culturilor agricole, - ceaţa, care perturbă circulaţia rutieră, - pe perioada de vară: - seceta prelungită, care poate produce uscarea vegetaţiei şi scăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra consumului, - grindina care produce pagube vegetaţiei, - ploile torenţiale care provoacă inundaţii în luncă, determină creşteri importante ale nivelului pânzei freatice şi provoacă băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren. 31 / 192

32 Tabel Regimul temperaturilor: o temperatura medie anuală 10,8 C o media lunii ianuarie - 3,0 C o media lunii iulie 22,5 C o temperatura minimă absolută (24 ianuarie 1942) - 29,6 C o temperatura maximă absolută (17 august 1952) 39,6 C o numărul mediu anual al zilelor de iarnă (temperaturi maxime sub 0 C) 19 o numărul mediu anual al zilelor de îngheţ (temperaturi minime sub 0 C) 75 o numărul mediu anual al zilelor de vară (temperaturi maxime peste 25 C) 114 o Adâncimea maxima de inghet 0,7 0,8 m - Regimul precipitaţiilor: o medie anuală o media lunii martie o media lunii iunie o cantitatea maximă de precipitaţii în 24 ore (5 septembrie 1904) - Regimul vânturilor: o Viteza medie multianuală la 10 m înălţime 512,1 mm 25,6 mm 80,0 mm 78,7 mm 1,4 5,8 m/s - N 11,6 % 3,5 m/s - NE 25,4 % 5,8 m/s - E 1,9 % 2,4 m/s - SE 1,2 % 2,4 m/s - S 2,1 % 2,2 m/s - SV 11,8 % 3,9 m/s - V 2,1 % 2,4 m/s - NV 9,3 % 2,8 m/s o Frecvenţa anuală a calmului atmosferic 34,6 % < 0,5 m/s Tabel 2.2. An Temperatură Temperatura Temperatura Precipitaţii Medie anuală medie anuală maximă minimă maxime în 24 h de precipitaţii ,0 o C 35,5 o C / ,1 o C / ,2 l/m 2 / ,7 mm ,4 o C 36,1 o C / ,4 o C / ,0 l/m 2 / ,7 mm ,7 o C 40,3 o C / ,6 o C / ,0 l/m 2 / ,4 mm ,4 o C 38,4 o C / ,4 o C / ,0 l/m 2 / ,2 mm ,3 o C 36,8 o C / ,6 o C / ,4 l/m 2 / ,2 mm ,6 o C 37,3 o C / ,7 o C / ,0 l/m 2 / ,8 mm 32 / 192

33 Riscuri naturale Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Buzau, si implicit si al oraşului, este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice - regiunea seismogenă Vrancea, din tara noastra. Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate in zona câmpiei interfluviatile şi lunca râului impreuna cu albia minoră. Specificitatea câmpiei este prezenţa cursului larg, meandrat şi cu braţe părăsite ale râului, pe de o parte, şi de crovuri şi dune, pe de altă parte. Degradarea terenurilor este legată pe de o parte de excesul de apă care se acumulează în anii ploioşi în braţele părăsite de apă şi crovuri şi prezintă fenomene de băltire şi, pe alocuri, sărăturare, iar pe de altă parte de acţiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetaţie. Procesele eoliene sunt favorizate de existenţa nisipurilor fine. Uscăciunea de vară permite eroziunea eoliană a câmpiei lipsite de vegetaţie. Tasarea este favorizata de prezenta depozitelor loessoide, care acopera toata suprafata câmpiei, si de lipsa locală a drenajului superficial al apelor provenite din ploi si din topirea zapezilor - si este reprezentata prin prezenţa crovurilor unde apele din precipitaţii stagnează un timp mai indelungat pe suprafeţe de teren, în general, reduse, prezente fiind fenomenele de băltire şi acumulările de coloizi. Pluviodenudarea, spălarea în suprafata, datorită reliefului usor valurit de pe raza comunei. Se pot observa totusi în sectoarele putin înclinate si luate în cultura. Pantele favorizează procesele de siroire. Eroziunea in suprafaţă apare sub formă de ogaşe in valea râului Călmăţui si fruntea terasei lipsite de vegetaţie. Materialele desprinse si transportate sunt acumulate la baza versantului şi sunt imprastiate pe suprafata câmpiei, contribuind astfel la colmatarea acesteia. Eroziunea laterală de mal apare numai in timpul viiturilor mari in concavitatile de meandru ale râului Călmăţui. Procesele aluvionare, innisipari si colmatări. Se desfăşoară în albia râului. Procesele sunt favorizate de pantele reduse ale albiei cursurilor de apă. Excesul de apa este legat de acumularea apelor meteorice în văile părăsite şi crovuri ce favorizeaza băltirea şi înmlăştinirea. Fenomenele de băltire au determinat neamenajarea terenului din lunca râului, în sensul rămânerii necultivat, fiind prezente păşunile şi fâneţele, sărăturările. Balta Largu delimitează la nord-vest intravilanul localităţii Largu, fapt ce a dus la amenajarea de iazuri, în prezent desecate. Inundatiile sunt riscuri naturale care nu se manifestă pe teritoriul comunei. Anexa 4 din Legea nr. 575 / Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Secţiunea Inundaţii, indică, pentru perioada , cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore şi unităţile administrative teritoriale afectate de inundaţii. Conform acestei anexe comuna face parte din categoria unităţilor administrativ teritoriale care nu sunt afectate de inundaţii, unde cantitatea de precipitaţii în interval de 24 ore este sub 100 mm. Comuna nu este inclusă în Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 Secţiunea Unităţi administrativ - teritoriale afectate de inundaţii cu localităţi afectate de revărsări de cursuri de apă. Alunecări de teren nu este cazul. Conform Anexei 6 din Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural Secţiunea Alunecări de teren potenţialul de producere a alunecărilor de teren este scăzut, probabilitatea de alunecare este practic zero. Comuna nu face parte din categoria unităţilor teritorial-administrative nominalizate în Anexa 7 din Legea nr. 575 / / 192

34 Riscuri antropice Zone de risc la electrocutare. Comuna este traversată de reţele electrice de joasă şi medie tensiune. Zone de risc la explozii. În domeniul casnic se utilizează butelii tip aragaz. Zone de risc la accidente rutiere. Comuna este traversată de drumuri judeţean şi comunale. Zone de risc la accidente feroviare. Comuna este traversată de calea ferată care intersectează drumuri judeţan şi comunale. Resursele naturale din zona comunei Resursele regenerabile Conform distribuţiei teritoriale a energiilor regenerabile în România comuna se află în zona VIII Câmpia de Sud, cu un potenţial ridicat al energiilor regenerabile produse de biomasă, geotermică şi solară. Solul este acoperit cu culturi agricole şi legumicole, păşuni, fânete şi păduri. Biomasa este asigurată de resturile vegetale rezultate din culturile de tip agricol, de păduri şi vegetaţia forestieră. Resursele de apă sunt reprezentate de cursurile de apă de suprafaţă permanente, râul Călmăţui, şi nepermanente Balta Largu, şi corpurile de ape subterane care permit captarea şi alimentarea cu apă a localităţilor şi agenţilor economici. Resurse minerale Sunt alăctuite din argilele şi nisipurile prăfoase. Resurse umane. Populatia Structura socio - demografică Comuna nu este nominalizată în Lista 5.1. cuprinzând comunele în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie în perioada , care necesită acţiuni de sprijin şi revitalizare din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. În prezent comuna numără locuitori, în descreştere faţă de anii anteriori. Repartizarea populaţiei pe sate componente şi numărul de gospodării constitue obiectul Tabelului 2.3. Localitate Număr locuitori Număr gospodării Largu Scărlăteşti Total Tabel 2.3. Locuirea Fondul locuibil existent este în general bun, dar învechit. Construcţiile realizate în ultimii 5 ani sunt moderne, cu grad de confort ridicat. 34 / 192

35 În general suprafaţa lotului pe care este amplasată locuinţa depăşeşte m 2 ; modul de folosinţă al terenului este diversificat, pe lângă curţi construcţii locuinţe, anexe, ateliere - în gospodărie se află pomi fructiferi / livadă, grădină de legume / flori, seră, teren arabil şi vie. Echiparea tehnică a teritoriului Reţeaua de comunicatii Comuna se incadreaza in categoria zone rurale urbanizate (rural accesibil). Accesul în comună se realizează rutier şi feroviar. Reţeaua de drumuri este însoţită de reţele pentru alimentare cu energie electrică. Sistemele de telecomunicaţii sunt îmbunătăţite. Reţeaua de căi rutiere Comuna este traversată de următoarele căi rutiere de interes judeţean şi local: - DJ 214A (DC 28): DJ 203I - Caragele Luciu - Largu - Scărlateşti Ruşeţu DJ 203E. Este asfaltat şi străbate comuna Largu pe o distanţă de 5,37 km, din care în intravilan 2,60 km. Pe unele porţiuni distanţa de la axul drumului până la gardul proprietăţii sau până constructiile definitive este de 7,00 8,50 m, sub valoarea de 12,00 m recomandată de Ordonanta nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata şi cu toate modificarile si completarile ulterioare; - DC 19 Largu Bălteni DJ 203M; este balastat, în stare mediocră; - DC 25 Largu gara Sătucani; are o lungime de circa 2,20 km. Este pietruit. Străzile laterale sunt parţial balastate, restul fiind din pământ bătut. Legătura cu trupul de intravilan cu locuinţe din apropierea haltei Sătucani se realizează prin drum nemodernizat. Circulaţia în cadrul localităţilor se desfăşoară pe o reţea de străzi de interes local dispusă ca o reţea regulată, ce este legată de drumul principal DC 28 (DJ 214A). Traseele de autobuze numeroase si cu orar regulat asigura transportul persoanelor intre localitatile comunei si intre acestea si vecini. Circulatia pietonala este asigurata prin trotuare din pământ sau pe partea carosabila a drumurilor. Reţeaua de căi ferate Teritoriul extravilan este străbătut, pe o lungime de 7,85 km, de calea ferată dublă, electrificată, Urziceni Făurei - Brăila, care asigură tranzitul de mărfuri şi călători între judeţele Ialomiţa, Buzău şi Brăila. Accesul călătorilor la transportul feroviar se face prin halta Sătucani. Ocupă o suprafaţă de 52,83 ha. Intersecţia dintre calea ferată şi DC 28 (DJ 214A) este prevăzută cu o barieră, situată la acelaşi nivel. Alimentarea cu energie electrică Linii electrice de distribuţie de medie tensiune Unitatea adminstrativă şi zona care a generat PUG sunt străbătute de linii electrice de medie tensiune 20 kv de tip aerian montate pe stâlpi de beton armat. Starea tehnica a liniilor este bună. 35 / 192

36 Trama stradală, calea ferată, terenuri agricole, DJ 214 A, DC 25 şi drumuri de exploatare, canale ANIF sunt traversate de LEA 20 kv. Activitatea de distributie si furnizare a energiei electrice in municipiul Buzau este asigurata de Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Buzau (SDFEE). Posturi de transformare La LEA 20 kv sunt racordate 3 posturi de transformare 20/0,4 kv montate pe stâlpi din beton, ce însumează o putere instalată de 570 kva. Distribuţia acestora în cele 2 sate ale comunei este următoarea: - Sat Largu: 2 PT de puteri de la 160 kva şi 250 kva, - Sat Scărlăteşti: 1 PT de putere 160 kva. Reţele electrice de distribuţie de joasă tensiune. Iluminat public Distribuţia energiei electrice la consumatori se realizează prin reţea de tip aerian (LEA 0,4 kv), pe stâlpi din beton armat sau lemn, amplasată pe domeniul public. Reţelele de joasă tensiune sunt realizate în sistem clasic cu conductoare independente, precum şi cu conductoare torsadate pentru prelungirile de reţea sau pentru cele care au fost modernizate. În ambele cazuri conductoarele sunt realizate din aluminiu. Branşamentele sunt realizate preponderent aerian celor vechi în sistem clasic, cele noi cu conductoare torsadate. Starea tehnica a liniilor este bună. Consumatorii casnici, social-culturale, unităţile economice sunt alimentati din reţeaua de joasă tensiune care parcurge întreaga tramă stradală a localitatilor. Toate gospodariile din teritoriu sunt racordate la reteaua electrica a localitatilor. Iluminatul public este deficitar pe întreg teritoriu de intravilan. Poştă şi Telecomunicaţii Din acest punct de vedere comuna este dotată cu: - un oficiu postal; - serviciu de telefonie fixă, operator fiind SC ROMTELECOM SA; - o staţie de amplificare; - cablu TV şi internet. Sistemele de telecomunicaţii sunt îmbunătăţite, iar telefonia mobilă acoperă întreg teritoriul administrativ al comunei. Reţelele principale de cabluri telefonice, TV şi internet şi sunt amplasate aerian pe stâlpii liniilor electrice de 0,4 kv şi urmează trama stradală. Toate racordurile la abonati sunt de tip aerian. Reţele de utilităţi Lucrări hidroedilitare. Gospodăria de apă. Reţele de alimentare cu apă potabilă În localităţile comunei nu funcţionează sisteme de alimentare cu apă potabilă în regim centralizat. Gospodăria de apă potabilă se află în partea de nord-est a localităţii Largu, pe un teren în care s-a desfăşurat activitatea de creştere a animalelor. 36 / 192

37 Este o investiţie nefinalizată ce este alcătuită din: - 2 foraje de medie adâncime amplasate la o distanta de 250 m unul de celalalt, executate în anul 2007: - P1: adâncimea H = 50 m, - P2: adâncimea H = 55 m, - 1 cuvă de rezervor cu V = 200 mc (construcţie), - camera vanelor aferentă rezervorului (construcţie), - staţia de clorinare (construcţie). În baza expertizei tehnice efectuată în anul 2009, privind stadiul actual al sistemului de alimentare cu apă, din comuna Largu, a rezultat că la lucrările existente menţionate mai sus sunt necesare lucrări de reabilitare, cu excepţia celor 2 puţuri forate. Reţele de canalizare In prezent comuna nu dispune de retele de canalizare menajera si nici de statie de epurare. Apele menajere sunt evacuate în puţuri absorbante sau latrine de unde se infiltrează, local, in sol/subsol sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staţia de epurare municipală Buzău. Apele meteorice sunt evacuate prin rigole numai de-a lungul drumului judeţean şi au ca punct de descărcare bazinul hidrografic Câlmăţui, canale ANIF sau se infiltrează în sol /subsol. Energia termică La nivelul comunei nu există un sistem centralizat de termoficare. Alimentarea cu energie termica se face individual la majoritatea gospodariilor, astfel: - cu combustibil solid - lemne sau carbuni, in sistem clasic, cu sobe. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid şi resturi vegetale. - cu combustibil solid/lichid in sistem clasic, cu sobe, sau convectoare, centrale termice individuale, boilere. Dezvoltarea economica. Structura activităţilor Potenţialul economic se bazează pe agricultură, prin culturi de cereale, plante tehnice şi legumicultură, horticultură, viticultură şi creşterea animalelor. Se menţin activităţile meşteşugăreşti tradiţionale: construcţii, croitorie, morărit, dărăcit. IMM-urile desfăşoară activităţi în domeniile de prelucrare de produse agricole, de întreţinere a utilajelor agricole, servicii şi comerţ. Pe teritoriul administrativ nu sunt amplasate unitati de tip industrial de interes national. În comuna nu funcţionează nici un operator economic a cărui activitate să fie sub incidenţa Directivei 96/61/CE IPPC. 37 / 192

38 Agricultura şi Zootehnia. Condiţiile naturale au dat posibilitatea extinderii culturii plantelor agricole de mare cultură şi anume: grâu, porumbu, secară, orz, ovăz, floarea soarelui şi rapiţa. Se cultivă pe suprafeţe mai mici şi legume precum tomatele, vinetele, ardeiul, ceapa, pepenii şi usturoiul. Cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi (prunul, mărul, cireşul, vişinul, caisul, piersicul, gutuiul) găsesc condiţii optime de dezvoltare. Activităţile agricole se desfăşoară şi în unităţi cum ar fi ferme cu specific legumicol şi horticol. Zootehnia. În comună nu funcţionează ferme pentru creşterea animalelor. Singura fermă de creştere a animalelor, cu amplasament în partea de nord-est a localităţii Largu a încetat. Au fost menţinute spre o utilizare ulterioară elemente ale gospodăriei de apă ale acesteia. Efectivele de animale in gospodariile cetatenilor erau, în 2006, următoarele [2]: bovine - 450, ovine 4 000, caprine - 250, cabaline - 300, porcine 600, păsări şi familii de albine Piscicultura: pe raza administrativa a comunei sunt amenajate locaţii pentru iazuri, în prezent dezafectate. Nu sunt administratori care să activeze în acest domeniu. Industria Unităţi de prestări servicii şi mică industrie sunt: atelier mecanic, moară, cazan de ţuică, atelier de tâmplărie, croitorie, prestări servicii: potcovărie, darac şi cazan de ţuică la Largu, iar la Scărlăteşti fabrică de ulei. Comert, servicii şi instituţii publice Pe teritoriul comunei exista unitati comerciale cu profil comert, alimentatie publica, piaţa agroalimentară şi târg, prestari servicii, centre de distributie butelii de aragaz, instituţii publice: - primărie (Largu), - poliţie (Largu), - poştă şi telecomunicaţii, CEC (Largu), - dispensar uman (Largu), - dispensar veterinar (Largu), - de educaţie 2 şcoli (1 - Largu, Scărlăteşti - dezafectată), 1 grădiniţă (Largu), 1 cămin cultural (Largu), - alimentatie publica şi comercializare produse nealimentare - Largu, Scărlăteşti, - sport un teren de sport 1 (Largu), - de culte 1 Biserică de rit ortodox + 1 capelă (Largu), - staţie de transport feroviar SNCFR cu gară în Sătucani. Asistenţa sanitară Este asigurată de un dispensar medical. Asistenţa veterinară este asigurată la un dispensar veterinar. Turism. Sport şi agrement Amenajarile turistice nu sunt reprezentative. Mai multe unităţi de alimentaţie publică deservesc tranzitul rutier de pe drumul judeţean. 38 / 192

39 Ca dotări sportive comuna posedă un teren de sport în localitatea Largu. Cultura. Educaţia. Monumente istorice. Dotările social-culturale constau în: casă de cultură, grădiniţă de copii; şcoală de învăţământ primar, 1 biserică de rit ortodox şi 2 cimitire. Evenimentul local cel mai important este ziua localităţii la data de 24 iunie al fiecărui an, când se desfăşoară Sărbătoarea Hora Sânzâienelor, serbare folclorică a Centrului pentru Conservarea şi Valorificarea Culturii Tradiţionale Buzău şi a Primăriei comunei. Lista CIMEC cuprinde 2 lăcaş de cult cu specificaţiile din Tabelul 2.5. ID Localitatea Denumire Religia Largu Biserică Orthodoxă Largu Biserica Sf. Ilie Orthodoxă Tabel 2.5. In Tabelul 2.6. sunt prezentate monumentele istorice asa cum sunt acestea prezentate in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice. Nr. poz. Cod LMI 2010 Localitatea Denumire obiectiv; adresă Datare 163 BZ-I-s-B Largu Situl arheologic de la Largu. Pe movila La Popina III 164 BZ-I-m-B Largu Necropolă. Pe movila La Popina III 165 BZ-I-m-B Largu Aşezare. Pe movila La Popina III 166 BZ-I-m-B Largu Aşezare. Pe movila La Popina III 167 BZ-I-m-B Largu Aşezare. Pe movila La Popina III 168 BZ-I-s-B Largu Necropolă sarmantică. Cornul Malului Tabel 2.6. sec. IV p.chr. Epoca migraţiilor sec. III-IV p.chr. Epoca migraţiilor mil. IV E neolitic mil. VI-V E neolitic sec. III-IV p.chr. Epoca migraţiilor 675 BZ-II-m-B Largu Biserica Sf. Ilie 1817, ref Gospodărie comunală. Salubritate. Gestionarea deşeurilor. Din anul 2009 comuna participă la implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, încheind contracte de concesionare a serviciului de salubrizare cu operatorul SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL Buzău care deserveşte întreaga populaţie a comunei. În anul 2010 a funcţionat în comună un sistem de colectare selectiva a deşeurilor de tip municipal. Au fost realizate 5 puncte de precolectare selectivă a deşeurilor menajere: - În satul Largu 4 puncte: pe străzile CA Rosetti (1), I. Creangă (DJ 214A 2 lângă piaţa agroalimentară şi dispensarul veterinar şi lângă moară), şcolii (1 - lângă şcoală), - În satul Scărlăteşti 1 punct: pe str. Castanilor (1 - lângă centrul de zi). 39 / 192

40 Deşeurile de tip menajer rezultate din locuinte, institutii si entitati economice diverse (comert, mica industrie, societăţi agricole) sunt transportate la depozitul ecologic zonal de deşeuri nepericuloase pe care operatorul îl deţine în comuna Gălbinaşi, până la punerea în funcţiune sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului care prevede o staţie de transfer în oraşul Pogoanele. Cantităţile masice şi volumice de deşeuri de tip municipal estimate că se pot colecta la nivelul comunei, luând în considerare că fiecare locuitor generează zilnic o cantitate medie de 0,4 kg de deşeuri, fac obiectul Tabelului 2.7. Perioadă de timp Cantitate masică [t] Cantitate volumică [m 3 ] Zi 0,664 1,475 An 242, ,253 Tabel 2.7. Conform indicatorilor statistici la nivel de regiune, cantităţile masice a componentelor deşeurilor menajere calculate conform compoziţiei medii şi cantităţii medii anuale estimate că se pot colecta la nivelul comunei sunt prezenate în Tabelul 2.8. Tabel 2.8. Nr. Pondere Cantitate masică Compoziţia deşeurilor Crt. [%] [t/an] 1 Hârtie şi carton Sticlă Metale Plastic Lemn Composite Textile Biodegradabile Minerale Altele Total La nivelul anului 2010 sistemul de colectare selectiva a deşeurilor de tip municipal din comună a colectat PET-uri, situaţia fiind prezentată în Tabelul 2.9. An Fracţii de deşeuri colectate selectiv Număr locuitori arondaţi Tabel 2.9. Număr Cantitate Cantitate containere pe tip colectată valorificată de deşeu [tone] [tone] 2009 PET ,0 Fără date 2010 PET 5 2,2 2,2 Hărtie, carton bicomparimentate 0 0 Pentru deşeurile care rezultă din activităţi care se desfăşoară pe teritoriul comunei fiecare generator/operator economic este obligat de Legea Mediului reglementată de OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificările şi completările ulterioare, să respecte condiţiile acordului de mediu si/sau autorizatiei de mediu şi să realizeze măsurile impuse anterior de persoanele imputernicite cu inspectia. 40 / 192

41 Sisteme private de returnare Pentru anumite deşeuri butelii de gaze comprimate (aragaz, clor, oxigen, etc), ambalaje, baterii şi acumulatori, anvelope, becuri şi lămpi electrice, uleiuri uzate, medicamente expirate, etc - au fost insituite sisteme de returnare, activităţile fiind reglementate la nivel naţional şi european. Principalii generatori potentiali de asemenea deşeuri sunt: - Gospodăria de apă, - Gospodăriile rurale, - Deţinătorii de autovehicule, utilaje agricole motorizate şi instalaţii hidraulice de ridicat, - Unităţile de alimentaţie publică, - Unităţile de de procesare a produselor agricole, - Unităţile industriale, comerciale, de servicii, de transport rutier, - Atelierele mecanice de întreţinere şi reparaţie, service-uri auto, - Deţinătorii de echipamente electrice de putere, - Iluminatul stradal, - Dispensarele. La nivelul comunei nu există o evidenţă a tipurilor şi cantităţilor de asemenea deşeuri. Persoane fizice autorizate prestează servicii de colectare a recipienţilor metalici (buteliilor) de aragaz. Unităţile de reparaţii / service auto şi utilaje agricole şi agenţi economici prestează servicii de colectare a deşeurilor de uleiuri uzate şi componente impurificate, baterii şi acumulatori, anvelope, becuri şi lămpi electrice. Deseuri periculoase din deşeurile municipale Deşeuri menajere periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri, sunt prezentate în Tabelul Tabel Referinţă UE Categorie * Solvenţi * Acizi * Alcali * Fotochimice * Pesticide * Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur * Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi * Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în * Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase * Detergenţi care conţin substanţe periculoase * Medicamente citotoxice şi citostatice * Baterii şi acumulatori incluşi la , sau * Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la şi conţinând componente periculoase * Lemn conţinând substanţe periculoase 41 / 192

42 In prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Conform datelor statistice la nivelul comunei cantitatea de deşeuri de tip periculos care se pot colecta anual poate fi de circa 1,5 kg/locuitor*an * 10-3 t/kg * locuitori = 2,489 t/an În comună principalii generatori potentiali de deşeuri periculoase sunt : - Unităţile cu profil alimentar, - Unităţile industriale - mica industrie, - Atelierele mecanice de întreţinere şi reparaţie, service-uri auto, - Dispensarele; - Deţinătorii de produse de uz fitosanitar prin generarea de ambalaje şi deşeuri de pesticide (produse de uz fitosanitar expirate) ; - Deţinătorii de substanţe chimice de laborator cu termen de valabilitate expirat, - Deţinătorii de vopseluri, detergenţi, echipament electric, etc. - Deţinătorii şi distribuitorii de carburanţi, - Deţinătorii de produse electrice cu conţinut de PCB/PCT sau de substanţe de toxice şi periculoase, etc. Primăria deţine contract cu SC PROTAN SA pentru serviciul de colectare, transport şi incinerare a cadavrelor de animale. Deşeuri biodegradabile Parte din deseurile biodegradabile din deşeurile de tip menajer sunt utilizate pentru realizarea compostului organic, parte sunt arse in gospodăriile rurale. PJGD prevede pentru acest tip de deşeuri compostarea individuala. Deşeuri generate de activităţi medicale Deşeurile medicale periculoase care rezultă din activităţile cabinetelor medicale şi sanitarveterinare sunt colectate şi transportate de societăţi autorizate. Listele operatorilor autorizaţi pentru colectarea, transportul şi tratarea acestor tip de deşeuri se află la APM Buzău. Comuna nu deţine instalaţii de tratare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale. Vehicule scoase din uz Pe teritoriul comunei nu se afla un centru autorizat de colectare al VSU. Cele mai apropiate puncte de colectare şi tratare, respectiv numai de colectare a vehiculelor scoase din uz, se află în municipiul Buzău. Deşeuri din construcţii şi desfiinţări Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt prezentate în Tabelul Comuna nu dispune de o platformă specializată, autorizata pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi demolări. La nivel local s-a stabilit ca depozitarea unor astfel de deseuri sa se faca de catre cei ce detin acest tip de deseuri, dupa adresarea catre primaria comunei pentru a li se indica locurile. 42 / 192

43 Conform datelor statistice judeţene la nivelul comunei cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări care s-ar putea colecta anual poate fi de circa 27 kg/locuitor*an * 10-3 t/kg * locuitori = 44,793 t/an Cel mai apropiat depozit autorizat asemenea se află în municipiul Buzău, in zona Dig apărare râu Buzău. Acesta este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău. Cod deşeu (conform HG 856/2002) Beton Caramizi Tigle si materiale ceramice Tip deşeu Tabel * Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice altele decat cele specificate la * Lemn Sticla Materale plastice * Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de /sau contaminate cu substante chimice periculoase Cupru, bronz, alama Aluminiu Plumb Zinc Fier si otel Staniu Amestecuri metalice * Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase * Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase Cabluri, altele decat cele specificate la * Deşeuri din echipamente electrice şi electronice Tipurile de deşeuri din din echipamente electrice şi electronice sunt prezentate în Tabelul Cod deşeu (conform HG 856/2002) Tip deşeu * Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur * Echipamente abandonate cu continut de CFC (clorofluorocarburi) Tabel * Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la si cu continut de componenti periculosi Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la , si * 43 / 192

44 Conform datelor statistice la nivelul comunei cantitatea de DEEE care s-ar putea colecta anual poate fi de circa 2,5 kg/locuitor*an * 10-3 t/kg * locuitori = 4,148 t/an Pe teritoriul comunei nu se afla un centru autorizat de colectare al deseurilor din echipamente electrice si electronice. Nămoluri. Reziduuri zootehnice Nu există nămoluri biologice care să rezulte din activitatea de tratare a apelor uzate menajere în staţii de epurare; la acest moment nu exista statie de epurare a apelor de tip menajer. Nămolul rezultat din fose septice este transportat la cea mai apropiată staţie de epurare orăşenescă. Comuna nu deţine platforme amenajate pentru colectarea şi deshidratarea reziduurilor zootehnice în vederea refolosirii acestora ca îngrăţământ natural în agricultură. Reziduurile de tip zootehnic se gestionează individual la nivelul gospodăriilor rurale. Cimitire Există două cimitire în comună, ambele sunt împrejmuite Apa Resursele de ape de suprafaţă şi subterane aparţin de bazinul hidrografic Călmăţui. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a II-a Apa, aprobat prin Legea nr. 171/1997 modificată de Legea nr. 20/2006, care stabileşte listele de priorităţi în realizarea lucrărilor care privesc resursele de apă comuna este amplasat în zona: - Bazin hidrografic cu resurse interioare specifice mai mici decât media pe ţară. Sub 50 % din resursa interioară medie care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor în vederea creşterii resurselor specifice a acestor bazine. Pentru alimentarea cu apă potabilă se utilizează resursele subterane de mică adâncime. Ape de suprafaţă Hidrografia de suprafată este reprezentată de: - râul Călmăţui, cod cadastral XVI , colector de ordinul I (afluent direct al Dunării); - pârâul Strâmbu, cod cadastral XVI , care limitează la nord unitatea administrativă. Emisarul staţiei de epurare va fi râul Călmăţui. Râul Călmăţui izvorăşte din zona Pădurii Spătaru, judeţul Buzău, şi confluează cu Dunărea în zona satului Gura Călmăţui (comuna Berteştii de Jos) din judeţul Brăila. Lacuri. La limita de vest a localităţii Largu se afla: - Balta Largu, lac natural de crov de mici dimensiuni şi fără importanţă economică; în perioadele caniculare seacă, - Iazuri piscicole, în prezent dezafectate. 44 / 192

45 Nu este cunoscută calitatea apei acestora. Resursele de apă subterană. Calitatea apei subterane Apele subterane sunt cantonate în stratele poroase permeabile de granulaţie mijlocie şi grosieră de diferite origini geologice şi întinderi. Apele subterane sunt incarcate mineral in mod natural, prezentând valori de mg/l, în care predomină îndeosebi ionii de Cl şi Na. Specific acestei zone de câmpie sunt stratele acvifere întinse în roci de granulaţie grosieră reprezentate de: - Depozitele de terasă şi din lunca râului Călmăţui alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri de vârsta Holocen superior simbolizate ROIL06 Lunca râului Călmăţui. Nivelul pânzei freatice de suprafaţă, care este strâns legat de nivelul pluviometric si de nivelul râului Călmăţui. Primul strat freatic este la 2,0 2,5 m adâncime, al doilea fiind la 6,0 8,0 m. În zonele joase din lunca râurilor şi canalelor de desecare, în crovuri şi pe perioadele cu precipitaţii abundente nivelul apei freatice se află la 0-2 m adâncime. Direcţia generală de curgere a freaticului este VSV-ENE. Local, fluxul subteran suferă unele modificări datorită prezenţei meandrelor şi văilor. Acestea acumulează, alături de apa din precipitaţii, şi părţi din freaticul de suprafaţă în zona de terasă inferioară a râului Călmăţui. Pentru cea mai mare parte din populaţia comunei sursa de apa potabila o constituie pânza freatică de mică adâncime accesată din fântâni amplasate in curţile cetatenilor, unele dintre acestea echipate cu electro-pompe de capacitate volumică redusă. In perioada secetoasa apa din primul strat freatic scade, o mare parte din fintini seaca, aparând disfunctionalitati in aprovizionarea cu apa a unor locuitori si a gospodariilor acestora. Monitorizarea calităţii apelor Corpurile de apă care aparţin domeniului public se afla sub jurisdicţia Administaţiei Bazinale de Apă Buzău Ialomiţa. Se monitorizează calitatea apelor corpurilor de apă de suprafaţă Călmăţui, şi corpul de apa subterană, cod ROIL06. Calitatea apei corpului de suprafaţă - râul Călmăţui Ccalitatea corpului de apă Călmăţui şi afluenţii din punct de vedere fizico-chimic si biologic, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă corespunde [10, 11] indicatorilor prezentaţi în Tabelele 2.1.1, şi Calitatea apei subterane Valorile de prag pentru acvifere sunt reglementate de Ordinul nr. 137/ privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010 au fost monitorizate într-un număr de 44 foraje, starea calitativă a corpului de apă fiind următoarea: - Corpul ROIL06 - Lunca râului Calmăţui care cuprinde câmpia Bărăganul Ialomiţei:. Stare chimica slabă. 45 / 192

46 Denumire curs de apă / corp apă Călmăţui / Călmăţui Peşti Elemente biologice Nevertebrate bentice Fitobentos şi macrofite Fitoplancton Evaluare elemente biologice Tabel Încadrarea corpului de apă Călmăţui pentru anul 2010 Condiţii termice Condiţii fizico-chimice generale Starea acidifierii Condiţii de oxigenare Salinitate Nutrienţi Evaluare elemente fizicochimice generale Poluanţi specifici (pentru straea / potenţial ecologic) Z B Z B B FB B Z B B B B B B Notă: au fost utilizate abrevieri pentru FB - foarte bună, B bună, M moderată, Z stare necunoscută (nu sunt monitorizaţi indicatorii de calitate), PEMo-potenţial ecologic moderat. Stare ecologică Stare chimică (substanţe prioritare) Tabel Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râu Călmăţui) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice pentru anul 2010 Bazin hidrografic / râu Buzău Ialomiţa / Călmăţui Număr total de corpuri de apă Număr de corpuri monitorizate Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării ecologice Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice FB B M S P B P Notă: au fost utilizate abrevieri pentru fb - foarte bună, b bună, m moderată, s slabă, p proastă. Tabel Situaţia privind evaluarea stării ecologice şi stării chimice pe lungimea cursului de apă (râu Călmăţui) pentru anul 2010 Bazin hidrografic / râu Buzău Ialomiţa / Călmăţui Lungime totală bazin în judeţ Lungime monitorizată Lungime nemonitorizată Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării ecologice Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice FB B M S P B P [km] [km] [km] [km] [km] [km] [km] [km] [km] Notă: au fost utilizate abrevieri pentru fb - foarte bună, b bună, m moderată, s slabă, p proastă. 46 / 192

47 Poluarea apelor Sursele care conduc la încărcarea apei de suprafaţă cu diferiţi poluanţi sunt: - surse punctiforme - cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul acestora aparţinând unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, zootehniei, sănătăţii, industriei alimentară care deversează ape neepurate/incomplet epurate în emisari naturali direct sau indirect, prin antrenare de apele meteorice de şiroire. Comuna nu dispune de instalaţii de canalizare în funcţiune şi de epurare a apelor uzate. Apele de tip menajer se infiltrează local in sol/subsol prin puţuri absorbante sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staţiile de epurare de tip municipal. Principalele surse punctiforme de poluare (in amonte de comuna Largu), volumele de ape evacuate de acestea în anul 2010, şi indicatorii specifici care au determinat deteriorarea calităţii apei râului Călmăţui sunt prezentate în Tabelul Nr. crt Tabel Surse de poluare care evacuează ape uzate în râul Călmăţui pe tronsonul izvoare limită jud. Brăila Agent economic Profil activitate Emisar Volum ape uzate evacuate (mil. mc) 1 Spital Smeeni Învăţământ şi sănătate r. Călmăţui 0,010 2 Compania de Apă Buzău Staţia de epurare Pogoanele Captare şi prelucrare apă pentru alimentare r. Călmăţui 0,088 Volum total de ape evacuate în anul 2009 r. Călmăţui 0,098 Poluanţi specifici MTS, CCO- Cr, CBO 5, amoniu, fosfor total detergenţi - surse difuze - din agricultură, datorită administrării de fertilizatori şi de pesticide pe terenurile agricole, depunerile solide şi/sau lichide din atmosferă; includ poluările cauzate de consumul de produse/materii prime din industrie sau populaţie. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică, conţin germeni patogeni şi poluează şi pânza freatică. Fermele agricole şi zootehnice, platformele de deşeuri menajere care nu au fost ecologizate, locurile de înhumare (cimitirele), precum şi creşterea animalelor în gospodării reprezintă importante surse potenţiale de poluare a apelor subterane şi/sau de suprafaţă cu substanţe organice, compuşi ai azotului şi fosforului, precum şi încărcare biologică. Apele meteorice se infiltrează în sol/subsol sau şiroiesc liber prin rigole spre receptorii naturali sau băltesc în zona de terasă şi văile cursurilor părăsite de apă. În contact cu solul se impurifică cu germeni patogeni şi diverşi poluanţi chimici de la deşeurile pe care le spală. Receptorul de ape uzate şi ape meteorice din cadrul celor două sate este bazinul hidrografic Călmăţui. Poluări accidentale ale corpurilor de apă În anul 2010 nu au fost înregistrate poluări accidentale la nivelul comunei. Poluări cu efect transfrontalier Nu este cazul. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane În Raportului privind starea factorilor de mediu în 2010 nu se menţionează zone critice pe râul Călmăţui. 47 / 192

48 2.2. Aerul Surse de poluare a aerului În comuna sursele potentiale de poluare a atmosferei sunt: - naturale: solul lipsit de vegetaţie erodat eolian, reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante; - antropice: - instalaţiile de ardere de tip industrial, neindustriale sau casnic cu emisii de poluanţi SOx, NOx, NMVOC, CH 4, CO, CO 2, PM (10). De exemplu: - instalaţii de încălzire/centrale termice individuale, - instalaţii de preparare a hranei, - cazan de ţuică; - platformele de materii prime şi materiale şi procesele tehnologice industriale cu emisii de pulberi PM (10). De exemplu: - instalaţie de morărit, - transferarea şi depozitarea cerealelor în magazii, - instalaţie de dărăcire a lânei; - procesele tehnologice industriale cu emisii de NMVOC. De exemplu: - depozit de butelii, - activităţi de acoperire cu lacuri şi vopsele care utilizează solvenţi; - activităţi de reparaţii şi întreţinere auto care utilizează solvenţi; - traficul rutier cu emisii de poluanţi SOx, NOx, NMVOC, CO, CO 2, metale grele, PM (10), - platformele cu reziduuri zootehnice cu emisii de poluanţi NH 3, CH 4, NMVOC din cadrul gospodăriilor rurale, - procesele tehnologice agricole cu emisii de poluanţi NH 3, CH 4, PM (10), - activităţile de ardere a miriştilor, deşeurilor, cu emisii de poluanţi NH 3, CH 4, SOx, NOx, NMVOC, CO, CO 2, PM (10), - şantierele de construcţie. Lista societăţilor comerciale cu activităţi agricole şi industriale care deţin una sau mai multe instalaţii poluatoare a fost prezentată la subcapitolul Dezvoltare economică. Calitatea aerului ambiental Nu se realizeaza monitorizarea calitatii aerului in comună, neexistand date privind starea acestui factor de mediu in Raportul privind starea factorilor de mediu in 2010 din judetul Buzău. Nu se poate aprecia nivelul de influenta asupra stării factorului de mediu aer din zona PUG. Conform Ordinului nr. 1269/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România comuna este nominalizată în următoarele liste provizorii rezultate din evaluarea calităţii aerului prin modelare, pentru anul 2006, pentru Regiunea 2 Sud-Est Galaţi: - Lista 3. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită: - Sublista 3.1. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici 48 / 192

