FPMPC Fabricatia pieselor din materiale plastice si compozite. C1 Curs FPMPC 1
|
|
|
- Ἀριστομάχη Καλαμογδάρτης
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 FPMPC Fabricatia pieselor din materiale plastice si compozite Curs FPMPC 1
2 BIBLIOGRAFIE 1.Liana Hancu, Horatiu Iancau, Tehnologia materialelor nemetalice. Tehnologia fabricării pieselor din materiale plastice, Editura ALMA MATER, 2003, 254 pagini, ISBN Liana Hancu, Horaţiu Iancău, Alina Crai, Tehnologia fabricării pieselor din materiale plastice : Studii de caz, Cluj-Napoca : Alma Mater, 2007, ISBN Horun,S., Paunica,T., Sebe,O., Serban,S., Memorator de materiale plastice si auxiliari. Editura Tehnica, Bucuresti, Iancău,H., Nemeş, O., Materiale compozite- concepţie şi fabricaţie, 2002, 155 pagini, editura MEDIAMIRA-Cluj Napoca 5.Tentulescu,D., Tentulescu,L., Fibre de sticla. Edtura Tehnica, Bucuresti, Seres, I., Injectarea materialelor plastice. Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,1996. Curs FPMPC 2
3 Ce sunt materialele plastice? Sunt materiale sintetice Reprezintă un înlocuitor al materialelor metalice si permit rezolvarea unor probleme în diferite ramuri industriale. Definiţia 1: Materialele plastice reprezintă un amestec de doi sau mai mulţi polimeri cu unul sau mai mulţi aditivi. Polimer: repetarea unor grupări de atomi numite meri( unităţi cantitative). Mer (monomer): substanţă cu masa moleculară mică ( compusă din molecule simple) capabile să se unească cu molecule identice sau cu moleculele altor monomeri pentru a forma un polimer. Definiţia 2: Materialele plastice sunt materiale macromoleculare adică substanţe chimice cu masă moleculară ridicată, obţinute prin polimerizare. Curs FPMPC 3
4 ISTORIC 1862 se obtine celuloidul, plecând de la nitratul de celuloză şi camfor se realizează primul fir artificial din nitrat de celuloză 1907 Boekeland- realizează materialul sintetic denumit bachelită 1927 se obtine policlorura de vinil (PVC) 1938 se obtine polistirenul (PC); poliamida- nailon (PA) În anii ţările lumii trec printr-o perioadă de mare criză economică. Producţia industrială a cunoscut scăderi catastrofale: 46% în SUA, 34% în Germania, 27% în Franţa. Guvernele din fiecare ţară au căutat căi şi soliţii diverse pentru a ieşi din criză. Cea mai importantă încercare de acest fel a fost politica promovată de preşedintele american Franklin Delano Rooselvelt, cunoscută sub numele de New Deal (Noul curs). Măsurile luate au determinat în anii o redresare a economiei statelor. Redresarea trebuie pusă pe seama dezvoltării unor noi ramuri de producţie, un rol determinant având producerea cauciucului sintetic şi dezvoltarea industriei maselor plastice se obtine polietilena de joasă densitate (LDPE) 1953 polietilena de înaltă densitate (HDPE) 1957 polipropilena (PP) Curs FPMPC 4
5 Clasificarea materialelor plastice 1.Dupa transformarile la temperaturi ridicate. 1. Materiale plastice termoplaste 2. Materiale plastice termoreactive (termorigide) 2. Dupa modul de obtinere: a. Naturale: termoreactive proteinice; termoreactive celulozice. b. Sintetice: policondensate: -termoreactive: -fenoplaste;-siliconice; -aminoplaste;-poliesteri; -termoplastice: -poliamide; -aminoplaste; -poliesteri; -policarbonaţi; polimerizate: -termoreactive: -poliesteri nesaturaţi; -termoplastice: -policlorură de vinil;polietilene;poistiren; polifluorofine;polibutadiene; poliaditive: termoreactive: -răşini epoxidice; -poliuretani; termoplastice: -poliuretani lineari. Curs FPMPC 5
6 Avantajele si dezavantajele materialelor plastice - masă volumică redusă în raport cu metalele (2 kg/dm3 faţă de 7-8 kg/dm3 la oţel); - rezistenţă mecanica redusa, daca nu sunt armate; - coeficient de dilatare foarte mic în raport cu metalele; - rezistenţă la şoc, abraziune şi coroziune; - durabilitate ridicată în funcţionare; - capacitate mare de amortizare a vibraţiilor; - siguranţă mai mare în funcţionare daca sunt armate (ruperea unui material compozit nu se face brusc ca la metale); - consum energetic scăzut pentru producere (pentru obţinerea polietilenei se consumă 25 Kcal/cm3 în timp ce la oţel valoarea este de 160 Kcal/cm3 ); - rezistenţă extrem de ridicată la acţiunea factorilor atmosferici (oxidare, coroziune, mucegai); - stabilitate chimică ridicată. Curs FPMPC 6