49 decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare: Pentru pulberi în suspensie (PM 10 ), - Sublista 3.3. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare: Pentru dioxidul de sulf (SO 2 ), Pentru dioxidul de azot (NO 2 ), Pentru plumb (Pb), Pentru monoxidul de carbon (CO), Pentru benzen (C 6 H 6 ), Cea mai apropiată localitate în care se realizează monitorizarea calităţii aerului este municipiul Buzău unde au fost înregistrate cazuri de poluări accidentale de scurtă durată cu pulberi în suspensie PM (10). Curenţii de aer de la V, NV şi N au frecvenţe de 2,1 %, 9,3 %, respectiv 11,6 %. Poluări accidentale ale atmosferei Nu au fost înregistrate poluări accidentale. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice In anul 2010 nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluarii atmosferei pe teritoriul comunei Solul Solul este în esenţă o resursă neregenerabilă. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. Fondul funciar Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Calitatea solurilor Terenul este constituit atât din depozite eoliene (prafuri si nisipuri prãfoase loessoide), cu microrelief de crovuri şi cu depresiuni de lacustre care sunt cultivate cu viţă de vie şi livezi. Aceste orizonturi au grosimi de 2 4 m şi stau peste depozitul aluvionar fine constituit din nisipuri prăfoase şi prafuri nisipoase, afânate. Se întâlnesc următoarele tipuri de sol: - soluri halomorfe de tip solonceacuri şi soloneţuri [SC] în câmpia Buzău Călmăţui, - molisoluri tip cernoziomuri cambice, inclusiv puternic levigate [CC, CCu] pe depozite nisipoase din câmpia Bărăganul Ialomiţean, parţial freatic umede în zonele mai joase, prezente în intravilan, - soluri neevoluate de tip psamosoluri, nisipuri slab solidificate intercalate cu cernoziomuri cambice [N,CC] în extremitatea de sud a unităţii administrative, - antroposoluri decopertisoluri ca rezultat al diferitelor acţiuni umane fiind reprezentate de grămezi de pământ care caracterizează suprafeţele din imediata vecinătate a infrastructurii rutiere, 49 / 192

50 feroviare şi energetice, construcţiilor, canalelor ANIF, digurilor, iazurilor, platformelor de deşeuri, etc, afectate de lucrările de decopertare pentru materiale de construcţii. În Raportul privind starea factorilor de mediu in 2010 nu există date referitoare la starea de calitate a solului pe teritoriul administrativ al comunei şi, implicit, în zona ce a generat PUG. Amenajări în sisteme de îmbunătăţiri funciare Comuna dispune de canale de desecare. Acestea nu intersectează zona de intravilan existent. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului în comună sunt: - agricultura prin utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati. - platformele neamenajate de materii prime şi materiale, - depozitele neamenajate/neconforme de deşeuri de orice tip: menajere, industrial, din construcţii şi demolări, de reziduuri zootehnice. Comuna nu dispune de platforme pentru depozitarea reziduurilor zootehnice provenite din gospodăriile rurale. Aceste deşeuri se gestionează la nivel individual. În comună au existat 3 spaţii pentru depozitarea deşeurilor de tip menajer şi un puţ sec pentru cadavre de animale. Toate acestea se aflau în lunca râului Călmăţui. A fost sistată depozitarea deoarece nu îndeplineau normele stabilite de Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor cu modificările ulterioare. Degradarea solului in comuna este produsă de: - scoaterea din circuitul agricol; - compactarea / tasarea produsă de construcţii; - depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate in Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. Cele mai apropiate unităţi administrative comunale aflate în această situaţie sunt: Smeeni, CA Rosetti, Luciu şi Ruşeţu. Lunca râului Călmăţui constituie zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabile prin percolare pentru acvifere libere. Caracteristicile zonei vulnerabile este prezentată în Tabelul Tabel Directia Apelor Buzău - Ialomiţa Comuna Cod SIRUTA Nr. Zona vulnerabilă Denumirea Zonei vulnerabile Suprafaţa Totală Agricolă Păduri Km 2 Km 2 Km 2 Largu Călmăţui 41,96 36,02 4,13 - poluări de tip accidental, - pierderea biodiversităţii solului; - depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi de tip urban, - fenomenele naturale datorate aşezarii geografice care conduc la existenta unei zone cu risc natural. 50 / 192

51 Poluări accidentale Nu s-au înregistrat cazuri de poluări accidentale în comună. Monitorizarea calităţii solurilor Terenul care face e obiectul PUG nu a fost monitorizat de APM Buzău, neregasindu-se aprecieri in documentele studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări. Nu exista determinari de metale grele. Zone critice sub aspectul degradării solurilor În comuna nu se află situri cu sol contaminat. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor Puţul sec pentru depozitarea animalelor moarte şi vechile platforme de depozitare a deşeurilor din extravilanul satelor Largu (2) şi Scărlăteşti (1) au fost închise pâna la data de 16 iulie 2009 conform prevederilor Ordinului MMDD nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008. Acţiunea de refacere a terenurilor a constat în: - Realizarea în pachetul de închidere al depozitului a unui strat de pământ de umplutură cu strat vegetal. Pentru diminuarea poluării datorate de gestionarea defectuoasă a reziduurilor zootehnice a fost închisă ferma de creştere a animalelor. Nu a fost cazul de reconstrucţie ecologică de terenuri poluate accidental Geologia subsolului Date geologice Din punct de vedere structural-tectonic zona de amplasament face parte din unitatea structurală a Platformei Moessice. Cuvertura sedimentară este diferită structural de soclu. Specifice sunt depozitele eoliene de vârsta Holocen [Q 4 ] din cadrul câmpiei şi cele aluvionare de vârsta Holocen superior [Q 2 4] din cadrul luncii râului Călmăţui constituite la suprafaţă dintr-o alternanţă de prafuri si nisipuri prãfoase loessoide care stau peste un orizont de nisipuri prăfoase şi prafuri nisipoase, acvifere, în strat sau sub formă lenticulară. Conditii geotehnice Aspectul general al terenului pe intregul teritoriu intravilan se caracterizeaza printr-o suprafaţă relativ plană care alternează cu suprafeţe mai mult sau mai puţin ridicate datorită depunerilor eoliene specifice zonei de câmpie, fragmentată sculptural de văi relativ adânci şi largi. Conform datelor existente în Studiul Geotehic ce însoţeşte Memoriul General în zona care a generat PUG terenul este constituit din depozite eoliene (prafuri nisipoase sau nisipuri prăfoase loessoide, tinere (Cuaternare), neconsolidate. Aceste orizonturi au grosimi de peste 6 m. 51 / 192

52 Succesiunea litostratigrafică generală a intravilanului, care a fost evidentiata in foraje geotehnice execuate anterior este următoarea: - sol vegetal cu grosimi de 0,50-0,70 m; - prafuri argiloase si nisipoase, si nisipuri prafoase macroporice cu grosimi de cca 6,00 m, care stau pe depozite aluvionare constituite din nisipuri medii si fine, cu indesare medie sau afanate. În particular, au fost obţinute următoarele profile litologice: - Forajul 1 sat Largu: - 0,00-0,50 m sol vegetal, - 0,50-1,30 m praf nisipos cafeniu, - 1,30-5,00 m nisip prafos galbui, afanat; - Forajul 2 sat Largu: - 0,00-0,40 m sol vegetal - 0,40-1,50 m praf argilos nisipos, loessoid - 1,50-2,50 m praf nisipos galbui, - 2,50-5,00 m praf argilos nisipos, loessoid - Forajul 3 sat Scarlatesti: - 0,00-0,70 m sol vegetal - 0,70-2,50 m praf argilos nisipos, loessoid - 2,50-3,50 m nisip fin galbui, slab argilos - 3,50-6,00 m praf argilos nisipos, loessoid Potenţialul seismic al zonei: - caracteristici seismice: Ks = 0,28 g, Tc= 1,0 sec, - gradul de echivalenţă seismică: 8 1 avand intervalul mediu de recurenta IMR 50 de ani. Studiul Geotehnic caee însoţeşte Memoriul General concluzionează şi recomandă următoarele: - zona activa a fundatiilor este alcatuita din urmatoarele tipuri de roci: - eoliene alcãtuite din prafuri argiloase si nisipoase si nisipuri prãfoase loessoide, tinere (Cuaternare), neconsolidate si - aluvionare cu indesare medie sau afânate, acvifere; - din punct de vedere geotehnic, terenul este format dintr-un praf argilos, nisipos sau nisipuri prafoase macroporice din grupa A a P.S.U., care necesita masuri speciale la proiectarea fundatiilor; - fundarea constructiilor la adâncimi mai mari de 3,00 m necesita masuri speciale, datorită stratului de nisip afanat sau mediu îndesat Biodiversitatea Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcţionează în regim natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi simplificarea primelor categorii. Conform aşezării geografice teritoriul administrat de comună se află: - în bio-regiunea de tip stepic, 52 / 192

53 - în ecoregiunea stepa Câmpiei Române, - în subprovincia floristică Danubiano-Pontica din cadrul provinciei ponto-sarmatice, - în regiunea ornitogeografică specifică avifaunei stepelor naturale şi agrobiocenozelor. Biocenozele mediului rural sunt alcătuite dintr-un număr redus de specii de plante de cultură rezistente la seceta (grâu, secară, orz, ovăz, floarea-soarelui, porumb, sorg, lucerna, mazăre, fasole, soia, rapiţă, floarea soarelui, cartofi, roşii, ceapă, ardei, vinete, sfeclă de zahăr, pepeni, etc), păşuni, viţă de vie, plante ornamentale (liliac, tei, salbă, hibiscus, caprifoi, mahonie, sălcioară, forsythia, viţă de vie, iederă, iasomie, trandafir, narcisă, crin, stânjenel, lalea, cârciumăreasă, crăiţe, gălbenele, margaretă, petunie, begonie, crizantemă, garofiţă, floare de piatră, regina nopţii, bujor, azalee, brânduşe, cale, dalie, floarea soarelui, gardenie, garoafă, gerberă, floare de iris, lacramioară, mac, mentă, narcisă, ochiul boului, primule, ghiocel, viorea, zambilă, ş.a.), pomi fructiferi (cireş, prun, vişin, măr, corcoduş, cais, piersic, păr, gutui, nuc, dud), animale domestice (ovine şi caprine, suine, bovine, cabaline, canine, feline, etc), păsări (găini, raţe, gâşti, curcani, bibilici, porumbei, etc) şi familii de albine cu diferite grade de rezistenţă la invazia daunătorilor. Flora Specifice zonei este stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) în amestec cu arţarul tătăresc (Acer tataricum). Pădurile de stejar au fost înlocuite cu plantaţii de salcâm (Robinia pseudacacia) şi gladiţă (Gleditsia triacanthos). Stratul de arbori din etajul superior cuprinde exemplare izolate de cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto), frasin pufos (Frasinus pallisae), ulm (Ulmus minor), plop (Populus nigra, Populus alba), pe alocuri tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), dud (Morus nigra, Morus alba). Etajul inferior este alcătuit din jugastru (Acer campestre), păr pădureţ (Pyrus piraster), măr pădureţ (Malus silvestris), salcâm (Robinia pseudacacia), mai rar mojdrean (Fraxinus ornus). Stratul de arbuşti este bine reprezentat de porumbar (Prunus spinosa), gherghinar/păducel (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), corn (Cornus mas), soc negru (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), scumpie (Cotinus coggygria), mălin (Prunus padus), cireş (Prunus avium), migdal pitic (Prunus dulcis), verigariu (Rhamnus cathartica), salbă moale/voniceriu (Euonymus europaea), salbă râioasă (Euonymus verrucosus), glădiţă (Gleditsia triacanthos), sălcioară (Elaeagnus angustifolia). În stratul ierburilor şi subarbuştilor sunt prezente măturile (Kochia scoparia), răsura (Rosa gallica), turita/lipicioasa (Galium aparine), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), drobiţa (Genista tinctoria), iedera (Glechoma hirsuta), cerenţelul (Geum urbanum). Pajiştile xerofile sunt alcătuite din păiuş (Festuca valensiaca), firuţă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuţă cu bulb (Poa bulbosa), pir târâtor (Agropyron repens), pir cristat (Agropyron cristatum), iarba câmpului (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis), orzul şoarecelui (Hordeum murinum), negară (Stipa capillata), neghină (Agrostemma githago), mohor (Setaria glauca, Setaria verticillata), colilie (Stipa pennata), costrei (Sorghum halepense, Echinochloa crusgalli), urzică (Lamium album, Lamium purpureum, Urtica dioica, Urtica urens), masalarita (Hyoschyamus niger), volbura (Convolvulus arvensis, Calystegia sepium), hrişcă (Polygenius arvensis), ţelina sălbatică (Apium graveolens), şofran (Crocus sativus), lucernă (Medicago sativa), trifoi (Trifolium hybridum, T. Ambiguum, T. repens, T. pratense, T. alpestre, T. Echinatum), măzăriche (Vicia villosa, Vicia sativa L.), muştar de câmp (Sinapis alba), rapiţa sălbatică (Brassica napus oleifera şi Brassica rapa oleifera), ştevie (Rumex patientia), susai (Mycelis muralis), cimbru (Satureja hortensis), mac (Papaver rhoeas), laptele cainelui (Euphorbia stepposa), laptele cucului (Euphorbia amigdaloides), păştiţă (Anemone nemorosa), umbra iepurelui (Asparagus densiflorus sprengeri). 53 / 192

54 Comunităţile ruderale sunt alcătuite din troscotel (Polygonum aviculare ), obsiga/zâzanie (Lolium perenne), guşa-porumbelului (Silene inflata, Silene vulgaris), iarba tare (Sclerochloa dura), patlagina (Plantago major), siminoc/imortele (Helychrysum arenarium), ciulei (Ceratocarpus arenarius), scaiete (Carduus acanthoides, Cirsium lanceolatum, Onopordum acanthium, Xanthium spinosum), ciulin (Carduus nutans), pălămidă (Centaurea calcitrapa), brusture (Arctium lappa), pelin (Artemisia annua), cătuşa (Ballota nigra), muşeţel (Matricaria recutita), coada soricelului (Plantago lanceolata), păpădie (Taraxacum officinale), muşeţel (Matricaria inodora, Matricaria chamomilla), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), cucută (Conium maculatum), dracilă (Berberis vulgaris), colţii babei (Tribulus terestris). Vegetaţia azonală şi intrazonală apare în lunca râului Călmăţui, pe terenuri sărăturate şi nisipuri. Stratul de arbori este alcătuit din exemplare izolate de salcie (Salix fragilis), plop (Plopulus alba), frasin (Fraxinus angustifolia) şi aliniamente antropice cu salcâm (Robinia pseudacacia). Subarboretul este alcătuit din porumbar, gherghinar/păducel, lemn cainesc, soc negru, măceş, salbe. Mai rar apar plante agăţoare: hamei (Humulus lupulus), viţa salbatică (Vitis silvestris). În locurile unde periodic se înregistrează exces de umiditate în sol (în luncă, microdepresiuni, crovuri, canale de desecare) se întâlnesc: Phragmites australis (trestie), Schoenoplectus lacustris (rogoz), Schoenoplectus tabernaemontani, Sparganium erectum (buzdugan de apă), Berula erecta, Lycopus europaeus (cervana), Alisma plantago-aquatica (limbarniţa), Mentha aquatica (mentă), Rumex palustris (măcriş de apă), Catabrosa aquatica (lăcrimiţă), Symphytum officinale (tătăneasă). Vegetatia ierboasă de pajişti halofile este reprezentată de Puccinelia limosa, Puccinelia distans, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Festuca ovina, Festuca arundinacea, Carex distans, Agropyron elongatum, Hordeum hystrix, pipirig (Juncus gerardi), pelin (Artemisia santonicum), peliniţă (Camphorosma annua), Camphorosma ovata, Bassia hirsuta, vădanic (Aster tripolium), închengătoare (Limonium gmelinii sin. Statice gmelinii), pelin maritim (Artemisia maritima), ghizdei (Lotus tenuis), trifoi mărunt (Medicago lupulina), Trifolium fragiferum, Plantago schwarzenbergiana, Spergularia marginata, Agrostis alba, Aster pannonicus, Pholiurus pannonicus, Limonium gmelini, Artemisia maritima, dar şi din specii nehalofile, primăvara, pe orizontul superior desalinizat, beneficiind de umiditatea mare din această perioadă (Schlerochloa dura, Alopecurus aequalis, Poa annua, Schleranthus annuus, Erophila verna). Pe solurile unde concentraţia de săruri este mai mare apar exemplare de pelin de sărătură (Artemisia monogyna var. salina), sărcica (Suaeda maritima), săricica (Salsola soda), iarba de sărătură (Puccinellia peisonis), Spergularia media, brâncă/brădişor de sărătură (Salicornia herbacea sin. Salicornia europaea), Salicornia prostrata. Solurile uscate unde concentraţia de săruri este minimă oferă condiţii de dezvoltare pentru speciile de pajişte xerofilă cum sunt: Poa angustifolia, Botriochloa ischaemum, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Poa bulbosa. Pe nisipurile de la sud de Călmăţui, alături de plantele psalmofile specifice (Polygonum arenarium, Tribulus terrestris,), iarbă scăioasă (Tragus racemosus) există si elemente adaptate din zonele vecine (obsiga, trifoiul, guşa porumbelului). Niciuna din speciile de plante menţionate mai sus nu se regăseşte în OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice sau în Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (Convenţia de la Berna). 54 / 192

55 Din Lista cu speciile înscrise în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România, menţionată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010, pe valea râului Călmăţui se întâlnesc: -? Aster sedifoius (VU) Valea Călmăţuiului Chartolepis (Centauria) glastifolia (CR) Între Ţinteşti şi Pădurea Frasinu, Pogoanele, la Gomoieşti, între Lipia şi Pietrosul; Eremopyrum (Agropyron) triticeum (CR) Ruşeţu Plantago schwarzenbergiana (Endemic/R) Valea Călmăţuiului Ranunculus ophioglossifolius (VU) Pădurea Spătaru, Pădurea Frasinu, Serratula bulgarica (VU) Pădurea Frasinu, între Ţinteşti şi Pogoanele Pe teritoriul administrativ se întâlneşte specia de floră protejată care constitue obiectul Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 13/1995, reprezentativă pentru Pădurile Spătaru şi Frasin, situată pe valea râului Călmăţui: - Frasin pufos (Fraxinus pallisae). Fauna Zona de amplasament constituie arealul următoarelor specii din Tabelul Tabel Categorie Specii OUG 57/2007 modificată si compelata Conventia de la Berna Mamifere vulpe (Vulpes vulpes crucigera) Mamifere cârtiţă (Talpa europaea) Mamifere şoarece de casa (Mus musculus) Mamifere şoarece de câmp (Mesocricetus newtoni) Mamifere şoarece de pădure (Apodemus sylvaticus) Mamifere şobolan de casă (Rattus rattus) Mamifere şobolan de câmp (Microtus arvalis) Mamifere arici (Erinaceus europaeus) + Mamifere veveriţă (Sciurus vulgaris) Anexa 5B + Mamifere iepure (Lepus europaeus) + Mamifere dihor de casă (Mustela putorius) Anexa 5A + Mamifere popândău (Citellus(Spermophilus) citellus) Anexa 3, Anexa 4A + Mamifere căprior (Capreolus capreolus) Anexa 5B + Mamifere mistreţ (Sus scrofa) Anexa 5B + Păsări vrabie (Passer domesticus) Păsări barza albă/cocostârc (Ciconia ciconia) Anexa 3 + Păsări uliu porumbar (Accipiter gentilis) + Păsări uliu păsărar (Accipiter nisus) + Păsări şorecar (Buteo buteo) + 55 / 192

56 Tabel (continuare) Categorie Specii OUG 57/2007 Conventia modificată si compelata de la Berna Păsări rândunică (Hirundo rustica) + Păsări mărăcinar (Saxicola rubetra) + Păsări mărăcinar (Saxicola torquata) + Păsări sturz (Turdus pilaris) Anexa 5C + Păsări silvie de câmp (Sylvia communis) + Păsări graur (Sturnus vulgaris) Anexa 5C + Păsări coţofana (Pica pica) Anexa 5C + Păsări privighetoare (Luscinia megarhynchos) + Păsări ciocârlan (Galerida cristata) + Păsări ciocârlie de câmp (Alauda arvensis) Anexa 5C + Păsări presură (Emberiza calandra) + Păsări piţigoi (Parus major) + Păsări gaiţa (Garrulus glandarius) Anexa 5C + Păsări cuc (Cuculus canorus) + Păsări porumbel (Columba palumbus) Anexa 5C,D + Păsări turturica (Streptopelia turtur) Anexa 5C + Păsări guguştiuc (Streptopelia decaocto) Anexa 5C + Păsări stăncuţa (Corvus monedula) Anexa 5C + Păsări mierla (Turdus merula) Anexa 5C + Păsări potârniche (Perdix perdix) Anexa 5C,D + Păsări prepeliţa/pitpalac (Coturnix coturnix) Anexa 5C + Păsări fazan (Phasianus colchicus) Anexa 5C,D + Păsări codobatura (Motacilla alba) + Păsări cioara de semănătură (Corvus frugilegus) Anexa 5C + Păsări cioara grivă (Corvus corone cornix) Anexa 5C + Reptile şarpele de casă (Natrix natrix) Anexa 5C,D + Amfibieni broasca verde de lac (Rana esculenta) Anexa 5A + Nevertebrate greierele de câmp (Gryllus campestris) Nevertebrate lăcusta de păşune (Polysarchus denticaudus) Nevertebrate călugăriţa (Mantis religiosa) + Nevertebrate Lycaena dispar Anexa 3, Anexa 4A,B + Nevertebrate porumbacul stejarului (Marumba quercus) Habitate naturale Pe terenurile solicitate în vederea realizării unor obiective de investiţii se află următoarele tipuri de habitate: - comunităţi ruderale, pentru curţi-construcţii, reabilitarea şi modernizarea drumurilor, pozarea de reţele de gaze, apă şi canalizare, puncte de gospodărie comunală, gospodărie de apă şi foraje, staţie de epurare şi conductei de evacuarea a efluentului, - agricole, pentru realizarea staţiilor de reglare măsură predare gaze, reţelelor de gaze, de apă şi canalizare din extravilan, drumuri, curţi-construcţii, 56 / 192

57 - galerii ripariene şi tufărişuri - nu se regăsesc în intravilanul existent. Pentru intravilanul propus se regăsesc în locuri cu umezeală ridicată din albia majoră a râului, pe malul bălţii, iazurilor şi văilor părăsite de ape, respectiv în zona de terasă; - vegetaţie lemnoasă în lungul râurilor zăvoaie. Acest habitat nu este vizat pentru extinderea intravilanului. - plaje cu nisip riverane din lunca râului. - iazuri şi ape stătătoare oligotrofe. Acest tip de habitat reprezentat de ape stătătoare nu este vizat pentru extinderea intravilanului; va rămâne în extravilan. Alte tipuri de habitate naturale existente pe teritoriul administrativ: - păduri de foioase. Pe teritoriul administrativ au fost cartate suprafeţe de habitate naturale de interes comunitar existente în cadrul sitului ROSCI0259 Valea Călmăţuiului. Situri Natura Arii naturale protejate (vezi Figura ) Pe o parte din teritoriul administrativ se află siturile Natura 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. Distanţa de la intravilanele satelor până la aceste situri este, conform Memoriului General, de circa 19 m. Fig Delimitarea intravilanului existent şi siturile NATURA 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. ( 57 / 192

58 1. ROSCI0259 Valea Călmăţuiului declarat prin Ordinul MMDD nr /2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În suprafaţă de ha situl aparţine judeţelor Buzău şi Brăila. A fost declarat pentru habitatele din lunca râului Călmăţui nominalizate în Directiva 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de habitate, a celor care necesită o protecţie strictă şi a celor a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management. Situl se întinde pe raza următoarelor localităţi din judeţ: C.A. Rosetti (2 %), Cilibia (12 %), Costeşti (9 %), Gălbinaşi (2 %), Gherăseni (13 %), Largu (18 %), Luciu (37 %), Ruşeţu (11 %), Smeeni (16 %), Ţinteşti (6 %). Corespunzator cotei procentuale sunt localizate pe teritoriului administrativ al comunei 754,71 ha din lunca râului, care cuprind părţi continui din Câmpia Buzău Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, părţi discontinui din albia majoră a râului, izvoare, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră. Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului Latitudine Longitudine Suprafaţă Altitudine [m] [ha] minim maxim mediu Tabel Coordonatele sitului Regiune biogeografică N 45 o 0 24 E 27 o , Continentală, stepică Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte se pot urmări în Tabelul Tabel Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. rel. Conserv. Global 1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 90 A A B A 1 B B B B Cod 1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice Este un habitat specific bio-regiunilor continental, panonic, pontic şi stepic. Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajişti sărăturate umede, şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, care sunt influenţate în mare măsură de un climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul verii. Plantele caracteristice acestui tip de habitat sunt Artemisia santonicum (pelin), speciile de ghirin Suaeda corniculata si S. Panonica, Artemisia santonicum (pelin), Lepidium crassifolium (hrean salbatic), Puccinellia peisonis (iarba de sărătură), Aster tripolium (albastrica), Salicornia prostata (brânca), Camphorosma annua (peliniţă), Plantago tenuiflora (patlagina), Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis. 58 / 192

59 Specii si subspecii de animale caracteristice acestui tip de habitat sunt: Moluşte - Helicopsis striata austriaca, Insecte - Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar, Mamifere - Microtus oeconomus meheleyi, popândaul (Spermophillus citellus), Păsări - buhaiul de balta (Botaurus stellaris), lopătarul (Platalea leucorodia), creştet cenusiu (Porzana parva), stârcul pitic (Ixbrychus minutus), privighetoarea de baltă (Acrocephalus melanopogon), raţa roşie (Aythya nyroca), stârcul purpuriu (Ardea purpurea), piţigoiul de stuf (Panurus biarmicus). Asociaţiile vegetale: Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939; Aeluropo- Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto- Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum (Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzonero mucronatae-leuzeetum salinae Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini palustris-asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici- Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii- Puccinellietum convolutae Ştefan et al (inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy Reprezentativitate: A (excelentă), Suprafaţa relativă: A: 100 % p > 15 %, Stadiu de conservare: Bună, Evaluare Globală: valoare A (excelentă). Cod 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este reprezentat de acele cursuri de apă de la nivelul câmpiilor până la nivelul munţilor unde există vegetaţie submersă sau plutitoare din categoria Ranunculion fluitans şi Callitricho-Batrachion (în perioada de vară, cu niveluri scăzute ale apei sau cu muşchi acvatici). Plantele caracteristice acestui tip de habitat sunt Ranunculus saniculifolius, Ranunculus trichophyllus, Ranunculus fluitans, Ranunculus peltatus, Ranunculus penicillatus (ssp. penicillatus), Ranunculus penicillatus (ssp. pseudofluitantis), Ranunculus aquatilis, speciile de 59 / 192

60 peniţă (Myriophyllum sp.), speciile genului Callitriche sp., Sium erectum, Zanichellia palustris, speciile genului Potamogeton, muşchiul Fontinalis antipyretica. Uneori, acest tip de habitat se află în amestec cu vegetaţia de mal dominată de Butomus umbellatus. Asociaţiile vegetale: Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Gehu 1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu Reprezentativitate: Bună, Suprafaţa relativă: B: 15 % p > 2 %, Stadiu de conservare: Bună, Evaluare Globală: valoare Bună. Specii de mamifere enumerate si în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul Tabel Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Spermophilus citellus (popândău) Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global P C B C B - popândău (Citellus (Spermophilus) citellus) (EN ameninţată) Habitatul speciei îl reprezintă zonele deschise de stepă şi terenuri înierbate, islazuri, pajişti, terenuri cultivate, îndeosebi cu plante furajere perene, grădini, până la liziera pădurii, râpe, diguri, marginea drumurilor de ţară, pe terenuri bine drenate, unde îşi pot săpa galeriile. Evită terenurile cultivate intensiv. Este un animal social, trăieşte în colonii, fiecare individ având galeria proprie. Hrana. Consumă atât hrană vegetală cât şi animală, vegetalele predominând prin volumul mare, fiind consumate părţile verzi ale plantelor (rădăcini, tulpini, muguri), seminţe şi rădăcini. Ameninţări: principalele ameninţări pentru această specie sunt conversia habitatelor de stepă/păşuni în terenuri cultivate, dar şi împăduririle, abandonarea păşunilor şi transformarea terenurilor în suprafeţe cu iarbă înaltă sau tufărişuri. Specia a fost considerată un dăunător periculos pentru culturile agricole, precum şi un rezervor de patogeni şi a fost combătut ca atare câteva decenii, ceea ce a dus la declinul populaţiei. Unele practici în combaterea popândăilor mai sunt folosite şi astăzi, ca de exemplu otrăvirea sau inundarea galeriilor. Reprezentativitate: C - semnificativă, Suprafaţa relativă: B: 15 % p > 2 %, Stadiu de conservare: C perspective moderate sau nefavorabile, Evaluare Globală: valoare Bună. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul Cod Specie Tabel Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global 1188 Bombina bombina P C B C B Emys orbicularis P C B C B - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roşie), (EN ameninţată) specie diurnă, predominant acvatică, strict protejată, nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A. 60 / 192

61 Habitat: zonele umede, înmlăştinite, de la 0 m până la aproape 400 m altitudine. Nu pãrãseşte bãlţile nici când acestea seacã, supravieţuind îngropatã în mâl. Hrana: insecte, terestre şi acvatice, viermi, moluşte mici. Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice. Reprezentativitate: C - semnificativă, Suprafaţa relativă: B: 15 % p > 2 %, Stadiu de conservare: C perspective moderate sau nefavorabile, Evaluare Globală: valoare Bună. - Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă), (CR specie critic periclitată) specie semi-acvatică, strict protejată, nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A. Habitat: zone umede naturale, mlaştini, cu malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogată, greu de strabatut de alte animale şi înconjurate parţial de pădure. Se pot întâlmi ocazional la distante de m de apă. Ierneaza pe fundul apelor, de la sfarsitul toamnei si pana la inceputul lunii aprilie. La finele lunii mai sau inceputul lunii iunie, femela depune 3-16 oua de marimea oului de porumbel, in regiunile inundabile, se urca uneori in salcii si depune ouale in pamantul afanat din scorburi, dar obisnuit pe mal, nu departe de luciul apei, dar distante de maxim 150 de metri de apă. Hrana: crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele componente vegetale. Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice. Reprezentativitate: C - semnificativă, Suprafaţa relativă: B: 15 % p > 2 %, Stadiu de conservare: C perspective moderate sau nefavorabile, Evaluare Globală: valoare Bună Specii de peşti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 1.4. Tabel 1.4. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie 1149 Cobitis taenia (zvârluga) Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global P P C C C C - Cobitis taenia (Zvârlugă), (EN ameninţată) specie nocturnă, bentonică, nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3. Habitat: ape statatoare sau lin curgatoare, lagune, lacuri şi estuare cu substrat moale, funduri mâloase sau nisipoase. Icrele le depune în ape puţin adânci, cu vegetaţie densă. Hrana: materiale organice bentonice, larve de insecte, râme, viermi, icrele altor peşti. Specia este ameninţată de pierderea habitatului prin extractia de agregate din râu, de poluarea apei, nisipului, îndiguirea cursurilor de apă. Reprezentativitate: C - semnificativă, Suprafaţa relativă: C: 2 % p > 0 %, Stadiu de conservare: C perspective moderate sau nefavorabile, Evaluare Globală: valoare Considerabilă. 61 / 192

62 Specii de nevertebrate enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul Cod Specie Tabel Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj 1060 Lycaena dispar P D Sit Pop Conserv Izolare Global - Lycaena dispar (fam. Lycaenidae) (EN ameninţată). Habitat: Se întâlneşte în turbãrii, pajişti umede, păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi, precum şi bancuri de nisip, de la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m). Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex. Ameninţări: reducerea zonelor cu măcriş (Rumex), desecarea bălţilor şi mlaştinilor, activităţi agricole pe malurile apelor. Alte specii importante de floră şi faună sunt prezentate în Tabelul Tabel Categorie Specii Populaţie Motiv OUG 57/2007 Plante Artemisia santonicum (pelin) P 3) C b) Plante Aster tripolium (albăstrică / vădanic) C 1) C Plante Camphorosma annua (peliniţă) P C Plante Cyperus pannonicus P A Plante Juncus gerardi (pipirig) P C Plante Puccinellia distans (iarbă de sărătură) P C Plante Scorzonera parviflora (lăptiucă) P A Plante Spergularia marina C A Plante Suaeda maritima (sărcica) P A Plante Trifolium fragiferum (trifoi) C A Plante Triglochin maritima (iarba şerpilor) P C Plante Triglochin palustris (brocăriţă) P A S-au utilizat următoarele notări: 1) (C) Specie comună, a) (A) Lista roşie de date naţionale 2) (R) Specie rară, 3) (P) Specie prezentă b) (C) Convenţii internaţionale c) (D) Alte motive Caracteristica generală a sitului: Situl este alcătuit din clase de habitate (conform Formularului standard) din Tabelul Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate 1. N , 212, 213 Culturi (teren arabil) 2. N Păşuni 3. N , 243 Alte terenuri arabile Tabel Alte caracteristici ale sitului: Soluri moderat sărăturate, cu exces de umiditate, terenuri plane. Specii edificatoare: Plantago maritima, Camphorosma annua, Scorzonera laciniata dar si rare precum Chartolepis glatifolia. 62 / 192

63 Calitate şi importanţă: Speciile de plante Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera pârviflora, Peucedanum latifolium au o valoare conservativă mare. Exista o suprafata razleaţă de 1-2 ha unde este prezentă specia Marsilea quadrifolia. Vulnerabilitate: Pasunatul poate duce la arderea sau desţelenirea suprafeţei pentru eliminarea speciilor existente si inlocuirea lor cu altele. Desemnarea sitului: Nu exista statut de protectie. Tip de proprietate: Terenurile din judeţul Buzau apartin primariilor din comunele Costesti, Gheraseni, Smeeni, Luciu, Largu si Rusetu in proportie de peste 90 % si o mica parte sunt suprafete proprietate privata particulară. Managementul sitului. Organismul responsabil pentru managementul sitului: Majoritatea suprafetelor sunt utilizate de conunitatea locala ca islazuri comunale iar responsabilitatea administrarii lor este a primariilor din zona. Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management. 2. ROSPA0145 Valea Călăţuiului (vezi Fig ), declarată prin Hotărârea nr. 971/2011 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr /2007 declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Situl se întinde pe raza următoarelor localităţi din judeţ: C.A. Rosetti (2 %), Cilibia (12 %), Costeşti (7 %), Gălbinaşi (2 %), Gherăseni (13 %), Largu (21 %), Luciu (43 %), Ruşeţu (10 %), Smeeni (16 %), Ţinteşti (6 %). Fig ROSPA0145 Valea Călmăţuiului Corespunzator cotei procentuale sunt localizate pe teritoriului administrativ al comunei 880,5 ha din lunca râului, care cuprind părţi continui din Câmpia Buzău Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, albia majoră a râului, izvoare, iazuri şi balta Largu, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră. Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului / 192

64 Latitudine Longitudine Suprafaţă Altitudine [m] [ha] minim maxim mediu Tabel 3.1. Coordonatele sitului Regiune biogeografică N 45 o 0 26 E 27 o Continentală, stepică Specii de păsări din sit enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE sunt prezentate în Tabelul 3.2. Cod Specie A133 Burhinus oedicnemus Tabel 3.2. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop A031 Ciconia ciconia i A135 pratincola Glareola A131 Himantopus himantopus A132 Recurvirostra avosetta A151 pugnax Philomachus - Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) Conserv Izolare Global p B B C B C B C B p B B C B > 30 p B B C B p B B C B i C B C B Habitat: ținuturi pietroase, nisipoase și terenuri arabile cu vegetație stepică. Cuibarește la sol pe islazuri, pășuni cu copaci izolați sau tufișuri, terenuri agricole. Depune 2-3 ouă pe sol acoperit cu iarbă, ascunse în vegetaţie, pe care le cloceşte. Hrana: insecte şi alte nevertebrate, şopârle, ocazional mici păsări. - Barza albă (Ciconia ciconia). Habitat. Sate şi periferiile unor oraşe, în ţinuturile joase, rară în unele depresiuni intramontane, până la altitudinea de 800 m. Condiţia prezenţei perechilor clocitoare este existenţa în apropierea cuiburilor a unor habitate convenabile de hrănire (pajişti umede, smârcuri, mlaştini). În prezent, majoritatea cuiburilor de berze albe sunt construite pe stâlpi ai reţelelor electrice, în localităţi, tot mai puţine cuiburi fiind amplasate pe construcţii (case, hornuri, grajduri, turnurile bisericilor). Datorită asanării zonelor umede şi a climatului secetos din ultimii ani, berzele s-au orientat spre zonele mai umede din ţinuturile submontane şi depresionare, lunci de râuri, vecinătăţi ale lacurilor de baraj. În prezent, berzele se întâlnesc mai des hrănindu-se pe câmpurile agricole, mirişti şi pârloage, păşuni, departe de orice apă, in general unde exista umiditate; pasind cumpanit in apele putin adanci sau pe solul pajistilor, de unde culeg mici vertrebrate si artropode. Ameninţări. Drenarea şi asanarea unor întinse zone umede, colectivizarea agriculturii în trecut, respectiv înlocuirea practicilor agricole tradiţionale prin metode care au determinat uniformizarea peisajului şi au dus la scăderea biodiversităţii. De asemenea modernizarea satelor, în mod special folosirea altor materiale pentru acoperişuri care nu permit construirea cuiburilor pe case, extinderea reţelelor electrice de înaltă tensiune (pericol de coliziune), utilizarea insecticidelor şi rodenticidelor în practica agricolă, au repercusiuni îndeosebi asupra puilor. 64 / 192