7 A. Materiale plastice termoplaste se caracterizează prin aceea că prezintă caracterul de transformare reverbililă. Sunt transformate în produse sub acţiunea presiunii si a căldurii, fiind necesara racirea pentru a-si pastra forma. Ele nu suferă transformări chimice în timpul formării pieselor, deci pot fi topite din nou. Caracteristici principale: Se pot prelucra prin: injecţie în matriţă, extrudare în filieră, termoformare, termosuflare, calandrare, ambutisare, ştanţare, etc. Temperatura de utilizare mai mică de 100 C Rebuturile şi deşeurile sunt recirclabile (se pot recupera) deoarece se pot măcina şi reintroduce în ciclul de fabricaţie Exemple de materiale plastice termoplastice: a)poliolefine: -polietilene de joasă şi înaltă densitate, polipropane, copolimer: tilenă-propilenă b)vinilice: -policlorura de vinil, poliacetat de vinil c)polistirenice:-polistiren obişnuit, polistiren antişoc, copolimer:a.b.s. d)celulozice: - nitrate, acetate Curs FPMPC 7
8 B. Materiale plastice termoreactive ( termorigide) se caracterizează prin aceea că sub acţiunea căldurii şi presiunii în timpul prelucrării suferă transformări chimice ireversibile. Polimerizeaza (deci se intaresc) la temperaturi ridicate si NU au nevoie sa fie racite pentru a-si pastra forma Caracteristici principale: temperatura de utilizare este mai ridicată, fără a depăşi 200 C după transformare devin infuzibile şi insolubile în solvenţi se pot prelucra prin : injecţie în matriţă, presare la rece, centrifugare, compresiune, compresiune şi transfer rebuturile sau deşeurile sunt pierdute, nu se reciclează Exemple de materiale termorigide: a)fenolice: -fenol formaldehide -resorcine formaldehide b)aminoplaste: -uree formaldehide -melamine formaldehide Curs FPMPC 8
9 Comportarea materialelor plastice la diferite solicitări a. Influenţa temperaturii asupra deformaţiei Curs FPMPC 9
10 Starea sticloasă este caracterizată de deformaţii elastice foarte mici care cresc liniar cu temperatura şi se explică prin preponderenţa însemnată a forţelor inter şi intramoleculare asupra energiei de agitaţie termică. Această stare se menţine până la temperatura de vitrifiere Tv. Temperatura de vitrifiere scade cu micşorarea masei moleculare. Starea înalt-elastică începe deasupra temperaturii de vitrifiere. Pe intervalul corespunzător stării înalt elastice deformaţiile cresc rapid la început, după care rămân constante până la temperatura de curgere Tc. În acest domeniu polimerul dezvoltă deformaţii mari, reversibile, datorate mişcărilor termice executate de segmentul de lanţ, fără ca moleculele să se deplaseze independent. Starea vâscoelastică începe în cazul polimerilor amorfi la temperatura Tc. Acest domeniu se caracterizează printr-o mişcare termică intensă a segmentelor de lanţ şi a macromoleculelor în întregime. Temperatura de curgere marchează apariţia, alături de deformaţia elastică reversibilă, a deformaţiei ireversibile. Temperatura de curgere nu reprezintă o valoare fixă ci un interval caracteristic pentru fiecare polimer în parte, în funcţie de configuraţia polimerului, de factori cinetici (viteza de încălzire) şi de durata aplicării sarcinii. La Tc energia cinetică a macromoleculelor învinge forţele de coeziune macromoleculare, ceea ce permite mişcarea lor relativă de alunecare. Temperatura creşte cu mărimea macromoleculelor. Curs FPMPC 10
11 Temperaturi Temperaturile caracteristice ale polimerilor sunt: temperatura de vitrifiere Tv, temperatura de curgere Tc, temperatura de fragilizare Tb, temperatura de topire Tt, temperatura de degradare termică Td. Temperatura de vitrifiere Tv este temperatura la care are loc trecerea din stare sticloasa in stare inalt elastica Temperatura de curgere Tc este temperatura de trecere din starea inalt elastica in starea de curgere Temperatura de fragilizare Tb este temperatura minimă până la care materialul este casant. Temperatura de degradare termică Td este temperatura la care începe descompunerea polimerului sub influenţa căldurii. Temperatura de topire Tt este caracteristică polimerilor cristalini şi marchează trecerea de la starea cristalină solidă la cea lichidă. Prelucrarea materialelor plastice este dependentă de starea lor fizică, astfel încât un anumit procedeu de prelucrare poate fi aplicat numai într-un interval de temperatură. Curs FPMPC 11
12 b.influenţa timpului asupra deformaţiei în momentul t0 se acţionează cu o forţă (la tracţiune) asupra unei epruvete, iar în momentul t1 forţa este îndepărtată. Deformaţia totală este: ε = εe + εie + εp εe este deformaţia elastică, εie este deformaţia înalt elastică, εp este deformaţia plastică. Curs FPMPC 12
13 Proprietatile materialelor plastice a. Proprietăţi fizice şi termice Materialele plastice sunt: materiale organice solide; foarte uşoare, având o greutate specifică mică; au coeficient de dilatare liniară mare în comparaţie cu metalele şi aliajele lor; au conductibilitatea termică mică; materialele plastice se dilată mai mult, dar se încălzesc mai greu decât metalele; asigură o bună izolaţie termică; nu au puncte fixe de topire, ci puncte de înmuiere, deoarece trecerea de la faza solidă la cea lichidă se face treptat; comportarea optică a materialelor plastice este de mare importanţă practică în obţinerea de ambalaje transparente, lentile cu destinaţie diversă etc. Curs FPMPC 13
14 b. Proprietati chimice Tipul de reacţie policondensare sau polimerizare prin care a fost obţinut materialul plastic, determină, în special, comportarea chimică a materialului: -polimerii sunt rezistenţi la acţiunea agenţilor chimici, se colorează greu, obţinându-se culori şi nuanţe puţine -policondensatele cu structură filiformă: au stabilitate chimică scăzută, au proprietăţi hidrofile, absorbind apa, pot fi uşor şi divers colorate -policondensatele cu structură tridimensională: sunt total inerte din punct de vedere chimic, se pot colora limitat, în faza premergătoare structurării sau prin acoperiri la suprafaţă Curs FPMPC 14
15 c.proprietati mecanice Majoritatea materialelor plastice au rezistenţă bună, şi uneori chiar foarte bună la diferitele solicitări mecanice: frecare, încovoiere, rupere, alungire, forfecare. În general materialele plastice se caracterizează prin: rezistenţă mecanică bună; duritate mare; amortizarea şocurilor şi vibraţiilor; rezistenţă la uzură; proprietăţi de alunecare bune. După comportarea mecanică faţă de acţiunea unei forţe exterioare, materialele plastice pot fi: plastomeri: dacă păstrează deformarea provocată; elastomeri: dacă revin la forma iniţială după încetarea acţiunii forţei. Materialele plastice au o comportare la solicitările mecanice care variază atât în funcţie de temperatură cât şi în funcţie de timp. Curs FPMPC 15
16 d.proprietati tehnologice Principala proprietate tehnologică a materialelor plastice este deformabilitatea la cald. Pe această proprietate se bazează procedeele de prelucrare a materialelor plastice Caracteristicile principale se referă la: temperatura de injecţie; temperatura de presare presiunea de injecţie; contracţia la prelucrare Prelucrările ulterioare ale materialelor plastice pot fi prin a: găurire, frezare, rabotare, strunjire. Materialele din care se confecţionează sculele aşchietoare sunt: oţel rapid, plăcuţe din carburi metalice sau diamant, (în cazul materialelor plastice armate). Se pot realiza asamblări sudate sau lipite. Curs FPMPC 16
17 Materiale compozite Compozit - adj.= Corp alcătuit din elemente disparate, felurite. (Dicţionarul explicativ al limbii române) Materialele compozite reprezintă aranjamente de fibre - continue sau nu - din materiale rezistente (elemente de armare) care sunt acoperite cu o matrice a cărei rezistenţă mecanică este cu mult mai mică. Matricea menţine dispunerea geometrică dorită a fibrelor şi le transmite solicitările la care este supusă piesa. (Daniel GAY - Matériaux composites) Materiale compozite - Materiale formate din mai multe elemente componente distincte, a căror asociere conferă ansamblului proprietăţi pe care nici unul dintre elementele componente luate separat nu le posedă. (Le Petit Larousse Illustré) Curs FPMPC 17