65 - Glareola pratincola (ciovlică ruginie) Habitat: Cuibăreşte în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Hrana: insecte pe care le prinde din zbor. - Himantopus himantopus (piciorong) Habitat: Specie adaptata climatului temperat, dar poate fi întânit şi în zone cu vegetaţie de stepă şi deşert. Tolereaza bine vântul puternic. Preferă zonele de şes, apele puţin adânci, stătătoare sau lin curgătoare cu productivitate mare, bogate în nevertebrate. Habitatele preferate sunt lagunele, mlaştinile, deltele, estuarele, eleşteele, terenurile irigate (de ex. de orez), locuri saraturate, etc. Este oaspete de vara. Sistem terestru de cuibărit şi lacustru pentru alimentaţie Hrana: nevertebrate, crustacee, musculiţe, gândaci, moluşte, viermi, larve de insecte, păianjeni. - Recurvirostra avosetta (Cioc întors) Habitat: zone umede cu ape salmastre, bancuri de nisip sau peitriș din ținuturi din ținuturile stepice, calde și uscate, intercalate cu pajiști umede; prezent și la altitudini mai mari. Eleșteee cu ape puțin adânci cu vegetație naturală, lagune, lacuri de sărătură, terenuri mlăștinoase. Hrana: nevertebrate mici acvatice (insecte, viermi, crustacee) - Philomachus pugnax (Bătăuş) Habitat: zone umede, mlaștini, pajiști umede și terenuri agricole din apropierea lacurilor, câmpuri de orez de la munte, deal și șes. Cuibărește în mlaștinilele și bălțile cu vegetație scundă, pajiști umede din apropierea lacurilor. Hrana: insecte, grăunțe (orez, porumb) Specii de păsări cu migraţie regulată din sit nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE sunt prezentate în Tabelul 3.3. A435 isabellina Tabel 3.3. Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE Cod Specie Oenathe Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop A056 Anas clypeata i A160 arquata Numenius Conserv Izolare Global > 3 p C B B B C B C B i C B C B A156 Limosa limosa p A B B B A048 tadorna Tadorna p A B B B - Oenathe isabellina (pietrar rasaritean), Specie nominalizată de Legea 13/1993 Convenția de la Berna (LC) Habitat: în zona grohotișurilor, în vecinătatea pajiștilor și pășunilor, prundișurilor și stâncilor, ocupând și cuiburi de iepure. Hrana: insecte. 65 / 192

66 - Anas clypeata (raţa lingurar) Specie nominalizată de Anexa 5 E din OU 57/2007 şi Legea 13/1993 Convenția de la Berna (LC) Habitat: zone umede de apă dulce de mică adâncime, mărginite de stufărişuri sau vegetaţie emergentă, cu maluri nămoloase, bogate în nevertebrate planctonice, limitate de păşuni, mlaştini, acumulări lacustre mărginite de pajişti bogate, canale, orezării, iazuri. Sistem terestru de cuibărit şi lacustru pentru alimentaţie. Cuibăreşte terestru, aproape de apă, pe terenuri acoperite de iarbă, sau sub tufărişuri, fâneţe sau pajişti Hrana: nevertebrate, crustacee, musculiţe, gândaci, moluşte, viermi, larve de insecte (tricoptera, odonata, lepidoptere, coleoptera), nimfe, păianjeni, icre de amfibieni, pesti, părţi vegetale submerse. - Numenius arquata (culic mare) Habitat: zone umede cu ape salmastre din ținuturi din ținuturile stepice, calde și uscate, intercalate cu pajiști umede. Cuibul este într-o adâncitură a solului, căptuşit cu iarbă uscată. Hrana: nevertebrate mici acvatice sau terestre (insecte, viermi, crustacee) - Limosa limosa (sitar de mal) Habitat: zone umede cu pajişti în apropierea lacurilor cu maluri înnoroiate, mlaştini.. Hrana: viermi, moluste, crustacee, insecte și larvele acestora, ca si diferite seminte pe care le cauta in malul de pe fundul apei. - Tadorna tadorna (călifar alb) Habitat: zone umede de apă dulce de mică adâncime, ape lin curgătoare bogate în nevertebrate planctonice, canale, mlaştini, acumulări lacustre, iazuri. Cuibăreşte în locuri izolate si bine protejate, în găuri de pământ sau în vizuinile părăsite ale diferitelor mamifere, de obicei ale vulpilor, pe malurile abrupte ale lacurilor, mai rar scorburi de copaci bătrâni,. Hrana: nevertebrate mici acvatice sau terestre (insecte, viermi, crustacee) Caracteristica generală a sitului: Situl este alcătuit din categoriile de habitate din Tabelul 3.4. Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate 1. N , 512 Râuri, lacuri 2. N , 212, 213 Culturi (teren arabil) 3. N Păşuni 4. N , 243 Alte terenuri arabile Tabel 3.4. Alte caracteristici ale sitului: Limitele sitului cuprind pajiştile sărăturate şi zonele umede de pe Valea Călmăţuiului dintre şoseaua ce leagă localităţile Spătaru şi Costeşti, la vest, şi Însurăţei, la est. Situl se suprapune, în general, peste ROSCI0259 Valea Călmăţuiului. Calitate şi importanţă: Valea Călmăţuiului este una dintre cele mai întinse suprafeţe de sărătură din România şi prezintă o importanţă ornitologică deosebită pentru urmatoarele specii de pasari: Glareola pratincola, Burhinus oedicnemus şi Recurvirostra avosetta. Situl este folosit de un număr mare de exemplare de Ciconia ciconia şi speciile limicole în timpul migraţiei. Reprezintă o importanţă zonă de cuibărit, hrănire şi odihnă pentru Tadorna tadorna. Recent a fost semnalat în zonă cuibăritul speciei 66 / 192

67 Oenathe isabellina.. Vulnerabilitate: Zonele de sărătură, bălţile şi zonele mlăştinoase din perimetrul sitului trebuie menţinute ca atare deoarece acestea reprezintă habitate importante pentru majoritatea speciilor calificate ale acestui sit. Desemnarea sitului: -. Tip de proprietate: -. Managementul sitului: Nu există structură de administrare. Planuri de management ale sitului: Nu există Plan de management. Rezervaţii naturale, monumente ale naturii Pe teritoriul administrativ nu se află rezervaţii naturale sau monumente ale naturii. Parcuri naţionale, parcuri naturale şi rezervaţii ale biosferei Nu este cazul judetului Buzau, prin urmare nici al comunei. Situri Ramsar Nu este cazul. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Impactul asupra biodversitatii se datorează: - activităţilor antropice, - situatiilor de risc natural cum ar fi seceta, deficitul/excesul de umiditate, alunecări de teren, eroziuni de mal, inundatii, tornade, cutremure, trăsnete, incendii de origine naturală, atacul de dăunători. În Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010 nu sunt consemnate prezenta activităţilor cu impact negativ asupra sit-urilor. Activităţile şi consecinţele acestora asupra sitului ROSCI0259 Valea Călmăţuiului sunt grupate în două categorii: - activităţi în interiorul sitului şi influenţa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul Tabel Cod Activitate Intensitate [%] Influenţă 140 Păşunatul B Incendiere A Depozitarea deseurilor menajere A Depozitarea de materiale inerte (nereactive) B Eutrofizare A activităţi în jurul sitului şi influenţa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul / 192

68 Tabel Cod Activitate Intensitate [%] Influenţă 101 Modificarea practicilor de cultivare B Utilizarea de pesticide A Restructurarea deţinerii terenului agricol B 20 - Starea pădurilor Pe teritoriul administrativ al comunei pădurea şi vegetaţia forestieră ocupă o suprafaţă de 476,00 ha (11,35 %), din care 0,00 ha în intravilan, sub media pe întreg judeţul Buzău (circa 16,50 %) Radioactivitatea În comuna nu sunt surse radioactive şi nu se desfăşoară activităţi cu asemenea surse. Nu au fost realizate determinări ale nivelului de radioactivitate pe raza comunei. Cea mai apropiată localitate în care se realizează supravegherea radioactivităţii este municipiul Buzău. În anul 2010 s-au efectuat măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu (aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă potabilă, apă râu Buzău, apă foraj Buzău, sol şi vegetaţie), calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Valorile măsurate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare. Comparativ cu anul 2009, valorile măsurate au fost apropiate ca ordin de mărime Zgomotul Principalele surse cauzatoare de zgomot sunt: traficul rutier, şantierele de construcţii, piaţa agroalimentară, obiectivele comerciale, fermele, obiective de tip industriale (gatere) şi în anumite cazuri unele zone de agrement. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează populaţia. Ponderea cea mai mare în zgomotul o deţine transportul rutier pe drumurile judeţene. În cursul anului 2010 nu s-a determinat nivelul de zgomot in comună, nu au fost solicitări sau reclamatii din partea persoanelor fizice sau juridice, comuna nefiind inclusă în programul de monitorizare realizat de APM Buzău Sănătate umană Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de : - calitatea aerului citadin, - alimentarea cu apă potabilă, - colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură, - zgomotul, - habitatul condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, animale fără stăpân, lipsa locurilor de parcare, etc.), - calitatea serviciilor oferite populaţiei. 68 / 192

69 Activităţile care se desfăşoară pe suprafaţa de teren care a generat PUG nu au un impact asupra stării de confort si sănătate al populatiei, comuna, care nu este o zonă generatoare de factori perturbatori, nu este evidentiata in Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul Peisajul Comuna se situează într-o zona dominant agricolă de resurse naturale din Câmpia Română. Face parte din salba de comune înşiruite de-a lungul râului Călmăţui, de la izvoare până la vărsarea în Dunăre. Peisajul natural este marcat de Câmpia Română care este un tip de peisaj deschis, caracterizat printr-o comunitate de erbacee, majoritatea perene, precum şi prin sporidicitatea arborilor, arbuştilor, tufelor, prin temperaturi extrem de diferite, umiditate redusă şi vânturi frecvente şi intense. Specificul localităţilor rurale din zona de câmpie constă în combinaţia armonioasă a zonei cu funcţiunea de locuinţe cu zona de producţie agricolă spre forma de fermă vegetală cu circuit închis. Localităţile cu specific preponderent agrar sunt alcătuite din gospodării cu activităţi diverse de producţie legumicolă, creşterea animalelor, mica producţie industrială, cu suprafeţe între mp şi mp. Peisajul este de tip rural, caracterizat printr-o slabă densitate a populaţiei Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii PUG In situatia neimplementarii planului de urbanism propus, respectiv cazul alternativei 0, se pot face unele aprecieri în ceea ce priveste implicatiile asupra evolutiei probabile a mediului din zona pe mai departe. In Tabelul sunt prezentate aspectele relevante din alternativa 0 - situatia existentă, propunerile PUG si evolutia in cazul neimplementarii acestor propuneri. Din analiza alternativei 0 se poate deduce că neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism General al comunei nu creeaza premise pentru o dezvoltare urbană modernă, se vor menţine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active fapt care va crea nemultumire in randul populatiei. In situatia neimplementarii PUG cu obiectivele pe care le propune evolutia comunei, sub aspectul calitatii mediului in cea mai fericita situatie, in lipsa accidentelor ecologice si/sau implementarii proiectului eligibil privind realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare, poate fi similara cu starea actuala a mediului. In cazul deversarii apelor uzate de tip menajer, direct pe sol, datorat nefinanţării proiectului eligibil privind realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare, s-ar putea inregistra o inrautatire a calitatii mediului, factorul de mediu apă fiind un vector atât pentru factorul de mediu sol cât şi pentru biodiversitate si sanatate umana. 69 / 192

70 Factor de mediu Aspect identificat 1. Apa Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. În satul Largu există o gospodărie de apă care este o investiţie nefinalizată. Pentru populaţia comunei sursa de apa potabilă o constituie pânza freatică de mică adâncime accesată din fântâni. In perioada secetoasa o mare parte din fântâni seaca. Apele menajere sunt gestionate la nivel de gospodărie. Propunere PUG 1. Realizarea unui sistem de alimentare cu apă: - reabilitarea sursei de apă şi gospodăriei de apă, prin realizarea: - sursei de apă alcătuită din 3 foraje (2 foraje existente şi 1 foraj nou cu adâncimea de 55 m), - realizarea unei conducte de aducţiune în lungime de ~ 515 m, - modernizarea gospodarie de apă compusă din: - rezervor de apă cu capacitatea de 200 mc cuplat cu camera vanelor, - staţie de clorinare şi staţie de pompare, - reţele de distribuţie în lungime totală de ~ m pentru alimentarea consumatorilor din ambele sate. Pe conductele de distribuţie, se vor monta cămine de vane, hidranţi subterani de incendiu şi cismele stradale; - instituirea zonelor de protectie pentru sursele de apa și gospodăria de apă. 2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate: - realizarea unei reţele de canalizare care să deservească ambele sate şi care va funcţiona parţial gravitaţional şi parţial forţat, format din: - reţele de canalizare a apelor menajere, - 3 statii de pompare, - statie de epurare care va fi amplasată pe malul drept al râului, în satul Largu; va avea în compunere: - cămin de admisie by pass şi preaplin - staţie de pompare ape uzate şi bazin omogenizare - modul epurare mecano-biologică - cămin de măsură debite şi prelevare probe - bazin namol - instalaţie de deshidratare namol - platforma depozitare saci namol - container personal intreţinere - colector de evacuare ape epurate în emisar Tabel Efecte in cazul neimplementarii propunerii Pe timp secetos: - nivelul apei freatice scade, - creşte gradul de mineralizare datorită schimbului de ioni, - cresc concentraţiile de impurificatori în apa freatică, - local se vor întâlni cazuri de nepotabilitate. Vor apărea şi se vor extinde cazurile de nepotabilitate a apei din fântâni la gospodăriile care vor continua să folosească apa de fântână. Deversarea în continuare de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă sau pe sol va contribui la poluarea apelor de suprafaţă şi la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice, va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare a apelor de suprafata, şi va polua apele freatice de mică adâncime care constiuie sursa de apă pentru gospodăriile care nu se vor racorda. 70 / 192

71 Factor de mediu Aspect identificat 2. Aer Nu sunt surse antropice majore de poluare a aerului. Au fost amenajate puncte de colectare a deşeurilor în ambele sate. La nivel de gospodărie se compostează reziduurile zootehnice. Ferma agricolă din nord-estul satului Largu s-a desfiinţat Propunere PUG Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor contribui la calitatea aerului: 1. Inlocuirea combustibililor solizi cu gaze naturale in cazul incalzirii locuintelor prin implementarea alimentarii cu gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Largu, se propune a se realiza din conductele de transport gaze înaltă presiune Φ12 şi Φ16 Moisica-Jugureanu-Slobozia (cuplarea se va realiza la ambele conducte) din staţia de reglare măsurare predare (S.R.M.P.) amplasată pe teritoriul comunei Ruşeţu. S.R.M.P. RUŞETU a fost dimensionată să poată alimenta cu gaze naturale cele 3 comune şi anume Ruşetu, Largu şi Luciu. De la S.R.M.P, prin intermediul unei conducte de racord medie presiune Dn 150 mm respectiv Dn 200 mm sunt alimentate cele două staţii de sector SRM 1 - Scărlăteşti şi SRM 2 Largu, cât şi com. Luciu. Staţiile sunt amplasate la intrarea în localitatea Largu respectiv localitatea Scărlăteşti, pe terenuri libere de orice utilităţi aparţinând primăriei. Pentru introducerea gazelor în cele două sate ale comunei, Largu şi Scărlăteşti, sunt necesare următoarele lucrări: - conductă de repartiţie inalta presiune Dn * L = 150 mm * 4 km, respectiv Dn * L = 200 mm * 3 km, din oșel, pentru presiuni de până la 6 bar, - 2 staţii de reglare şi măsurare de sector (SRMS), - conducte de distribuţie (redusă presiune) executate din PEID pentru presiune de până la 4 bar Dn mm, L = 12 km care se vor executa practic pe toate drumurile şi uliţele satelor compomente ale comunei în montaj îngropat. 2. Ferma agricolă, 3. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. 4. Instituirea de zone de protecţie conform Ordinului MSP 1028 / 2004 care stabileşte distanţele de protecţie sanitară. Tabel (continuare) Efecte in cazul neimplementarii propunerii Consumul de combustibili solizi necesar încălzirii va determina defrişări / tăieri ilegale, reducerea suprafeţelor ocupate de de vegetaţie forestieră şi schimbarea tipurilor de asociaţii vegetale. Consumul de combustibili traditionali şi gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere si biodegradabile creează disconfort olfactiv şi determină emisii de pulberi în suspensie şi gaze cu efect de seră. Relaţiile de comunicare cu alte comune se vor restrânge. 71 / 192

72 Factor de mediu 3. Schimbari climatice Aspect identificat Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal 4. Zgomot Nu a fost determinat nivelul de zgomot in comună, nu au fost solicitări din partea persoanelor fizice sau juridice, comuna nu este inclusă în programul de monitorizare realizat de APM. Ponderea cea mai mare în zgomotul ambiant poate să o deţină traficul rutier. 5. Sol Apa menajeră se evacuează la nivelul solului / subsolului. Platformele de deseuri neconforme au fost închise, terenurile au fost ecologizate. S-au infiintat 5 platforme de pre-colectare a deşeurilor de tip menajer. S-a concesionat serviciul de salubritate. Deşeurile de construcţii se gestionează la nivelul comunei. Ferma agricolă din nord-estul satului Largu s-a desfiinţat. Se aplică solutia de compostare locala a deseurilor în gospodarii sau loturi din extravilan care constă în compostarea deseurilor verzi de gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie impreuna cu dejectiile solide de la animale. Nu se fac propuneri Propunere PUG Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor contribui la reducerea nivelului de zgomot existent: 1. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. 2. Amenajări peisagistice şi perdele de aliniament de-a lungul drumurilor carosabile, 3. Instituirea de zone de protecţie conform Ordinului MSP 1028 / Includerea comunei în Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor : - concesionarea serviciului de salubritate, - transportul deşeurilor la staţia de transfer Pogoanele sau depozitul ecologic de la Gălbinaşi, - solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile. - reducerea cantităţilor de cenuşă din deşeurile menajere ca urmare a înlocuirii combustibililor solizi cu gaze naturale va determina reducerea cantităţilor de deşeuri ridicate de la populaţie. - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile, - în incinta unei viitoare statii de epurare se va realiza un centru pentru colectarea si depozitarea temporară a cadavrelor de animale, care va fi dotat cu camere frigorifice, până la preluarea de către PROTAN, - gestionarea corespunzatoare a nămolului deshidratat rezultat de la statia de epurare care se poate folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM şi respectarea prevederilor Ordinului MMGA 708/2004. Tabel (continuare) Efecte in cazul neimplementarii propunerii Nu sunt efecte Traficul rutier de tranzit, ca urmare a dezvoltării socioeconomice a comunei şi intensificării contactelor bilaterale, va determina disconfort prin cresterea nivelului de zgomot şi de pulberi în suspensie. Extinderea platformelor de depozitare neconforme a deşeurilor şi apariţia de noi zone insalubre. Descompunerea necontrolată a deşeurilor biodegradabile determină emisii de gaze cu efact de seră şi degradarea solului, pânzei freatice şi apelor de suprafaţă. Efectelele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate se fac simtite indirect prin cei trei factori de mediu apa, aer si sol, asupra cărora impactul depozitarii neconforme cu legislatia in vigoare este semnificativ. 72 / 192

73 Tabel (continuare) Factor de mediu 5. Sol (continuare) Aspect identificat Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate in Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. Degradarea solului datorată situaţiilor de risc natural: secetă, inundatii, exces de umiditate, băltiri, sărăturare, eroziune de mal, eroziune eoliană. Propunere PUG 2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere, 3. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului: - măsuri de combatere a eroziunii solului prin metode agrotehnice; - plantări de arbori în satul Largu, de-a lungul malului. - plantarea de arbori si arbuşti ce va delimita o zona de alianiament spre drumurile carosabile, - educatia ecologica a populatiei in spiritul gestionarii deseurilor. 4. Modernizarea drumurilor şi realizarea de rigole pentru evacuarea apelor meteorice şi curăţarea celor existente, 5. Extinderea sistemelor de irigaţie şi întreţinerea canalelor de desecare, 6. Extinderea zonei de spaţii verzi. 7. Construirea de obiective noi Efecte in cazul neimplementarii propunerii Utilizarea de mari cantităţi de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizanţilor de origine naturală cu efect asupra costurilor de producţie, solului şi apelor. Extinderea zonelor vulnerabile la nitraţi şi menţinerea comunei în lista din Ordinul 1552/2008. Circulaţia rutieră şi pietonală pe drumurile nemodernizate, îndeosebi pe vreme nefavorabilă, împiedică dezvoltarea socială şi economică a comunei. Inundarea străzilor de apele meteorice nepreluate de rigole, canale şi cursuri de apă are repercursiuni asupra fluenţei circulaţiei rutiere şi pietonale, care se va răsfrânge asupra relaţiilor economice şi sociale. Extinderea suprafeţelor afectate de factorii naturali, cu efecte asupra construcţiilor şi infrastructurii. 73 / 192

74 Tabel (continuare) Factor de mediu 6. Sănătate umană Aspect identificat Nu au fost evidenţiate cazuri deosebite de îmbolnăviri datorate acţiunii directe a factorilor de mediu. - Insuficienta extindere a spaţiilor verzi, sport, de recreere şi agrement, având o valoare de 5,49 mp/locuitor, insuficient faţă de prevederile OUG 114/2007, - Fondul locuibil existent este în general bun, dar este învechit şi fără utilităţi, - Nu există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. - Pentru populaţia comunei sursa de apă potabilă o constituie pânza freatică de mică adâncime. In perioada secetoasa o mare parte din fântâni seaca, aparând disfunctionalitati in aprovizionarea cu apa a unor locuitori si a gospodariilor acestora. - Nu există un sistem de colectare şi tratare a apelor menajere; acestea sunt gestionate la nivel de gospodărie, - Circulaţia rutieră şi pietonală se desfăşoară cu dificultate datorită drumurilor care nu sunt modernizate, - Iluminatul stradal nu funcţionează, - Dificultăţi în aprovizionarea cu combustibili - Lipsa unităţilor de producţie pentru ocuparea forţei de muncă disponibile, de servicii publice, a locurilor pentru desfacerea produselor locuitorilor, - Unele clădiri publice sunt deteriorate, - Existenţa unor zone cu risc natural la inundaţii. Propunere PUG - Înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă, - Instalaţie de colectare şi tratare a apelor menajere, - Înfiinţarea de reţele de gaze naturale, - Implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor. - Extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, sport, de recreere şi agrement: - Amenajarea de spaţii de recreere, agrement şi sport pe terenuri libere aparţinând instituţiilor publice şi pe o porţiune a DJ 214A, - Înfiinţarea unui parc, - Plantaţii de aliniament, - Plantări de arbori in partea de nord a satului Largu, - Perdele de protectie în jurul cimitirelor, zonelor de gospodarie comunala, statiei de epurare, - zonă de recreere şi sport la pădurea Movila Lărgeanca (fără a se specifica arealul pe planşa de reglementări). - modernizarea terenului de sport, - Înfiinţarea unui spaţiu de educaţie After school, - Ecologizarea zonei riverane a râului, - Extinderea liniilor telefonice si refacerea acelora care nu prezinta garantie in exploatare, - Extinderea reţelelor edilitare în zonele de locuinţe şi dotări sociale noi, - Îmbunatatirea iluminatului public si extinderea retelei de alimentare cu energie electrica in corelare cu dezvoltarea urbanistica a comunei; - Două noi posturi de transformare în satul Largu şi o reţea de joasa tensiune ce va asigura energie electrica obiectivelor economice şi noilor locuinte ce se vor construi în zonele compacte ale satului; - Instituirea de zone de protecţie conform: - Ordinului MSP 1028 / Ordonanţei Guvernului României nr. 43/, - Ordinului ANRE nr. 4 / 2007, - Legii nr. 310/2004, - Legii MC nr. 422/2001. Efecte in cazul neimplementarii propunerii Confort scazut al locuitorilor. Conditii igenico-sanitare precare vor determina aparitia unor focare de infectii. Utilizarea altor forme de alimentare cu apă în scop potabil decât sistemul centralizat determină creşterea riscului de îmbolnăvire a locuitorilor. Depozitarea necontrolata a deseurilor imprimă un aspect degradant, demoralizator. Accidente cauzate circulaţiei rutiere şi pietonale. Îngreunarea condiţiilor de trafic pe timp nefavorabil. Este posibila inundarea străzilor de apele meteorice nepreluate de rigole. Accidente datorate degradării construcţiilor afectate de inundaţii. Extinderea de locuinţe şi creşterea gradului de poluare în zonele sensibile în lipsa instituirii de zone de siguranţă şi protecţie, de zone sanitare de protecţie. Relaţiile de comunicare cu investitori, societăţi comerciale sau cu alte comune se vor restrânge. Involutie economica si sociala 74 / 192

75 Tabel (continuare) Factor de mediu 6. Sănătate umană (continuare) Aspect identificat - Existenţa unor zone de siguranţă/protecţie faţă de drumuri, lucrări hidrotehnice, reţele de utilităţi (electrică), situri arheologie şi clădiri de patrimoniu cultural. Propunere PUG - Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul: - Reabilitarea drumului judeţean, realizarea de rigole de evacuare a apelor pluviale din zona drumului şi curăţarea celor existente, amenajarea intersecţiilor şi realizarea trotuarelor pietonale pe toată lungimea intravilanului, realizarea de piste pentru biciclete, - Reabilitarea drumurilor comunale prin consolidarea sistemului rutier, asfaltarea integrală sau cel pușin pentru zona de intravilan extinsă, realizarea de şanturi şi rigole de scurgere a apelor pluviale, realizarea de trotuare pietonale în intravilan, montarea de indicatoare de circulaţie şi în mod deosebit indicator pentru orientare, treceri de pietoni, realizarea de marcaje rutiere, piste pentru biciclete, - Reabilitarea reţelei de drumuri interioare prin consolidarea sistemului rutier, asfaltarea integrală, realizarea de şanturi şi rigole de scurgere a apelor pluviale, realizarea de trotuare pietonale în intravilan, montarea de indicatoare de circulaţie şi în mod deosebit indicator pentru orientare, treceri de pietoni, realizarea de marcaje rutiere, - Amenajarea intersecţiei dintre drumurile judeţene, comunale şi locale pentru asigurarea unei minime vizibilităţi, reglementarea priorităţii în limita terenului disponibil; - Extinderea infrastructurii rutiere: - înfiinţarea de drumuri în cadrul zonelor rezidenţiale care se vor dezvolta în ambele sate, - înfiinţarea de drumuri care să deservească noile construcţii edilitare (staţia de epurare), - modernizarea acelor porţiuni de drum comunal - DC 19, DC 25 unde intravilanul se va extinde. - Înfiinţarea de servicii pentru populaţie pentru noi utilităţi: apă, canalizare, salubritate. - Înfiinţarea unei ferme agricole din vestul satului Largu, - Reînfiinţarea fermei piscicole din apropierea bălţii Efecte in cazul neimplementarii propunerii Utilizarea de mari cantităţi de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizanţilor de origine naturală cu efect asupra costurilor de producţie, sănătăţii. Extinderea locuinţelor şi creşterea gradului de poluare în zonele sensibile în lipsa instituirii de zone sanitare de protecţie. Defrişarea terenurilor împădurite şi a vegetaţiei forestiere pentru asigurarea necesarului de lemne. Circulaţia pe drumurile nemodernizate va avea repercursiuni asupra vieţii economice şi sociale. Înmulţirea accidentelor de circulaţie, cu pagube materiale şi victime. Creşterea nivelului de zgomot datorat traficului rutier. Scăderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban. 75 / 192

76 Tabel (continuare) Factor de mediu 7. Riscuri naturale Aspect identificat 1. Existenta unor zone cu risc natural, datorate fenomenelor manifestate ca urmare a asezarii geografice care constau in: - secetă; - inundatii în satul Lunca datorită râului Călmăţui, fiind afectate următoarele obiective [12]: - 12 ha păşune (extravilan), - 6 gospodării, - 12 ha teren arabil, - 1 pod rutier (extravilan), - 2 subtraversări prin dig. - excesul de umiditate datorat variaţiei nivelului freatic de mică adâncime. Se manifestă în zonele cu drenaj deficitar, pe luncă, în crovuri şi cursurile părăsite de apă, de-a lungul digului şi teresamentelor de drum. Băltirile au determinat neamenajarea terenului adiacent suprafeţei care a generat PUG, în sensul rămânerii necultivat, fiind prezente păşunile şi fâneţele, sărăturările, - eroziunea eoliană de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaţie. 2. Existenţa unor lucrări hidrotehnice la limita de intravilan a localităţii Largu ale Apele Romane (ANAR) şi ANIF. Propunere PUG Nu se fac propuneri de obiective. Memoriul General propune o serie de măsuri care constau în: - Reabilitarea si reconsiderarea gradului de aparare al lucrarilor hidrotehnice existente, - Reabilitarea si reconsiderarea gradului de aparare al lucrarilor hidrotehnice existente (canale de desecare): - întreţinerea rigolelor, - întreţinerea canalelor de desecare, - instituirea zonelor de protectie prin Regulament de urbanism. - Lucrari hidroedilitare pentru eliminarea riscurilor naturale: - distanţe minime de construire faţă de malul râului - instituirea zonelor de protectie, - plantări de vegetaţie in lungul văii râului Calmatui, Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor contribui la reducerea riscurilor naturale: 1. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul: - realizarea de rigole de evacuare a apelor pluviale din zona drumurilor. 2. Extinderea zonei de spaţii verzi, plantarea de perdele de protecţie. 4. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului 5. Interdicţia de construire pe unele terenuri. 6. Instituirea de zone de protecţie faţă de lucrările hidrotehnice şi drumuri. Efecte in cazul neimplementarii propunerii Existenta unor zone cu risc natural la posibile inundatii: drumuri degradate sau intrerupte, pierderi materiale in gospodariile populatiei. Dezvoltarea intravilanului în zone cu risc natural ar conduce pe viitor la pagube materiale şi umane. Lipsa măsurilor de protecţie pentru zonele cu risc va determina extinderea suprafetelor degradate. 76 / 192

77 Tabel (continuare) Factor de mediu 8. Conservarea resurselor naturale 9. Patrimoniu cultural Aspect identificat 1. Corpul de apă subterană ROIL06 se află in stare chimică slabă. 2. Apele menajere se evacuează la nivelul solului / subsolului. 3. Lunca râului Călmăţui constituie zonă expusă poluării cu nitraţi. 4. Pentru încălzire şi prepararea hranei se utilizează combustibil solid şi resturi vegetale. 5. Utilizarea de materiale necorespunzatoare, cu coeficienti de transfer termic mare. 6. Pădurea ocupă o suprafaţă redusă, care include şi plantaţii cu salcâm în extravilan. 7. Existenţa unor pajişti şi zone umede incluse în situri NATURA 2000 la limita de intravilan a satelor Largu şi Scărlăteşti. Existenţa unor monumente istorice şi situri arheologice Propunere PUG Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor avea legătură cu starea de conservare a resurselor naturale: 1. Înfiinţarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă. 2. Introducerea de gaze naturale. 3. Înfiinţarea de sisteme de colectare şi tratare a apelor menajere în satele comunei. 4. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de energie electrică: - lucrari de reparatii capitale ale retelelor de alimentare cu energie electrica, - înlocuiri de conducte şi branşamente, - extinderea retelelor. - îmbunătăţirea iluminatului stradal, - comanda automata a conectarii circuitelor aferente iluminatului public. - 2 posturi de transformare în satul Largu. 5. Folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconventionale (solară, eoliană); 6. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului. 7. Eficientizarea energetica prin: - reabilitarea termica a cladirilor; - utilizarea de echipamente noi pentru încălzire termică, 8. Reînfiinţarea fermei piscicole din apropierea bălţii. 9. Încadrarea siturilor NATURA 2000 in planurile de urbanism general al comunei Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege. Efecte in cazul neimplementarii propunerii Mentinerea si chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere in perioada de timp friguros. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestiera. Involutie economica si sociala. Lipsa locurilor de muncă şi diminuarea veniturilor comunei. Pericol de degradare fizica a monumentelor. Schimbarea aspectului cu pierderea valorilor culturale, arhitecturale şi istorice ale acestora. 77 / 192

78 Factor de mediu 10. Biodiversitate. Floră şi faună Aspect identificat Biodiversitatea este specifică ecoregiunii stepa Câmpiei Române. În extravilan se află siturile de importanţă comunitară: - ROSCI0259 Valea Călmăţuiului, - ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. Siturile Natura 2000 nu ocupă suprafaţe de intravilan. Pe teritoriul administrativ nu se află rezervaţii naturale sau monumente ale naturii. 11. Peisaj Conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate comuna se situează într-o zonă: - dominant agricolă de resurse naturale, - unde concentraţia în teritoriu a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional este medie. Peisajul este de tip rural, caracterizat printr-o slabă densitate a populaţiei. Propunere PUG Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor influenţa starea biodiversităţii: 1. Înfiinţarea unei ferme agricole din vestul satului Largu, 2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere în satele comunei, cu evacuarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, care este parte din siturile Natura Realizarea unui sistem de alimentare cu apă. 4. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului. 5. Extinderea intravilanului. 7. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. 8. Includerea comunei în Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor. PUG cuprinde actiuni generale pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate: 1. Instituirea de zone de protecţie şi interdictia de a se construi. 2. Extinderea zonei de spaţii verzi, plantarea de perdele de protecţie. 3. Înfiinţarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă. 4. Înfiinţarea de sisteme de colectare şi tratare a apelor menajere în satele comunei. 5. Includerea comunei în Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor. 6. Modernizarea infrastructurii rutiere pentru fluidizarea traficului, 7. Îmbunatatirea iluminatului public 8. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului. Tabel (continuare) Efecte in cazul neimplementarii propunerii Starea suprafeţelor ocupate de sit-ul NATURA 2000 va rămâne neschimbată. Se va deteriora calitatea apelor de suprafata si subterane cu repercursiuni directe asupra sănătăţii umane şi biodiversităţii, prin consumul de apă, şi indirect, prin contactul unor vectori transmiţători (şoareci, câini, pisici, insecte) cu agenţii patogeni din deşeuri şi ape menajere. Se va inregistra un impact cumulativ important asupra apei râului daca nu se iau măsuri de diminuare a impactului produs de apele menajere şi de gestionarea deşeurilor. Construirea fără un regulament de urbanism reactualizat poate sa duca la aparitia de constructii care nu se vor incadra in peisaj din punct de vedere arhitectural şi/sau vor deteriora construcţiile de patrimoniu sau care să aducă prejudicii patrimoiului natural. Degradarea ireversibilă a clădirilor care afecteaza confortul şi peisajul urban. 78 / 192

79 Tabel (continuare) Factor de mediu 11. Peisaj (continuare) 12. Zonarea teritoriala Aspect identificat Lunca râului Călmăţui este zona protejată pentru conservarea patrimoniului natural prin declararea siturilor NATURA 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. Existenţa în intravilanul satului Largu a unei clădiri de patrimoniu cultural. Existenţa de situri arhitecturale de importanţă naţională în extravilan. Iluminatul stradal nu funcţionează. Existenţa unor clădiri lasate in paragină care afecteaza confortul şi pesisajul urban Lipsa spaţiilor verzi, de recreere şi agrement. Circulaţia rutieră şi pietonală pe drumurile nemodernizate devine impracticabilă pe timp ploios. Intravilanul comunei cuprinde 2 sate. Suprafata totala a intravilanului comunei este de 124,93 ha şi reprezintă 2,9762 % din totalul suprafetei comunei. In PUG se diferenţiază 9 unităţi teritoriale de referinţă. Nu sunt constituite zonele de siguranţă şi de protecţie faţă de reţele, elemente ale gospodăriei comunale şi obiectivelor de patrimoniu. Suprafaţa ocupată de spaţiile verzi nu îndeplineşte condiţiile OUG 114/2007. Propunere PUG Extinderea limitei de intravilan cu 60,80 ha la o suprafaţă de 185,73 ha (4,42916 % din totalul suprafetei de teren administrate). Intravilanul propus va cuprinde 2 sate. Zonificarea generala a aşezarii, ca tip de zone functionale, rămâne neschimbată, cu excepţia înfiinţării unei ferme agricole în sud-vestul localitatii Largu. In zona de locuit s-au facut extinderi pentru functiunea de locuit in unele zone. Modificarea limitei de intravilan in zona de locuit s-a facut in pentru regularizarea intravilanului pe limite de proprietati, si noi propuneri pentru zone de locuit care s-au facut mai mult sa completeze trama deja existenta si care trebuie rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastructurii tehnice, ulterior. Se propun extinderi la nivel de comuna pentru toate tipurile de zone functionale exceptand gospodăria comunală, cimitire. Efecte in cazul neimplementarii propunerii Deteriorarea, distrugerea totală sau parţială a patrimoniului va influenţa negativ aspectul peisagistic. Depozitarea necontrolata a deseurilor imprimă un impact peisagistic negativ. Antrenarea eoliană şi hidraulică a deşeurilor care va accentua un impact peisagistic nefavorabil. Dezvoltare haotică, nerationala, care determină risipă de resurse (pamant). Fara o zonare fuctionala corespunzatoare nu se poate realiza dezvoltarea urbanistica a comunei pentru a asigura necesităţile populatiei. Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (alimentare cu apa, canalizare, gaze, energie, e.t.c.). 79 / 192

80 Tabel (continuare) Factor de mediu 12. Zonarea teritoriala (continuare) 13. Educatia ecologică a populatii Aspect identificat Populatia nu participa la dezbaterea publica privind dezvoltarea urbanistica. Populatia nu cunoaste restrictiile privind zonele protejate. Propunere PUG Propunerea de înfiinţare a unei ferme piscicole nu este materializată pe planşa de reglementări. Interdicţie de construire definitivă pe malul bălţii, pe o fâşie de 30 m. Instituirea de zone de protecţie conform: - Ordinului MSP 1028 / Ordonanţei Guvernului României nr. 43/, - Ordinului ANRE nr. 4 / 2007, - Legii Apelor, - Legii MC nr. 422/ OU 57/ Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru extinderea sau infiintarea de noi servicii. 2. Prin regulamentul de urbanism se introduc zonele de protectie care sunt aduse la cunostiinta populatiei prin certificatele de urbanism. 3. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului: - curăţarea / decolmatarea şanţurilor şi rigolelor, - limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi apelor prin colectarea apelor uzate şi gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reziduurilor zootehnice, - asigurarea managementului deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului, - măsuri de combatere a eroziunii solului prin metode agro-tehnice - plantări de arbori în partea de nord a satului Largu, de-a lungul malului, - plantarea de arbori si arbuşti ce va delimita o zona de alianiament spre drumurile carosabile, - îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor prin utilizarea de materiale de construcţie adecvate, - educatia ecologica a populatiei in spiritul gestionării deseurilor, Efecte in cazul neimplementarii propunerii Lipsa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei, precum şi de implicare a acesteia în luarea deciziilor, va reprezenta un factor important de presiune asupra mediului. Regres economic si social. Deteriorarea stării de sănătate a locuitorilor. Impactul activitatilor antropice este determinat de depozitarea necontrolata a deşeurilor în interiorul sau la periferia localităţilor, perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli, dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implicaţii asupra dezvoltării turismului local. Degradarea factorilor de mediu. 80 / 192

81 Calculul riscului neimplementarii Planului Urbanistic General Prin aplicarea de valori pentru efectul pe care il reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu se poate calcula riscul la care sunt expusi factorii de mediu (nesemnificativ = 0, minor = 1, major = 2, catastrofal = 3). In Tabelul sunt prezentate calcului riscului în cazul neimplementarii PUG. Tabel Calcului riscului neimplementarii PUG Factori de mediu pentru care PUG prevede măsuri EFECTUL nesemnificativ minor major catastrofal Apa Aer Sol Zgomot Sanatatea populatiei Riscuri naturale Schimbari climatice Conservarea resurselor Biodiversitatea Patrimoniu cultural Peisaj Zonarea teritoriala Educatie ecologica X TOTAL În cazul analizat riscul degradarii factorilor de mediu este major, având in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor din PUG ( alternativa 0 ). Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este imperios necesara. X X X X X X X X X X X X 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Alternativa 0 reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG si a fost prezentata pe larg in capitolul 2 al Raportului de mediu şi sintetizat în Tabelul coloana 1. In Tabelul coloana 2 sunt trecute obiectivele specifice PUG, iar in coloana 3 evoluţia mediului ambiant fără implementarea PUG. Starea actuala a mediului, prezentată pe larg in capitolul 2, constituie alternativa 0 si reprezinta starea factorilor de mediu si a sanatatii populatiei din zona in lipsa implementarii PUG. Starea actuala a factorilor de mediu pentru zona PUG este prezentata pe baza datelor publice privind monitorizarea din Raportul privind starea mediului pe anul 2010 realizat de APM Buzău. Terenurile pe care sunt amplasate dotările majore ce fac obiectul PUG sunt terenuri proprietate privată a unităţii administrativ teritoriale, terenuri proprietatea statului sau sunt proprietate personala a unor persoane fizice si juridice. 81 / 192

82 Obiectivele de utilitate publica aflate in administrarea Consiliului Judetean Buzau sunt reprezentate de drumul judetean DJ 214K tronsonul de pe teritoriul comunei. In domeniul public al statului se afla padurile, canalele de irigatii si de desecare, râul Călmăţui pe tronsonul aferent comunei. Retelele majore de gaze si de energie electrica se afla deasemenea in proprietatea publica a statului. In patrimoniul autoritatii publice locale se afla toate drumurile satesti, de exploatare, drumuri comunale DC 19 şi DC 25, forajele de apa, punctele de pre-colectare a deşeurilor, statia de epurare, spatiile verzi si terenul sportiv, scolile, gradinitele, caminul cultural, sediul instituţiilor publice, terenul pe care se va realiza piata agro-alimentara, alte terenuri. Cimitirele si bisericile sunt proprietăţi ale parohiilor. Administratia locala are in pregatire proiectele infrastructurilor de apă şi de canalizare, reţelelor de alimentare cu gaze, de reabilitare si extindere a unitatilor de invatamant si cultura, de creare a spatiilor verzi de sport si agrement, de pietruire a unor drumuri comunale şi de modernizare a drumurilor comunale principale. De asemenea trebuie sa asigure autorizarea rapida a unor proiecte economice locale care ar duce la crearea de noi locuri de muncă. Principalele zone functionale din teritoriile de intravilan existent se pot urmări în Tabelul 3.2. Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul teritorial al intravilanului existent, corectat cu propunerile de reglementare. Zonificarea generala a aşezărilor rămâne neschimbata. In Tabelul 3.3. este prezentat bilantul teritorial propus prin PUG. Memoriul General propune: - reorganizări în localităţile comunei ţinând cont că în general zonele funcţionale au relaţii bine stabilite, tradiţionale cu ansamblul localităţilor învecinate, - introducerea în intravilan a unor terenuri aflate de-a lungul DJ 214A, DC 19 şi DC 25, malurilor râului Călmăţui şi bălţii Largu, sau aflate la limita sudică a localităţilor, - în cadrul zonei funcţionale de locuinţe şi funcţiuni complementare a satelor, care este o zonă cu funcţiunea preponderentă de locuire se menţine şi rolul de funcţiune complementare de producţie unde se păstrează terenuri arabile care constituie rezerve de teren pentru o dezvoltare viitoare a localităţilor. Nr. Crt. ZONE FUNCTIONALE 1 Locuinte si functiuni complementare Tabel 3.2. Bilantul teritorial al folosinţei suprafeţelor din intravilanul existent Suprafaţa Sat Largu Sat Scărlăteşti TOTAL COMUNĂ [ha] [%] [ha] [%] [ha] [%] 48,36 43,54 3,71 26,73 52,07 41,68 2 Unitati industriale si depozite 1,68 1,51 0,26 1,87 1,94 1,55 3 Unităţi agro-zootehnice 0,25 0, ,25 0,20 4 Unităţi şi servicii de interes public 2,93 2,64 0,39 2,81 3,32 2,66 5 Căi de comunicatii rutier 11,21 11,09 2,04 14,70 13,25 10,61 si transport feroviar Spatii verzi, sport, agrement, protectie 0,91 0, ,91 0,73 6 Constructii tehnico-edilitare 1,21 1,09 0,10 0,07 1,22 0,98 7 Gospodarie comunala, cimitire 0,84 0,76 0,47 3,39 1,31 1,04 9 Terenuri libere (agricol, arabil) 43,66 39,32 7,00 50,43 50,66 40,55 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 111,05 100,00 13,88 100,00 124,93 100,00 82 / 192

83 Nr. Crt. ZONE FUNCTIONALE 1 Locuinte si functiuni complementare Tabel 3.3. Bilantul teritorial al folosinţei suprafeţelor din intravilanul propus Suprafaţa Sat Largu Sat Scărlăteşti TOTAL COMUNĂ [ha] [%] [ha] [%] [ha] [%] 67,95 41,02 8,33 41,48 76,28 41,07 2 Unitati industriale si depozite 2,00 1,21 0,30 1,49 2,30 1,24 3 Unităţi agro-zootehnice 6,65 4, ,65 3,58 4 Unităţi şi servicii de interes public 3,10 1,87 0,50 2,49 3,60 1,94 5 Căi de comunicatii rutier 16,60 10,02 2,70 13,46 19,30 10,39 si transport feroviar Spatii verzi, sport, agrement, protectie 5,07 3,06 0,27 1,34 5,34 2,88 7 Constructii tehnico-edilitare 1,88 1,14 0,01 0,05 1,89 1,02 8 Gospodarie comunala, cimitire 0,84 0,51 0,47 2,34 1,31 0,71 9 Terenuri libere (agricol, arabil) 61,55 37,16 7,50 37,356 69,06 37,17 TOTAL INTRAVILAN PROPUS 165,64 100,00 20,08 100,00 185,73 100,00 Zone protejate, zone de protecţie, zone sensibile, Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului precizează că folosinţa sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor. Din categoria zonelor sensibile, zonelor protejate şi zonelor de protecţie pe suprafata ce constituie obiectul PUG au fost identificate: - zonele rezidenţiale.. Distanţele între amplasamentele zonei de locuinte ce constituie obiectul PUG şi sursele de disconfort sunt reglementate de Ordinul MSP nr /2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei. Se supun acestor norme: - amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea încăperilor pe o durată de cel puţin 1 1/2 ore zilnic în solstiţiul de iarnă a tuturor încăperilor sau cel puţin 1 din 2 sau 2 din 3 sau 4 încăperi pentru fiecare locuinta sau distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc. - platformele de pre-colectare a deşeurilor menajere, la distanţe de minim 5 m faţă de ferestrele locuinţelor, - unde nu sunt asigurate racordurile de apa curenta şi canalizare printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare de cel mult 6 capete (porcine, bovine, cabaline şi/sau ovine) şi cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate, - unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă şi canalizare adăposturile de animale de cel mult 2 capete cabaline, 5 capete bovine, 50 de păsări, 15 ovine sau caprine şi/sau 5 capete porcine, se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se 83 / 192

84 exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate, - unităţi comerciale şi de prestări servicii care pot crea riscuri pentru sănătăte prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante, etc., se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de locuinţe, - staţia de epurare, cimitirele, fermele. Lista completă a obiectivelor economice pentru care se stabilesc distanţe de protecţie sanitară conform Ordinului MSP nr /2004 se poate urmări în Anexa 2. Conform Planurilor care însoţesc Memoriul General zona de protecţie a staţiei de epurare intersectează zonele de locuinţe şi funcţiuni complementare. - îndepărtarea apelor uzate menajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaţii de pre-epurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă; instalaţiile se întreţin în bună stare de funcţionare; vidanjul se va descărca în cea mai apropiată staţie de epurare a apelor uzate. Prin implementarea PUG se vor face amenajări peisagistice şi se vor extinde spaţiile verzi, de agrement şi sport în toate satele, ceea ce va însemna pe ansamblul comunei circa 32,2 m 2 / locuitor, peste valoarea recomandată de OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 de: - minim 26 mp/locuitor până la data de Prin implementarea propunerilor PUG în satul Scărlăteşti zona de spaţii verzi va fi de numai 0,27 ha, faţă de 0,33 ha cât ar fi necesar pentru o populaţie de 128 de locuitori. Conform Memoriului General Suprafaţa de 0,36 ha din suprafaţa cimitirului de 0,47 ha, este considerat spaţiu verde la Scărlăteşti. Prin urmare şi pentru satul Scărlăteşti este îndeplinită condiţia legislativă. STAS stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban, diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi şi incinte industriale stabilite conform reglementărilor tehnice specifice privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător. Prevederile standardului se aplică la: sistematizarea zonelor funcţionale protejate din mediul urban locuinţe, dotări socio-culturale, zone de recreere, odihnă şi sport, zone de producţie, zone de transporturi, etc, amplasarea de surse de zgomot în cadrul sau în vecinătatea zonelor urbane protejate, restructurări în zone urbane existente. În capitolul 2 din STAS sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului care mărgineşte partea carosabilă stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului) care sunt prezentate în Tabelul Pentru diferitele zone ale pasajelor rutiere subterane STAS prevede valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior conform Tabelului În STAS sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul În STAS sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot în interiorul zonelor funcţionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul / 192

85 Nr. crt. Tipul de stradă (conf. STAS /1 1980) 1. Strada de categoria tehnică IV, de deservire locală 2. Strada de categoria tehnică III, de colectare 3. Strada de categoria tehnică II, de legătură 4. Strada de categoria tehnică I, magistrală Nivelul de zgomot echivalent Lech *) Valoarea curbei de zgomot, C z **) Tabel Nivelul de zgomot de vârf L 10 [db(a)] [db(a)] [db(a)] *** ) *** ) *** ) Notaţiile din tabelul de mai sus au următoarele specificaţii: * ) Nivelul de zgomot se calculează diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte, conform STAS 6161/ ** ) Evaluarea prin curbe de zgomot C z se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar. *** ) La proiectarea magistralelor trebuie să se adopte măsurile necesare pentru obţinerea unor niveluri echivalente (real măsurate) cât mai apropiate de valorile minime din tabel, fără a se admite depăşirea valorilor maxime. Nr. crt. Tipul de stradă (conf. STAS /1 1980) Nivelul de zgomot echivalent Lech *) Valoarea curbei de zgomot, C z **) Tabel Nivelul de zgomot de vârf L 10 [db(a)] [db(a)] [db(a)] 1. Peroane din staţii de autobuz Aceleaşi valori admisibile de pe străzile pe care sunt amplasate 2. Părţi carosabile la pasaje cu lungimea de 200 m 3. Părţi carosabile la pasaje pe străzi de categoria tehnică III 4. Pasaje pietonale Nr. crt. Spaţiul considerat Nivelul de zgomot echivalent Lech *) Tabel Valoarea curbei de zgomot, C z **) [db(a)] [db(a)] 1. Parcuri, zone de recreere şi de odihnă Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii Stadioane, cinematografe, restaurante în aer liber Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber Incintă industrială Parcaje auto / 192

86 Nr. crt. Spaţiul considerat Nivelul de zgomot echivalent Lech *) Tabel Valoarea curbei de zgomot, C z **) [db(a)] [db(a)] 1. Parcuri Zone de recreere şi de odihnă Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii Pieţe, spaţii comerciale, restaurante Parcaje auto STAS precizează că amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 2 m de faţada clădirii de locuit la 1,5 m înaltime de sol, să nu depaseasca 50 db(a) si curba de zgomot Cz 45. În timpul noptii (orele 22,00-6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 db(a) faţă de valorile din timpul zilei. - zonele destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important: - siturile Natura 2000 si ariile protejate - prezentate pe larg in capitolul 2.5. al Raportului de mediu. - zonele umede. Pe teritoriile de intravilan şi în vecinătăţi se află: - braţe părăsite de apă, - balta Largu, - iazuri dezafectate, - canale de desecare, - văi cu apă cu curgere nepermanentă, - izvoare şi băltiri de apă unde s-a dezvoltat vegetaţie azonală. - zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate de Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicării ingrasamintelor pe terenurile agricole. - resursele de apă de suprafaţă. În cadrul comunei se află cursuri de apă care au fost descrise la paragraful Conform Legii Apelor izvoarele cu curgere (semi)permanentă ale căror lungime de albie sunt mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 km 2 aparţin deţinătorilor terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în corcondanţă cu condiţiile generale de folosire a apei din bazin. Legea Apelor nr. 107/1996 interzice amplasarea a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora fără realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie dacă: - nu s-a obţinut acordul AN Apele Române, - nu s-a obţinut acordul riveranilor, - nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi 86 / 192

87 asigurarea curgerii apelor..pentru protecţia resurselor de apă Legea Apelor interzice: - punerea în funcţiune de obiective noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor; - realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare. Legea Apelor instituie ca zonă de protecţie zona adiacentă cursului de apă, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. Zonele de protectie pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt: - albiile minora şi majoră a cursurilor de apa, - suprafeţele lacurilor naturale, bălţilor ocupate de vegetaţie acvatică, - suprafetele ocupate cu lucrari de amenajare sau consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii si alte constructii hidrotehnice, - lucrari de aparare impotriva inundatiilor, - construcţii şi instalaţii hidrometrice si instalaţii de determinare a incărcarii apelor. În Anexa 3 sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecţie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor. - zone de amplasare a lucrărilor hidrotehnice care au fost descrise la paragraful zone afectate de inundatii care au fost descrise la paragraful zone afectate de surpări, de procese de eroziune. Structura litologică indică preponderenţa straturilor nisipoase cu grad de îndesare submediu. PUG propune interdicţii de construire. - zonele de amplasare a surselor de apă. Conform Ordinului MSP nr /2004 fântânile trebuie să fie protejate de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea. Condiţiile de funcţionare a alimentării cu apă din fântâni care exploatează stratul freatic de mică adâncime sunt: - adâncimea stratului acvifer să fie mai mare de 4 m; - pereţii fântânii să fi fost construiţi din material rezistent şi impermeabil - ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton, şi să aibe ghizduri, de asemenea din materiale rezistente şi impermeabile; articularea cu pereţii fântânii să fie etanşă; - fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaţiilor atmosferice; - modul de scoatere a apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă; - în jurul fântânii trebuie să existe un perimetru de protecţie, amenajat în pantă, cimentat sau pavat; - dezinfecţia fântânii se face cu substanţe clorigene sau orice altă substanţă dezinfectantă care are aviz sanitar de folosire în acest scop; - calitatea apei din fântâni este reglementată de Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. 87 / 192

88 Pe suprafata ce constituie obiectul PUG sunt amplasate fronturile de captare a apei subterane care constituie sursa de apă Largu, gospodărie de apă şi reţele de distribuţie a apa potabila. HG 930/2005 aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei. Zonele de protecţie sanitară cu regim sever, cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidrogeologică - se instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcţiune a captărilor, construcţiilor şi instalaţiilor respective. Locaţiile se aleg pe baza studiilor hidrogeologice, după caz şi studii de impact asupra mediului, cu excepţia captărilor din surse subterane care furnizeză debite medii de până la 10 m 3 /zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane. În HG 930/2005 sunt reglementate dimensiunile acestor zone şi măsurile referitoare la utilizarea şi amenajarea terenurilor pe care acestea şi instalaţiile şi lucrările de construcţii montaj aferente sunt amplasate. Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra şiroirilor de ape, băltirilor şi împotriva inundaţiilor. În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune, cum este cazul puţurilor surselor, şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiţiile de izolare a stratului capătat faţă de suprafaţa terenului şi faţă de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever care va fi circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m. Pentru mai multe foraje care exploatează într-o zonă acelaşi acvifer se instituie simultan perimetrul de protecţie hidrogeologică. Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru captări, staţii de pompare, instalaţii de îmbunătăţire a calităţii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reţele de distribuţie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică este prezentată în Tabelul 3.5. În zonele de traversare a conductelor de canalizare aducţiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersecţie. În cazul în care reţelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puţin de 3 m de acestea, reţeaua de apă potabilă se va aşeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiţia de a se realiza adâncimea minimă pentru prevenirea îngheţului. Amplasarea obiectivului Distanţa [m] HG 930/ captări din surse subterane 10 sau 50 / 20 / 20 - staţii de pompare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 10 - instalaţii de tratare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - rezervoare îngropate, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - aducţiuni, faţă de generatoarele exterioare ale acestora 10 - alte conducte din reţele de distribuţie 3 - intersecţii cu alte conducte, prin poziţionarea deasupra a conductei de apă 0,4 pe verticală Tabel 3.5. Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile are ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă (vezi Anexa 4). - zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate/ /insuficient epurate care determină încadrarea apelor de suprafaţă în clase de calitate III, IV şi V, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii 88 / 192

89 apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Având în vedere aşezarea geografică a României în cadrul bazinului Dunării şi al Mării Negre precum şi necesitatea protejării mediului în aceste zone, România a declarat, prin HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvativ a apelor uzate, întregul său teritoriu zonă sensibilă. Aceasta înseamnă că: - epurarea apelor uzate trebuie să includă îndepărtarea fosforului şi azotului, după cum urmează: - apa uzată (apa uzată menajeră în amestec cu apa uzată industrială şi/ sau cu apa pluvială), având o încărcare mai mare de populaţie echivalentă (1 p.e. = 60 g CBO 5 /zi ) trebuie colectată şi tratată înainte de a fi descărcată în ape - este si cazul comunei, - apa uzată ce se colecteză într-un sistem de canalizare şi se tratează în instalaţii de epurare a apelor uzate, având o încărcare de populaţie echivalentă, trebuie epurată prin metode biologice sau alte metode care dau rezultate echivalente, spre a obţine următoarele rezultate: - CBO 5 25 mg/l sau % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului - CCO-Cr 125 mg/ l sau 75 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului - MS 60 mg/ l sau 70 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului - pentru apele uzate care sunt evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor indicatorii de calitate fac obiectul Anexei 5. - valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali fac obiectul Anexei 6; Termenul limită de realizare a instalaţiei de epurare, conform art. 5, alin. 1B din HG 352/2005, este , şi poate fi modificat prin ordin al autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi gospodării apelor (art 5, alin 2 din HG 352/2005). Normele tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti sunt reglementate de NTPA 011 din HG 188/2002. Pentru zona PUG este obligatorie realizarea de retele de canalizare care vor prelua apele uzate de la locuintele si obiectivele industriale, comerciale, depozitare, ce se vor construi pana in 2015 si statie de epurare cu treapta secundara, pana in anul 2015; in zonele lipsite de retele de canalizare (in momentul de fata toata zona ce face obiectul PUG, iar dupa 2015 zonele neracordate) pentru colectarea apelor uzate se vor realiza bazine betonate etanse, vidanjabile. - zone cu infrastructura de imbunatăţiri funciare. Amenajările de îmbunătăţiri funciare asigură desecarea unor suprafeţe de câmpie şi intersectează suprafeţele de intravilan propus. Ordinul 277/ al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare reglementeaza pentru infrastructura de imbunatatiri funciare instituirea zonelor de protectie care se regăsesc in Anexa 7. - zone de protecţie pentru infrastructura rutieră. Pentru siguranţa circulaţiei generale Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane prevede: - întreţinerea operativă a calităţii îmbrăcămintelor rutiere; - echiparea pentru orientarea şi dirijarea circulaţiei după caz prin marcaje, indicatoare şi semafoare; - asigurarea unei iluminări satisfăcătoare pe arterele de circulaţie. 89 / 192

90 Zonele de siguranţă şi de protecţie din intravilan se stabilesc pe baza studiilor de circulaţie şi prin documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului. Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă este interzisă. Zonele de siguranţă sunt situate pe părţile laterale ale străzii şi au următoarele dimensiuni: - 1,5 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului, - 2,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu, - 3,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime de până la 5,00 m inclusiv, - 5,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m. Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonei de siguranţă şi marginile drumului şi au următoarele dimensiuni: - distanţa minimă de 12 m faţă de axul drumului judeţean, - distanţa minimă de 10 m faţă de axul drumului comunal, - distanta minima de 6 m din axul drumului local. Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor Memoriul General interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 30,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul drumurilor judeţene. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite en-sgro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice. - zonele de protecţie pentru infrastructura feroviara. Legea nr. 89/1999 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea SNCFR instituie o zonă de siguranţă şi o zonă de protecţie a infrastructurii publice. Zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, în limită a maximum 100 m, precum şi terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcţionării acesteia. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare sunt interzise: a) amplasarea oricaror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare; b) efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau care modifică echilibrul pânzei freatice sulbterane; c) depozitarea, manipularea sau prelucrarea substanţelor inflamabile, explozibile, carburanţilor, gazelor lichefiate sau oricăror materiale care, prin natura lor, ar putea provova incendiu sau explozii; d) cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitivă a terenului din patrimoniul Regiei Autonome "Societatea Naţională a Căilor Ferate Române" şi al Ministerului Transporturilor. - zonele de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere şi feroviare. Memoriul tehnic nu prevede noi amenajări sau reamenajarea lucrărilor de artă de pe arterele rutiere şi feroviare. Pentru lucrările existente zonele de siguranţă şi de protecţie sunt stabilite de Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, respectiv Legea nr. 89/1999 privind transportul pe căile ferate române. 90 / 192

91 Regimul lucrărilor care au legătură cu apele şi lucrările de îmbunătăţiri funciare este reglementat de Legea Apelor, respectiv Ordinul MAPDR nr. 277/ siturile arheologice si monumentele istorice inscrise in LMI Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se instituie zone de protectie în funcţie de gradul de conservare : devierea sau regularizarea traficului, accesul limitat al mijloacelor de transport. Zona de protecţie din jurul unui monument este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie au următoarele dimensiuni măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice: de metri în localităţile rurale, de metri în exteriorul localităţilor. Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcţia propriu-zisă, şi drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcţii sau amenajări care formează ansamblul monumentului. Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a situaţiei juridice a monumentelor istorice, se fac numai în condiţiile legii şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de serviciile publice deconcentrate ale acestui minister. În zonele de protecţie ale monumentelor istorice, instituite conform Legii nr. 422/2001, pentru avizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetriei, aspectul arhitectural al unor noi clădiri şi amenajări, pentru demolări de construcţii parazitare), este necesară realizarea unor documentaţii de urbanism de tip P.U.Z. Conform Planurilor care însoţesc Memoriul General zona de protecţie a monumentului Biserica Sf. Ilie din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice şi Tabelul 2.6. include staţia de epurare. - zone cu lucrari electrice LEA. Ordinul 49/2007 pentru modificarea si completarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia I, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 4/2007 instituie zonele de protectie şi siguranţă pentru instalatiile electrice care sunt prezentate în Anexa 8. Pentru posturile de transformare aeriene pe stâlpi zona de protecţie este delimitată pe conturul fundaţiilor stâlpilor şi protecţia la sol a platformei suspendate, iar zona de siguranţă este de 20 m de la limita zonei de protecţie pentru posturile de transformare dotate cu echipamente cu ulei şi coincide cu zona de protecţie în cazul posturilor dotate cu echipament uscat. Pentru staţii electrice de conexiune/transformare până la 110 kv, exterioare, distanţa de protecţie este delimitată de împrejmuire, iar distanţa de siguranţă este de 20 m faţă de împrejmuirea staţie. - zone cu infrastructura de gaze naturale pentru care se instituie zonele de protectie prezentate in Anexa 9 la Raportul de mediu. Traversarea canalelor de desecare de către reţelele de gaze propuse se va realiza cu respectarea prevederilor Ordinului 277/2006. Dimensiunile zonelor de protecţie: - Traseul conductei de gaze este protejat de o zonă de 100 m lăţime, câte 50 m de o parte şi de alta a liniei. Pe terenurile unde se vor amplasa staţiile de reglare măsurare de sector SRM-S, se vor construi câte o platformă din beton cu suprafaţă de 40 m 2 = 20 m * 20 m. 91 / 192

92 - zonele cu infrastructura transport produse petroliere nu este cazul comunei. - zone cu antene de telefonie mobilă cu emisii de radiaţii electromagnetice de tip hertzian. Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condiţii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular, ale sistemului nervos central cu senzaţie de greutate în cap, oboseală, iritare, stări de frică, insomnii şi pierderea parţială a memoriei şi, cum este cazul frecvenţelor de la 100 khz până la 10 GHz, stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesiva a ţesuturilor aflate în lângă staţie. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193/ prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41,25 V/m in cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange, Vodafone), ceea ce corespunde unei puteri radiante de 4,5 W/m 2, respectiv de 49,7 V/m, in cazul frecventei de MHz (Cosmote). Studiile de specialitate indică o distanţă minimă de 2 m faţă de staţiile de bază. Memoriul General instituie interdicţii de construire: - temporare : - în zonele cu riscuri naturale până la ridicarea acestei constrângeri printr-o documentatie specifică, - până la elaborarea PUZ şi realizarea lotizărilor, în principal în zonele amplasate în nord-estul şi în sudul satului Largu până la proiectarea si aprobarea de planuri urbanistice zonale (si de detaliu in intersectiile majore sau in zonele restructurate urbanistice), - în jurul monumentelor pe aria stabilita ca zona de protectie, - pe terenurile deţinute în proprietate care au pe ele vestigii arheologice, pe suprafaţa aferentă acestor rezervaţii arheologice, zonă în care nu se construieşte decât cu avizul Comisiei Regionale de Monumente Istorice. Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul eliminarii cauzelor ce le au determinat. - definitive : - în zonele cu echipamente edilitare. - la limitele de nord, nord-vest şi vest ale satului Largu, în lungul cursului Călmăţuiului şi pe malul bălţii, pe o fâşie de 30 m lăţime, - pentru realizarea construcţiilor sau amenajărilor având funcţiuni incompatibile cu zonificarea propusă prin P.U.G. - în zona de protecţie sanitară. Efectele implementarii PUG asupra zonei de studiu, inclusiv asupra zonelor vulnerabile din vecinatate vor fi prezentate ulterior, la capitolul 6 al Raportului de mediu.. 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE Problemele de mediu pentru obiectivele PUG au fost introduse in Raportul de mediu, fiind identificate si in cadrul sedintelor grupurilor de lucru şi menţionate in Procesele Verbale intocmite. În sinteză, au fost semnalate următoarele aspecte care trebuie sa se regaseasca in Raportul de mediu : 92 / 192

93 - situaţia suprafeţelor ocupate de păduri în intravilan. Prin implementarea PUG o suprafaţă de teren care este propusă spre împădurire sub forma unei perdele de arbori care va fi introdusă în intravilan în zona funcţională de spaţii verzi; - situaţia suprafeţelor ocupate de spatiile verzi în satul Scarlatesti. Spatiul verde trebuie calculat si pe cele 2 sate si pe comuna; - distanţa la care se va amplasa statia de epurare faţă de intravilan si de ariile protejate să respecte normele legale; - distanta se afla de intravilanul existent şi intravilanul propus ariile de protecţie NATURA 2000; - halta CFR trebuie mentionat la intravilan ca trup izolat in bilanţul teritorial, situaţie care nu a fost corectată; - numărul corect de platforme de pre-colectare a deseurilor; - de refacut bilantul teritorial; - de inaintat copie aviz DSP, SGA, OCPI, etc; - trebuie mentionat in mod foarte clar care sunt obiectivele PUG (ce isi propune PUG) la obiective (intr-un loc) nu in mai multe locuri in memoriu; - nu mai trebuie facute referiri la inchiderea puturi seci, gropi gunoi (acestea cel mult trebuie mentionate ca s-au inchis), nu mai trebuie referiri ca pana la data de se va asigura un procent de spatiu verde de 20 mp/locuitor (este tardiv de mentionat asa ceva), etc; - Raportul de mediu va respecta structura si cerintele din Anexa 2, HG 1076/2004; - Raportul de mediu va prezenta modul de gestionare al deseurilor; - Raportul de mediu va analiza si evalua efectele implementarii fiecarui obiectiv in parte; - Se va prezenta alternativa 0, se vor prezenta alternativele de plan; - Se vor analiza potentialele efecte semnificative ale implementarii planului; - Se va prevedea un program de monitorizare; - Raportul va fi realizat in concordanta cu memoriul general al PUG intocmit de proiectant. Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, inclusiv cele identificate si in cadrul sedintelor grupurilor de lucru şi menţionate in Procesele Verbale intocmite au fost introduse in Raportul de mediu, la capitolele conforme cerintelor HG 1 076/2004. Recomandarile grupului de lucru au fost luate in considerare la elaborarea Raportului de mediu, acesta răspunzând aspectelor relevate, in capitolul 2, pe factori de mediu, precum si in capitolul 3, fiind prezentate zonele functionale existente şi propuse in care, prin monitorizarea APM Teleorman, au fost identificate zone cu impact semnificativ al activităţilor antropice, dar si zonele sensible din cadrul acestora. Sintetizat aceste aspecte se pot urmări în Tabelul 4.1. Proiectul ce constituie obiectul PUG este supus dezbaterii publice prin derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004. Raportul de mediu a fost structurat astfel incât: - sa realizeze identificarea, descrierea si evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului; - sa contina informatiile cerute de procedura HG 1076/2004; - sa contina un rezumat netehnic; - sa contina punctul de vedere al reprezentantilor institutiilor din grupul de lucru legate de zonele inundabile, cu risc de alunecari de teren, zone care necesita impaduriri, zone cu interdictii de construire. 93 / 192

94 Apa Aer Factor / Aspect de mediu Sol/subsol Schimbari climatice Zgomot Probleme de mediu Tabel 4.1. Apa freatică de mică adâncime constituie sursa de apă pentru populaţie; are o calitate ce variază în timp datorită atât factorilor antropici locali, cât şi factorilor meteorologici. Nu există un sistem de alimentare cu apă în sistem centralizat şi instalatii de colectare si tratare a apelor menajere. Nu este cazul. Conform Ordinului nr. 1268/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 2 şi Regiunii 8 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România comuna este nominalizată în lista provizorie 3, unde nivelul concentraţiei de pulberi în suspensie (PM 10 ) sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare. Apele menajere se evacuează la nivelul solului / subsolului. Nu este cazul. Nu este cazul. Sănătate umană Evaluarea stării de sănătate constă în identificarea factorilor de risc existenţi, care ţin de : - calitatea calitatea aerului, - calitatea sursei de apă alimentarea cu apă potabilă nu există, - modul de colectare şi îndepărtare a reziduurilor lichide şi solide de orice natură, - zgomot, - condiţii improprii de habitat confort şi recreere, acces la utilităţi, nivel de zgomot, iluminat, circulatie rutieră si pietonală, stare de siguranţă, existenta unor pericole sau de zone cu risc natural, etc, - calitatea serviciilor oferite populaţiei sau lipsa acestora; dificultăţi în aprovizionarea cu combustibili. - lipsa locurilor de muncă. Riscuri naturale Conservarea resurselor naturale Biodiversitate. Floră. Faună Structura litologică indică preponderenţă straturilor nisipoase cu grad de îndesare submediu. Inundatiile afecteaza unele suprafeţe de teren. Terenurile nude, lipsite de vegetaţie, din partea de nord sunt supuse eroziunii eoliene. Satele sunt expuse vântului predominant care provoacă fie niveluri ridicate de concentraţii de (PM10) datorită eroziunii eoliane a terenurilor nude, fie troienirea străzilor pe timp de viscol. Lunca râului Călmăţui constituie zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere. Apa freatică de mică adâncime constituie sursa de apă pentru cea mai mare parte a populaţiei; are o calitate ce variază în timp datorită factorilor antropici locali, variaţiei nivelului râului şi factorilor meteorologici. Pădurea ocupă suprafeţe restrînse. Pentru încălzire se utilizează combustibili solizi. Pe teritoriul comunei se află specii de plante protejate şi două situri NATURA Pierderea habitatelor se datorează fragmentării şi transformării terenurilor agricole pentru introducerea în intravilan, folosinţei pentru căi de acces, reţele edilitare, extindere de locuinţe, fermă agricolă, culturi agricole. 94 / 192

95 Factor / Aspect de mediu Peisaj Zonarea teritoriala Patrimoniu cultural Educatia ecologică a populatii Probleme de mediu Tabel 4.1. (continuare) Peisajul antropic este compromis de: - poluarea atmosferei care, în anumite condiţii meteorologice, conduce la formarea prafului, - starea de salubritate din locurile publice, - construcţiile neterminate, dezafectate sau aflate în stadiu avansat de degradare, - construcţiile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural, - starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea, - parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat, - locurile virane neamenajate, - animalele fără stăpân, - mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. Nu sunt trasate culoarele tehnice de la LEA. Nu sunt instituite zonele de protecţie. Suprafaţa de spaţii verzi din satul Scărlăteşti nu îndeplineşte condiţiile OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005. Extinderea zonelor funcţionale prin ocuparea de suprafeţe destinate agriculturii, de ape şi zona naturală protejată ROSPA0145 Valea Călmăţuiului Nu sunt instituite zone de protecţie pentru monumentele de cult, arheologice şi arhitecturale şi locurile de înhumare. Populatia nu participa la dezbaterea publica privind dezvoltarea urbanistica. Populatia nu cunoaste restrictiile privind zonele protejate. 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru PUG sunt încadrate în două categorii: - obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional; - obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan. Obiectivele strategice de mediu reprezentă principalele repere ce trebuie avute în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului au ca ţinte: - îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei; - respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor; - limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană); - limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili; - limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea nivelurilor de vibraţii; - limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei; - minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic; - protecţia sănătăţii umane; - îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor; 95 / 192

96 - minimizarea impactului asupra peisajului; - limitarea impactului negativ asupra solului; - maximizarea utilizării materialelor existente. Obiectivele specifice de mediu conţinute în PUG au ca ţinte: - scăderea emisiilor poluante pe factori de mediu apă, aer, sol/subsol; - menţinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole; - menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor ; - îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei; - creşterea protecţiei faţă de riscurile naturale; - reducerea generării de deşeuri, creşterea gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor; - menţinerea activităţilor umane în spaţiul rural prin încurajarea utilizării de practici agricole tradiţionale; - asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural; - îmbunatatirea eficientei energetice si a utilizarii resurselor energetice; - îmbunătăţirea comportamentului ecologic prin încurajarea utilizării de practici agricole durabile; - modernizarea infrastructurii de transport. In Tabelul 5.1. sunt prezentate obiectivele de mediu relevante pentru PUG, cu indicatorii si tintele prevazute, alături de obiectivele caracteristice ale PUG, aflate in concordanta cu acestea. 96 / 192

97 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 1. Apa Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa Potabila 98/83/EC Obiectivul Directivei: - Protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman; - Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman; stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si valorilor pentru parametrii relevanti - Determinarea punctelor (amplasamentelor) in care apa trebuie sa fie corespunzatoare valorilor stabilite in Directiva, - Asigurarea monitorizarii si informarii consumatorilor asupra calitatii apei destinate consumului, Perioada de tranzitie obtinuta: pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide pentru localitatile sub locuitori < Obiectiv PUG 1. Accesul la serviciul de apă potabilă pentru toţi locuitorii comunei, inclusiv cei din zonele de extindere a intravilanului. Realizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă pentru cele doua localitati ale comunei si extinderea ulterioara a acestora, inclusiv la noile zone introduse in intravilan. Tabel 5.1. Modul de respectare a angajamentelor în PUG Ţinta este atinsă odată cu realizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă pentru localitatile comunei si extinderea ulterioara a acestora, inclusiv la noile zone introduse in intravilan şi cu punerea in functiune a obiectivelor pentru colectarea si epurarea apelor uzate. 97 / 192

98 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 1. Apa (continuare) Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata cu HG 352/2005. Obiectivul Directivei: - protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orasenesti si din anumite sectoare industriale (in special industria alimentara). Cerintele Directivei: - Colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agro-alimentara); - Prevede termenele limita pentru implementarea Directivei in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali. extinderea retelelor de canalizare si statie de epurare cu treapta secundara in zonele lipsite de retele de canalizare toate constructiile noi sa fie proiectate cu bazine betonate etanse vidanjabile pentru colectarea apelor uzate < / 192 Obiectiv PUG 2. Limitarea poluării punctiforme şi difuze în corpurile de apă prin realizarea sistemului de canalizare si de tratare a apelor uzate şi extinderea ulterioara a canalizării la noile zone introduse in intravilan. Realizarea sistemului de canalizare şi tratare a apelor uzate pentru cele doua localitati ale comunei si extinderea ulterioara a cestora, inclusiv la noile zone introduse in intravilan. Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Se pot atinge tintele de o data cu punerea in functiune a obiectivelor PUG pentru alimentare cu apa potabilă, colectarea si epurarea apelor uzate. Realizarea retelelor de canalizare si prevederea staţiei de epurare mecano-biologice pentru reducerea compuşilor de azot şi fosfor, a materiilor în suspensie, substanţelor consumatoare de oxigen şi a celor extractibile cu solvenţi organici evacuaţi în corpurile de apă.

99 Obiective / Angajamente Domeniu / Factor Obiectiv Indicator Tinta Obiectiv PUG 2. Aer Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice (Directiva 1999/30/CE, Directiva 2000/69/CE si Directiva 2002/3/CE ). Obiectivul Directivei: - evaluarea calitătii aerului inconjurator; - obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator; - mentinerea calităţii aerului acolo unde aceasta este corespunzatoare standardelor sau imbunatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare Transpunere: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător 3. Schimbari climatice dioxid de sulf. > dioxid de azot şi oxizi de azot. > Plumb. Benzen. monoxid de carbon. ozon troposferic. în perioada 1 mai 31 iulie ale anului pulberi în suspensie fracţiunea PM 10. Legea 104/2011 stabileşte: - la 7 numărul de depăşiri admise pentru valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane - 50 µg/m 3 - la 20 µg/m 3 valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane Obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare pulberi sedimentabile: CMA - 17 g/m 2 *lună > Nu sunt obiective specifice. Îmbunătăţirea calităţii aerului se va înfăptui indirect, prin realizarea altor obiective: - înfiinţare de retele de gaze naturale, - Modernizarea infrastructurii rutiere. - Înfiintarea sistemelor de colectare si tratare a apelor menajere. - Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului Nu este cazul. În zona PUG nu se afla mari unităti economice, obiective IPPC Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG 1. Nu sunt prevazute acţiuni sau activităţi economice care sa ducă la alterarea calitătii aerului la indicatorii menţionaţi de Directivă. În extremitatea de sudvest a satului Largu se solicită introducerea în intravilan unui teren cu destinatie ferma agricolă. În extremitatea de nord a satului Largu se va amplasa staţia de epurare pentru care nu se respectă distanţa de protecţie sanitară faţă de zona rezidenţială. - Nu este cazul 99 / 192

100 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Tinta 4. Zgomot 5. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice Directiva 2002/49/EC privind evaluarea şi managementul zgomotului în mediul înconjurător. Transpunere: HG 321/2005 privind evaluarea şi managenentul zgomotului ambiental Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în cartierele sensibile Reducerea poluării fonice provenite din industrie şi transporturi în aşezările umane Directiva Cadru 75/442/CEE privind deseurile; modificata de Directiva 91/692/CEE, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 si de Directiva Consiliului 91/156/CEE si Decizia 96/350/CE. Transpusa in totalitate Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, transpusa prin HG 349/2005 reclamaţii referitoare la zgomot primite într-o perioadă de timp dată număr de locuitori din zonele în care sunt depăşite nivelurile de zgomot admise Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural reducere cu 50% a reclamaţiilor referitoare la zgomot Acoperire: 100 % < 2013 Acoperire: 90 % > 2009 Optimiz. colectare şi transport > 2007 Obiectiv PUG Nu sunt propuse obiective specifice pentru reducerea zgomotului. Reducerea nivelului de zgomot se va realiza indirect, prin: - Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. - Extinderea zonei de spatii verzi. - Instituirea de zone de protectie Managementul deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului Buzau: - includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de către un operator autorizat; - gospodariile vor fi dotate cu pubele PVC sau saci menajeri ; Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Prin aprobarea PUG tinta pentru zgomot se va atinge prin implementarea obiectivelor PUG. Tinta s-a atins, vechile platforme neconforme care s-au inchis si ecologizat Tinta s-a atins, Primăria a concesionat serviciul de salubritate operatorului RER Ecologic Service si comuna participă la sistemul integrat de gestionare a deseurilor propus prin Master-Planul judeţului Buzău 100 / 192

101 Tabel 5.1. (continuare) Domeniu / Factor 5. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice (continuare) Obiective / Angajamente Obiectiv Indicator Ţintă Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelat cu activităţile de reciclare şi depozitare finală Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC, cu exceptia tintelor de reciclare pentru hartie/carton si metale. Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje - Colectarea separată a fluxului deşeurilor periculoase de cel al celor nepericuloase existente în deşeurile municipale - Implementarea şi extinderea măsurii de colectare separată a deşeurilor chiar de la sursă în zonele urbane - Optimizarea schemelor de colectare şi transport Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective. Optimizarea cantităţii de ambalaj pe produs ambalat > 2007 În mod gradat - > % Creşterea cu 12 % pe an Din 2012 până 2017 Proces continuu Proces continuu Proces continuu Obiectiv PUG - creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective, - deseurile menajere vor fi transferate la platforma de transfer din localitatea Pogoanele; - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile, - pentru cadavrele de animale, în incinta statiei de epurare se va realiza un centru pentru colectare si depozitare temporara care va fi dotat cu camere frigorifice, pana la preluarea de catre PROTAN; Modul de respectare a angajamentelor în PUG Prin aprobarea PUG se atinge tinta de implementare a colectării selective pe platforme ce sunt propuse si valorificarea deseurilor din materiale recuperabile, ambalaje. 101 / 192

102 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 5. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice (continuare) Valorificarea şi reciclarea deseurilor de ambalaje Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări Valorificarea totală: 57 %. Reciclare totală: 50 % 15 % sticlă, 60 % hărtie şi carton 50 % metale, 15 % plastic, 15 % lemn Valorificarea totală: 60 %. Reciclare totală: 55 % - 60 % sticlă, - 60 % hărtie şi carton, - 50 % metale, - 22,5 % plastic, - 15 % lemn Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării materiale sau/şi eliminării în condiţii de siguranţă Tratarea deşeurilor contaminate din construcţia de drumuri, clădiri sau săpături pentru valorificare sau/şi eliminării finală Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate Crearea de capacitati de tratare si valorificare Dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate > 2008 > 2008 Proces continuu Proces continuu Proces continuu Obiectiv PUG Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Prin aprobarea PUG tinta se atinge, deseurile din demolari fiind depozitate cu avizul CL in locuri autorizate. 102 / 192

103 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 5. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice (continuare) Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce se organice menajere şi deşeuri organice din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieţe prin colectare separată Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European si a Consiliului/2003 privind deseurile provenite de la echipamente electrice si electronice (DEEE) Transpusa prin: HG 448/2005 cu legislatia secundara: - Ordinul 901/2005, - Ordinul 1225/721/2005, - Ordinul nr. 1223/715/2005 Obiectiv: Organizarea colectării separate a DEEE Directiva 2000/53/CE este transpusa în legislatia româneasca prin HG 2406/2004 privind gestionarea VSU Obiectiv: Elaborarea unui sistem eficient de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile in conformitate cu ţintele ce au ca an de referinţă cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitată în 1995 Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează: 1 punct de colectare judeţean 1 punct de colectare în fiecare oraş cu > locuitori 1 punct de colectare în fiecare oraş cu > locuitori Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţinta de cel puţin: 2 kg/locuitor * an 3 kg/ locuitor * an 4 kg/ locuitor * an Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU in judeţ. Reducerea la 50 % până în 2013 Reducerea la 35 % până în Obiectiv PUG - solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile. Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Prin aprobarea PUG se creează condiţii de atingere a tintei prin adoptarea solutiei de compostare individuala Tinta s-a atins prin contract cu un operator autorizat care are platforma de depozitare a DEEE si realizarea recuperarea acestora Tinta s-a atins, detinatorii de vehicule scoase din uz de pe teritoriul comunei beneficiind de programul national pentru VSU. 103 / 192

104 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 5. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice (continuare) Deşeurile periculoase din deşeurile municipale Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură amendată de: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 Obiectiv: Managementul ecologic raţional al nămolului provenit de la staţiile de epurare Transpunere: Ordinul 344/708/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificări Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere Utilizarea, pe cât de mult posibil, a nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare. Promovarea utilizării nămolului pentru reabilitarea depozitelor necontrolate şi ca material de etanşare pentru depozitele ecologice. Prevenirea depozitării ilegale şi Prevenirea descărcării nămolului în apele de suprafaţă Obiectiv PUG > colectarea separata a deseurilor periculoase din deseurile menajere 2007 permanent PUG propune o data cu realizarea sistemului de canalizare si gestionarea corespunzatoare a namolului deshidratat care se poate folosi ca ingrasamant natural Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Prin incheierea contractului cu operatorul de servicii si aprobarea PUG tinta va fi atinsa pentru deseurile periculoase din deseurile menajere Tinta se va atinge la punerea în funcţiune a staţiei de epurare 104 / 192

105 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Tinta 6. Sănătate OUG nr. 114/ Autorităţile administraţiei publice umană pentru modificarea si locale au obligaţia de a asigura din completarea OUG nr. terenul intravilan o suprafaţă de 195/2005 privind protectia spaţiu verde de: mediului. - minim 26 mp/locuitor < Obiectiv: imbunatatirii factorilor de mediu si a calitatii vietii prin cresterea suprafetelor de spatii verzi din localitati Sporirea gradului de confort. Reducerea numarului de locuitorilor Modificarea numarului de locuitori ca urmare a migratiei Obiectiv PUG - Extinderea zonei de spatii verzi, plantarea de perdele de protectie. Cresterea calităţii vieţii se va realiza indirect, prin implementarea altor obiective pentru factorii de apă, aer, sol, etc. - număr de locuitori Ridicarea nivelului de trai al locuitorilor - populaţie totală şi distribuţie pe grupe de vârstă număr de locuitori din zonele în care sunt depăşite valorile limită de poluare Încetarea declinului numeric al populatiei Nu sunt obiective specifice. Îmbunătăţirea stării de sănătate se realizează indirect prin implementarea altor obiective: - Modernizarea infrastructurii rutiere. - Realizarea de utilităţi: apă, canalizare, salubritate, gaze, energie electrică şi iluminat Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Se atinge ţinta prevăzută la nivel de comună, spaţiile verzi, de agrement şi sport vor insemna 32,2 m 2 /locuitor. Nu se atinge ţinta pentru satul Scărlăteşti decât dacă se ia în considerare spaţiul verde aferent cimitirelor, suprafaţă care a fost inclusă în Memoriul General la zona de gospodărie comunală. Ţinta se atinge prin măsuri de urbanizare a mediului rural. 105 / 192

106 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 6. Sănătatea populaţiei (continuare) 7. Riscuri naturale Ordinul MSP 1028 / 2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei. Obiectiv: Reducerea riscului pentru sănătate Decizia Consiliului 99/847/CE privind stabilirea Programului de acţiune comunitar în domeniul Protecţiei Civile amendată de Decizia 2005/12/CE masuri tehnice si organizatorice, precum si de actiunile specifice planificate si realizate în scopul preîntâmpinarii, reducerii sau eliminarii riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiei, mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace si masuri specifice. Distanţă de protecţie sanitară faţă de zonele rezidenţiale de 300 m pentru staţia de epurare gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege: identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc - prevenire şi pregătire pentru intervenţii; - intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave; - intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. 106 / 192 Obiectiv PUG permanent Nu sunt obiective specifice. Sunt propuse masuri generale. Creşterea protecţiei faţă de riscurile naturale se va realiza indirect, prin implementarea altor obiective: - Modernizarea infrastructurii rutiere. - interdictie de construire până la data eliminarii producerii lor si elaborare de PUZ/PUD, - in zonele sensibile cu risc natural de surpare de mal - distanţe minime de construire, Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Nu este atinsă ţinta de respectare a distantei de protectie sanitară pentru staţiile de epurare stabilită de Ordinul MSP nr. 1028/2004. Se cunoaste faptul ca la acest moment exista statii monobloc care se incadreaza in distante mai mici de 300 m care au fost stabilite în urma unui studiu de impact, aviz DSP sau printr-un PUZ care sa reconsidere amplasamentul statiei. Ţinta este atinsă pentru ca nu sunt obiective concrete de inlaturare a pericolului de inundatie care sa fie reglementate la nivelul administratiei centrale. Aprobarea PUG, prin Regulamentul de urbanism asigura masurile de eliminare a riscurilor. Prin aprobarea PUG se instituie interdictia de construire in zonele cu riscuri naturale.

107 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Tinta 8. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale. 9. Patrimoniu cultural Starea de conservare a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile şi consumul de resurse. Conversia terenurilor. Conservarea biodiversităţii. Protectia surselor de apă. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie. Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile Consumuri de resurse. Producţie realizată. Economii de energie. Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice 200 m în rural 500 m de metri în extravilan Obiectiv PUG Nu sunt obiective specifice. Vor influenţa indirect starea şi consumul de resurse naturale realizarea următoarelor obiective: - ocuparea de sol prin extinderea intravilanului, - Înfiintarea sistemului de alimentare cu apă, - infiintare de retele de gaze naturale, - Înfiintarea sistemelor de colectare si tratare a apelor menajere, - Modernizarea si extinderea infrastructurii de energie electrică, - Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului. - Includerea comunei în Sistemul integrat de gestionare a deseurilor. - Instituirea de zone de protecţie. Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtul Comisiei Regionale de Monumente Istorice Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Propunerile PUG respecta angajamentele de eficientizare energetica, conservare sau utilizare durabilă a resurselor naturale. Ţinta este atinsă parţial. Amplasamentul staţiei de epurare nu respectă distanta de 200 m faţă de Biserica Sf. Ilie fiind necesar aviz de la autoritate competentă. 107 / 192

108 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 10. Biodiversitate, floră, faună Directiva Habitate 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor (mediul definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic) naturale si a florei si a faunei salbatice. Transpusa integral prin Legea nr. 462/2001; Directiva Păsări Protejarea a 181 specii de păsări vulnerabile (Anexa I) + specii noi (EU ) in special păsări migratoare Transpunerea Directivei Pasari (79/409/CEE) in legislatia nationala realizat Obligaţiile României: - Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate care sa amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana realizat, - Propunerea unei liste de Situri de Importanta Comunitara (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana la data aderarii, - Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) - incepand cu data aderarii, - Propunerea unei liste de specii pentru Amendarea Anexei I si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana realizat, - Desemnarea prin legislatia nationala a Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica realizat, - Inaintarea listei de Arii de Protectie Speciala (APSA) catre Comisia Europeana realizat, Obiectiv PUG Descărcarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, parte a ROSCI0259 Valea Călmăţuiului Nu vor apărea construcţii noi pe suprafaţa sitului. Descărcarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, parte a sitului ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Aprobarea PUG asigura incadrarea siturilor NATURA 2000 in planul de urbanism general al comunei, instruirea si constientizarea publicului, masuri compensatorii si de diminuare a impactului pentru zonele ce se suprapun cu sit-ul Natura / 192

109 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţintă 10. Biodiversitate, floră, faună (continuare) 11. Peisaj Lege 451/2002 pentru pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului - protejarea şi promovarea idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniu natural şi cultural. OUG 195/2005 cu modificarile si completarile ulterioare contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistica a zonelor de interes turistic sau de agrement. - Protectia si managementul tuturor Ariilor de Protectie Speciala, inclusiv evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ dupa desemnare si aderare. Permanent se va avea in vedere de APM si ARPM: - Asigurarea unui sistem de protectie a siturilor si pregatirea planurilor de management relevante si a planurilor pentru evitarea poluarii sau deteriorarii ariilor naturale protejate posibil de a fi declarate ca APSA-uri sau a arealelor inconjuratoare. - Instruirea si constientizarea publicului. Obiectiv PUG - Nu sunt obiective specifice. Obiective cu influenţă indirectă: - Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtul Comisiei Regionale de Monumente Istorice. - Extinderea zonei de spaţii verzi şi plantaţii. - Modernizarea drumurilor. Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Propunerile PUG de realizare de perdele de protectie si liziera in partea de vest şi nord a satului Largu favorizeaza un mediu de dezvoltare/protectie a speciilor de faună comună. Ţinta este atinsă. PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor General si Locale de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. 109 / 192

110 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţinta 11. Zonare Legislatia prevede Protejarea populatiei si a zonelor teritorială corelarea intravilanului de locuinte prin separarea de existent cu evidenta OCOTA terenurile cu activitatile economice si in vederea asigurarii unei servicii şi cu valoare de patrimoniu bune administrari a natural şi cultural terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase care sa tina cont totodata de protejarea mediului Distanţă de protecţie sanitară faţă de zonele rezidenţiale de 300 m pentru staţia de epurare Zone de protecţie şi zone de siguranţă: - 20 m pentru drumurile judeţene, - 18 m pentru drumurile comunale. Zona de protecţie şi zona de siguranţă de 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kv; Obiectiv PUG Zonificarea generala a aşezarilor, ca tip de zone functionale, rămâne neschimbata. Instituirea de zone de protecţie şi menţionarea acestora pe planuri: Pentru staţia de epurare care poate produce disconfort olfactiv, conform Ordinului MSP 1028 / 2004 Pentru construcţiile care au legătură cu regimul drumurilor, conform OG nr. 43/1997 şi Ordinul MT nr. 49/ Pentru reţelele electrice care traversează teritoriul, conform Ordinului 4 / Lăţimea zonei de protecţie - în lungul canalelor de desecare, conform Ordinului MAPDR 227/2006 Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Ţinta este atinsă. Aprobarea PUG va face corelarea cu intravilanul existent in evidenta OCOTA. Prin grija administratie locale se va avea in vedere incadrarea siturilor NATURA 2000 in PUG, PUZ şi PUD pentru a se pune in evidenta cu exactitate localizarea. Nu este atinsă ţinta de respectare a distantei de protectie sanitară faţă de locuinţe pentru amplasamentul prevăzut Staţiei de epurare. Ţinta este atinsă pentru construcţiile care se vor realiza după implementarea PUG Ţinta este atinsă. PUG introduce interdicţie de construire în zonele destinate reţelelor edilitare. 110 / 192

111 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţinta 11. Zonare teritorială (continuare) OUG 57/2007: - Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare 111 / 192 Obiectiv PUG Lăţimea zonei de protecţie - în lungul cursurilor de apă, barajelor şi altor lucrări hidrotehnice, conform Legii nr. 310/2004 Distante minime de siguranta fata de instalatii de gaze naturale şi fluide energetice Zona de protecţie 100 m, Zone de siguranţă 20 m. Zona de protecţie 200 m, intravilan Zone de siguranţă 500 m, extravilan. - pentru instalatii de gaze naturale conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor Pentru construcţiile din zona căii ferate, conform cu OUG nr. 12/1998 Conservarea patrimoniului cultural, respectarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice - coordonate STEREO 70 Delimitarea suprafeţelor de teren parte din siturile NATURA 2000 Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Ţinta este atinsă. PUG introduce interdicţie de construire în zonele de protecţie ale cursurilor de apă şi lucrărilor ce au legătură cu apele. Ţinta este atinsă. PUG introduce interdicţie de construire în zonele destinate reţelelor edilitare. Nu este atinsă ţinta de respectare a distantei de protectie a monumentului Biserica Sf. Ilie din satul Largu pentru amplasamentul prevăzut Staţiei de epurare. Tinta se poate atinge prin obtinerea avizului de la autoritatea competenta. Ţinta este atinsă.

112 Domeniu / Obiective / Angajamente Factor Obiectiv Indicator Ţinta 12. Educaţia ecologică a populaţiei Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de mediu - garantarea dreptului de acces la informatia de mediu detinuta de sau pentru autoritatile publice - asigurarea punerii la dispozitia publicului si a diseminarii informatiei de mediu - evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private; - participarea publicului la luarea deciziei - stabilirea termenilor, conditiilor si a aranjamentelor practice pentru exercitarea acestui drept ; - atingerea celei mai largi şi posibile diponibilitati si diseminari a informatie de mediu catre public prin promovarea utilizarii, in special, a telecomunicatiei computerizate si/sau a tehnologiei electronice. Obiectiv PUG Derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004. Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru extinderea sau infiintarea de noi servicii. Introducerea zonelor de protectie pentru zonele sensibile Tabel 5.1. (continuare) Modul de respectare a angajamentelor în PUG Obiectivul se atinge prin aprobarea PUG si a regulamentului de urbanism prin care se introduc zonele de protectie pentru obiectivele specifice ale PUG, obiective care sunt aduse la cunostiinta populatiei prin dezbaterea publica si prin certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie emise ulterior de autoritatea competenta. Aprobarea PUG asigura instruirea si conştientizarea publicului, măsuri compensatorii si de diminuare a impactului asupra mediului produs de activităţile casnice şi cele publice. 112 / 192

113 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Promovarea Planului de Urbanism General presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta obiectivele specifice care trebuie sa duca la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabila a localităţii. Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General reprezinta instrumentul care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si etapizarea interventiilor in teritoriul administrat. La evaluarea impactului de mediu prin implementarea PUG se va tine cont de de criteriile recomandate prin Anexa nr. 1 la HG 1076/2004, pentru cuantificarea amplitudinii prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra mediului: - directe si indirecte, - pe termen scurt si lung, - reversibile sau ireversibile, - izolate, interactive si cumulative. Efectele interactive apar atunci când un factor de mediu poate suferi schimbari calitative (pozitive sau negative) atât în mod direct sub acţiunea unei presiuni externe, cât si indirect, consituindu-se în receptorul unor modificări induse prin intermediu altui factor de mediu (cale), ca de exemplu: poluarea solului din cauza traficului poate interveni în mod direct prin scurgeri de produse petroliere dar si indirect prin sedimentarea unor noxe eliminate de trafic în aerul atmosferic. În general, receptorii cei mai susceptibili sa fie afectati în acest mod interactiv sunt biodiversitatea si sanatatea populatiei. Efectele cumulative pot sa apara: - fie în situatia în care un factor de mediu se constituie în receptorul unui aceluiasi tip de poluant / presiune cauzate de activităţi diferite din cadrul aceluiasi proiect / plan (exemplu: sanatatea populatiei = receptor al zgomotelor provenite din surse diferite), - fie în cazul unor suprapuneri ale unor presiuni similare induse prin implementarea a două sau mai multor planuri / proiecte în zone învecinate (parte dintr-un areal comun) (exemplu: efecte cumulate ale traficului asupra calitatii aerului; exploatarea în comun a unei surse de apa cu debit limitat, utilizarea comuna a unui curs de apa pentru deversarea apelor uzate etc.). Importanta acestor efecte cumulative apare atunci când se constata că, deşi analizate individual, activităţi sau planuri/programe diferite nu se dovedesc a cauza un impact semnificativ, analizate cumulativ arată că pot genera un impact semnificativ asupra unor factori de mediu sau de alt interes. Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practica a prevederilor planului analizat, are la baza conceptul matricei Leopold, pentru fiecare criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ cu valori situate între 1 si 5. Scorul final obtinut de fiecare impact este rezultatul unei compuneri a acestor punctaje ţinându-se cont de modul în care anumite criterii de evaluare au valoare de ponderare pentru altele. În Tabelul 6.1.este prezentat schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile considerate în evaluarea impactului. Scorul acordat fiecarui impact se obtine ca rezultat al relatiei P * (C+S+Sb), unde: P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea aparitiei impactului C = punctaj acordat pentru criteriul consecinţe în cazul aparitiei impactului S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spaţiala a impactului Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de interes. 113 / 192

114 Punctaj Probabilitatea apariţiei (P) 5 aparitie continua sau în majoritatea timpului Consecinţe probabile (C) impact major legat de principalele aspecte globale de mediu (ex: schimbari climatice, dezvoltare durabila, conservarea biodiversitatii) 4 aparitie regulata impact major asupra unor factori de mediu cheie (calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale, specii amenintate) 3 aparitie periodica 2 aparitie putin probabila 1 aparitie rara sau deloc impact moderat legat de principalele aspecte globale de mediu (ex: schimbari climatice, dezvoltare durabila, conservarea biodiversitatii) impact moderat asupra unor factori de mediu cheie (calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale, specii amenintate) impact minor asupra factorilor de mediu locali Tabelul 6.1. Evaloarea impactului- criterii, punctaje Întindere spaţială (S) international national regional zonal local Sensibilitate (Sb) - reactie extrem de puternica pro sau contra a publicului - sustinere / reticenta probabila din partea autoritatilor - mediatizare puternica - implicatii majore asupra reusitei / nereusitei planului - reactie importanta pro sau contra a publicului - sustinere / reticenta posibila din partea autoritatilor - mediatizare posibila - implicatii asupra reusitei / nereusitei planului - reactie posibila pro sau contra din partea unei categorii a publicului - implicare posibila din partea autoritatilor - mediatizare probabila - implicatii asupra reusitei / nereusitei planului - reactie putin probabila pro sau contra din partea publicului - implicare putin probabila din partea autoritatilor - implicatii asupra reusitei / nereusitei unor componente ale planului - fara interes din partea publicului, autoritatilor, masmediei - Irelevant pentru succesul planului Semnificatia impactului este prezentata in Tabelul 6.2 Scor Categorie Impact Semnificaţie Impact < 3 fara impact cuantificabil / nesemnificativ Tabel 6.2. Semnificatia evaluării de impact prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa nu are capacitatea de alterare a calitatii unui factor de mediu [3-14] impact slab prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza slab calitatea unui factor de mediu [15-24] impact mediu prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza mediu calitatea unui factor de mediu [25-39] impact important prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza substantial calitatea unui factor de mediu >39 impact puternic induce schimbari definitive sau cel putin pe o perioada îndelungata (posibil zeci de ani) asupra unor factori de mediu sau de interes protectiv considerati Fiecare scor obtinut este marcat cu + sau - în functie de tipul de impact punctat (pozitiv sau negativ). 114 / 192

115 In cele ce urmeaza se va estima impactul pentru obiectivele PUG, pe fiecare factor de mediu, tinand cont de metoda de evaluare descrisa in precizarile anterioare. Factorul de mediu apa. Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUG nu va conduce la un impact direct asupra apelor subterane sau de suprafaţă. Impactul asupra apelor se va datora activităţilor care se vor desfăşura in cadrul obiectivelor ce se vor realiza in zonele functionale. In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra apelor se poate produce pe următoarele căi: - prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport; poluantul caracteristic fiind produsele petroliere, - prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au caracter poluant, care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie, - evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere. La faza de PUG nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului de mediu apa pe perioada executiei obiectivelor, acestea fiind specifice proiectului de executie ce va constitui faza ulterioara aprobarii acestuia. In Tabelul 6.3. este estimat impactul produs de realizarea obiectivelor specifice ale PUG, prin metoda descrisă anterior (Tabelele 6.1 si 6.2.) Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu apă. Acţiune Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere Tabel 6.3. Ape de suprafata si subterane Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, important, termen lung pozitiv, puternic, termen lung Factorul de mediu aer. Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUG activităţile de şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Evoluţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor în motoarele utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de transport care vor fi utilizate. Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de: - activitatea de manevrare a materialelor pulverulente, - funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie, - activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate. Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile in care se va lucra simultan. 115 / 192

116 În cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu întreţinere şi reparaţii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi constituie o sursa de poluare redusă, pe o durata scurta de timp. Punerea in valoare a energiei produsa cu utilizarea combustibilului gazos, prin realizarea alimentarilor cu gaze a localitatilor, poate conduce inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe, în principal pulberi în suspensie, rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile. În general, prin obiectivele specifice propuse in PUG, se estimează un impact pozitiv, o uşoară scădere pe termen lung a emisiilor de pulberi în atmosferă datorată traficului rutier pe drumuri modernizate, asa cum se poate observa in estimarea facuta in Tabelul 6.4. Pe termen scurt şi mediu se poate înregistra o creştere moderată a cantităţilor de emisii de poluanţi în atmosferă, prin apariţia de noi surse de poluare. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu aer. Acţiune Inlocuirea combustibililor solizi cu gaze naturale Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul Înfiinţarea unei ferme agricole Tabel 6.4. Aer /schimbari climatice Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, mediu, termen lung pozitiv, important termen lung negativ, slab, termen lung Schimbări climatice Nu sunt prevăzute acţiuni care să influenţeze emisiile de gaze cu efect de seră şi schimbări ale climei. Zgomot Pe perioada realizării investiţiilor sursele de zgomot şi vibraţii vor fi reprezentate de utilajele tehnologice şi mijloacele de transport utilizate. Acţionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se va realiza pe timp de zi. Dupa realizarea obiectivelor PUG impactul negativ se va datora tranzitului autovehiculor de salubritate, de la punctele de colectare, situaţii de scurtă/medie durată. In Tabelul 6.5. este estimat impactul produs de traficul rutier pe drumurile modernizate, ca principal obiectiv generator de zgomot. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu zgomot. Acţiune Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul Impact Punctaj [P] [C] [S] [Sb] Tabel 6.5. Zgomot Scor specific negativ, slab, termen lung / 192

117 Factorul de mediu sol Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor. Deşeurile care vor rezulta din activitatea de construcţii pentru realizarea obiectivelor ce au generat PUG sunt de tip: - menajer, - industrial (de producţie): - inerte şi nepericuloase - din constructii, - cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase (înlocuire piese auto, scăpari accidentale de hidrocarburi de la motoarele mijloacelor de transport). Deşeurile de pământ şi materiale excavate, piatră şi spărturi de piatră, resturi vegetale, sunt deşeuri care vor proveni de la excavaţiile necesare pentru realizarea lucrărilor proiectate. Deşeurile amestecate de materiale de construcţie şi amestecurile metalice sunt deşeuri provenite de la surplusul de materiale de construcţii: construcţiile vor fi realizate după normele de calitate în construcţii astfel încât cantităţile de deşeuri rezultate să fie limitate la minim. Deşeurile de materiale industriale oţel, cabluri electrice, tubulatură - vor proveni din surplusul de materiale şi se încadrează în categoria deşeurilor reciclabile. Tot în categoria de deşeuri reciclabile se încadrează şi deşeurile de ambalaje de la produsele şi echipamentele care vor fi utilizate. Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate global după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUG. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor. HG nr. 1403/2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Este dificil de realizat o evaluare cantitativă a deşeurilor rezultate din activitatile de realizare a executiei investitiilor avute in vedere dupa implementarea PUG, avand in vedere ca la acest moment nu se cunosc tehnologiile adoptate de proiectant si constructor, acestea fiind prioritare în evaluarea naturii şi cantităţii de deşeuri. Activităţile de şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, monitorizare care va cuprinde obligatoriu şi gestiunea deşeurilor. Dupa realizarea obiectivelor de investitii se estimează ca pot apare urmatoarele categorii de deseuri: de deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri municipale periculoase, deseuri biodegradabile municipale - inseamna deseuri biodegradabile din gospodarii, precum si alte deseuri biodegradabile, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile biodegradabile din gospodarii, inclusiv, deşeurile din gradini şi parcuri, deşeurile din piete şi deşeurile stradale, vehicule scoase din uz, 117 / 192

118 deseuri din ambalaje (cod 15) - hartie si carton, materiale plastice, lemn, metalice - inclusiv cele contaminate cu continut periculos deseuri nespecificate in alta parte (cod 16): de la intretinerea vehiculelor, de echipamente electrice, baterii si acumulatori, deseuri de la instalatiile de tratare a reziduurilor (cod 19): namoluri de la bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate de tip menajer, deseuri municipale si asimilabile din comert, inclusiv fractiuni colectate separat (cod 20) - zona de gospodarie comunala, servicii, din agricultura: namoluri de la spalare si curatare, reziduuri zootehnice, inclusiv paie, din gospodariile individuale si agentii economici, cadavre de animale. Modul de colectare a deseurilor şi depozitarea la un unui depozit ecologic la nivel de judet care include si comuna impreuna cu alte localităţi într-un sistem integrat de colectare a deseurilor, reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor conforme cu legislatia in vigoare si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor, preluarea apelor uzate, ne determină să conchidem ca se vor îmbunătăţi calitatea actuală a mediului şi efectele în timp asupra factorului de mediu sol vor fi pozitive, compensand impactul negativ datorat pierderii calitatii solului prin acoperirea de constructii. Utilizarea ca fertilizanţi a nămolurilor de la staţiile de epurare se va face cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA 708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură referitoare la tipuri de soluri de folosinta sensibila. Aceste programe nu fac obiectul PUG, dar planul trebuie corelat cu acestea. In Tabelul 6.6. este estimat impactul produs de realizarea obiectivelor PUG. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu sol. Acţiune Implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului Tabel 6.6. Sol Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, puternic, termen lung pozitiv, puternic, termen lung pozitiv, puternic, termen lung Sănătate umana Efectul asupra factorului uman al obiectivelor cuprinse in PUG se regasesc in Tabelul 6.7. va fi pozitiv si important, pe termen lung avand in vedere dotarile tehnologice descrise la capitolul 3 care au in vedere protectia factorilor de mediu apă, aer, sol cu influenta indirecta asupra celui uman. Satisfacerea necesităţii de extindere a intravilanului pentru construcţia de locuinţe va crea un impact pozitiv asupra factorului uman. 118 / 192

119 Acţiune Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere Extinderea zonei de spaţii verzi Modernizarea infrastructurii rutiere Implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor Înfiinţarea reţelei de gaze naturale Extinderea zonei de unităţi agro-zootehnice (crearea de locuri de muncă) Tabel 6.7. Sănătatea populaţiei Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, puternic termen lung pozitiv, puternic, termen lung pozitiv, puternic, termen lung pozitiv, puternic, termen lung pozitiv, puternic, termen lung pozitiv, important, termen lung pozitiv, important, termen lung Riscuri In cazul implementarii PUG este necesar a fi luate in considerare riscurile ce pot apare, atat in faza de executie cat si in cea de exploatare a obiectivelor ce se vor realiza in zonele functionale pe terenurile introduse in intravilan, riscuri care pot genera un impact asupra mediului. Strict legat de implementarea PUG, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe şantierele de construcţii, fiind generate de indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normativelor de protecţia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de protecţie, acestea fiind posibile în legătură cu următoarele activităţi si evenimente: - lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport, - circulaţia pe drumurile publice şi de acces, - incendii din diferite cauze, - electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură şi liniile de tensiune, - inhalaţii de praf sau de gaze, - explozii ale buteliilor sau ale altor recipiente, de la depozitarea de substanţe inflamabile, - striviri de elemente în cădere. Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având caracter limitat în timp şi spaţiu, dar pot produce pierderi de vieţi omeneşti sau pot conduce la invalidarea temporară sau definitivă. De asemenea, acestea pot avea şi efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea finalizării lucrărilor. O categorie de accidente în perioada de executie a obiectivelor PUG are legătură cu populaţia din zonele învecinate, datorită concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrări neterminate sau în curs de realizare, nesemnalizate ori fără elemente de avertizare. 119 / 192

120 Fauna poate fi influentata, fie datorita concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări, fie datorita acţiunii utilajelor de ridicare. Se poate întâmpla să se înregistreze accidente care să aibă ca victime exemplare de faună şi/sau din partea personalului de execuţie a lucrărilor. Securizarea spaţiilor şantierelor este necesară pe toată perioada de construcţie a obiectivelor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuţie până la finalizarea acestora. Riscuri pot să apară şi în activităţile de construcţii propriu-zise: - deversări accidentale de substanţe folosite pe şantier, deşeuri şi ape uzate rezultate; - mobilizarea unor surse secundare, subterane, de poluare în perioada de excavaţii, cu efecte negative asupra contaminării solului şi chiar apelor de suprafaţă. Pe termen lung un impact pozitiv asupra diminuării riscului la inundaţie o vor avea rigolele care vor favoriza curgerea şi evacueze mai rapidă în emisari a apelor meteorice din zona drumurilor modernizate, curăţarea acestora, până la refacerea condiţiilor care au determinat solicitarea implementării obiectivului. Factorii de risc cei mai importanţi în faza de exploatare a investitiilor ce au generat PUG sunt: - de origine naturală: cutremur, agresivitatea apei din infiltraţii care să afecteze fundaţiile, trăsnet, tasare de sol, inundaţie; - de origine antropică. Acestea pot fi de natură: mecanică, electrică., chimică, incendii. Pentru eliminarea pericolului inregistrarii unor astfel de situatii de risc, PUG propune o serie de obiective al caror impact este estimat in Tabelul 6.8. Acţiune Modernizarea infrastructurii rutiere Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului (Lizieră de pădure în zona de mal a râului în dreptul satului Largu) Tabel 6.8. Fenomene, riscuri naturale Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, important, termen lung pozitiv, slab, termen lung pozitiv, mediu, termen mediu Impactul indirect poate fi negativ ca o consecinţă a nerespectării legislaţiei în vigoare, recomandărilor din studiul geotehnic şi normelor referitoare la calitatea lucrărilor de construcţie executate pe perioada de realizare a investiţiilor şi a lipsei de interes în verificarea periodică a lucrărilor din zona digului de apărare la inundaţii care vor fi necesare pozării conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare, ceea ce nu constituie obiectele documentaţiei de faţă. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact direct nesemnificativ asupra factorilor de risc natural. Conservare resurse naturale. Cea mai buna resursa energetică este economia de resurse. Implementarea obiectivelor PUG va avea efect asupra resurselor de apă, sol, gazele naturale şi biomasă. Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă nu poate fi considerata ca va avea un impact negativ pe termen lung prin utilizarea resursei de apă subterană în scop potabil, deoarece efectul este asumat prin Directiva apă care are ca scop asigurarea furnizării de apă potabilă locuitorilor. 120 / 192

121 Realizarea obiectivelor pentru factorul de mediu apă vor avea un impact pozitiv pe termen lung asupra calităţii resurselor de ape subterană şi de suprafaţă prin preluarea de către reţele de canalizare, stocarea provizorie in bazine vidanjabile si epurarea ulterioara in statia de epurare. Se vor stopa fenomenele de poluare datorate surselor difuze de la nivel de gospodărie rurală, dar şi de la platformele de deşeuri neamenajate corespunzător. Acest impact, pozitiv, este precumpănitor faţă de impactul negativ asupra resurselor de apă de suprafaţă, prin evacuarea efluentului staţiei de epurare în râu, şi sol, prin ocuparea temporară şi definitivă de terenuri. Impactul negativ asupra resursei de sol constă în reducerea suprafeţelor de teren agricol productiv. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii impactul va fi negativ prin ocuparea temporară sau definitivă de terenuri agricole în diferite stagii de vegetaţie. Realizarea de construcţii va avea ca efect diminuarea suprafeţelor de teren agricol şi a cantităţii de biomasă care ar putea fi obţinută de pe acestea, iar impactul asupra resurselor de sol şi biomasă va fi negativ pe termen lung. Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra resurselor naturale se regăseşte in Tabelul 6.9. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra resurselor naturale. Acţiune Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajer Înfiinţarea sistemului de alimentare cu gaze naturale Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului (Lizieră de pădure în zona de mal a râului în dreptul satului Largu) Extinderea suprafeţelor de spaţiu verde Tabel 6.9. Conservare resurse naturale Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific nesemnificativ termen lung pozitiv, puternic, termen lung nesemnificativ termen lung pozitiv, puternic, termen mediu pozitiv, important, termen lung Un impact pozitiv pe termen lung asupra resursei de sol se va datora ecologizării terenurilor în vederea reintroducerii acestora în circuitul natural. Un impact pozitiv necuantificabil constă în introducerea noţiunii de zone de protecţie faţă de zonele sensibile enumerate mai sus. Inlocuirea resursei naturale utilizată pentru încălzirea de locuinţe - combustibil solid tip lemn - cu gaze naturale a acestor resurse va avea un efect pozitiv, chiar daca gazele sunt si acestea o resursa epuizabilă, realizând practic conservarea fondului forestier cu impact pozitiv asupra altor factori de mediu. Patrimoniu cultural In zona ce a generat PUG se afla monumentele istorice pentru care s-au instituit zone de protectie, cu restrictii de construire in acestea, astfel incât nu exista efecte semnificative ca urmare a implementarii obiectivelor ce au generat noua zonificare functionala. 121 / 192

122 Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra patrimoniului cultural se regaseste in Tabelul Impactul negativ pe termen lung constă în nerespectarea distanţei de amplasare a staţiei de epurare faţă de un obiectiv de patrimoniu cultural. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra obiectivelor de patrimoniu cultural. Acţiune Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul Comisiei Regionale de Monumente Istorice Impact pozitiv, puternic, termen lung Tabel Patrimoniu cultural Punctaj [P] [C] [S] [Sb] Scor specific Biodiversitate Amplasamentul analizat de PUG face parte din zone protejate NATURA 2000, care au fost desceris pe larg in capitolul 2.5, capitol in care au fost prezente date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar, statutul de conservare al speciilor, descrierea starii actuale de conservare a ariilor. De asemenea zonele suprapuse peste situri si obiectivele, unele existente inainte de declararea acestuia, au fost prezentate in capitolul 3, ca zone sensibile zone sensibile. Pentru evaluarea corecta a potentialului impact se are in vedere indicatori cheie cuantificabili, cum ar fi: - dacă vor fi pierdute suprafate de habitat de interes comunitar - nu este cazul. Conform Memoriului General amplasamentul PUG nu se suprapune peste siturile NATURA 2000, descrise pe larg in capitolul 2.5, capitol care conţine date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar, statutul de conservare al speciilor, descrierea starilor actuale de conservare ale ariilor. - dacă vor fi pierdute suprafetele habitat care suntr folosite pentru necesitatile de hrana, odihna sau reproducere - nu este cazul, obiectivele se află în afara siturilor NATURA dacă se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar nu este cazul. - durata sau persistenta perturbarii: in faza de implementare pe termen scurt, pe termen lung dupa implementarea PUG. - dacă se vor produce schimbari in densitatea populatiilor de specii protejate - nu este cazul, obiectivele se află în afara siturilor NATURA scara de timp pentru speciilor. - nu este cazul. Tipul de impact asupra mediului s-a realizat prin utilizarea abrevierilor: - D/I - Direct/Indirect - TS/TL - Termen scurt/termen lung - C/O/D - Din faza de constructie/de operare/de dezafectare - R - Rezidual 122 / 192

123 - C - Cumulativ (zgomot, diminuarea resurselor de apa, emisii atmosferice, etc.) Tinând cont de aceşti indicatori, atât pe perioada de implementare cât si ulterioară, se estimeaza impactul, fara a lua in considerare masurile de reducere si/sau compensatorii. În Tabelele si sunt identificate următoarele tipuri de impact asupra habitatelor şi speciilor caracteristice celor două situri Natura 2000, in faza de implementare si ulterioara a planului cu obiectivele sale. Nivelurile de impact asupra habitatelor si speciilor din siturile Natura 2000 sunt evaluate in Tabelele si atât pentru perioada de implementare cât şi pentru perioada de exploatare, ulterioara, fără a lua in considerare măsurile de diminuare sau compensatorii. Impactul asupra habitatelor de interes comunitar se va realiza indirect, prin prin calitatea apei din bazinul hidrografic, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare a obiectivelor planului. Pe perioada de funcţionare se poate produce un impact negativ pe termen scurt asupra biodiversităţii în caz de funcţionarea necorespunzătoare a staţiei de epurare, caz în care parametrii efluentului nu corespund condiţiilor stabilite de HG 352/2005. Situaţia calităţii apei râului, al cărui debit este relativ redus, se poate agrava în caz de temperaturi ridicate, secetă prelungită, pentru evacuare de ape uzate neepurate sau incomplet epurate, chiar pe perioade scurte de timp, datorită unor defecţiuni în funcţionarea staţiei de epurare. Fluctuaţiile de debit genereazã variaţii-şoc de concentraţie a poluanţilor greu de suportat de către vieţuitoarele acvatice. Consecinţele acţiunii acestui factor antropic asupra mediului acvatic pot fi: dispariţia multor specii care colonizează substratul şi supravieţuirea organismelor capabile de adaptare la aceste condiţii. Pe perioada în care calitatea apei emisarului staţiei de epurare nu corespunde claselor I şi II, pentru a nu se mări gradul de încărcare cu poluanţi al acestuia, AN Apele Române poate solicita operatorului de servicii de canalizare condiţii mai severe decât cele stabilite de HG 352/2005 pentru descărcarea efluentului. Se exercită asupra bodiversitatii următoarele tipuri de presiuni antropice: - tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora, afectează populatiile de păsări, peşti şi mamifere, - utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali, - impurificarea apei, solului si panzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător, - eutrofizarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la staţiile de epurare, - poluări ale apelor de suprafaţă, - incendierea ilegală a vegetaţiei ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate, - perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar, - păşunatul intensiv, - defrişări necontrolate, - tăieri ilegale de arbori, - construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică, - reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării, - plantarea de specii invazive. - utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conducte, etc.), - turismul haotic, 123 / 192

124 - practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate. Nivelurile de impact asupra speciilor de faună de interes comunitar sunt evaluate pe baza caracteristicilor de habitat şi de hrănire descrise la paragraful 2.5, cu specificaţia că speciile de păsări cu migraţie regulată nu au prezenţa nominalizată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul Habitat/specie 1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion. Faza de implementare Impactul asupra mediului (nivel) Tabel ROSCI0259 Valea Călmăţuiului Faza ulterioara Impactul asupra mediului (nivel) D/I TS/TL C/O/D R C D/I TS/TL C/O/D R C I TS C - - I TL O/D - - I TS C - - I TL O/D 1335 Spermophilus citellus I TS C - - I TS C Bombina bombina I TS C - - I TL O - C 1220 Emys orbicularis I TS C - - I TL O - C 1149 Cobitis taenia I TS C - - I TL O Lycaena dispar I TS C - - I TL O - C - - Tabel ROSPA0145 Valea Călmăţuiului Faza de implementare Faza ulterioara Habitat/specie Impactul asupra mediului (nivel) Impactul asupra mediului (nivel) D/I TS/TL C/O/D R C D/I TS/TL C/O/D R C A133 Burhinus oedicnemus I TS C - - I TL O - - A031 Ciconia ciconia I TS C - C I TL O - C A135 Glareola pratincola I TS C - - I TL O - - A131 Himantopus himantopus I TS C - - I TL O - - A132 Recurvirostra avosetta I TS C - - I TL O - - A151 Philomachus pugnax I TS C - - I TL O - - A435 Oenathe isabellina I TS C - - I TL O - - A056 Anas clypeata I TS C - - I TL O - - A160 Numenius arquata I TS C - - I TL O - - A156 Limosa limosa I TS C - - I TL O - - A048 Tadorna tadorna I TS C - - I TL O / 192

125 Habitat/specie Faza de implementare Impactul asupra mediului (nivel) Faza ulterioara Tabel Impactul asupra mediului (nivel) 1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion. P C S Sb scor P C S Sb scor Spermophilus citellus Bombina bombina Emys orbicularis Cobitis taenia Lycaena dispar Tabel Habitat/specie Faza de implementare Impactul asupra mediului (nivel) Faza ulterioara Impactul asupra mediului (nivel) P C S Sb scor P C S Sb scor A133 Burhinus oedicnemus A031 Ciconia ciconia A135 Glareola pratincola A131 Himantopus himantopus A132 Recurvirostra avosetta A151 Philomachus pugnax A435 Oenathe isabellina A056 Anas clypeata A160 Numenius arquata A156 Limosa limosa A048 Tadorna tadorna Biodiversitatea din exteriorul zonei protejate Obiectivele de interes public care se află pe terenuri arabile din exteriorul sit-ului Natura 2000 vor avea o influenţă indirectă, pozitivă asupra întregii biodiversităţi. In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul se poate produce pe următoarele căi: - prin poluarea resurselor de apă: pierderi accidentale de hidrocarburi, evacuări necontrolate de ape menajere, pierderi de materii în suspensii care vor avea ca efect imediat creşterea locală a turbidităţii apei prin răspândire în apă. Turbiditatea ridicată va determina momentan reducerea transparenţei apei fara a influenţa etajele piramidei trofice caracteristice ecosistemului în condiţii naturale; 125 / 192

126 - prin ocuparea solului cu deşeuri, prin defrişări, - prin zgomot şi polurarea atmosferei, - prin accidente rutiere în care sunt implicate exemplare de faună terestră Amplasamentul analizat de PUG se afla suprapus si în imediata apropierea unui important curs de apă. Locurile unde vor fi construite organizarile de santier pentru obiectivele PUG trebuie să fie astfel stabilite astfel încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomot şi vibraţii. Se recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeţe prea mari de teren. De asemenea, trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă lângă captările de apă subterană, canale de desecare şi canale de irigaţii trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora si protejarea corpurilor de apă de suprafată (bălti, iazuri, pârâuri). Platformele organizărilor de şantier trebuie proiectate astfel încât apa meteorică să fie şi ea colectată printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o sedimentare înainte de descărcare. Efecte potenţiale pe perioada de construcţie a obiectivelor va putea fi reprezentat de fragmentarea habitatelor prin apariţia unei bariere fizice constituite din lucrările proiectate (drumuri, realizarea traseelor de cabluri şi conducte). Se va produce un impact negativ pe termen scurt datorat defrişărilor unor exemplare de specii de plante înscrise în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România in perioada de realizare a constructiilor, menţionate la paragraful 2.5. În acest caz se recomandă întocmirea de PUZ şi PUD pentru proiectele de investiţie care se vor desfăşura pe terenurile care fac obiectul introducerii în intravilan sau pe care se află obiective ale PUG. Exemplarele de vegetaţie endemică, vulnerabilă şi/sau rară din locaţiile unde se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor (la faza de proiect) în vederea stopării defrişării acestora. Pe perioada realizării obiectivelor de investiţii se va înregistra un impact negativ slab asupra factorilor biotici. Fauna din perimetre, în perioada de execuţie, datorită activităţii utilajelor de construcţii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. Realizarea obiectivelor in aceasta situatie (eventuale drumuri sau conducte de retele edilitare) nu conduce la alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate. Vor fi afectate populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeţele reduse în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere, fara a se produce o fragmentare. Zgomotul produs în perioada de funcţionare a agregatelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect. Chiar si in cazul in care pasajul pasarilor migratoare ar trece peste zona studiata lucrarile pentru implementarea PUG nu vor constitui un important factor perturbator dacă: - se vor realiza în afara perioadei de cuibărit, - se vor respecta reglementările de mediu în ceea ce priveşte impurificarea apei, solului si pânzei freatice datorită menagementului defectuos al resurselor şi deşeurilor, - nu se vor incendia vegetaţiile palustre (stufăriş, păpuriş) şi uscate, - nu se vor executa defrişările necontrolate sau tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecţie avifaunistică. 126 / 192

127 Pentru obiectivele PUG care desi se afla in vecinatatea terenului suprapus peste situl Natura 2000 regulamentul de urbanism va prevede inderdictia de construire pana la elaborarea unor PUZ-uri si PUDuri pentru care se va solicita evaluarea impactului, avizul custodelui. Modernizarea drumurilor va determina viteze de rulare mai ridicate dar şi posibile accidente rutiere, ceea ce va induce un impactul negativ nesemnificativ pe timp lung asupra faunei. În mod asemănător vor apare posibile accidente care se vor datora situaţiilor de avarie cu fire sub tensiune căzute la pământ. Efectul obiectivelor publice asupra vegetaţiei şi faunei comune, care se regăsesc in Tabelul , va fi pozitiv si important, pe termen lung având in vedere dotările tehnologice care au in vedere protectia factorilor de mediu apa, aer, sol. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra vegetaţiei şi faunei comune. Acţiune Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul Înfiinţarea unei ferme agricole Implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului Extinderea suprafeţelor de spaţiu verde (Lizieră de pădure în zona de mal a râului în dreptul satului Largu) Tabel Fauna şi flora comună Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific negativ, slab termen lung pozitiv, mediu termen lung pozitiv, important termen lung pozitiv, important termen lung pozitiv, important, termen mediu Peisaj. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii impactul va fi negativ, fiind direct influenţat de următoarele aspecte: - gradul de poluare a atmosferei, - petele de hidrocarburi de pe luciul apei, - gradul de salubritate a şantierelor şi punctelor de lucru, - construcţiile / lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate, - vehiculele auto scoase din uz, - intensitatea traficului rutier, - depozitele de materiale de pe locurile publice, - accidentele terestre de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea, - starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea, - arborii tăiaţi sau rupţi de pe marginea drumurilor sau pădurilor, - parcelele de teren cu învelişul de sol degradat, - locurile virane neamenajate, 127 / 192

128 - animalele fără stăpân, - mirosuri. Pe perioada efectuării exploatării obiectivelor impactul va fi direct influenţat de următoarele aspecte: - efluentul neepurat sau incomplet epurat de la staţia de epurare, - starea de salubritate din locurile publice, - construcţiile neterminate, dezafectate sau aflate în stadiu avansat de degradare, - intensitatea sau modul de desfăşurare a traficului rutier, - lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate, - cablurile aeriene electrice sau de comunicaţie, - construcţiile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural, - starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea, - arborii tăiaţi sau rupţi de pe marginea drumurilor sau spaţiilor verzi, - parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat, - locurile virane neamenajate, - existenţa unor zone cu risc natural, - extinderea urbanizării în zonele naturale protejate,. - animalele fără stăpân, - mirosurile degajate de materialele organice deteriorate, de la complexele zootehnice, la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate, de la punctele de pre-colectare a deşeurilor, etc. Amenajarea de spaţii verzi, sport şi recreere şi perdelele de protecţie, ecologizarea terenurilor şi platformelor, modernizarea drumurilor şi respectarea distanţelor faţă de zonele sensibile descrise la capitolul 3 vor avea un impact pozitiv, important pe termen lung. Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra peisajului se regaseste in Tabelul Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra peisajului. Acţiune Instituirea de zone de protecţie Extinderea zonei de spaţii verzi Includerea comunei în Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor Modernizarea infrastructurii rutiere Derulare de proiecte de reconstructie ecologica Tabel Peisaj Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, important termen lung pozitiv, important termen lung pozitiv, important termen lung pozitiv, important termen lung pozitiv, puternic termen mediu / 192

129 Zonarea functională În cadrul zonificării generale a asezărilor este de semnalat ca aspect de incompatibilitate sau incomodare în relaţiile dintre diferitele zone funcţionale ca urmare a poziţionării staţiei de epurare: - nerespectarea distanţei de protecţie sanitară faţă de zona rezidenţială reglementată de Ordinul MSP nr /2004. Pentru staţiile de epurare de tip monobloc sunt admise distante mai mici de 300 m pe baza elaborării unui studiu de impact sau acord al autorităţilor locale abilitate sau printr-un PUZ care sa reconsidere amplasamentul statiei; - nerespectarea distanţei de protecţie reglementată de Legea nr. 422/2001 faţă de monumentul istoric Biserica Sf. Ilie, pentru care este necesar acordul autorităţilor locale abilitate, - canalul deversor al staţiei de epurare intersectează zona de protecţie a râului şi lucrărilor hidrotehnice. Din acest punct de vedere impactul va fi negativ pe termen lung. Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra zonificării funcţionale se poate urmări in Tabelul Extinderea localităţilor se face cu asigurarea utilităţilor de apă, canalizare, salubritate, gaze, energie electrică. * Acţiune Extinderea zonei de locuinte si functiuni complementare Extinderea zonei de unităţi industriale şi depozite Extinderea zonei de unităţi agro-zootehnice Extinderea zonei de unităţi instituţii şi servicii de interes public Extinderea zonei de căi de comunicatie si transport rutier Extinderea zonei de Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie Extinderea zonei de construcţii tehnico-edilitare Zona de gospodarie comunala-cimitire Extinderea zonei cu terenuri libere Tabel Zonare functionala Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, slab, termen lung pozitiv, slab, termen lung pozitiv, slab, termen lung pozitiv, mediu, termen lung pozitiv, slab termen lung pozitiv, puternic, termen lung pozitiv, puternic termen lung pozitiv, important termen lung pozitiv, slab termen lung Impactul negativ care se manifestă la extinderea intravilanului în dauna terenurilor ocupate de culturi agricole, situaţie care a fost analizată anterior, la analiza impactului asupra conservării resurselor naturale, este justificat atât prin prin dezvoltarea de obiective necesare unei dezvoltări durabile, imediate sau în viitor, cât şi datorită interzicerii extinderii intravilanului o perioadă lungă de timp din istoria comunităţii. 129 / 192

130 Un impact slab negativ care se va datora evacuării efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, care este parte din siturile NATURA 2000, este acceptabil prin beneficiile majore aduse de implementarea obiectivului asupra comunităţii şi resurselor naturale, baza dezvoltării durabile a comunei. Impactul negativ nesemnificativ care se înregistrează de insuficienta extindere a zonei ocupate de spaţii verzi din satul Scărlăteşti este compensată de următorii factori: - zona de spaţii verzi este compactă în cadrul satului, - populaţia satului este redusă şi în descreştere, - o suprafaţă de 0,36 ha este considerată, conform Ordinului nr. 1549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi, ca spaţiu verde aferent cimitirului din sat. - la nivelul comunei se înregistrează un impact pozitiv. Educatia ecologica/constientizarea populatiei Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra conştientizării populatiei asupra mediului este unul pozitiv pe termen lung prin informarea populatiei in problematica de protectie a mediului, asupra importanţei instituirii de zone de protectie. Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra conştientizării populaţiei se regaseste in Tabelul Acţiune Implicarea populatiei in problematica de protectie a mediului Informarea populatiei asupra instituirii zonelor de protectie Tabel Constientizarea populatiei/educatie ecologica Punctaj Impact Scor [P] [C] [S] [Sb] specific pozitiv, puternic termen lung pozitiv, puternic termen lung Evaluarea cumulativă Pentru evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu/factorilor de mediu se va folosi in analiza o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) va influenta calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se va folosi o scala cu 5 nivele: impact pozitiv semnificativ impact pozitiv 0 - niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Obiectivele de investiţii propuse de Memoriul General pentru PUG, care au fost prezentate în Tabelul , sunt codificate după cum urmează: 1. Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă cod O.1, 2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere cod O.2, 130 / 192

131 3. Introducerea de gaze naturale cod O.3, 4. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul - cod O.4, 5. Înfiinţarea unei ferme agricole - cod O.5, 6. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica - cod O.6, 7. Aplicarea Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor - cod O.7, 8. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de energie electrică - cod O.8, 9. Extinderea zonei de spaţii verzi - cod O.9, 10. Amenajarea unui centru After school - cod O.10. În Tabelul este. prezentată matricea cu evaluarea efectului cumulativ al obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de implementare, inclusiv asupra tuturor aspectelor semnificative mentionate de HG 1 076/2004. Impactul lucrărilor de construcţie este estimat in Tabelul în funcţie de punctajul obtinut pentru fiecare din obiectivele PUG. Impactul asupra mediului pe perioada realizării obiectivelor PUG este negativ pe termen scurt şi mediu şi va fi produs de lucrările de construcţii şi activităţilor anexe specifice: foraje, săpături, excavaţii, ocupare temporară sau definitivă de terenuri, defrişări, zgomot pentru care sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare. Unele dintre aceste lucrări sunt necesare atingerii obiectivelor de mediu: asigurarea de apă potabilă în sistem centralizat, colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer. Principalul obiectiv care a întrunit cel mai mic punctaj este O2 - Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere. Cauza constă în nerespectarea condiţiilor de amplasare faţă de zona rezidenţială şi obiectiv de patrimoniu cultural. În Tabelul este. prezentată matricea cu evaluarea efectului cumulativ al obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de funcţionare, inclusiv asupra tuturor aspectelor semnificative mentionate de HG 1 076/2004. Impactul asupra mediului la implementarea propunerilor PUG este estimat ca negativ, pentru care sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare pentru: - respectarea distanţelor de protecţie. - factorul de mediu zgomot, care se datorează noilor surse de zgomot şi intensificării traficului rutier datorat modernizării infrastructurii rutiere si dezvoltării economice şi diversificării schimburilor de produse. Impactul funcţionării obiectivelor PUG este estimat în funcţie de punctajul obtinut in Tabelul Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul încălcării standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat în acelaşi tabel. Proiectul propus (realizare sistem de canalizare şi statie de epurare) este de interes public major si asigura sanatatea si siguranta publica, imbunatateste calitatea factorului de mediu apa prin eliminarea indirectă, prin intermediul freaticului şi apelor de şiroire, a posibilităţii de impurificare cu ape uzate de tip menajer a apei râului Calmatui, parte din siturile Natura / 192

132 Tabel Evaluare cumulativa a lucrărilor de construcţie pentru obiectivele PUG asupra factorilor / obiectivelor de mediu Obiectiv PUG Factor/Obiectiv de mediu O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9 O10 Total 1. Calitate ape subterane Calitate ape de suprafaţă Calitate aer Nivel de zgomot Protectie Sol/subsol Sănătate umană Protectie la riscuri naturale sau antropice Conservare de resurse naturale Protecţie patrimoniu Protecţie Biodiversitate / floră / faună Protejare peisaj Zonare funcţională Constientizare public Total / 192

133 Factor / Obiectiv de mediu Apa subterană / Asigurarea calităţii apelor Apa de suprafaţă / Asigurarea calităţii apelor Aer / Protecţia calităţii aerului Zgomot / Diminuarea nivelului de zgomot Sol/subsol. Protecţia solului şi subsolului Nivel de impact Semnificatia impactului Evaluare cumulativă 0 Fără impact Lucrările de construcţie nu au influenţă pe durata execuţiei negativ negativ semnificativ negativ semnificativ negativ semnificativ Protectia sănătăţii populaţiei -4 negativ semnificativ Protectia la riscuri naturale Conservarea resurselor naturale Protecţie patrimoniu Protecţie Biodiversitate Arii/floră/faună Protecţie peisaj Zonare funcţională Conştientizare public -1 negativ -1 negativ negativ semnificativ negativ semnificativ negativ semnificativ pozitiv semnificativ pozitiv semnificativ Tabel Lucrările de construcţie din zona de protecţie a albiilor minore au influenţă negativă datorită posibilităţii producerii de poluări accidentale Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen scurt datorită traficului rutier şi manevrării de materiale pulverulente Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen scurt datorită punctelor de lucru, organizării de şantier, aprovizionării de materiale, degajării de deşeuri, traficului rutier Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen mediu şi lung datorită ocupării temporare sau definitive a terenurilor Influenţă negativă pe termen scurt datoraţă atât lucrărilor de construcţii cât şi restricţionării traficului rutier. Influenţă negativă pe durata lucrărilor de construcţie în zona apărărilor de mal pentru pozarea conductei efluentului staţiei de epurare Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen lung datorită extinderilor prin ocuparea de terenuri de folosinţă agricolă Influenţă negativă pe durata lucrărilor de construcţie în zona de protecţie a monumentelor istorice Lucrările de construcţie au influenţă semnificativ negativă pe termen mediu şi se datorează defrişărilor şi deranjării faunei terestre Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe durata execuţiei datorită lucrărilor de construcţii, fluenţei traficului, poluărilor accidentale şi punctelor de lucru Influenţă semnificativ pozitivă pe termen lung datorată introducerii de criterii pentru construcţii potrivit folosinţelor, Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu şi importanţa lucrărilor de construcţie 133 / 192

134 Tabel Evaluare cumulativa a exploatării obiectivelor PUG asupra factorilor / obiectivelor de mediu Obiectiv PUG Factor/Obiectiv de mediu O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9 O10 Total 15. Calitate ape subterane Calitate ape de suprafaţă Calitate aer Nivel de zgomot Protectie Sol/subsol Sănătate umană Protectie la riscuri naturale sau antropice Conservare de resurse naturale Protecţie patrimoniu Protecţie Biodiversitate / floră / faună Protejare peisaj Zonare funcţională Constientizare public Total / 192

135 Factor / Obiectiv de mediu Nivel de Semnificatia impact impactului Evaluare cumulativă Apa subterană / +3 semnificativ Obiectivele P.U.G. au influenţă semnificativ pozitivă pe termen lung Asigurarea calităţii apelor pozitiv prin stoparea fenomenului de poluare a freaticului Apa de suprafaţă / +5 semnificativ Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin tratarea apelor Asigurarea calităţii apelor pozitiv menajere şi implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor Aer / Protecţia calităţii aerului Niciun impact datorită fluenţei traficului rutier pe drumuri modernizate. 0 Fără impact O influenţă negativă semnificativă pe termen scurt se poate datora disconfortului olfactiv pe timpul funcţionării anormale a staţiei de epurare Zgomot / Obiectivele P.U.G. au efect negativ asupra nivelului de zgomot prin Diminuarea nivelului de zgomot -1 negativ apariţia de noi surse de poluare şi intensificarea traficului rutier Sol/subsol. Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin colectarea şi Protecţia solului şi subsolului +5 semnificativ tratarea apelor menajere, implementarea sistemului integrat de gestionare a pozitiv deşeurilor şi derularea de proiecte de reconstructie ecologică Protectia sănătăţii populaţiei semnificativ Influenta semnificativ pozitivă a obiectivelor care au ca scop +13 pozitiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă: apă, canalizare, salubritate Protectia la riscuri naturale Influenta pozitivă pe termen mediu asupra protecţiei la inundaţie prin 0 Fără impact colectarea apelor meteorice prin rigole şi dirijarea spre exterior. Pe termen scurt se poate înregistra un impact negativ în zona de traversare a digului de conducta de evacuare a efluentului staţiei de epurare Conservarea resurselor naturale +4 semnificativ Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stoparea pozitiv fenomenului de poluare a apelor şi solului. Influenta negativă pe termen lung a forajelor de apă este justificată prin consumul de apă pentru potabilizare Protecţie patrimoniu -1 negativ Influentă negativă produsă de nerespectarea distanţei de protecţie faţă de un obiectiv de patrimoniu cultural Protecţie Biodiversitate Influenta pozitivă pe termen lung datorită măsurilor de protecţie Arii/floră/faună +3 pozitiv pentru factorii de mediu apă şi sol Tabel Exista premisele atingerii obiectivului? DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA Protecţie peisaj +5 semnificativ pozitiv Zonare funcţională +8 semnificativ pozitiv Conştientizare public +16 semnificativ pozitiv Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung asupra peisajului rural influenţat de salubritatea locurilor publice, extinderea zonei de spaţii verzi Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stabilirea unor zone funcţionale distincte care să impiedice apariţia de disfuncţii Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu şi importanţa lucrărilor de infrastructură DA DA DA 135 / 192

136 7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTALIERA Nu este cazul. Limitele teritoriului administrativ nu constituie frontieră de stat. Dat fiind amplasamentul zonei ce a generat PUG, activitatile ce se vor desfăşura nu vor avea un efect transfrontalier. Gura de descărcare a efluentului staţiei de epurare se află la peste 90 km amonte de punctul de confluenţă al râului Călmăţui cu fluviul Dunărea, care, pe acel tronson, nu reprezintă frontieră naţională. 8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUG. In Raportul de mediu s-a analizat zonificarea functionala propusa de Memoriul General pentru PUGul comunei, lucrare care tine cont de propunerea de realizare a statiei de epurare la o distanţă mai mică decât stabilită de normele sanitare faţă de zona rezidenţială şi în interiorul zonei de protecţie stabilită de legislaţie pentru obiective de patrimoniu cultural, în cazul de faţă Biserica Sf. Ilie din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice. Raportul de mediu atentionează asupra neconcordantei cu prevederile legislative referitoare la distanţele de protecţie stabilite de Ordinul MSP nr /2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei, respectiv Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Pentru reducerea la minim a riscurilor sunt necesare respectarea condiţiilor legislative fie printr-un alt amplasament pentru staţia de epurare, fie respectarea avizelor / acordurilor de la autorităţile abilitate eliberate pe baza documentaţiilor justificative. Tabelul 8.1 face obiectul evaluării cumulative al funcţionării obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de funcţionare cu luarea măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului produse de staţia de epurare din cadrul obiectivului de investiţie O2. - Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere pe care îl propune Raportul de mediu. Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul încălcării standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat în Tabelul 8.2. Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea pe factori de mediu a ţintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie a obiectivelor care au generat PUG şi respectarea cu acurateţe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza execuţiei. Este necesar să se impună investitorilor/constructorilor întocmirea de planuri de minimizare a posibilelor riscuri cu care, potenţial, se pot confrunta în perioadele de execuţie. 136 / 192

137 Tabel 8.1. Evaluare cumulativa a implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor factorilor / obiectivelor de mediu cu măsuri de diminuare a efectelor Obiectiv PUG Factor/Obiectiv de mediu O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9 O10 Total 1. Calitate ape subterane Calitate ape de suprafaţă Calitate aer Nivel de zgomot Protectie Sol/subsol Sănătate umană Protectie la riscuri naturale sau antropice Conservare de resurse naturale Protecţie patrimoniu Protecţie Biodiversitate / floră / faună Protejare peisaj Zonare funcţională Constientizare public Total / 192

138 Factor / Obiectiv de mediu Nivel de Semnificatia impact impactului Evaluare cumulativă Apa subterană / +3 semnificativ Obiectivele P.U.G. au influenţă semnificativ pozitivă pe termen lung Asigurarea calităţii apelor pozitiv prin stoparea fenomenului de poluare a freaticului Apa de suprafaţă / +5 semnificativ Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin tratarea apelor Asigurarea calităţii apelor pozitiv menajere şi implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor Aer / Protecţia calităţii aerului Influenta nulă datorită fluenţei traficului rutier pe drumuri modernizate. 0 Fără impact O influenţă negativă semnificativă pe termen scurt se poate datora disconfortului olfactiv pe timpul fucnţionării anormale a staţiei de epurare Zgomot / Obiectivele P.U.G. au efect negativ asupra nivelului de zgomot prin Diminuarea nivelului de zgomot -1 negativ apariţia de noi surse de poluare şi intensificarea traficului rutier Sol/subsol. Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin colectarea şi Protecţia solului şi subsolului +5 semnificativ tratarea apelor menajere, implementarea sistemului integrat de gestionare a pozitiv deşeurilor şi derularea de proiecte de reconstructie ecologică Protectia sănătăţii populaţiei semnificativ Influenta semnificativ pozitivă a obiectivelor care au ca scop +13 negativ îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă: apă, canalizare, salubritate Protectia la riscuri naturale Influenta pozitivă pe termen mediu asupra protecţiei la inundaţie prin 0 Fără impact colectarea apelor meteorice prin rigole şi dirijarea spre exterior. Pe termen scurt se poate înregistra un impact negativ în zona de traversare a digului a conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare Conservarea resurselor naturale +4 semnificativ Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stoparea pozitiv fenomenului de poluare a apelor şi solului. Influenta negativă pe termen lung a forajelor de apă este justificată prin consumul de apă pentru potabilizare Protecţie patrimoniu 0 Fără impact Niciun impact datorită respectării condiţiilor legislative / acordurilor de la instituţiile abilitate. Protecţie Biodiversitate Influenta pozitivă pe termen lung datorită măsurilor de protecţie Arii/floră/faună +4 pozitiv pentru factorii de mediu apă şi sol Tabel Exista premisele atingerii obiectivului? DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA Protecţie peisaj +5 semnificativ pozitiv Zonare funcţională +8 semnificativ pozitiv Conştientizare public +16 semnificativ pozitiv Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung asupra peisajului rural influenţat de salubritatea locurilor publice, extinderea zonei de spaţii verzi Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stabilirea unor zone funcţionale distincte care să impiedice apariţia de disfuncţii Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu şi importanţa lucrărilor de infrastructură DA DA DA 138 / 192

139 În Tabelul 8.3. sunt prezentate problemele de mediu care vor fi luate în considerare în măsurile de atenuare propuse pentru perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea propunerilor PUG. Problema Zgomot de la echipamente şi vehicule Praf Măsuri de atenuare în faza de execuţie - Restricţii la orele de lucru, amortizoare pentru echipamente, furnizarea de informaţii pentru public, pentru a se respecta SR 10009/1998, - Montarea de panouri fonoabsorbante in santier, - Timpul de realizare a excavaţiilor şi lucrărilor de construcţii-montaj sa fie minime. Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi Legea 104/2011; se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer; Mirosuri Identificarea surselor punctiforme şi selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor (rezervoare de carburanti din amenajarea de santier) în procedurile de exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea unor containere acoperite pentru stocare şi transport Poluarea de apă corpurilor Manevrarea materialelor excavate şi sedimentelor, inclusiv în zona adiacentă corpurilor de apă şi construcţiilor hidrotehnice - Interzicerea descărcării de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaţii igienico-sanitare la organizarea de şantier. - Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005, - Pentru functionare in caz de avarie Raportul de mediu recomandă montarea unei surse alternative de alimentare - grup electrogen şi bazin pentru colectarea efluentului neepurat pe durata remedierilor. Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert escavat, in aceeasi zonă, pentru refacerea habitatelor, eliminarea manevrelor inutile cu materiale şi deşeuri, evacuarea excavaţiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte; Responsabilitate instituţională Tabel 8.3. Implementare Supraveghere Constructor Constructor Constructor Constructor Constructor Investitor (dirigentie de santier) Investitor Investitor Investitor Investitor 139 / 192

140 Factor de mediu Sol/Geologie Impact asupra vegetaţiei (flora protejata) Tabel 8.3. (continuare) Măsuri de diminuare a impactului Responsabilitate instituţională în faza de execuţie Implementare Supraveghere - Utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces, - Utilizarea unor tehnologii avansate de construire, - Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spaţii special amenajate în incinta şantierelor, selectate şi evacuate periodic la depozitele de deşeuri menajere, cu acordul operatorului deservicii sau, cum este cazul deşeurilor din materiale reciclabile, predate, pe bază de contract, operatorilor specializati în colectarea acestora. - Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate global după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUG. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor. - HG nr. 1403/ stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre care au fost afectate. - Conservarea zonelor umede din luncă, - Pozarea construcţiilor şi instalaţiilor în afara sitului ROSPA0145 şi zonelor umede, - Minimizarea lucrărilor pe suprafeţele de teren cu vegetaţie şi faună protejată, - Limitarea perturbării produse de construcţii acolo unde este posibil, si reconstructie ecologica, - Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor si se va proceda la strămutarea acestora în arealul în care se regăsesc condiţii identice de sol. - Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin reconstructia ecologica in zona platformelor de fundatie si a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. - Pentru exemplarele de plante vasculare care se pot afla pe terenurile care vor fi introduse în intravilan se va institui zonă de protecţie care să asigure neschimbarea condiţiilor edafice existente: sol, umiditate, luminozitate, aeraţie, Constructor Constructor Investitor Investitor 140 / 192

141 Impact vegetaţiei protejata) Problema asupra (flora Impact asupra faunei si avifaunei (inclusiv celei protejate) / arie protejata Acces blocat la proprietăţi adiacente Impact vizual Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei Măsuri de atenuare în faza de execuţie - Pentru protejarea exemplarelor de plante vasculare care se pot afla pe terenurile pe care se află conducta de evacuare a efluentului staţiei de epurare sau care pot fi afectate de lucrări de construcţie-montaj se va asigura un traseu ocolitor pentru această conductă. - Evitarea plantării de specii considerate invazive. Tabel 8.3. (continuare) Responsabilitate instituţională Implementare Supraveghere Constructor Investitor - Supravegherea zonei şi asigurarea identificarii si protejării exemplarelor importante; Constructor Investitor Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar Constructor Investitor - Specificarea amenajărilor arhitecturale şi o bună proiectare; - Finalizarea construcţiei în timpul alocat prin proiect; - Păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă - Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar, - Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri judetene si nationale); - Asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; - Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare. - Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale Constructor Constructor Investitor Investitor Mediul înconjurător Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului Constructor Investitor Tablelul 8.4. prezintă problemele de mediu care vor fi luate în considerare în măsurile de atenuare propuse pentru perioada de exploatare a lucrărilor. Problemele de mediu care au fost evaluate cu impact moderat la capitolul 6 al Raportului de mediu sunt scoase în evidenţă prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor. O atenţie specială se va acorda măsurilor de avertizare şi intervenţie de urgenţă în caz de poluări accidentale. Un plan de acţiune cuprinde măsurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentală - Plan de management al mediului, pentru fiecare faza a proiectului faza de construcţie si faza de exploatare. În Tabelul 8.5. este prezentat Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de construcţie. 141 / 192

142 Zgomot Aer Problema Controlul pierderilor de apă Poluarea corpurilor de apă Măsuri de atenuare în faza de exploatare - Acţionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se vor realiza pe timp de zi, cu respectarea orelor de odihna. - Modernizarea drumurilor, indicatoare rutiere, locul şi densitatea obiectivelor de investitii si realizarea de perdele de protectie cu rol de ecranare pentru incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonei functionale de locuinte a PUG. - Identificarea surselor punctiforme, de mirosuri dezagreabile, reducerea expunerii prin utilizarea de containere acoperite pentru stocare şi transport deşeuri; - Instalatii de ardere cu randament mare si ardere completa pentru gaze. Supravegherea instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Montarea de aparate de măsură şi control a debitelor de apă; Supravegherea stării suprafeţelor ocupate definitiv; Intervenţii în cazul constatării de neetanşeităţi; Determinări de laborator pe probele de ape prelevate din efluent, care să ateste încadrarea în prevederile HG 352/2005, care să indice influenţa evacuărilor de ape asupra stării ecologice a emisarului conform pevederilor Ordinului 161/2006. Sol/geologie - Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor; - analize calitative ale namolului de la statia de epurare; - asigurarea de servicii specializate in recuperarea deseurilor; Fauna/avifauna Biodiversitate / Vegetaţie, peisaje. Personalul care are ca atributii intretinerea va proteja fauna si avifauna intalnita local. - Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zona platformelor de fundatie si a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; - Replantări de exemplare protejate din zona impadurita, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, dacă este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor Implementare Investitor, Operator de servicii Investitor Investitor, Operator de servicii Investitor/ Operatorul de servicii Operator de servicii Investitor Constructor/ Investitor Responsabilitate Tabel 8.4. Supraveghere/ verificare Autoritatea competenta Autoritatea locală pentru potectia mediului Autoritatea competenta Autoritatea competenta Autoritatea competenta Autoritatea competenta Autoritatea competenta 142 / 192

143 Problema Peisaj/Impactul vizual al constructiilor Securitate, sănătate şi siguranţa populatiei si angajatilor Mediul înconjurător Măsuri de atenuare în faza de exploatare - Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile; - Utilizarea de elemente naturale pentru ecranare, - Păstrarea construcţiilor în stare bună de functionare şi organizare. - Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare; asigurarea de împrejmuiri şi paznici; instalaţii de iluminat; semne de avertizare. Întreţinerea instalaţiilor. - Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale şi a regulamentului de funcţionare a serviciilor de apă şi de canalizare. - Pentru siguranta, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de actiunile desfasurate in timpul exploatarii care o pot afecta accidental; Monitorizarea lucrărilor de protectie şi a calităţii mediului Implementare Proiectant Investitor Proiectant, Investitor Investitor Tabel 8.2. (continuare) Responsabilitate Supraveghere/ verificare Autoritatea de protectie a mediului competenta Autoritatea competenta Autoritatea competenta Tabel 8.5. Nr. Crt. Acţiune Instituţia responsabilă 1. Utilizarea forţei de muncă locală Investitor / Constructor / Administratia locala 2. Limitarea orelor de muncă, amortizoare la echipamente / instalatii, informarea publicului in zonele organizarilor de santier 3. Excavaţii controlate, acoperirea camioanelor care transportă material solid pentru umplutură 4. Identificarea surselor punctiforme de emisii, solicitarea adoptării unor măsuri (inca din faza de proiectare) de reducere a acestora (containere acoperite pentru depozitare şi transport) 5. Analiza si Supravegherea zonei de implementare a obiectivelor şi asigurarea protejării vegetaţiei limitrofe importante; limitarea la maxim a perturbatorilor produse de construcţii 6. Colectarea corespunzătoare, transport şi depozitare a deseurilor; asigurarea unor servicii în paralel Investitor / Constructor / Administratia locala Investitor / constructor Investitor / Proiectant / Constructor Investitor / Constructor / Administratia locala responsabila Investitor / Constructor / Operator de servicii Pregătire necesară / / Implementare Informarea în legătură cu această cerinţă Program de informare în faza de pregătire a şantierului Prin Contract / caiet de sarcini Prin Contract / caiet de sarcini Identificare anterioara inceperii constructiei a vegetatiei protejate- Constructor/administrator rezervatie. Prin Contract; Pregătirea unor metode specifice de manipulare, colectare si descarcare a apelor uzate. 143 / 192

144 Tabel 8.5. (continuare) Nr. Crt. Acţiune 7. Refolosirea materialelor locale, eliminarea excavaţiilor în exces. Refolosirea materialului excavat cu precadere in aceeasi zona pentru refacerea habitatelor, dupa examinarea corespunzătoare; 8. Furnizarea de informaţii către public, asigurarea accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali de servicii; furnizarea de servicii paralele 9. Finalizarea construcţiilor în timpul specificat de către proiectant; păstrarea intr-un mod cât mai organizat a şantierelor 10. Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare dacă este cazul; împrejmuirea şi asigurarea pazei; semnalizarea lucrărilor în curs de execuţie; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare 11. Interzicerea descărcării oricăror deşeuri de construcţii sau menajere în corpurile de apă sau mediu Instituţia responsabilă Investitor / Constructor Investitor / Constructor / Administratia locala / operatori de servicii Constructor/Investitor Investitor / Constructor / Administratie locala Investitor / Constructor 12. Controlul volumelor de apă Investitor / Constructor / Autoritatea Locala sau SGA 13. Monitorizarea calităţii lucrărilor şi a mediului Constructor / Autoritatea Locala, SGA, APM Pregătire necesară / / Implementare Prin Contract Publicitate/ Contracte Prin Contract Plan care va fi integrat planului general pentru managementul traficului existent in cadrul administratiei locale. Prin Contract Prin Contract Program de monitorizare In Tabelul 8.6. este prezentat Planul de management al mediului pentru faza de exploatare a obiectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUG. De asemenea, se vor respecta prevederile proiectelor de execuţie, a legilor şi normativelor privind calitatea în construcţii. Nr. Crt. Acţiune Instituţia responsabilă Tabel Utilizarea forţei de muncă locală Investitor Informarea comunităţii în legătură cu această cerinţă 2 Controlul şi verificarea stării echipamentelor Investitor - Cartea tehnică 3 Colectarea, depozitarea şi transportul corespunzător a deşeurilor; gestionarea deseurilor Investitor 4 Colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate de pe amplasamente. Investitor 5 Elaborarea unui plan în caz de poluări accidentale. Elaborarea regulamentelor de funcţionare a serviciilor de apă potabilă şi de canalizare; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare 6 Monitorizarea calităţii mediului conform unui Program de monitorizare Investitor Investitor 144 / 192

145 În Tabelul 8.1. a fost realizată evaluarea cumulată a implementarii obiectivelor PUG asupra factorilor/obiectivelor de mediu asupra mediului (potentiale efecte semnificative), concluzionându-se că implementarea PUG cu măsura de diminuare va avea un impact redus prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor, măsuri care au fost prezentate în Tablelul 8.3, pentru faza de execuţie a obiectivelor care se vor implementa dupa aprobarea PUG, respectiv Tablelul 8.4, pentru faza de exploatare. Pentru perioada de execuţie a propunerilor PUG constructorul are obligaţia să prevadă fonduri ca să realizeze toate măsurile de protecţie a mediului pentru obiective poluatoare sau potenţial poluatoare, cum ar fi depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii Protecţiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor principii şi elementele strategice: a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale; b) principiul precauţiei în luarea deciziei; c) principiul acţiunii preventive; d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă; e) principiul "poluatorul plăteşte"; f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu; i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului. Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţie a mediului. La această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate organizările de şantier, locul şi numărul acestora urmând aa fie stabilite de constructor. Se recomandă ca amplasamentul organizării de şantier să nu se afle în apropierea apei de suprafaţă şi să fie în afara localităţilor. Pentru funcţionarea acestor obiective şi a instalaţiilor care le deservesc, trebuie solicitate şi obţinute avize şi acorduri emise de organele abilitate. Locurile unde vor fi construite organizările de santier trebuie să fie astfel stabilite astfel încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomot şi vibraţii. Trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă cursurile de apă care constituie surse de alimentare cu apă, lângă captările de apă subterană, sit-uri Natura 2000 sau rezervatii naturale si trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora. De asemenea, se recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeţe prea mari de teren. Având in vedere faptul ca amenajarile ce se propun prin PUG au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (sisteme de alimentare cu apa si extindere ulterioara de reţele de alimentare cu apa, platforme de pre-colectare selectivă, înfiinţare de reţele de canalizare menajeră si statie de epurare a apelor uzate) eficienta implementarii acestora este superioara efectului negativ asupra solului prin ocuparea cu constructii. 145 / 192

146 Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUG se vor manifesta cu precădere asupra solurilor şi, cum este cazul conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare, şi asupra digului de apărare la inundaţii si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Aceste influente negative sunt compensate de efectele propunerilor PUG care constau in: - Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra mediului; - Protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural şi a moştenirii culturale prin instituirea zonelor de protectie; - Limitarea consumului de energie prin luarea de măsuri reparaţii/renovare/anvelopare a clădirilor publice şi utilizarea surselor noi de energie; - Promovarea unui turism organizat in scop ecologic pentru punerea in valoare a biodiversitatii si peisajului; - Promovarea investiţiilor, inovării, cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi şi curate; - Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile; - Condiţii mai severe decât reglementările HG 352/2005 la descărcarea efluentului staţiei de epurare; - Verificarea periodică a construcţiilor, instalaţiilor, solului; - Îmbunătăţirea eficienţei combustibililor în transportul public şi privat. La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie suprafetele ce se vor ocupa de constructii, destinate amplasarii propunerilor avute in vedere si de aceea, la fazele de PUZ şi PUD, pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor se va solicita în prima fază organelor de avizare, de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producţia agricolă. Scoaterea terenurilor din producţia agricolă se face la solicitarea titularilor de investiţii, pe baza unei documentaţii. Deoarece PUG este inclus in categoria de lucrări ce au legatura cu apele şi zonele de protecţie a biodiversităţii, propunerile cuprinse in acest plan vor fi promovate numai in baza avizului de gospodărire a apelor, respectiv a Administraţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale. Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de risc menţionate anterior, se recomandă următoarele: - utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente, - exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaţiilor şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor, - realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor specifice fiecărei construcii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe apărute, remedierea operativă a acestora, - instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluţiei tuturor construcţiilor proiectate; semnalizarea situaţiilor neprevăzute apărute; soluţionarea şi remedierea operativă a acestora; responsabilizarea personalului desemnat să efectueze aceste controale. Raportul de mediu pentru PUG recomandă realizarea regulamentelor de exploatare, monitorizare, întreţinere şi reparaţii pentru fiecare obiectiv care se va realiza. 146 / 192

147 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARANTELOR ALESE Alternativa 0, care a fost prezentată pe larg în capitolul 2 şi sintetizat în Tabelul , cu calculul riscului în Tabelul , este reprezentată de evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUG si este similară cu starea actuala mediului datorată obiectivelor existente pe suprafaţa de intravilan cu zonificarea functionala actuala a PUG, anterior aprobat. Reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive. Pentru implementarea obiectivelor PUG Memoriul General prezintă doua variante care au cumulat observatiile din notificarea autoritatii competente de mediu si autoritatilor de la care s-au solicitat avizele, reprezentate si in grupul de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu. Propunerile PUG cu bilantul teritorial pe zone functionale, sintetizate in Memoriul General, au constituit prima varianta alternativa 1, luata in discutie in cadrul grupului de lucru asupra carora sau facut aprecieri fara a se interveni asupra modificarii acestora. Ulterior in urma Procesului Verbal din sedinta grupului de lucru s-a conturat alternativa 2, aceea pentru care s-a realizat prezentul Raport de Mediu. In cazul stabilirii variantei de PUG s-au avut in vedere de către proiectant: - Criterii economice (respectiv eficienţa). - Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). - Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul. Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, aferente propunerilor PUG ar putea fi legate de: - riscul de nerealizare a standardelor de mediu, - gradul de indeplinire al politicilor si tintelor de mediu, - gradul de afectare al resurselor de mediu produs de catre masurile PUG, - fiabilitatea lucrărilor. Preferinţa pentru rezistenţe la solicitări, erori sau întreţinere necorespunzătoare, - calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerinţele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte, - complexitatea lucrărilor. Preferinţa pentru lucrări simple, uşor de urmărit, exploatat şi monitorizat. In Tabelul 9.1. sunt prezentate cele trei alternativele: 0, 1 şi 3 pe factori/obiective de mediu şi evaluarea impactului pe termen scurt, mediu si lung. Alternativa 2 este cea de preferat pentru implementare, din punct de vedere al protejării mediului şi atingerii ţintelor. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului administrativ al comunei si tipul de folosinta a terenului intravilan fără a detalia toate tipurile de activităţi ce se vor desfasura în aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. 147 / 192

148 Tabel 9.1. Comparatia impacturilor soluţiilor alternative Impact Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2 Factor/Obiectiv de Termen Explicatii Termen Explicatii Termen mediu scurt mediu lung scurt mediu lung scurt mediu lung Asigurarea calitatii subterane. apelor Asigurarea calitatii apelor de suprafaţă. Asigurarea calitatii aerului Acumulare de compuşi toxici Eutrofizarea apelor Diminuarea fenomenului de poluare difuză Emisii pe timp scurt în caz de nefuncţionare corespunzătoare a staţiei de epurare în caz de avarie a staţiei de epurare Nivel de zgomot ? Intensificarea traficului rutier pe termen scurt Protectie Sol/subsol? - -- Fără o educatie ecologică vor apare platforme neautorizate Sănătate umană? - -- Aparitia de boli hidrice Protectie la riscuri naturale 0 0? Influenţat de intensificarea fenomenului de eroziune eoliană Datorită sistemului de management integrat al deşeurilor ? + + Incert după fiecare inundaţie datorită eroziunii de sol în zona digului şi conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare Impact pozitiv prin plantarea unei perdele de arbori Explicatii Diminuarea fenomenului de poluare difuză Emisii pe timp scurt în caz de nefuncţionare corespunzătoare a staţiei de epurare în caz de avarie a staţiei de epurare - 0? Intensificarea traficului rutier pe termen scurt Datorită sistemului de management integrat al deşeurilor? + + Incert după fiecare inundaţie datorită eroziunii de sol în zona digului şi conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare Impact pozitiv prin plantarea unei perdele de arbori 148 / 192

149 Tabel 9.1. Comparatia impacturilor soluţiilor alternative (c0ntinuare) Impact Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2 Factor/Obiectiv de Termen Explicatii Termen Explicatii Termen mediu scurt mediu lung scurt mediu lung scurt mediu lung Conservare de resurse naturale Protecţie patrimoniu cultural Protecţie Biodiversitate / floră / faună Poluarea corpurilor de apă, diminuarea resurselor de sol productiv, tăieri ilegale Apariţia de construcţii în zonele de protecţie Apariţia de construcţii în zonele de conservare Protejare peisaj Apariţia de construcţii neautorizate Zonare funcţională Constientizare public Multiplicarea situaţiilor de incompatibilitate / incomodare în relaţiile dintre diferitele zone funcţionale Nu are impact evident Impact pozitiv datorat plantărilor şi protecţiei resurselor de sol şi ape; stoparea defrişărilor Respectarea zonelor de protecţie Respectarea zonelor de conservare a sitului Respectarea Regulamentului Local de Urbanism Respectarea zonelor de protecţie. Zona de spatii verzi insuficienta ca procent/locuitor în satul Scărlăteşti Impact mediu pozitiv Explicatii Impact pozitiv datorat plantărilor şi protecţiei resurselor de sol şi ape; stoparea defrişărilor Respectarea zonelor de protecţie Respectarea zonelor de conservare a sitului Respectarea Regulamentului Local de Urbanism Respectarea zonelor de protecţie. Extinderea suprafeţelor de spaţii verzi în satele comunei Impact mediu pozitiv Legenda: + pozitiv - negativ 0 neutru? incert +/- minor ++/-- mediu +++/--- puternic 149 / 192

150 In fazele ulterioare de planuri - PUZ si PUD - se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu si protejarea ecosistemelor. Materialele de construcţie vor cuprinde materiale simple, în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construcţie tradiţionale, deşi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Soluţiile tehnice propuse ulterior vor trebui să ţina cont de: - condiţiile de mediu, - tipul şi natura lucrărilor, - posibilitatea utilizării materialelor locale, - utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltării propuse, - dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, instituţionale ale zonei, - vecinătăţile existente. Se va face recomandarea ca acolo unde spaţiile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuţie. Apele uzate vor fi tratate în staţia de epurare, astfel ca se poate estima ca acestea se vor incadra in limitele maxime admise de NTPA 001 din HG nr. 352/2005 pentru indicatorii caracteristici sau in parametrii de calitate ai apelor utilizate in irigatii in perioada de seceta. Având in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor din PUG (alternativa 0 ) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este foarte mare. Pentru sol si biodiversitate se apreciaza ca efectul este direct, major, daca nu se execută, in regim de urgenta, reteaua de canalizare si statia de epurare, delimitarea zonelor de protecţie, incadrarea siturilor NATURA 2000 in planurile de urbanism general şi nu se iau masurile de diminuare a impactului. Conform Legii Mediului aprobată prin OUG nr. 195/2005 cu modificările si completarile ulterioare, pentru conservarea biodiversităţii şi arii naturale protejate se prevăd următoarele: - La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, precum şi automonitorizarea până la îndeplinirea acestora; administratia locala va trebui sa aiba in vedere evaluarea adecvata la momentul elaborarii proiectelor tehnice pentru realizarea propunerilor PUG, - Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre şi acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaţia de a aplica şi/sau respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. - Respectarea prevederilor din regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform prevederilor legale, este obligatorie; Mentionam ca la data realizarii Raportului de mediu nu exista custode si Plan de management al sit-ului Natura Administratia locala va trebui sa obtina ulterior, la momentul implementarii proiectelor prevazute in PUG care se suprapun cu aria protejata, avizul custodelui prin care se vor impune obligatiile de protejare precum, masurile compensatorii si masurile de monitorizare impuse prin planul de management al ariei. - În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora conform OU 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a 150 / 192

151 florei si faunei salbatice sunt interzise activitatile care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ; in situatii in care aceste activitati implementate prin planuri si programe trebuie totusi realizate din considerente de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului poate emite avizul de mediu numai dupa stabilirea unor masuri compensatorii necesare pentru a proteja coerenta globala a a retelei Natura În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora este interzisă: 1. desfăşurarea programelor, proiectelor şi activităţilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate sau care sunt susceptibile să genereze un impact asupra acestora; 2. schimbarea destinaţiei terenurilor; 3. păşunatul şi amplasarea de stâne şi locuri de târlire; 4. activităţi comerciale de tip comerţ ambulant. - Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, sunt interzise: a. distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate; b. aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau custozii ariilor naturale protejate; c. abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există; d. accesul pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi practicarea de sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili; e. exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de conservare specială ale parcurilor naturale. În parcurile naturale în afara zonelor de conservare specială, exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile este permisă numai dacă acest lucru este prevăzut în mod explicit în planurile de management şi regulamentele acestora. - Autoritatea administratiei locale va avea in vedere, la momentul la care custodele, prin programul de management al sit-ului va asigura instituirea zonelor cu protectie stricta, zonelor de protectie integrala, zonelor tampon, zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane, transpunerea in PUG a acestor zone si la emiterea Certificatelor de urbanism va tine cont de existenta acestora, indicand obligativitatea obtinerii avizului de la custodele SIT-ului cand suprafetele obiectivelor propuse sunt suprapuse cu aceste zone. Pentru populatie, inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apă, nerealizarea retelelor de canalizare poate sa aiba consecinte catastrofale care se va manifesta cu poluarea grava a pânzei freatice, extinderea şi multiplicarea focarelor de infecţie. Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este imperios necesara, alternativa 2 fiind de preferat, asigurand incadrarea in politicile si tintele stabilite. 151 / 192

152 10. MĂSURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Articolul nr. 10 al Directivei nr. 2001/42/CE privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA), adoptată în legislaţia naţională prin HG nr /2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului. Complexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Galati, A.P.M. Buzau, Administraţia Bazinală de Apă Buzau - Ialomita si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG. Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant este prezentat in Tabelul Tabel Factor/ /aspect de mediu Program de monitorizare Indicatori Organizaţii responsabile Populatia Program de monitorizare a impactului social Număr şi tipuri dotări publice Utilităţi aferente locuinţelor Număr locuri de muncă create/angajări în cadrul localitatilor Responsabilitatea socială a CLM Nivelul impozitelor şi redevenţelor plătite Număr unităţi economice/comerciale nou apărute în zonă Noi iniţiative: număr, sectoare, scop Modificări ale pieţii imobiliare Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume câştigate şi cheltuite în comunitate Preţ şi cost de trai în comunitate Efecte asupra persoanelor vulnerabile Facilităţi de învăţământ post-liceal, solicitanţi, cursuri, discipline de instruire Dotări mai bune în şcoli Autoriatile administraţiei publice locale Managementul deşeurilor Program de monitorizare a deşeurilor Cantităţi de deşeuri pe tipuri Compoziţie deşeuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate si depozitate Autorităţile administraţiei publice locale Operator de servicii Investitori 152 / 192

153 Apa Program de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelor proiectelor implementate, verificarea eficienţei măsurilor de prevenire/diminuare a impactului negativ, îmbunătăţirea sistemelor de management al mediului Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă; - Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă. - Instituirea si respectarea zonelor de protectie. Autorităţile administraţiei publice locale Investitori Aer Zgomotul şi vibraţiile Program de monitorizare a calităţii aerului Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea asupra urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele montate pentru controlul emisiilor de poluanţi; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile care produc emisii atmosferice; - Caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităţii aerului: - Concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanţi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităţii aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare; - Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate; - Parametrii meteorologici; - Număr rapoarte de mediu elaborate anual; - Autorităţi cărora le-au fost transmise rapoarte/informări de mediu; - Modul de informare/avertizare a publicului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii implementate. Niveluri de zgomot la receptori ; Autorităţile administraţiei publice locale Investitori Autorităţile administraţiei publice locale Investitori 153 / 192

154 Biodiversitatea, flora şi fauna Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic Program de monitorizare a biodiversităţii Program de monitorizare a patrimoniului Niveluri de vibraţii la receptori Niveluri de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor de faună sălbatică Coridoare de vegetaţie plantate Zone de protecţie a mediului amenajate Acţiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural implementate Starea clădirilor monument istoric în raport cu starea actuală a acestora şi cu prevederile specifice din planul de management Rezultatele cercetării arheologice preventive Instituirea zonelor de protectie Noi descoperiri arheologice Nivelul resurselor alocate de administratia locala Autorităţile administraţiei publice locale Investitori Autorităţile administraţiei publice locale Investitori Structuri ale Ministerului Culturii şi Cultelor Sănătatea umană Infrastructura Rutieră / Transportul Peisajul - Program de monitorizare a impactului social - Program de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane - Program de monitorizare a calităţii aerului - Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii - Program de monitorizare a solului Program de monitorizare a riscurilor potenţiale legate de transport Program de monitorizare pentru etapele de construcţie, operare, dezafectare, închidere, Infrastructura comunităţii Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol) Amenajarea de spatii verzi conform cerinţelor OUG 114/2007; se impune întreţinerea spatiilor verzi de agrement si sport. Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul de materiale şi deşeuri Livrări de carburanţi şi de substanţe chimice Trasee de transport al carburanţilor, al substanţelor chimice şi al deşeurilor periculoase Transportatori selectaţi, clauze contractuale şi responsabilităţi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, operare şi dezafectare Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de închidere a lucrarilor de implementare a obiectivelor dupa aprobarea PUG Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Sănătăţii Publice Societăţi de transport Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturilor Autorităţi locale Investitori / Constructor 154 / 192

155 inclusiv refacerea mediului afectat Parametri specifici pentru etapa de închidere, cu privire la stabilitatea fizică, depozitelor de steril, precum şi cu privire la stabilitatea biologică a tuturor amplasamentelor Solul / Utilizarea terenului Program de monitorizare sol Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului Autorităţi locale Investitori Valorile materiale - Procentul de recuperare a rezervelor naturale extrase Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate Tipuri şi număr acţiuni de strămutare / relocare şi costuri asociate Supravegherea şi întreţinerea obiectivelor în vederea depistării la timp a deteriorărilor Autorităţi locale Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse Nu este cazul comunei. Autorităţi locale Investitori Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului si institutiilor abilitate. Acesta este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la A.R.P.M. Galati. 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Raportul de Mediu pentru PUG a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. În conformitate cu cerinţele HG nr /2004, procedura de realizare a evaluării de mediu a cuprins următoarele etape: - pregătirea de către titular a primei versiuni a planului; - notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi informarea publicului; - etapa de constituire a Comitetului special constituit format din reprezentanţi ai autorităţilor locale, societăţilor miniere interesate, titularului, organizaţiilor neguvernamentale, realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului; - etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit; - etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai titularul planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/instituţiilor/organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţilor atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan; - etapa de definitivare a planului şi de realizare a Raportului de mediu, efectuată de experţii din cadrul societăţilor de proiectare, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul unei întâlniri; - supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului. 155 / 192

156 Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză şi pe baza comentariilor publicului, sunt elaborate formele finale ale PUG şi Raportului de mediu. De asemenea PUG contine propuneri in concordanta cu Planul National de Dezvoltare , Planul Regional de Dezvoltare , Strategia de dezvlotare a comunei, POS - Planul Operational Sectorial de Mediu si PLAM - Planul Local de Actiune pentru Mediu, PRGD - Planul Regional de Gestionare a Deseurilor. In Raportul de mediu s-a analizat zonificarea functionala propusa de Memoriul General pentru PUGul comunei. Intravilanele existent şi propus cuprind două localităţi care se dezvoltă distinct: - sat Largu localitate de reşedinţă, - sat Scărlăteşti sat aparţinător, Se diferenţiază 9 zone funcţionale. PUG propune o mărire a limitei de intravilan existent cu o suprafata de 60,80 ha de la o suprafaţă de intravilan existent de 124,93 ha (2,97962 % din totalul suprafetei de teren administrate de comună) la o suprafaţă de intravilan propus de 185,73 ha (4,42916 %). Teritoriul administrativ însumeaza o suprafata de 4 192,82 ha (intravilan + extravilan). Comuna are o populaţie stabilă de de locuitori şi 712 gospodării. Evoluţia populaţiei în ultimii ani arată o scădere treptată a numărului de locuitori şi o creştere a numărului de gospodării. Se extimează un număr de de locuitori şi 750 gospodării. Singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de activităţile economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia locală a comunei. Comuna dispune de rezerve de teren de intravilan. PUG-ul se incadreaza in categoria zone rurale urbanizate (rural accesibil). Elemente ale cadrului natural Comuna este amplasată în Câmpia Română, pe malul drept al râului Călmăţui. Satele componente, Largu şi Scărlateşti, sunt situate în partea de nord a unităţii administrativteritoriale. Legătura între localităţi se realizează cu (DC 28) DJ 214A. Separat de vetra satului Largu, spre pădurea Lărgeanca, se află câteva gospodării. Accesul la acestea se face pe un drum de exploatare. Comuna are acces la calea ferată Urziceni Brăila, prin halta Sătucani. Teritoriul administrativ cuprinde două unităţi de relief care aparţin Câmpiei Române: relieful de câmpie şi relieful de luncă. Relieful de câmpie cuprinde două subunităţi: Câmpia Buzău Călmăţui, care ocupă interfluviul dintre râurile Buzău şi Călmăţui, şi Câmpia Bărăganul Ialomiţei, care ocupă interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa. Vetrele satelor se situează în Bărăganul Ialomiţei, care este constituită la suprafaţă din sedimente moi: formaţiuni loessoide, aluviuni şi o fâşie lată de nisipuri. Hidrografia de suprafata este reprezentata de râul Călmăţui, efluentul viitoarei staţii de epurare. Râul Calmăţui se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducând în perioade 156 / 192

157 secetoase, la băltirea apei în anumite portiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face în perioadele secetoase din pânza freatica. Clima este de tip continental, cu veri foarte calde si uscate (cu precipitatii cel mai adesea sub forma de averse) si ierni reci, marcate din cand in cand de viscole puternice, dar si de intervale de incalzire care provoaca topirea stratului de zapada. Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer termperatoceanic din V şi NV (care ajunge insa puternic transformat), advectii de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic si patrunderi mai putin frecvente ale aerului tropical din S si SV si advectii, relativ rare, de aer artic din Nord. Peisajul natural este marcat de Câmpia Română care este un tip de peisaj deschis, caracterizat printro comunitate de erbacee, majoritatea perene, precum şi prin sporidicitatea arborilor, arbuştilor, tufelor, prin temperaturi extrem de diferite, umiditate redusă şi vânturi frecvente şi intense. Peisajul este de tip rural, caracterizat printr-o slabă densitate a populaţiei. Teritoriul localităţilor este folosit în principal pentru funcţiunea de locuit şi pentru mica producţie de produse agricole şi creştere a animalelor, pentru uz propriu, ca urmare a exploatării loturilor agricole din cadrul fiecarei proprietăţi. Tot în teritoriul intravilan al localităţilor, există şi terenuri pentru obiective de interes public, servicii, unităţi agricole, gospodărie comunală şi mici unităţi de tip industrial. Conform aşezării geografice teritoriul administrativ se află în ecoregiunea stepa Câmpiei Române. Specifice zonei este stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) în amestec cu arţarul tătăresc (Acer tataricum). Pe teritoriul administrativ al comunei pădurea şi vegetaţia forestieră ocupă o suprafaţă sub media pe întreg judeţul Buzău. Din Lista cu speciile înscrise în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România, menţionată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010, pe valea râului Călmăţui se întâlnesc: Aster sedifoius (VU), Chartolepis (Centauria) glastifolia (CR), Eremopyrum (Agropyron) triticeum (CR), Plantago schwarzenbergiana (Endemic/R), Ranunculus ophioglossifolius (VU), Serratula bulgarica (VU). Peste teritoriul administrativ se suprapun siturile Natura 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. Distanţa de la intravilanele satelor până la aceste situri este, conform Memoriului General, de circa 19 m. ROSCI0259 Valea Călmăţuiului, care nu este parte din PUG, cuprinde părţi continui din Câmpia Buzău Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, părţi discontinui din albia majoră a râului, izvoare, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră. A fost declarat pentru conservarea habitatelor naturale şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de habitate, fiind specifice următoarele: - habitate: - Cod 1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, - Cod 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion - specii de faună: - Citellus (Spermophilus) citellus (popândău) (EN), - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roşie) (EN), 157 / 192

158 - Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă) (CR), - Cobitis taenia (Zvârlugă) (EN), - Lycaena dispar (EN). - Specii de plante: Artemisia santonicum (pelin), Aster tripolium (albastrica), Camphorosma annua (peliniţă), Cyperus pannonicus, Juncus gerardi (pipirig), Puccinellia distans (iarbă de sărătură), Scorzonera parviflora (lăptiucă), Spergularia marina, Suaeda maritima (sărcica), Trifolium fragiferum (trifoi), Triglochin maritima (iarba şerpilor), Triglochin palustris (brocăriţă) ROSPA0145 Valea Călmăţuiului, care nu este parte din PUG, cuprinde părţi continui din Câmpia Buzău Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, albia majoră a râului, izvoare, iazuri şi balta Largu, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră. A fost declarat pentru conservarea speciilor de păsări: - de interes comunitar: - Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus), Barza albă (Ciconia ciconia), Glareola pratincola (ciovlică ruginie), Recurvirostra avosetta (Cioc întors) şi Philomachus pugnax (Bătăuş); - cu migraţie regulată, dar a căror prezenţă nu este nominalizată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010 : - Oenathe isabellina (pietrar rasaritean), Anas clypeata (raţa lingurar), Numenius arquata (culic mare), Limosa limosa (sitar de mal), Tadorna tadorna (călifar alb). Riscuri naturale - cutremurele, - tasarea, favorizata de prezenta depozitelor loessoide, care acopera toata suprafata câmpiei, si de lipsa locală a drenajului superficial al apelor provenite din ploi si din topirea zapezilor, - eroziunea de suprafata sub formă de ogaşe in valea râului Călmăţui si fruntea terasei lipsite de vegetaţie, - procesele aluvionare favorizate de pantele reduse ale albiei râului. - excesul de apa este legat de acumularea apelor meteorice în văile părăsite şi crovuri ce favorizeaza băltirea şi înmlăştinirea. Riscuri antropice - electrocutare cu reţele electrice de joasă şi medie tensiune, - explozie în domeniul casnic se utilizează butelii tip aragaz, - accidente rutiere pe drumuri judeţean şi comunale, - accidente feroviare la intersecţia cu drumurile judeţean şi drumuri comunale. Resursele naturale regenerabile Comuna se află în zona VIII Câmpia de Sud, cu un potenţial ridicat al energiilor regenerabile produse de biomasă, geotermică şi solară. Solul este acoperit cu culturi agricole şi legumicole, păşuni, fânete şi păduri. Biomasa este asigurată de resturile vegetale rezultate din culturile de tip agricol, de păduri şi vegetaţia forestieră. Resursele de apă sunt reprezentate de râul Călmăţui şi corpurile de ape subterane, de mică şi medie adâncime, care permit captarea şi alimentarea cu apă a localităţilor şi agenţilor economici. Resurse minerale Sunt alăctuite din argilele şi nisipurile prăfoase. 158 / 192

159 Reţeaua de căi rutiere Comuna este traversată de următoarele căi rutiere: - DJ 214A (DC 28). Este asfaltat. Pe unele porţiuni distanţa de la axul drumului până la gardul proprietăţii sau până constructiile definitive este de 7,00 8,50 m, sub valoarea de 12,00 m recomandată de Ordonanta nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata şi cu toate modificarile si completarile ulterioare. - DC 19. Este balastat, în stare mediocră. - DC 25. Este pietruit. Străzile laterale sunt parţial balastate, restul fiind din pământ bătut. Legătura cu trupul de intravilan cu locuinţe din apropierea haltei Sătucani se realizează prin drum nemodernizat. Intersecţia dintre calea ferată şi DC 28 (DJ 214A) este prevăzută cu o barieră, situată la acelaşi nivel. Circulatia pietonala este asigurata prin trotuare din pământ sau pe partea carosabila a drumurilor. Linii de distribuţie a energiei electrice de inalta, medie si joasa tensiune Zona care a generat PUG este strabatută de LEA 20kV şi 0,4 kv. Starea tehnica a liniilor este buna si are traseul atât in afara, cât şi în interiorul zonelor construite. Trama stradală, calea ferată, terenuri agricole, DJ 214 A, DC 25 şi drumuri de exploatare, canale ANIF sunt traversate de LEA 20 kv. Toate gospodariile din teritoriu sunt racordate la reteaua electrica. Iluminatul public este deficitar pe întreg teritoriu de intravilan. Posturi de transformare În cele 2 sate ale comunei sunt 3 posturi de transformare 20/0,4 kv ce însumează o putere instalată de 570 kva, montate pe stâlpi din beton. Reţele de telecomunicaţii Reţelele principale de cabluri telefonice, TV şi internet şi sunt amplasate aerian pe stâlpii liniilor electrice de 0,4 kv şi urmează trama stradală. Toate racordurile la abonati sunt de tip aerian. Energia termică Alimentarea cu energie termica se face individual, in sistem clasic, cu sobe, la majoritatea gospodariilor si local, unele societati sau institutii sunt dotate cu CT pe combustibil solid sau lichid. Reţele de alimentare cu apă potabilă În localităţile comunei nu funcţionează sisteme de alimentare cu apă potabilă în regim centralizat. Gospodăria de apă potabilă se află în partea de nord-est a localităţii Largu, pe un teren în care s-a desfăţurat activitatea de creştere a animalelor. Este o investiţie nefinalizată, ce este alcătuită din: - 2 foraje de medie adâncime amplasate la o distanta de 250 m unul de celalalt, executate în anul 2007: - P1: adâncimea H = 50 m, - P2: adâncimea H = 55 m, - 1 cuvă de rezervor cu V = 200 mc (construcţie), - camera vanelor aferentă rezervorului (construcţie), 159 / 192

160 - staţia de clorinare (construcţie). Reţele de canalizare Comuna nu dispune de retele de canalizare menajera si nici de statie de epurare. Apele menajere sunt evacuate în puţuri absorbante sau latrine de unde se infiltrează, local, in sol/subsol sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staţii de epurare apropiate ca locatie de comuna. Apele meteorice sunt evacuate prin rigole numai de-a lungul drumurilor judetean şi comunale şi au ca punct de descărcare bazinul hidrografic Câlmăţui, canale ANIF sau se infiltrează în sol /subsol. Dezvoltarea economica. Structura activităţilor Potenţialul economic al comunei se bazează pe agricultură, prin culturi de cereale şi de plante tehnice, legumicultura, viticultura şi creşterea animalelor. Se menţin activităţile meşteşugăreşti tradiţionale: construcţii, croitorie, morărit, dărăcit. IMM-urile desfăşoară activităţi în domeniile de prelucrare de produse agricole şi carne, de întreţinere a utilajelor agricole, servicii şi comerţ. Agricultura şi Zootehnia. Activităţile agricole se desfăşoară pentru cultura plantelor cerealiere, tehnice, legumicole şi pomilor fructiferi. În comună nu funcţionează ferme pentru creşterea animalelor. Singura fermă de creştere a animalelor, cu amplasament în partea de nord-est a localităţii Largu a încetat. Au fost menţinute spre o utilizare ulterioară elemente ale gospodăriei de apă ale acesteia. Pe raza comunei sunt amenajate locaţii pentru iazuri, în prezent dezafectate. Nu sunt administratori care să activeze în acest domeniu. Industria Unităţi de prestări servicii şi mică industrie sunt: atelier mecanic, moară, cazan de ţuică, atelier de tâmplărie, croitorie, prestări servicii: potcovărie, darac şi cazan de ţuică la Largu, iar la Scărlăteşti atelier de fabricat ulei. Comert, servicii şi instituţii publice Pe teritoriul comunei exista unitati comerciale cu profil comert, alimentatie publica, piaţa agroalimentară şi târg, prestari servicii, centre de distributie butelii de aragaz, instituţii publice Asistenţa sanitară Este asigurată de un dispensar medical. Asistenţa veterinară este asigurată la un dispensar veterinar. Turism. Sport şi agrement Amenajarile turistice nu sunt reprezentative. Ca dotări sportive comuna posedă un teren de sport în localitatea Largu. Cultura. Educaţia. Monumente istorice. Dotările social-culturale, istorice şi arhitecturale constau în casă de cultură, grădiniţă de copii; şcoală de învăţământ primar, 1 biserică de rit ortodox, 2 cimitire şi monumentele istorice nominalizate in Lista 160 / 192

161 Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice: Situl arheologic La Popina III, necropolă sarmantică Cornul Malului, Biserica Sf. Ilie. Gospodărie comunală. Salubritate. Gestionarea deşeurilor. Din anul 2009 comuna participă la implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, încheind contracte de concesionare a serviciului de salubrizare cu operatorul SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL Buzău care deserveşte întreaga populaţie a comunei. Au fost realizatre 5 puncte de pre-colectare selectivă a deşeurilor menajere: - În satul Largu 4 puncte: pe străzile CA Rosetti (1), I. Creangă (DJ 214A 2 lângă piaţa agroalimentară şi dispensarul veterinar şi lângă moară), şcolii (1 - lângă şcoală), - În satul Scărlăteşti 1 punct: pe str. Castanilor (1 - lângă centrul de zi). Deşeuri biodegradabile Parte din deseurile biodegradabile din deşeurile de tip menajer sunt utilizate pentru realizarea compostului organic, parte sunt arse in gospodăriile rurale. Nămoluri. Reziduuri zootehnice Nu există nămoluri care să rezulte din activitatea de tratare a apelor uzate în staţii de epurare. Nămolul rezultat din fose septice este transportat la cea mai apropiată staţie de epurare orăşenescă. Comuna nu deţine platforme amenajate pentru colectarea şi deshidratarea reziduurilor zootehnice în vederea refolosirii acestora ca îngrăţământ natural în agricultură. Reziduurile de tip zootehnic se gestionează individual la nivelul gospodăriilor rurale. Cimitire Există două cimitire în comună, ambele sunt împrejmuite. Disfuncţionalităţi ale infrastructurii edilitare Memoriul General menţionează următoarele disfuncţionalităţi: a. în circulaţia rutieră - Îmbrăcăminţi rutiere degradate (DC 25, DC 19), - Lipsa trotuarelor, - Lipsa rigolelor şi a şanţurilor pe unele străzi şi drumuri comunale (DJ 214A (DC 28), DC 25, DC 19), - Distanţele între fronturile construcţiilor nu sunt respectate întotdeauna, b. ale infrastructurii de distribuţie a energiei electrice: - Nu sunt instituite culoare tehnice (zone de protective) pentru LEA 20 kv care traversează terenuri cu construcţii sau destinate construirii de locuinţe, - Iluminatul public nu acoperă întreaga tramă stradală, iar cel existent este degradat; c. ale infrastructurii edilitare de apă - Lipsa unui sistem centralizat de de alimentare cu apă potabilă. d. ale infrastructurii edilitare de canalizare - Lipsa unui sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate, e. ale infrastructurii edilitare de gaze - Lipsa unui sistem de alimentare cu gaze naturale, 161 / 192

162 f. ale fondului locativ : - Fond construit este învechit şi fără utilităţi; g. în urbanistică: - Insuficienta extindere a spaţiilor verzi, parcurilor şi zonelor de recreere, - Construcţiile cu valoare arhitecturală sau istorică necesită a fi recondiţionate şi protejate, - Existenţa siturilor arheologice. Terenurile din intravilan unde au fost descoperite vestigii arheologice nu sunt evidenţiate în sensul protejării lor prin restricţionarea construirii. - Aspect degradant al unor dotări ale spaţiului public şi zonei centrale, - Lipsa unor dotări necesare activităţilor sportive de pe terenul de sport; h. în domeniul resurselor umane: - Îmbătrânirea populaţiei şi migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate; g. în domeniul serviciilor: - Aprovizionarea populaţiei cu lemne sau cărbuni pentru foc se face anevoios, - Lipsa unei pieţe agro-alimentare în satul Largu, - Lipsa unor servicii publice cum ar fi o agenţie C.E.C. şi a unui punct farmaceutic, - Lipsa unităţilor de producţie pentru ocuparea forţei de muncă disponibile, - Existenţa unei amenajări piscicole care a fost abandonată şi poate fi revitalizată; f. în utilizarea cadrului natural: - Existenţa de braţe ale râului Călmăţui părăsite de ape, a unor terenuri din categoria neproductiv; - Existenţa bălţii Largu şi a unei amenajări piscicole aflate în stare de degradare, - Ridicarea nivelului pânzei de apa freatica, care favorizează fenomenul de băltire a apei în albia majoră a râului Călmăţui; - Existenţa unor terenuri sărăturate pe care s-au executat lucrări hidro-ameliorative, - Lipsa plantaţiilor de arbori ca perdele de protecţie la marginea localităţilor pe direcţia vânturilor din N-E. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor Nu a fost cazul de reconstrucţie ecologică de terenuri poluate accidental. Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, spatiile de depozitare neconforme au fost închise pâna la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia în circuitul natural, prin închidere conform prevederilor Ordinului MMDD nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008. Acţiunea de refacere a terenurilor a constat în: - Realizarea în pachetul de închidere al depozitului a unui strat de pământ de umplutură cu strat vegetal. Pentru diminuarea poluării datorate de gestionarea defectuoasă a reziduurilor zootehnice a fost închisă o fermă de creştere a animalelor. Pentru limitarea dezastrelor produse de fenomenele naturale pe teritoriul comunei au fost realizate de-a lungul timpului următoarele lucrări: - diguri de protecţie pentru limitarea inundaţiilor produse de râului Călmăţui şi diminuarea fenomenului 162 / 192

163 de eroziune de mal, - pentru diminuarea fenomenului de exces de umiditate de pe terasa inferioară canale de desecare în zona de câmp, care au determinat coborârea nivelului apei freatice cu 1 m, şi rigole pe străzile principale în intravilan. Memoriul General menţionează următoarele priorităţi în dezvoltarea comunei: - Sprijinirea activităţilor pentru zootehnie şi agricultură durabilă, înfiinţarea de asociaţii agricole, - Plantarea terenurilor degradate. Mărirea suprafeţelor împădurite pentru realizarea perdelelor de protecţie, - Modernizarea şi extinderea de drumuri, - Reabilitarea godpodăriei de apă şi înfiinţarea sistemului centralizat reţelei de alimentare cu apă, - Înfiinţarea sistemului de canalizare menajeră şi construirea unei staţii de epurare, - Înfiinţarea reţelei de gaze, - Amenajarea de parcuri, - Amenajarea unui centru de zi la Scărlăteşti (after school), - Modernizarea căminului cultural şi terenului de sport, - Amenajarea unui spaţiu frigorific lângă staţia de epurare. Obiectivele de investiţii propuse de Memoriul General şi analizate de Raportul de mediu sunt: 1. Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă, 2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere, 3. Introducerea de gaze naturale, 4. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul, 5. Înfiinţarea unei ferme agricole, 6. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica, 7. Aplicarea Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, 8. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de energie electrică, 9. Extinderea zonei de spaţii verzi, 10. Amenajarea unui centru After school. În cazul în care planul nu ar fi implementat s-ar înregistra următoarele efecte: - Poluarea apelor de suprafaţă ca urmare a deversării de ape menajer pe sol; perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice, cu consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare a apelor de suprafata, - Poluarea apelor apele freatice de mică adâncime care constiuie sursa de apă pentru gospodăriile care nu se vor racorda la sistemul centralizat de alimentare cu apă; vor apărea şi se vor extinde cazurile de nepotabilitate a apei din fântâni în satele care nu au fost introduse în programul de alimentare cu apă în sistem centralizat, dar şi la gospodăriile care vor continua să folosească apa de fântână, - Defrişarea (tăieri ilegale) terenurilor împădurite şi a vegetaţiei forestiere pentru asigurarea necesarului de lemne pentru încălzire; schimbarea tipurilor de asociaţii vegetale pe acesle suprafeţe, - Apariţia de platforme neconforme de depozitare a deşeurilor menajere si biodegradabile; noi zone insalubre, - Disconfort olfactiv şi emisii de pulberi în suspensie şi gaze cu efect de seră ca urmare a gestionării defectuase a deşeurilor organice, 163 / 192

164 - Aparitia unor focare de infectii datorită conditiilor igenico-sanitare precare, - Accidente rutiere şi disconfort prin cresterea nivelului de zgomot şi de pulberi în suspensie datorat traficului de tranzit, - Restrângerea relaţiilor de comunicare cu investitori, societăţi comerciale sau cu alte comune datorită circulaţiei rutiere şi pietonale pe drumuri nemodernizate, îndeosebi pe vreme nefavorabilă, - Pagube materiale şi umane prin dezvoltarea intravilanului în zone cu risc natural, - Lipsa măsurilor de protecţie pentru zonele cu risc va determina extinderea suprafetelor degradate, - Dezvoltare haotică, nerationala şi risipă de resurse naturale, - Degradarea fizica a monumentelor de patrimoniu prin realizarea de construcţii neautorizate în apropiere care nu se vor incadra in peisaj din punct de vedere arhitectural. - Restrângerea suprafeţelor, distrugerea habitatelor şi speciilor de plante şi faună protejată prin realizarea de construcţii neautorizate pe terenuri care se suprapun pe siturile NATURA 2000, - Regres economic si social; pauperizare şi confort scăzut al locuitorilor, - Deteriorarea stării de sănătate a locuitorilor, - Scăderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban,. Terenurile pe care sunt amplasate dotările majore ce fac obiectul PUG sunt terenuri proprietate privată a unităţii administrativ teritoriale, terenuri proprietatea statului sau sunt proprietate personala a unor persoane fizice si juridice. Obiectivele de utilitate publica aflate in administrarea Consiliului Judetean Buzau sunt reprezentate de drumul judetean DJ 214K tronsonul de pe teritoriul comunei. In domeniul public al statului se afla padurile, canalele de irigatii si de desecare, râul Călmăţui pe tronsonul aferent comunei. Retelele majore de gaze si de energie electrica se afla de asemenea in proprietatea publica a statului. In patrimoniul autoritatii publice locale se afla toate drumurile satesti, de exploatare, drumuri comunale DC 19 şi DC 25, forajele de apa, punctele de pre-colectare a deşeurilor, statia de epurare, spatiile verzi si terenul sportiv, scolile, gradinitele, caminul cultural, sediul instituţiilor publice, terenul pe care se va realiza piata agro-alimentara, alte terenuri. Cimitirele si bisericile sunt proprietăţi ale parohiilor. Memoriul General propune: - reorganizări în localităţile comunei ţinând cont că în general zonele funcţionale au relaţii bine stabilite, tradiţionale cu ansamblul localităţilor învecinate, - introducerea în intravilan a unor terenuri aflate de-a lungul DJ 214A, DC 19 şi DC 25, malurilor râului Călmăţui şi bălţii Largu, sau aflate la limita sudică a localităţilor, - în cadrul zonei funcţionale de locuinţe şi funcţiuni complementare a satelor, care este o zonă cu funcţiunea preponderentă de locuire se menţine şi rolul de funcţiune complementare de producţie unde se păstrează terenuri arabile. Pe terenurile solicitate în vederea realizării unor obiective de investiţii se află următoarele tipuri de habitate: - comunităţi ruderale, pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor, pozarea de reţele de gaze, apă şi canalizare, curţi-construcţii, puncte de gospodărie comunală, gospodărie de apă şi foraje, staţie de epurare şi epurare şi conductei de evacuarea a efluentului, - agricole, pentru realizarea staţiilor de reglare măsură predare gaze, reţelelor de gaze, de apă şi canalizare din extravilan, drumuri, curţi-construcţii, - plaje cu nisip riverane din lunca râului. 164 / 192

165 Zonificarea generală a aşezărilor rămâne neschimbata. In zona de locuit s-au facut extinderi pentru functiunea de locuit si o mică zona de servicii. Modificarea limitei intravilanului in zona de locuit se face in 2 scopuri - regularizarea intravilanului pe limite de proprietati si noi propuneri pentru zone de locuit care s-au facut mai mult sa completeze trama deja existenta si care trebuie rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastructurii tehnice. Zonele în care se păstrează teren arabil în intravilan constitue rezerve de teren pentru o dezvoltare într-o etapă de perspectivă a localităţii. Realizarea PUG presupune utilizarea terenului intravilan pentru unitati de locuit, în scopuri agricole, constructii tehnico-edilitare, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii cu respectarea Ordinului 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului care precizează astfel de folosinte sunt sensibile. Pe suprafata ce constituie obiectul PUG sau în vecinătatea acesteia au fost identificate următoarele zone sensibile: - zonele de amplasare a surselor de apă - frontul de captare a apei subterane, - resursele de apă de suprafaţă. Efluentul staţiei de epurare se va descărca în râul Călmăţui. - zona de locuinţe. Distanţele între amplasamentele obiectivelor ce constituie obiectul PUG şi sursele de disconfort sunt reglementate de Ordinul MSP nr /2004 care stabileşte distanţele minime de protecţie sanitară, Zona de protecţie a staţiei de epurare intersectează zonele de locuinţe şi funcţiuni complementare, in conditiile in care nu se cunoaste tipul statiei monobloc. De aceea, pentru conformare la faza de proiect de excutie al statiei de epurare trebuie sa se aleaga o statie monobloc pentru care prin studii de impact zona de protectie este mai mica de 300 m. - zone destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important: - siturile Natura Nu vor apărea construcţii noi pe suprafaţa siturilor. Activităţile care vor avea o influenţă vor fi indirecte şi vor consta în evacuările de ape epurate de la staţia de epurare. Nu vor fi ocupate habitate de interes comunitar şi nu vor fi deranjate direct specii de faună protejată de inters comunitar. - zonele umede. - zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate de Ordinul 1552/ zone de amplasare a lucrărilor hidrotehnice. Conducta descărcare a efluentului staţiei de epurare se vor poza în interiorul acestei zone. - zone cu infrastructura de imbunatatiri funciare, - zone afectate de inundatii, - zone afectate de surpări de maluri, procese de eroziune, de aluvionare si de colmatare, - zone de protecţie pentru infrastructurile rutieră şi feroviară, - zonele de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere, - siturile arheologice si monumentele istorice inscrise in LMI Memoriul General prevede amplasarea staţiei de epurare în interiorul zonei de protecţie a monumentului Biserica Sf. Ilie din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice complementare. - zone cu lucrari electrice LEA, 165 / 192

166 - zone cu infrastructura de gaze naturale, - zone cu antene de telefonie mobilă. Memoriul General instituie interdicţii de construire: - temporare : - în zonele cu riscuri naturale până la ridicarea acestei constrângeri printr-o documentatie specifică, - până la elaborarea PUZ şi realizarea lotizărilor, în principal în zonele amplasate în nord-estul şi în sudul satului Largu până la proiectarea si aprobarea de planuri urbanistice zonale (si de detaliu in intersectiile majore sau in zonele restructurate urbanistice), - în jurul monumentelor pe aria stabilita ca zona de protectie, - pe terenurile deţinute în proprietate care au pe ele vestigii arheologice, pe suprafaţa aferentă acestor rezervaţii arheologice, zonă în care nu se construieşte decât cu avizul Comisiei Regionale de Monumente Istorice. Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul eliminarii cauzelor ce le au determinat. - definitive : - în zonele cu echipamente edilitare. - la limitele de nord, nord-vest şi vest ale satului Largu, în lungul cursului Călmăţuiului şi pe malul bălţii, pe o fâşie de 30 m lăţime Problemele de mediu pentru zona ce a generat PUG sunt următoarele: - Apa freatică de mică adâncime are o calitate ce variază în timp datorită atât factorilor antropici locali, cât şi factorilor meteorologici, - Apele menajere se evacuează la nivelul solului / subsolului, - Sunt dificultăţi în aprovizionarea cu combustibili, - Satele sunt expuse vântului predominant care provoacă fie niveluri ridicate de concentraţii de (PM 10 ) datorită eroziunii eoliane a terenurilor nude, fie troienirea străzilor, - Nu sunt trasate culoarele tehnice de la LEA. - Nu sunt instituite zonele de protecţie, - Populatia nu cunoaste restrictiile privind zonele protejate. În cadrul sedintelor grupului de lucru şi consemnate in Procesele Verbale intocmite, au fost retinute au fost identificate următoarele aspecte: - situaţia suprafeţelor ocupate de păduri în intravilan; - situaţia suprafeţelor ocupate de spatiile verzi în satul Scarlatesti. Spatiul verde trebuie calculat si pe cele 2 sate si pe comuna; - distanţa la care se va amplasa statia de epurare faţă de intravilan si de ariile protejate să respecte normele legale; - distanta se afla de intravilanul existent şi intravilanul propus ariile de protecţie NATURA 2000; - numărul corect de platforme de pre-colectare a deseurilor; - halta CFR trebuie mentionat la intravilan ca trup izolat in bilanţul teritorial, situaţie care nu a fost corectată; - de refacut bilantul teritorial; 166 / 192

167 - de inaintat copie aviz DSP, SGA, OCPI, etc; - trebuie mentionat in mod foarte clar care sunt obiectivele PUG (ce isi propune PUG) la obiective (intr-un loc) nu in mai multe locuri in memoriu; - nu mai trebuie facute referiri la inchiderea puturi seci, gropi gunoi (acestea cel mult trebuie mentionate ca s-au inchis deja), nu mai trebuie referiri ca pana la data de se va asigura un procent de spatiu verde de 20 mp/locuitor (este tardiv de mentionat asa ceva), etc; - Raportul de mediu va respecta structura si cerintele din Anexa 2, HG 1076/2004; - Raportul va prezenta modul de gestionare al deseurilor; - Raportul va analiza si evalua efectele implementarii fiecarui obiectiv in parte; - Se va prezenta alternativa 0, se vor prezenta alternativele de plan; - Se vor analiza potentialele efecte semnificative ale implementarii planului; - Se va prevedea un program de monitorizare; - Raportul va fi realizat in concordanta cu memoriul general al PUG intocmit de proiectant. In urma analizei situatiei create de problemele evidentiate se poate concluziona că pentru comuna nu au fost identificate probleme de mediu de catre APM Buzau in Raportul privind starea factorilor de mediu în anul Potentiale efecte semnificative asupra mediului Promovarea PUG presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta activitati care nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurile compensatorii pentru protejarea mediului, restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior prin certificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, si nu in ultimul rand avand in vedere dotarile utilitare ce au un rol de protectie si diminuare a emisiilor de poluanti in mediu. La evaluarea impactului de mediu prin implementarea obiectivelor PUG, pentru cuantificarea amplitudinii prognozate s-a avut în vedere efectele asupra mediului: - directe si indirecte, - pe termen scurt si lung, - reversibile sau ireversibile, izolate, interactive si cumulative Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practica a prevederilor planului analizat, are la baza conceptul matricei Leopold, pentru fiecare criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ. Impactul obiectivelor de investiţii propuse de PUG este apreciat în funcţie de scorul final obtinut pe factori / obiective de mediu, după cum urmează: - factorul de mediu apă: impact puternic pozitiv pe termen lung, - factorul de mediu aer: impact slab / important pozitiv pe termen lung, - schimbări climatice: nu este cazul, - factorul de mediu zgomot: impact slab negativ pe termen lung, - factorul de mediu sol: impact puternic pozitiv pe termen lung, - sănătate umana: impact important / puternic pozitiv pe termen lung, - factori de risc natural: impact slab / important pozitiv pe termen lung - conservare de resurse naturale: impact nesemnificativ / puternic pozitiv pe termen lung, 167 / 192

168 - patrimoniu cultural: impact important negativ pe termen lung prin nerespectarea distantei de protectie faţă de un obiectiv existent, - factorul de mediu biodiversitate: impact slab / mediu pozitiv pe termen lung, - factorul de mediu faună şi floră comună: impact slab negativ pe termen scurt / important pozitiv pe termen lung, - peisaj: impact important / puternic pozitiv pe termen lung, - zonare functională: impact important negativ pe termen lung prin amplasarea staţiei de epurare în interiorul zonei de protecţie faţă de obiective de patrimoniu cultural şi zona rezidenţială / impact important / puternic pozitiv pe termen lung pentru celelate zone funcţionale, - educatia ecologica/constientizarea populatiei: impact puternic pozitiv pe termen lung. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu/factorilor de mediu a condus la un impact negativ atât pe perioada de implementare, cât şi pe perioada de exploatare a obiectivelor PUG. Impactul asupra mediului la implementarea propunerilor PUG este estimat ca negativ, pentru care sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare pentru: - respectarea distanţelor de protecţie pentru amplasamentul staţiei de epurare faţă de zona rezidenţială şi monumente de patrimoniu cultural. - factorul de mediu zgomot, care se datorează noilor surse de zgomot şi intensificării traficului rutier datorat modernizării infrastructurii rutiere si dezvoltării economice şi diversificării schimburilor de produse. Pentru reducerea la minim a riscurilor sunt necesare respectarea condiţiilor legislative fie printr-un alt amplasament pentru staţia de epurare, fie respectarea avizelor / acordurilor de la autorităţile abilitate eliberate pe baza documentaţiilor justificative. Din reevaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea pe factori de mediu a ţintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie. Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul încălcării standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat în Tabelul Pentru a estima efectele semnificative ale PUG asupra mediului consideram ca referinta alternativa 0 reprezinta starea actuala a mediului, prezentata la capitolul 2.10 din Raportul de mediu. La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie terenurile destinate amplasarii propunerilor avute in vedere si de aceea, la fazele de Planuri urbanistice zonale (PUZ), sau Planuri urbanistice de detaliu (PUD), pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor şi la scoaterea terenurilor din producţia agricolă pentru obiective de investiţii mari se va solicita în prima fază organelor de avizare, de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producţia agricolă. Scoaterea terenurilor din producţia agricolă se va face la solicitarea titularilor de investiţii, pe baza unei documentaţii. Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al comunei se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. 168 / 192

169 Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei. Propunerile din PUG referitoare la modernizarea sau constructia noilor obiective (extinderea retelelor de apa, realizarea canalizarii, e.t.c.) pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului. Planul Urbanistic General creeaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale si nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice in zonele acceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a comunei. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontalier Nu este cazul. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUG Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie a obiectivelor care au generat PUG şi respectarea cu acurateţe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza execuţiei, condiţiilor legislative, acordurilor şi avizelor autorităţilor. Este necesar să se impună investitorului/constructorului întocmirea unui plan de minimizare a posibilelor riscuri cu care, potenţial, se poate confrunta în perioada de execuţie. In Raportul de mediu s-a analizat zonificarea functionala propusa de Memoriul General pentru PUGul comunei, lucrare care tine cont de propunerea cu solutie de realizare a statiei de epurare la o distanţă mai mică decât stabilită de normele sanitare faţă de zona rezidenţială şi în interiorul zonei de protecţie stabilită de legislaţie pentru obiective de patrimoniu cultural, în cazul de faţă Biserica Sf. Ilie din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice, cu obtinerea avizului de la autoritatile competente. Raportul de mediu atentionează asupra neconcordantei cu prevederile legislative referitoare la distanţele de protecţie stabilite de Ordinul MSP nr /2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei, respectiv Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. De aceea, pentru conformare la faza de proiect de excutie al statiei de epurare trebuie sa se aleaga o statie monobloc pentru care prin studii de impact şi acord al autorităţilor competente zona de protectie să fie acceptată mai mica de 300 m. Tabelul 8.1 face obiectul evaluării cumulative al funcţionării obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de funcţionare cu luarea măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului produs de staţia de epurare din cadrul obiectivului de investiţie O2. - Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere pe care îl propune Raportul de mediu. Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul încălcării standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat în Tabelul 8.2. Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea pe factori de mediu a ţintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie. 169 / 192

170 In Tabelul 8.3. au fost prezentate problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea mediului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de execuţiei a lucrărilor pentru implementarea propunerilor PUG. In Tabelul 8.4. au fost descrise problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea mediului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de exploatare a obiectivelor ce se vor realiza pe zonele functionale ale PUG. În Tabelul 8.5. se regăseşte Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de construcţie. In Tabelul 8.6. se recomandă Planul de management al mediului pentru faza de exploatare a obiectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUG. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese Alternativa 0 reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive. Pentru implementarea PUG Memoriul General prezintă o varianta care a cumulat observatiile din notificarea autoritatii competente de mediu si autoritatilor de la care s-au solicitat avizele, reprezentate si in grupul de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu. In Tabelul 9.1. sunt prezentate cele trei alternativele: 0 şi 1 si 2 pe factori/obiective de mediu şi evaluarea impactului pe termen scurt, mediu si lung. Alternativa 2 este cea de preferat pentru implementare, din punct de vedere al protejării mediului, respectării condiţiilor legislative şi acordurilor şi atingerii ţintelor. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului administrativ al comunei si tipul de folosinta a terenului intravilan fără a detalia toate tipurile de activităţi ce se vor desfasura în aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. In fazele ulterioare de planuri - PUZ si PUD - se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu si protejarea ecosistemelor. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG Complexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG. vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Galati, A.P.M. Buzau, D.A. Ialomita-Buzau si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma PUG. Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant a fost prezentat in Tabelul la prezentul. Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUG se vor manifesta cu precădere asupra solurilor şi, cum este cazul conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare, şi asupra digului de apărare la 170 / 192

171 inundaţii si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Aceste influente negative sunt compensate de efectele propunerilor PUG care constau in: - Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra mediului; - Protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural şi a moştenirii culturale prin instituirea zonelor de protectie; - Limitarea consumului de energie prin luarea de măsuri reparaţii/renovare/anvelopare a clădirilor publice şi utilizarea surselor noi de energie; - Promovarea unui turism organizat in scop ecologic pentru punerea in valoare a biodiversitatii si peisajului; - Promovarea investiţiilor, inovării, cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi şi curate; - Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile; - Condiţii mai severe decât reglementările HG 352/2005 la descărcarea efluentului staţiei de epurare; - Verificarea periodică a construcţiilor, instalaţiilor, solului; - Îmbunătăţirea eficienţei combustibililor în transportul public şi privat. Pentru perioada de execuţie a propunerilor PUG constructorul are obligaţia să prevadă fonduri ca să realizeze toate măsurile de protecţie a mediului pentru obiective poluatoare sau potenţial poluatoare, cum ar fi baza de producţie, depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii Protecţiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor principii şi elementele strategice: a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale; b) principiul precauţiei în luarea deciziei; c) principiul acţiunii preventive; d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă; e) principiul "poluatorul plăteşte"; f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu; i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului. Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţie a mediului. Având in vedere faptul ca amenajarile PUG ce se propun au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (extinderea reţelelor de apa, infiintarea de retele de gaze, canalizare, extinderea spaţiilor verzi, epurarea apelor uzate, reabilitare drumuri,) eficienta implementarii acestora fiind superioara efectului negativ asupra solului, prin ocuparea cu constructii, şi biodiversităţii, prin evacuarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui. La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie marimea suprafetelor destinate amplasarii constructiilor aferente obiectivelor PUG si de aceea, la fazele de PUD, pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor se va solicita în prima fază organelor de avizare, 171 / 192

172 de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, cand se cunoaste proiectul de executie avizul de mediu. Dupa implementarea PUG va exista o presiune antropică redusă asupra factorilor de mediu aer, apă şi sol/subsol care se va datora obiectivelor prevazute ca propuneri de dezvoltare urbanistica, in general obiective cu menirea pentru protectia mediului (alimentari cu apa, retele de canalizare si statii de epurare, perdele de protectie, spatii verzi). Impactul se va datora traficului rutier, sistemelor de încălzire adoptate, evacuărilor de ape menajere/de tip menajer şi platformelor de deşeuri care se vor amenaja. Planul prevede racordarea locuintelor/obiectivelor din zonele functionale prin extinderea sistemului de alimentare cu apa a comunei propus, inclusiv in zonele functionale noi introduse in intravilanul comunei. Forajele si gospodaria comunala se vor afla chiar pe terenul ce constituie obiectul de analiza al PUG. Evacuarea apelor uzate de tip menajer se va realiza intr-un sistem de retele de canalizare urmata de epurarea acestora in statie de epurare si/sau in bazine betonate etanse, vidanjabile. Aceasta solutie exclude ca sursele punctiforme apartinând locuintelor si unitatilor de gospodarie comunala să reprezinte un potential de poluare semnificativ al râului sau a apelor freatice. Dezvoltarea infrastructurii propusă de PUG, prin înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă precum şi înfiinţarea de reţele de canalizare şi staţie de epurare, trebuie să aibe ca obiectiv o gospodărire durabilă şi echitabilă a apelor incluzând conservarea, ameliorarea şi utilizarea raţională a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane din bazinul hidrografic Călmăţui. Realizarea de locuinte pe amplasamentul PUG cu colectarea deseurilor menajere in sistem individual, pentru fiecare locuinta in interiorul parcelei, in europubele şi saci menajeri, fiind ridicate ritmic de catre serviciul de salubritate si gestionarea ulterioara a deseurilor conform,,sistem integrat de management al deşeurilor - proiect la care comuna este parte va conduce la eliminarea surselor difuze de poluare a apelor de suprafata si subterane identificate in memoriul general al PUG. Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi al reţelei de localităţi în teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse ale capitalului natural. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare. Aprobarea PUG asigura dezvoltarea económico-sociala a comunei in conditii de protejare si imbunatatire a starii mediului. 172 / 192

173 BIBLIOGRAFIE 1. Memoriu General PUG 2010 SC PROIECT BUZAU SA 2. Studiu Geotehnic 2010 SC PROIECT BUZAU SA 3. Strategia de dezvoltare locală a comunei Largu pentru perioada Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău Plan Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud-Est 2008 Primăria Largu Plan Local de Acţiune pentru Mediu judeţul Buzău Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est Enciclopedia geografică a României ESE, 1982 Grigore Posea 9. Planul de apărare împotriva inundaţiilor Raportul despre starea mediului din anul 2010 BZ 2010 www. apmbuzau.ro 11. Raportul despre starea mediului din anul 2010 BR 2010 www. apmbr.ro 12. Planul pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase din judeţul Buzău 13. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot STAS Aer din zonele protejate condiţii de calitate STAS Raport privind stadiul de implementare al proiectelor din Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului *** *** / 192

174 174 / 192

175 175 / 192

176 176 / 192

177 177 / 192

178 178 / 192

179 179 / 192

180 180 / 192

181 181 / 192

182 182 / 192

183 183 / 192

184 184 / 192

185 185 / 192

186 186 / 192

187 187 / 192

188 188 / 192

189 189 / 192

190 190 / 192

191 191 / 192

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Raport de mediu. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu

Raport de mediu. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MEDIULUI 400294, Str. Fântânele, nr. 30 Tel./Fax: (+4) 0264-583378 Telefon mobil: (+4) 0744 768561 CENTRUL DE CERCETĂRI PENTRU

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE MEDIU. pentru ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ

RAPORT DE MEDIU. pentru ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ RAPORT DE MEDIU pentru ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ Titular PUG - Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ Beneficiar PUG - Municipiul Piatra Neamţ 1 CUPRINS CAPITOLUL

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

H.G. 525/ Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

H.G. 525/ Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Nr. 1. Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Art. 1 Se aprobă Regulamentul general de urbanism prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

A N U N ł. ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forńei de muncă, este

A N U N ł. ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forńei de muncă, este CONSILIUL JUDEłEAN TELEORMAN Nr. 10656 din 4 noiembrie 2010 A N U N ł In conformitate cu prevederile Ghidului de FinanŃare pentru Programul operational sectorial DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013,

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Smart Solutions Technology srl

Smart Solutions Technology srl TEVI SI FITINGURI DIN PEHD Compania Smart Solutions Technology srl, societate cu capital integral privat a fost infiintata in 2010 avand ca principal scop crearea unui furnizor specializat in comercializarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL CLUJ PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL CLUJ Colectiv de elaborare: Radu Bica, Vicepreşedinte coordonator, Consiliul Judeţean Cluj Floca

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE MEDIU PUG COMUNA MADARJAC, JUDETUL IAŞI RAPORT DE MEDIU. intocmit conform HG 1076/2004

RAPORT DE MEDIU PUG COMUNA MADARJAC, JUDETUL IAŞI RAPORT DE MEDIU. intocmit conform HG 1076/2004 RAPORT DE MEDIU intocmit conform HG 1076/2004 REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MADARJAC, JUD IASI Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MADARJAC, JUD IASI 2015 1 COLECTIV ELABORARE: SC ECO

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adopta prezenta hotărâre. HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate EMITENT:

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

C NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCȚII ȘI ZONE URBANE CUPRINS

C NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCȚII ȘI ZONE URBANE CUPRINS C.P. 16 162, 062510 BUCUREŞTI tel. 021.4113617, fax 021.4114280 e-mail: office@matrixrom.ro, www.matrixrom.ro C 125-2013 NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCȚII ȘI ZONE URBANE CUPRINS Partea I Prevederi

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Proiect publicat in data de 07.01.2015 DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr. număr

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4 FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila RAPORT DE MEDIU PUZ STAŢIUNEA LACU SĂRAT BRĂILA

Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila RAPORT DE MEDIU PUZ STAŢIUNEA LACU SĂRAT BRĂILA RAPORT DE MEDIU PUZ STAŢIUNEA LACU SĂRAT BRĂILA Beneficiar : UAT BRĂILA Autori: SC DANIAS SRL Auditor principal: BM 07-93/22.10.2008 Evaluator principal: EIM 07-102/22.10.2008 Bojoi Silvia PFA Elaborator

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

MEMORIU DE PREZENTARE

MEMORIU DE PREZENTARE MEMORIU DE PREZENTARE Proiect: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE Nr. pr.: 605.05.10 Faza: PUZ (Plan Urbanistic Zonal) Data: Ianuarie 2014 Beneficiar: URSU CRISTIAN ION Proiectant general: SUBCONTROL

Διαβάστε περισσότερα

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare 2014 STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare 2014 STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE Strategia de Dezvoltare Teritorială a României STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul

Διαβάστε περισσότερα

Lege nr. 278 din 24/10/2013

Lege nr. 278 din 24/10/2013 Lege nr. 278 din 24/10/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 01/11/2013 Intrare in vigoare: 04/11/2013 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Parlamentul României adoptă prezenta

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

PLAN URBANISTIC ZONAL

PLAN URBANISTIC ZONAL PLAN URBANISTIC ZONAL P.U.Z. Complex rezidențial TAGOR STR. CONSTRUCTORILOR-ALBINELOR TIMIȘOARA 1 01. FOAIE DE CAPĂT DENUMIREA PROIECTULUI : P.U.Z. Complex rezidențial TAGOR NUMĂR PROIECT : 87/2011 FAZA

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

str. TELEGRAFULUI NR 55, str. RENAŞTERII NR.23

str. TELEGRAFULUI NR 55, str. RENAŞTERII NR.23 Pr. Nr. 03/2012 FOAIE DE CAPĂT DENUMIREA LUCRĂRII : FAZA : Elaborare P.U.Z. str. TELEGRAFULUI, str. RENAŞTERII, str. SAMUIL MICU şi str. LORENA AMPLASAMENT : BENEFICIAR: PROIECTANT GENERAL : - - Plan Urbanistic

Διαβάστε περισσότερα

Planul Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Constanţa Cuprins Rezumat executiv I. INTRODUCERE...3 1. CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (P.L.A.M.) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL CONSTANȚA...3

Διαβάστε περισσότερα

Prizele de pamant sunt:

Prizele de pamant sunt: O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de

Διαβάστε περισσότερα

PUZ privind Concesionare teren în vederea construirii unui parc de distracţii tip aventură şi stână turistică, oraş Slănic Moldova, jud.

PUZ privind Concesionare teren în vederea construirii unui parc de distracţii tip aventură şi stână turistică, oraş Slănic Moldova, jud. RAPORT DE MEDIU pentru PUZ privind Concesionare teren în vederea construirii unui parc de distracţii tip aventură şi stână turistică, oraş Slănic Moldova, jud. Bacău 2018 RAPORTUL DE MEDIU pentru PUZ privind

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Carei

Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Carei Plan de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Carei în colaborare cu SC FIP CONSULTING SRL Varianta I, Iulie, 2016 Elaborat de: Primaria Municipiului Carei Cuprins 1Introducere...7 1.1Scopul şi rolul

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s,

(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s, 31988L0347 DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modificare a anexei II la Directiva 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse

Διαβάστε περισσότερα

-LOCUINTE COLECTIVE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE -

-LOCUINTE COLECTIVE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE - P.U.Z. -LOCUINTE COLECTIVE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE - Amplasament: Beneficiar: Faza: Timisoara, Str. Marginii, CF nr.4166181, CF nr.415635 si CF nr.411623; S.C. ASSET ZC MARGINII S.R.L. PLAN URBANISTIC

Διαβάστε περισσότερα

ΤΕΧΝΙΚΗ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΗ Κ.Ε.Κ. Α.Ε. Αβέρωφ 34Α, 142 32, Νέα Ιωνία, Ελλάδα

ΤΕΧΝΙΚΗ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΗ Κ.Ε.Κ. Α.Ε. Αβέρωφ 34Α, 142 32, Νέα Ιωνία, Ελλάδα ΠΡΟΚΗΡΥΞΗ ΑΝΟΙΧΤΟΥ ΔΙΑΓΩΝΙΣΜΟΥ ΓΙΑ ΤΗΝ ΠΡΟΜΗΘΕΙΑ ΥΠΗΡΕΣΙΩΝ ΜΕ ΤΙΤΛΟ: «Μεθοδολογία αξιολόγησης των δεξιοτήτων που αποκτήθηκαν άτυπα, για 100 άτομα από το αγροτικό περιβάλλον. Εγχειρίδιο αξιολόγησης άτυπων

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Pioneering for You Prezentare WILO SE

Pioneering for You Prezentare WILO SE Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR DIN JUDEŢUL VASLUI

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR DIN JUDEŢUL VASLUI RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR DIN JUDEŢUL VASLUI BENEFICIAR Consiliul Judeţean Vaslui, judeţul Vaslui EXECUTANT S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L. Director General Ecolog, Adrian

Διαβάστε περισσότερα

(JO L 135, , p. 40)

(JO L 135, , p. 40) 1991L0271 RO 11.12.2008 003.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. 2010L0075 RO 06.01.2011 000.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2010/75/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Διαβάστε περισσότερα

PROIECTANT: UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE PARTEA II. DIAGNOSTIC PROSPECTIV GENERAL. DISFUNCŢIONALITĂŢI, PROBLEME ŞI

PROIECTANT: UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE PARTEA II. DIAGNOSTIC PROSPECTIV GENERAL. DISFUNCŢIONALITĂŢI, PROBLEME ŞI PROIECTANT: UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE PARTEA II. DIAGNOSTIC PROSPECTIV GENERAL. DISFUNCŢIONALITĂŢI, PROBLEME ŞI PRIORITĂŢI VOLUMUL VIII STRUCTURA TERITORIULUI. STRUCTURA

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova

HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova Consiliul Local al Municipiului

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE MEDIU. PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE pentru POLUL DE CREŞTERE BRAŞOV. Beneficiar: Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov

RAPORT DE MEDIU. PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE pentru POLUL DE CREŞTERE BRAŞOV. Beneficiar: Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: ecobref@gmail.com; http//www.ecobref.ro; RAPORT DE MEDIU PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE pentru

Διαβάστε περισσότερα

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Decizia etapei de încadrare Proiect / afisat site APM Bacău în data de 03.09.2015

Διαβάστε περισσότερα

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs Nr. 227 / 26.05.2014, Ediția Nr.12, 1/6 Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis FIRA-03-218 DP, FIRA-03-236 DP, FIRA-03-258 DP Matis FIRA-03-218 SP, FIRA-03-236 SP, FIRA-03-258 SP Matis Despre produs

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

prin egalizarea histogramei

prin egalizarea histogramei Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE MEDIU LA PLAN URBANISTIC GENERAL AL ORAȘULUI OTOPENI

RAPORT DE MEDIU LA PLAN URBANISTIC GENERAL AL ORAȘULUI OTOPENI GRIGORAȘ VALERICA PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ; Înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la nr. 285Nr. Registrul Comerțului: F40/1786/13.05.2011 CUI: 28473505Str.

Διαβάστε περισσότερα

Cod document: 8160/ S N0 Revizie: 3 Pag. 2

Cod document: 8160/ S N0 Revizie: 3 Pag. 2 Cod document: 8160/2014-1-S0075276-N0 Revizie: 3 Pag. 2 Cuprins Pag. 1. DATE GENERALE 5 1.1 Date privind planul 5 1.1.1 Denumirea planului 5 1.1.2 Elaborator Raport de Mediu 5 1.1.3 Beneficiar 5 1.2 Metodologia

Διαβάστε περισσότερα

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj

Διαβάστε περισσότερα

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d 1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si

Διαβάστε περισσότερα