18 Materiale compozite Matrice Material de baza Material de armare Materiale auxiliare Curs FPMPC 18
19 Structura unui material compozit MATERIALE DE ARMARE Sticlă, azbest, siliciuşi cuarţ, carbongrafit, bor, carburi de siliciu, oţel, iută, bumbac, celuloză, aramidă, aliaje metalice, safir etc. MATRICE (LIANT) -Organicã: Răşini (fenoli, poliesteri, poliamide, epoxizi, etc.) -Minerală: carbon, ceramice -Metalică: Al, Ni, Ti. MATERIALE COMPOZITE MATERIALE AUXILIARE (ÎNCĂRCĂTURI, ADITIVI) -Materiale de umplutura: cretă, siliciu, caolin, oxid de titan, sticlă (bile), pudră metalică, cuarţ, mică -Materiale ajutatoare: coloranţi, agenţi de finisare (Gel-coat), agenţi de cuplare, catalizatori, inhibitori, antioxidanţi, diluanţi, acceleratori, stabilizatori -Materiale cu scop special: agenţi antistatici, agenţi de demulare, agenţi ignifuganţi, agenţi antiradianţi, agenţi fungicizi Curs FPMPC 19
20 Produse din materiale plastice Curs FPMPC 20
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Proprietăţile pulberilor metalice
3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 3 PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR ŞIÎNCERCĂRI ÎNCERCĂRI DE DURITATE Duritatea H este dată de raportul dintre forţa F care
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
STIINTA MATERIALELOR CURS 2 PROPRIETATILE MATERIALELOR
STIINTA MATERIALELOR CURS 2 PROPRIETATILE MATERIALELOR Abordare din punctul de vedere al utilizatorului de materiale: Proprietati mecanice fizice chimice tehnologice PROPRIETATI MECANICE Caracterizează
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
DETERMINAREA CĂLDURII LATENTE DE CRISTALIZARE
Lucrarea XI DETERMINAREA CĂLDURII LATENTE DE CRISTALIZARE Consideraţii teoretice Orice corp solid are volum propriu, caracteristică ce este întâlnită şi în cazul corpurilor lichide, şi formă proprie. Toate
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Materiale polimerice şi compozite
Materiale polimerice şi compozite Curs 9: - Răşini polibutadienice - Matrici termoplastice Răşini polibutadienice - polimeri termoreactivi ce prezintă excelente proprietăţi dielectrice şi chimice, temperatură
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Noțiuni termodinamice de bază
Noțiuni termodinamice de bază Alexandra Balan Andra Nistor Prof. Costin-Ionuț Dobrotă COLEGIUL NAȚIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONEȘTI Septembrie, 2015 http://fizicaliceu.wikispaces.com Noțiuni termodinamice
PRELUCRAREA METALELOR ŞI ALIAJELOR PRIN DEFORMARE PLASTICĂ 1.NOŢIUNI GENERALE
PRELUCRAREA METALELOR ŞI ALIAJELOR PRIN DEFORMARE PLASTICĂ 1.NOŢIUNI GENERALE La baza prelucrării prin deformare plastica a metalelor şi aliajelor stă proprietatea de plasticitate, care defineşte capacitatea
Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III-
Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III- 3.4. Criterii de plasticitate Criteriile de plasticitate au apărut din necesitatea de a stabili care sunt factorii de care depinde trecerea
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice
Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice În procesul de conversie a radiaţiei solare în forme utile de energie, apar numeroase interacţiuni între radiaţia solară şi diverse materiale
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilatii mecanice ş.l. dr. Marius COSTACHE 3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale Oscilaţii mecanice Oscilaţia fenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică prezintă o variaţie periodică
compozite 2 ore curs+2 ore lab / sapt Laborator 7 şedinţe de câte 4 ore alternativ, la 2 săptămâni Prezenţa obligatorie
Materiale polimerice i şi compozite Conf.dr.ing. Paul Stănescu Tel: 021.402.2710 e-mail: paul_stanescu@yahoo.com 2 ore curs+2 ore lab / sapt Laborator 7 şedinţe de câte 4 ore alternativ, la 2 săptămâni
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica