P.U.Z. PENETRATIE SPLAIUL INDEPENDENTEI CIUREL- AUTOSTRADA BUCURESTI - PITESTI 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Transcript

1 BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PROIECTANT GENERAL: S.C. PROIECT BUCURESTI S.A. MAI 2010 MEMORIU GENERAL P.U.Z. PENETRATIE SPLAIUL INDEPENDENTEI CIUREL- AUTOSTRADA BUCURESTI - PITESTI CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Beneficiar : PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Proiectantul general : S.C. PROIECT BUCURESTI S.A. Faza : P.U.Z. Data : ianuarie 2010 Prezenta documentatie serveste la stabilirea regulilor de circulatie pietonala si auto,de ocupare a terenurilor, de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora pe un teren din intravilanul sectorului 6 si din comuna Chiajna : - terenul care a generat PUZ este in suprafata de ~250,0 ha, situat in N Canalului Arges REGIM JURIDIC Terenul care a generat PUZ este situat in sectorul 6, la sud de Canalul Arges si in comuna Chiajna, la nord de canalul Arges. Terenul reprezinta domeniul public in administrarea Directiei ADP6, domeniul public in administrarea Directiei de Administratia Strazilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania SA, C.N.C.F. CFR si proprietati particulare. Terenul care a generat PUZ are suprafata totala de ~ 250,0ha REGIMUL ECONOMIC Folosinta actuala a trenului este atat arabila cat si de locuire, servicii in sectorul 6, Bucuresti si terenuri intravilane, cu categoria majoritara de folosinta teren arabil si partial teren curticonstructii in comuna Chiajna REGIMUL TEHNIC Potrivit reglementarilor din Planul Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 aprobat cu HCGMB nr. 213/2005, terenul studiat este amplasat partial in zona mixta, subzona M2 situata in afara limitelor zonei protejate, cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P+14 niveluri si partial in zona verde,in subzona M3, in subzona L1a, in 1

2 subzona A2, in subzona CB3, CB1, subzona V5 culoare de protectie fata de infrastructura tehnica. Imobilele existente sunt afectate de noua investitie in zona si de propunerile de modernizare si dezvoltare ale tramei stradale pe intregul traseu. Totodata terenul a fost inclus in comuna Chiajna in intravilanul localitatii conform PUG comuna Chiajna. Ulterior a fost schimbata functiunea predominata de locuire individuala propusa in cadrul PUG-ului in locuire colectiva cu regim de inaltime de P+4/5- P+8 conform P.U.Z. zona de sud a Comunei Chiajna delimitata la vest de Linia de Centura, la est Uzina de apa, la nord Str. Campului si intravilanul vechi al comunei, la sud canalul de aductiune (limita de sud a comunei) si in zonele de nord situate intre Dambovita si intravilanul vechi al comunei. Executia tronsonului de drum ce va face legatura intre Bucuresti ( Splaiul Independentei) si autostrada Bucuresti Pitesti( tronson aflat pe teritoriul municipiului Bucuresti, din dreptul limitei administrative a municipiului Bucuresti) va fi facuta paralela cu canalul Arges, va supratraversa de doua ori canalul, va supratraversa b-dul Uverturii si str. Virtutii iar cu o bretea Splaiul Independentei ( Ciurel). La limita teritoriului administrativ al municipiului se vor amenaja intersectii astfel incat sa fie satisfacute toate relatiile de intoarcere, acces la si dinspre Autostrada A1, soseaua de Centura, B-dul Uverturii, Str. Virtutii si cu Splaiul Independentei ( Ciurel). Se vor prevedea locale de o parte si de alta delimitate de trotuare si spatii verzi OBIECTUL PUZ ului Legea 50 / 1991 si Ordinul MLPAT nr. 91 / 1991 constituie cadrul legislativ pentru elaborarea documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, in baza carora se pot autoriza constructiile propuse prin acest PUZ studiat. Ca urmare, prezenta documentatie are ca obiect elaborare a PUZ pentru terenurile mai sus mentionate, aflate in intravilanul orasului Bucuresti, sector 6 si in comuna Chiajna, judetul Ilfov. Prezenta documentatie are ca scop definirea noilor functiuni, reglementarea urbanistica a teritoriului si trasarea unor noi cai de comunicatie. Lucrarea cuprinde documentatia premergatoare elaborarii proiectelor de investitii pentru echiparea zonei cu retele edilitare, drumuri si constructii. Avand in vedere specificul acestei investitii, pe zona studiata se propun noi reglementari pentru realizarea de : - locuinte colective ; - birouri si hoteluri ; - invatamant ; - zone comerciale si de servicii; - zone spatii verzi plantate, amenajate, spatii de odihna; - zone de sport si agrement; - zone utilitati edilitare si infrastructura necesara acestora; 1.3. SURSE DOCUMENTARE DOCUMENTATII DE URBANISM APROBATE ANTERIOR Planul Urbanistic General Municipiul Bucuresti; Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind strategia de dezvoltare a zonei. Documentaţii de Urbanism (Planuri Urbanistice de Zonă şi de Detaliu) - aprobate in vecinatati: - Planul Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 aprobat cu HCGMB nr. 213/2005; 2

3 - PUZ comuna CHIAJNA /2008. Conform certificatului de urbanism 4873/ , in comuna Chiajna s-a realizat P.U.Z. zona de sud a Comunei Chiajna delimitata la vest de Linia de Centura, la est Uzina de apa, la nord Str. Campului si intravilanul vechi al comunei, la sud canalul de aductiune (limita de sud a comunei) si in zonele de nord situate intre Dambovita si intravilanul vechi al comunei. Suprafata studiata este de 530 de HA. - PUG comuna CHIAJNA -Alte documentatii de urbanism ( PUZ, PUD) avizate/in curs de avizare ce au fost obtinute de la Primaria Sectorului 6- Directia de Urbanism STUDII DE FUNDAMENTARE Studiu topografic realizat de SC PROIECT BUCURESTI SA si alti proiectanti la alte faza de proiectare. Intreaga documentatie a fost completata cu cadastrele din zona cerute de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti, Ilfov. Intregul PUZ a fost intocmit pe suportul amintit. Studiu geotehnic realizat de SC PROIECT BUCURESTI SA ( anexat prezentei documentatii) ELEMENTE LEGISLATIVE : Prezenta documentatie are la bază: Codul civil; Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată 2002 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; Legea nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor; Legea nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, a fondului funciar,; Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică ; Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare; Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 107/1996 a apelor; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunii; Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate; O.G. nr. 60/2000 privind achiziţiile publice; ORDONANTA 27/2008 CAPITOLUL 2: 3

4 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIA ZONEI Amplasamentul propus spre analiza in suprafata de ~250,0 ha este situat in intravilanul Municipiului Bucuresti si se afla in zona de VEST a Capitalei, facand parte din cartierul MILITARI si in zona de SUD a comunei CHIAJNA. Comuna Chiajna este amplasata in zona de vest a Municipiului Bucureti, fiind invecinata la est si sud cu cartierul Militari iar in zona de nord cu Dambovita lacul Ciurel. In zona de vest a comunei s-a dezvoltat o zona de comert si servicii care deserveste Municipiul Bucuresti, formata din hipermarketuri, cladiri de birouri si depozite, hale industriale, benzinarii etc., zona ce prin dezvoltarea sa a atras dupa sine si dezvoltarea incipienta a infrastructurii. Pentru aceasta zona ( teritoriul periferic al Municipiului Bucuresti ) se manifesta tendinta de dezvoltare a functiunilor : locuire partial,servicii, dar si birouri, hoteluri si industrie/ depozitare in zona Centurii Municipiului Bucuresti.In consecinta, toate aceste investitii au nevoie de o infrastructura bine organizata pentru o dezvoltare coerenta. Zona conţine unele dintre cele mai importante suprafete strategice de dezvoltare a Municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi Capitalei un nou prestigiu, o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei oferte diversificate şi parţial imediat accesibile investitorilor. Relatia cu centura Bucurestiului si cu autostrada Bucuresti Pitesti confera o si mai mare valoare terenului ce ii ofera posibilitatea investitorului sa imparta teritoriul in mari subzone functionale cu valoare de pol reprezentativ pentru intregul cartier INCADRAREA IN LOCALITATE Zona studiata este pozitonata in partea de nord -vest a orasului Bucuresti. Terenul care face obiectul PUZ, are forma neregulata si se afla incadrat perimetral astfel: La nord: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; La vest: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; La sud: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; ; La est: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; 2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL, CONDITII CLIMATICE Conditiile geologice specifice zonei au fost evidentiate in studiul geotehnic realizat, ce va fi anexat prezentei documentatii. Teritoriul aparţine climei temperat-continentale cu nuanţe excesive, atenuată în parte prin unele suprafeţe împădurite.regimul climatic general este caracterizat prin veri foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice. Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin advecţii lente de aer temperat-oceanic din vest şi nord-vest, mai ales în semestrul cald şi a advecţiilor de aer temperat continental din est şi nord-est, mai ales în semestrul rece (conform datelor furnizate de Staţia meteorologică Bucureşti - Filaret). Temperatura medie anuală a aerului este de 10,9 C; media lunii celei mai calde, iulie, înregistrează 22,9 C, iar media lunii celei mai reci, ianuarie, - 2,8 C. Variaţia termică şi sezonieră lunară din cursul unui an evidenţiază următoarele: 4

5 5 luni reci şi umede, dintre care: decembrie, ianuarie, februarie, cu temperatura medie a aerului sub 0 C, dar nu mai scăzută de -3 C (ianuarie); 3 luni cu temperaturi moderate, dintre care: aprilie, septembrie, octombrie, cu temperaturi medii lunare mai mari de 11 C, dar nedepăşind 18 C; 4 luni calde, dintre care: mai, iunie, iulie, august, cu temperaturi medii lunare peste 17 C, dar nedepăşind 23 C. Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrează valori de circa 600 mm, înregistrându-se un maxim în luna iunie (91,90 mm) şi un minim în luna februarie (31,50 mm). Vânturile dominante sunt cele din direcţia est (21,20%), urmate de cele din vest (16,30%), cu viteze medii de 4 m/sec CIRCULATIE Prezenta documenta\ie de specialitate cuprinde sistematizarea circula\iei pe traseul drumului expres de la Splaiul Independen\ei - Podul Ciurel, p@n` la Autostrada Bucure]ti- Pite]ti ]i face obiectul proiectului nr , denumit Penetra\ie Splaiul Independen\ei - Ciurel - Autostrada Bucure]ti Pite]ti. Proiectul este elaborat de c`tre Societatea Comercial` PROIECT BUCURE}TI S.A. prin Departamentul de Edilitare - Atelierul de Drumuri,Circulatie, la comanda Direc\iei de Transporturi, Drumuri, Sistematizarea circula\iei. Organizarea ]i sistematizarea circula\iei pe drumul expres mai sus men\ionat este ini\iat` de Prim`ria Municipiului Bucure]ti [n vederea realiz`rii unei leg`turi fluente ]i a desf`]ur`rii traficului [n condi\ii optime de confort ]i securitate ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE : DISFUNCTII Drumul expres cuprins [ntre Autostrada Pite]ti ]i }os.virtu\ii se constituie [ntr-o dublur` a B- dului Iuliu Maniu pe tronsonul Autostrada Bucure]ti - Pite]ti ([nainte de amplasamentul CAREFOUR) ]i a Pasajului Lujerului. Necesitatea realiz`rii unui traseu nou, a decurs din [nc`rc`rile de trafic de pe B-dul Iuliu Maniu deosebit de mari ]i anume: veh.conv./or` ]i sens, precum ]i transport [n comun de cca c`l`tori (autobuz ]i troleibuz). Cre]terea valorilor de trafic s-a datorat pe de-o parte amplific`rii gradului de motorizare ]i pe de alt` parte datorit` apari\iei a mai multor func\iuni majore [n lungul B-dului Iuliu Maniu: Supermaket-ul CAREFOUR, BRICOSTORE, sedii de firme, METRO, etc. La aceste disfunc\ionalit`\i se adaug` ]i modul defectuos de parcare pe B-dul Iuliu Maniu, lucru care conduce la blocarea unei benzi de circula\ie, iar traficul general se desf`]oar` numai pe dou` benzi de circula\ie pe sens. Cele expuse mai sus, precum ]i cre]terea traficului auto, [n perspectiv`, prognozat la cca veh.conv./or` ]i sens impun g`sirea unor solu\ii de desc`rcare a traficului dinspre ]i spre Autostrada Bucure]ti-Pite]ti SISTEMUL PUBLIC DE TRANSPORT Sistemul public de transport in comun este reprenzentat de : - liniile de tramvai 41 cu o frecventa medie de 1 tramvai/ 10 min pe Soseaua Virtutii; - liniile de autobuze nu exista PARCARI ORGANIZATE 5

6 Parcarile organizate, reglementate si semnalizate corespunzator, lipsesc in zona sudica a canalului Arges. In aceasta zona, in care predomina locuintele individuale si activitatile industriale/de depozitare, parcarile sunt in cea mai mare parte realizate in incinta, neexistand in teritoriul respectiv niciun parcaj amenajat PISTE PENTRU BICICLISTI In urma analizarii profilului strazilor din zona studiata reiese faptul ca nicio strada nu are rezervat spatiul necesar pentru funcionarii sau realizarii pistelor de biciclisti. Pe arterele existente nu a fost reglementata, marcata, zona alocata biciclistilor. Lipsa zonelor amenajate pentru parcarea bicicletelor precum si lipsa pistelor descurajeaza utilizarea bicicletelor ca alternativa la traficul auto OCUPAREA TERENULUI Pana in momentul intocmirii prezentului Plan Urbanistic Zonal au fost aprobate alte planuri urbanistice care impun anumite conditii de dezvoltare pentru intreg terenul ce a generat acest PUZ. Pe terenul care face obiectul P.U.Z. se gasesc situri arheologice, nu este amplasată nici o constructie monument, ce ar putea avea valoare de patrimoniu (terenul fiind liber de constructii si neexistand unele nici in evolutia sa anterioara). Teritoriul studiat conform datelor furnizate de Planul Urbansitic Zonal Coordonator Sector 6 aprobat cu HCGMB nr. 213/2005 a fost incadrat in urmatoarele zone functionale ale orasului: M2, M3, V4, V5, T1,G etc. Detalierea, destinatia si indicii urbanistici ai acestor zone noi ce se propun vor fi analizate in cadrul capitolului de propuneri. In faza initiala de intocmire a PUZ a fost efectuata o ridicare topografica prin care au fost evidentiate ce constructii mai sunt pe teren, imprejmuirile si amplasamnetul retelelor supraterane ce afecteaza terenul studiat ECHIPAREA EDILITARA Din punct de vedere al echiparii edilitare zona PUZ-ului este slab dotata cu retele, insa se pot face corelari/ extinderi de la retelele din vecinatate. S-au luat avize de la fiecare regie ce ar putea avea retele in administrare ALIMENTARE CU AP~ Artera de circulatie se realizeaza pe un amplasament, care traverseaza sau se situeaza pe trasee paralele cu cele mai importante constructii din schema generala a alimentarii cu apa a orasului Bucuresti. De asemenea, drumul intersecteaza conducte de apa industriala, care transporta apa spre CET Grozavesti. Pe cele trei tronsoane situatia este urmatoarea: Tronson 1 Pasaj Splaiul Independen\ei Pasaj B-dul Uverturii La sol, drumul traverseaza sau se amplaseaza peste conducte existente, atat de apa potabila cat si de apa industriala. Retele de apa potabila: - artera Dn 800 mm PREMO si conducta de serviciu Dn 100 mm fonta gri pe Splaiul Independentei mal stang, in zona str. Popovat. 6

7 - artera de apa cu Dn 600mm sub pasaj, in zona Sos. Virtutii - conducta de apa cu Dn 250mm otel pe locala la sol intre Sos. Virtutii si Splai. Tronson 2 Pasaj B-dul Uverturii Pasaj Linia de Centura Drumul proiectat are traseul intre Pasaj B-dul Uverturii si Pasaj Linia de Centura si paralel cu canalul deschis Arges Rosu si cu canalul casetat de apa bruta de la Crivina la Statia de tratare Rosu. Pe acest traseu drumul traverseaza la sol urmatoarele constructii existente de alimentare cu apa: - canalul dublu casetat Crivina Rosu, in zona de intrare a acestuia in statia de tratare Rosu si in zona buclelor pasajului peste linia de centura; - grupul de apeducte Rosu Bragadiru in zona Statiei de tratare Rosu si anume: apeduct I Rosu Bragadiru Dn 1500mm, realizat in anul 1969 din tuburi de beton armat; apeduct II Rosu Bragadiru Dn 1600mm, realizat [n anul 1980 din tuburi prefabricate Sentab imbinate cu inele de cauciuc; artera de apa industriala Dn 1000mm, realizata in anul 1980 din tuburi prefabricate PREMO ; - grupul de apeducte Arcuda Bucuresti amonte de intersectia cu B-dul Uverturii, respectiv intersectia cu Calea Apeductelor si anume: apeduct I Arcuda Bucuresti Dn 1200/1800mm, realizat in anul 1888 din beton simplu; apeduct II Arcuda Bucuresti Dn 1500mm, realizat din beton armat monolit in anul 1949; apeduct III Arcuda Bucuresti Dn 1500mm, realizat din beton armat monolit in anul Tronson 3 Pasaj Linia de Centura - Pasaj Autostrada Bucuresti-Pitesti. Drumul proiectat are traseul intre Pasaj Linia de Centura si Pasaj Autostrada Bucuresti Pitesti, paralel cu canalul deschis Arges Rosu la nord de acesta. Pe acest traseu drumul traverseaza la sol urmatoarele constructii de apa existente: a) canalul dublu casetat Crivina Rosu in zona racordarii la autostrada Bucuresti Pitesti si in zona liniei de centura. b) grupul de apeducte Arcuda Bragadiru, respectiv: apeduct I Dn 1500mm, realizat in anul 1943; apeduct II Dn 1500mm, realizat in anul Ambele apeducte sunt realizate din tuburi de beton tip Bucov cu l=2,50m, imbinate cu inele de cauciuc CANALIZARE Tronson 1 Din punct de vedere al retelei de canalizare publice, zona studiat` dintre b-dul Uverturii si Lacul Ciurel este slab dotat` cu retea de canalizare. Reteaua de canalizare existenta este in sistem unitar si este amplasata astfel: - pe Splaiul Independentei mal stang - exista un canal de serviciu cu Dn30cm cu scurgere spre ov.90/135cm de pe str. G-ral Popovat - descarcarea colectorului Boanca 320/300cm in caseta de sub Dambovita - pe Splaiul Independentei mal drept- exista un canal de serviciu cu Dn50cm cu sens de 7

8 scurgere spre colectorul 250/360cm - pe str. Dambovitei- un canal cu Dn80cm cu sens de scurgere spre sos. Virtutii- Splaiul Independen\ei cu desc`rcare [n canalul colector cu sec\iunea 250/360cm. Tronson 2 si tronson 3 Zona cuprinsa intre Autostrada Bucuresti Pitesti si B-dul Uverturii nu este dotat` cu retea de canalizare LUCR~RI DE TERMOFICARE Pentru realizarea Pasajului Rutier Splaiul Independen\ei nu sunt necesare lucr`ri la re\eaua de termoficare: Pilonii prev`zu\i pentru sus\inerea Pasajului Splaiul Independen\ei deoparte ]i de alta a }oselei Virtu\ii nu afecteaz` re\eaua de termoficare existent` 2Dn 800mm. De asemenea nu este afectat` nici reteaua de termoficare existent` pe Splaiul Independentei in dreptul Str. G-ral Popov`t PROBLEME DE MEDIU Problemele specifice acestui capitol vor fi detaliate in memoriu de specialitate anexat SITUATIA EXISTENTA PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITATI Din analiza situatiei existente pe intreaga zona din care face parte terenul studiat, dar si analiza locala se constata urmatoarele disfunctionalitati - capacitate redusa pentru toate arterele locale existente ; existenta unor drumuri fara iesire (fundaturi) ; imbracaminte asfaltica neadecvata pe toate strazile; discontinuitati in circulatie, determinate de inexistenta unei trame stradale locale; intersectii amenajate necorespunzator; lipsa unor legaturi cu centrul orasului si cu Centura orasului; corelarea retelelor edilitare la nivel de zona si oras. Din analiza situatiei existente este necesara realizarea unor propuneri de reglementari atat pentru urbanism cat si pentru circulatie care sa priveasca urmatoarele: existenta unor drumuri adecvate functiunilor propuse; realizarea dotarilor tehnico-edilitare ; amenajare oglinda de apa; punere in valoare a zonei de locuinte destructurata; lipsa dotarilor aferente locuirii( comert, scoala, gradinita, dispensar, farmacie etc). Etc. 8

9 CAPITOLUL 3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE In faza preliminara realizarii PUZ-ului au fost realizate studii de fundamentare ( studiu geotehnic, ridicare topografica etc.) ale caror concluzii au conditionat organizarea urbanistica ulterioara a investitiei: Studiul geohidrotehnic : studiul evidentiaza conditii de fundare in limitele normalului, cu soluri curente. In abordarea sistematica a analizei teritoriului, in scopul valorificarii potentialului terenului studiat, s-au avut in vedere : - pozitia in teritoriul Sectorului 6 si fata de oras; - raportul cu sistemele de circulatie majore ale cartierului ; - necesitatile functionale ale zonei si orasului; - definirea masurilor de corectare ale zonei, pentru realizarea noilor solutii de urbanism propuse, odata cu mentinerea elementelor favorizante; - asigurarea unor conditii superioare de viata si standard functional superior atat pentru viitori locuitori ai acestei zone, cat si pentru locuitorii actuali ai zonei. O particularitate a solutiei de fata, asa cum reiese din plansa de reglementari urbansitice, este posibilitatea dezvoltarii urbane a intregii zone odata cu realizarea investitiei pe terenul studiat PREVEDERI ALE PUG / PUZ aprobate anterior Se preiau prevederilor PUG Bucuresti, PUG Chiajna, PUZ Sector 6, PUZ Chiajna cat si toate documentatiile avizate in zona in ceea ce privesc caile de comunicatie majore, dar se vor face si corelari cu situatia actuala, in care noile dezvoltari imobiliare cat si cele viitoare vor influenta aceasta expansiune a cailor de comunicatiecu vecinatatea dar si cu cartierele vecine VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL Se vor exploata posibilitatile de valorificare ale cadrului natural : se vor pune in valoare malul lacului cu amenajari complexe adresate atat viitorilor locuitori in ansamblul dezvoltat dar si populatiei invecinate, spatiile plantate asigurate in cadrul incintelor semiprivate dintre blocuri, cu precizarea ca toate interventiile vor fi facute conform normelor de mediu europene. 9

10 3.4. MODERNIZAREA CIRCULATIEI REGLEMENTAREA CIRCULATIEI {n vederea asigur`rii unei accesibilit`\i corespunz`toare dinspre Autostrada Bucure]ti-Pite]ti se propune realizarea unui drum expres cu un traseu aproximativ paralel cu B-dul Iuliu Maniu, [n lungul Canalului de aduc\iune apa Arge]. Drumul expres se desprinde din Autostrada A1 dup` intersec\ia acesteia cu calea ferat` Bucure]ti - Videle printr-un nod de circula\ie denivelat. Realizarea rela\iilor din acest nod se efectueaz` dup` cum urmeaz`: direc\ia ora] - autostrad` se racordeaz` direct la podul autostr`zii A1 peste calea ferat`, [n acest mod realiz@ndu-se o fluen\` mai mare pe direc\ia drumului expres; direc\ia A1 - B-dul Iuliu Maniu se men\ine prin actualul traseu; direc\ia B-dul Iuliu Maniu - A1 se realizeaz` prin desfundarea actualei rampe a pasajului peste calea ferat` ]i realizarea unei leg`turi la sol p@n` [n zona de [ntret`iere cu drumul expres; [n continuare se propune realizarea unei rampe circulare de urcare pe pasajul suprateran (vezi plan]a nr.2). Profilul transversal al drumului expres este de dou` benzi carosabile de 8,0 m pentru fiecare sens separate printr-o zon` de 2,0 m l`\ime. Drumul expres se continu` cu un traseu [n lungul canalului Arge], iar pe zona complexelor comerciale CAREFOUR, BRICOSTORE profilul transversal va avea urm`toarea configurare: trei benzi carosabile de 10,5 m fiecare pentru fiecare sens; zona separatoare de sensuri - 3,0 m; arter` de deservire local` - 7,0 m; trotuare at@t la local` c@t ]i la drumul expres de 5,0 m; [ntregul profil totalizeaz` current 54 m. Intersec\ia drumului expres cu Artera de centur` ]i cu calea ferat` de centur` s-a propus a se realiza denivelat printr-un pasaj suprateran, iar rela\ia se realizeaz` prin bretele la sol pentru toate direc\iile. De men\ionat c` }oseaua de centur` a fost prev`zut` a se m`ri la 4 benzi de circula\ie pentru ambele sensuri. Traseul drumului expres prin aceast` intersec\ie a fost trecut de la partea de nord a canalului ([n zona de vest de centur`) pe partea de sud a canalului Arge] ([n zona de est a centurii), astfel [nc@t acest drum s` fie [n totalitate pe teritoriul ora]ului Bucure]ti. Pe tronsonul cuprins [ntre artera de centur` ]i Sta\ia de epurare Ro]u profilul transversal este compus din: 3 benzi de circula\ie pe sens - 10,50 m separator de sensuri - zon` verde - 3,0 m; zona canalului Arge] - 8,0 m local` pe partea sudic` a drumului - 7,0 m; local` pe partea nordic` a drumului - 7,0 m ([n comuna Chiajna); spa\iu separator [ntre drumul expres ]i local` - 3,0 m; trotuar - 5,0 m spre ora] si 5,0 m spre comuna Chiajna. De remarcat c` zona verde median` are o l`\ime mai mare, [nc@t s` poat` acoperi zona apeductelor ]i a protec\iei acestora (8,0 m). Arterele locale se def`]oar` [n general, [n lungul drumului expres, iar [n anumite zone unde a fost posibil pentru aceast` circula\ie local`, au fost utilizate str`zi existente (str.eucaliptului, str.m`rgelelor), ceea ce ne-a condus la reducerea exproprierilor ]i a demol`rilor. 10

11 Intersec\ia drumului expres cu B-dul Uverturii - str.1 Decembrie 1918 s-a propus a fi rezolvat` printr-un pasaj denivelat superior pe direc\ia drumului expres, urm@nd ca celelate rela\ii s` fie rezolvat` la sol, iar reglementarea circula\iei se va face prin semaforizare. Pentru rela\ionarea comunei Chiajna cu drumul expres s-au propus artere locale la nord de canalul Arge], folosindu-se [n cea mai mare m`sur` arterele existente. Arterele locale vor avea un carosabil de 7,0 m ]i trotuare de 5,0 m fiecare. La limita estic` a pasajului denivelat pentru realizarea rela\iilor dintre drumul expres ]i locale s-a creat o zon` de [mpletire de cca 100 m, semnalizat` corespunz`tor. De la aceast` extremitate a pasajului ]i p@n` la }os.virtu\ii profilul transversal are urm`toarea component`: carosabil de 10,5 m pentru fiecare sens; zon` verde separatoare de sensuri - 3,0 m; dou` artere locale de 7,0 m; separatoare verde [ntre carosabil ]i locale de 3,0 m fiecare; trotuare de-o parte ]i de alta de 5,0 m fiecare. Intersec\ia dintre drumul expres ]i }os.virtu\ii s-a propus a fi rezolvat` prin supratraversarea }os.virtu\ii, iar rela\iile st@nga - dreapta au fost realizate sub forma unor trefle, evit@ndu-se toate punctele de conflict. Arterele locale sunt racordate spre nord, asigur@ndu-se leg`tura cu drumul de halaj ]i [n acela]i timp accesul la Agen\ia de Mediu ]i spre sud se accede la amplasamentele ce s-au dezvoltat [n aceast` zon`: REPREZENTAN A FORD, McDONALD S, etc. Racordarea drumului expres la cele dou` splaiuri ale D@mbovi\ei s-au propus a fi c@t mai fluente; pe malul drept racordarea s-a [nscris [n actualul profil ce are o l`\ime de 19,0 m, iar pe malul st@ng lungimea rampei ce se desf`]oar` p@n` [n zona de intersec\ie cu str.popov`\ Petre. Pentru asigurarea leg`turii Splaiului Independen\ei cu str.popov`\ s-a impus realizarea unei supral`rgiri [n zona de ramp` cu 7,0 m carosabil ]i un trotuar de 3,0 m PISTE PENTRU BICICLISTI Au fost introduse piste de biciclisti cu o latime de 2,00 m pe trotuarul drumului expres si pe unele artere majore din judetul Ilfov. 3.5.ZONIFICARE FUNCTIONALA REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI 11

12 In cadrul PUZ aferent acestui teren studiat, au fost definite urmatoarele Unitati Teritoriale de Referinta: M2a- SUBZONA MIXTA CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE RECOMANDABIL CONTINUU SI INALTIMI MINIME DE P+6/P+8 SI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU POSIBILITATI DE ACCENTE INALTE( IN PLANUL 1- MAXIM 50 M ADANCIME DE LA CULOARUL DE PENETRATIE). M2b- SUBZONA MIXTA CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE RECOMANDABIL DISCONTINUU SI INALTIMI CURENTE DE P+3/P+4 SI MAXIME DE P+6 NIVELURI. 12

13 M3a- SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, AVAND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SI INALTIMI MINIME DE P+2/P+4 SI MAXIME DE P+6 NIVELURI ( IN PLANUL 1- MAXIM 50 M ADANCIME DE LA CULOARUL DE PENETRATIE). M3b- SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, AVAND REGIM DE CONSTRUIRE DISCONTINUU SI INALTIMI MINIME DE P/P+1 SI MAXIME DE P+3 NIVELURI CB1 SUBZONA SERVICIILOR PUBLICE DISPERSATE CB3- SUBZONA POLILOR URBANI PRINCIPALI. A - SUBZONA ACTIVITATILOR PRODUCTIVE SI DE SERVICII. T1- SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE. V3- SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU AGREMENT. V4- SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU PROTECTIA CURSURILOR DE APA ( LACUL MORII ). V5a- CULOARE DE PROTECTIE FATA DE INFRASTRUCTURA TEHNICA IN CARE SE PERMIT ACCESELE RIVERANILOR. T1- SUBZONA TRANSPORTURI RUTIERE. 13

14 14

15 3.6. REGLEMENTARI - ECHIPAREA TEHNICO- EDILITARA Alimentare cu apa si canalizare, alimentarea cu energie electrica, retele de telefonie, alimentare cu energie termică şi gaze naturale se va realiza si va functiona in sistem local, prin investitia beneficiarului, avand in viitor posibilitatea de a se racorda la sistemul public ALIMENTAREA CU APA- PROPUNERE Tronson 1 Pasaj Splaiul Independentei Pasaj B-dul Uverturii Lucrari de apa potabila -Se reamplaseaza artera apa Dn 600mm din fonta ductila si conducta de serviciu cu d 180 mm PEID cu toate masurile de pastrare a continuitatii functionarii retelelor de apa. - Se reamplaseaza conducta existenta Dn 250mm pe locala dintre Sos. Virtutii si Splaiul Independentei cu d 280mm PEID. - Se realizeaza conducte de apa pe localele drumului, prin extinderea retelei orasenesti din zona, conducte care vor asigura incendiul exterior si alimentarea cu apa a consumatorilor. In zona pasajului Splai Virtutii pilele acestuia se vor amplasa tinand cont de pozitia conductelor de apa existente, astfel incat sa se respecte conditiile tehnice impuse de asigurarea stabilitatii acestora in conditiile neintreruperii functionarii acestora. Tronson 2 Pasaj B-dul Uverturii Pasaj Linia de Centura Drumul a fost proiectat respectand toate criteriile tehnice si sanitare pentru coexistenta cu instalatiile si constructiile care transporta apa potabila si apa netratata pe tot traseul acestuia. Conform sectiunii transversale anexata, relatia dintre drumul proiectat si canalul dublu casetat care transporta apa bruta ( netratata ) la Statia de tratare Rosu este realizata prin pozitionarea acestuia sub zona verde centrala care are latimea de 8,0 m. Apele de ploaie de pe cele doua benzi carosabile laterale zonei verzi centrale ( cu latimea de cate 10 m) sunt dirijate catre exteriorul carosabilelor iar canalalele menajere ale zonelor sunt amplasate in trotuare sau in localele laterale ale drumului. Canalul deschis Arges Lacul Morii are traseul paralel cu drumul proiectat la o distanta ax drum ax canal de 20 m. In zonele de intersectie la sol a drumului cu constructiile de alimentare cu apa descrise mai sus sunt prevazute lucrari de consolidare ale acestora (poduri) si anume la : canalul casetat Arges Rosu, apeductele Rosu Bragadiru, apeductele Arcuda Bucuresti. La proiectarea zonelor de drum cu pasaje supraterane, pilele pasajelor se vor amplasa tinand cont de pozitia instalatiilor de apa, astfel incat sa se respecte conditiile tehnice impuse de asigurarea stabilitatii acestora in conditiile neintreruperii functionarii lor. In afara lucrarilor privind consolidarea sau protejarea instalatiilor de apa existente, pe acest tronson se proiecteaza retele de apa pe localele drumului, dotate cu hidranti pentru stingerea din exterior a incendiului si care pot asigura bransarea consumatorilor riverani. Reteaua proiectata se realizeaza prin extinderea retelelor de apa orasenesti din zona. Tronson 3 Pasaj Linia de Centura - Pasaj Autostrada Bucuresti-Pitesti. In zonele de intersectie la sol a drumului cu constructiile de alimentare cu apa descrise mai sus, sunt prevazute lucrari de consolidare ale acestora (poduri) astfel incat sa se respecte conditiile tehnice impuse de asigurarea stabilitatii acestora in conditiile neintreruperii functionarii lor. La proiectarea zonelor de drum cu pasaje supraterane, pilele pasajelor se vor amplasa tinand cont de pozitia instalatiilor de apa, astfel incat sa se respecte conditiile tehnice impuse de asigurarea stabilitatii acestora in conditiile neintreruperii functionarii lor. Pe acest tronson drumul se proiecteaza la nord de canalul deschis Arges-Lacul Morii supratraversandu-l la sol in zona liniei de centura si in zona racordarii la autostrada A 1. Canalul dublu casetat aflat la sud de canalul deschis se afla in afara amprizei drumului proiectat. 15

16 Canalizarea pluviala a localelor proiectate pe partea sudica a canalului deschis respecta distantele sanitare fata de extradosul canalului casetat ( 10m). Lucr`rile descrise se vor definitiva ca solu\ie prin obtinerea avizului S.C. APA NOVA BUCURESTI CANALIZARE- SOLUTIA PROPUSA: Lucrari proiectate-tronson 1 Canalizarea existenta in sistem unitar, afectata de cosntructia Pasajului din zona Virtutii se va devia, si anume: -canalul existent pe Splaiul Independentei mal stang cu Dn cm intre str. Piatra Cariului si str. G-ral Popovat se va devia pe noua locala ce se realizeaza - Canalul existent cu Dn30cm pe sos. Virtutii - canalul existent cu Dn50cm pe Splaiul Independentei mal drept se va devia partial, avand traseul propus pe bretea C Pentru a asigura evacuarea apelor uzate de pe zona Drumului Expres, se propune o retea de canalizare in sistem separativ. Reteaua de canalizare proiectata este cu scurgere gravitationala. Canalizarea pluviala Avand in vedere sectiunea transversala a Drumului Expres, pentru evacuarea apelor pluviale se propune realizarea unei retele de pluviala de o parte si alta a carosabilului. Colectarea apelor pluviale de pe amenajarile pietonale si carosabile se face prin guri de scurgere cu sifon si depozit. Acestea vor fi legate la canalizarea pluviala proiectata. Pe tronsonul dintre Spplaiul Independentei si Pasajul Uverturii, pentru reducerea sectiunii de scurgere ale canalizarii, precum si a adancimilor de pozare a tuburilor, se propune realizarea a 2 Gospodarii de Canalizare (puncte de peluare preepurare si evacuare in Lacul Dambovita). Evacuarea apelor preepurate se face in Lacul Dambovita prin intermediul a doua camere de rupere de panta cu profil practic si saltea de apa. Legatura intre camerele de rupere de panta si Lacul Dambovita (cca 35m) se va realiza prin foraj orizontal cu tuburi φ 800mm. In punctele de deversare ale apelor pluviale in Lacul Dambovita se vor amenaja o gura de descarcare si disipare de energie. Canalizarea menajera Odata cu Drumul proiectat vor fi realizate in paralel cu acesta si locale ce permit accesul riveranilor. Realizarea acestor locale presupune dotarea lor cu o canalizare menajera ce va asigura evacuarea apelor menajere de la riverani. Pe tronsonul dintre Splaiul Independentei si Pasajul Uverturii, canalizarea menajera propusa are Dn mm si este cu scurgere gravitationala spre canal cu Dn 80 cm existent pe str. Dambovitei. Lucrari proiectate-tronson 2 Canalizarea pluviala Pe tronsonul dintre Pasajul Uverturii si CF Centura, pentru reducerea sectiunii de scurgere ale canalizarii, precum si a adancimilor de pozare a tuburilor, se propune realizarea a 4 Gospodarii de Canalizare (puncte de preluare, preepurare, stocare si pompare a apelor pluviale preepurate in Canalul Arges-Rosu). Amplasarea Gospodariilor de Canalizare se face adiacent drumului proiectat (pe partea stangasens de iesire din oras). Pentru partea dreapta, in ampriza drumului proiectat, s-au prevazut puncte de colectare si preepurare a apelor pluviale (fara pompare) cu evacuare in canalul deschis Arges-Rosu. 16

17 Evacuarea apelor pluviale se face prin pompare in Canalul deschis Arges-Rosu de pe partea stanga a drumului si fara pompare de pe partea dreapta a drumului, dupa reabilitarea Canalului deschis, reabilitare prevazuta in cadrul acestei investitii. Drumurile ce se vor executa paralel cu apeductele au pante transversale care conduc apele pluviale la limita zonei de protectie sanitara a apeductelor, unde sunt preluate prin reteaua de canalizare pluviala proiectata si evacuate dupa preepurare in canalul deschis Arges-Rosu. Fata de situatia actuala (teren agricol), cand apele pluviale se infiltreaza si in zona apeductului dublu casetat, realizarea drumului nu reprezinta o sursa de impurificare pentru canalul dublu casetat, care transporta apa bruta la Statia Rosu. Canalizarea menajera Pe tronsonul dintre tronsonul Pasajul Uverturii si CF Centura, canalizare menajera propusa are Dn mm si este cu scurgere gravitationala spre canalizarea existenta in cartierul Militari. Totodata vor fi realizate canalizari pentru apa menajera care sa asigure legatura intre canalizarea menajera proiectata pe drumul propus si canalizarea existenta in cartierul Militari. Lucrari proiectate-tronson 3 Canalizarea pluviala Pe tronsonul dintre CF Centura si Autostrada A1, se propune realizare unei Gospodarii de Canalizare unde apele pluviale vor fi preluate-preepurate si evacuate prion pompare in Canalul Arges. Avand in vedere conditiile normate pentru descarcarea debitelor in canalul Arges-Rosu (considerat albie naturala), s-au prevazut statii de preepurare a apelor, constand intr-o decantare mecanica si o separare a uleiurilor si produselor petroliere, colectate de pe sosea odata cu apele de ploaie. Drumurile ce se vor executa paralel cu apeductele au pante transversale care conduc apele pluviale la limita zonei de protectie sanitara a apeductelor, unde sunt preluate prin reteaua de canalizare pluviala proiectata si evacuate dupa preepurare in canalul deschis Arges-Rosu. Fata de situatia actuala (teren agricol), cand apele pluviale se infiltreaza si in zona apeductului dublu casetat, realizarea drumului nu reprezinta o sursa de impurificare pentru canalul dublu casetat, care transporta apa bruta la Statia Rosu. Canalizarea menajera Pentru canalizarea menajera propusa a se realiza intre CF Centura si Autostrada A1 se va realiza un bazin de retentie cu statie de pompare. Evacuarea apelor menajere se face printr-o conducta de refulare, in canalizarea menajera cu scurgere gravitationala propusa a se realiza pana la CF Centura. Apele pluviale preepurate, evacuate gravitational in Lacul Dambovita si prin pompare in Canalul deschis Arges-Rosu, vor respecta condi\iile de calitate a apelor evacuate prevazute in NTPA- 001/2005. Reteaua de canalizare proiectata este cu scurgere gravitationala si va subtraversa zona apeductelor in dreptul Gospodariilor de canalizare ape pluviale proiectate in zona punctelor de minim. Conform STAS 3051/91, pentru a asigura o buna functionare, se recomanda ca dimensiunea minima a sectiunii transversale a canalului pluvial sa fie de minim 300mm. Canalizarea proiectata a fost dimensionata conform STAS 1846/90 si STAS 9470/73, astfel incat sa asigure evacuarea apelor pluviale de pe toata suprafata amenajata. 17

18 Amplasarea instalatiilor de preepurare, a camerelor de rupere de panta, a bazinelor de retentie, a statiilor de pompare si a conductelor de refulare se face in afara amprizei partii carosabile pe terenuri ce trebuie sa apartina domeniului public. Amplasamentele Gospodariilor de canalizare ape pluviale vor tine cont de prevederile PUZ-urilor. Reteaua de canlizare pluviala proiectata are diametre curpinse intre Dn30-80cm. Pentru preepurare s-au prevazut separatoare de hidroocarburi si nisip. Stocarea apelor preepurate se va face in bazine de retentie din beton armat. De unde vor fi evacuate prin pompare. Fiecare bazin de retentie va avea o statie de pompare si o conducta de refulare. Diametrele, panta si adancimile de pozare ale canalizarii menajere propuse a se realiza odata cu drumul proiectat vor asigura evacuarea apelor menajere de la riveranii din zona drumului proiectat si vor asigura conditii de extindere in alta etapa a canalizarii menajere intre Noua artera de circulatie si Lacul Dambovita. Canalizarea publica proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PAFS, iar caminele de vizitare vor fi conform STAS , avand fundatie din beton simplu si elemente tuburi prefabricate din beton simplu cu Dn 80 cm. si Dn 100 cm.(stas ). Gurile de scurgere proiectate se vor realiza conform STAS 6701/82. Pe traseul canalizarii proiectate au fost prevazute, conform STAS 3051/91, camine de vizitare la distante de maxim 60m. Caminele permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru curatirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni care sa permita introducerea uneltelor si utilajelor specifice RETELE GAZE NATURALE Pentru realizarea drumului ]i a pasajelor denivelate sunt necesare urm`toarele lucr`ri de gaze naturale: - Conducta de gaze naturale presiune redus` Φ 6 din otel existenta este afectat` de rampa viitorului Pasaj Splaiul Independen\ei, propun@ndu-se reamplasarea ei pe locala ce se realizeaz` [ntre strada G-ral Petre Popov`\ ]i strada Piatra Craiului.Conducta nou proiectat` se va realize din polietilen` PE 80, SDR 11, Dn 180mm. - Dup` }oseaua Virtu\ii pe localele ce se realizeaz` la st@nga ]i la dreapta drumului principal se vor proiecta noi conducte de gaze naturale din polietilen` PE 80, SDR 11, av@nd diametre Dn 125mm ]i Dn 180mm, presiune redus`. Conducta Dn 125mm nou proiectat` se va racorda la reteaua existent` de gaze naturale de pe strada D@mbovi\ei, prev`z@ndu-se cu o travesrsare [nainte de buclele Pasajului Splaiului Independen\ei. Conducta Dn 180mm nou proiectat` se va racorda la re\eaua de gaze naturale existent` de pe strada D@mbovi\ei, strada Dezrobirii ]i strada Boja.Se vor prevedea travers`ri ale drumului principal [n dreptul str`zilor Dezrobirii ]i Boja cu conducte de gaze naturale av@nd Dn 180mm, PE 80, SDR Dup` Pasajul Splaiul Independen\ei pe localele ce se realizeaz` la st@nga ]i la dreapta drumului principal de la strada Boja la Bd. Uverturii se vor proiecta noi conducte de gaze naturale din polietilen` PE 80, SDR 11, av@nd diametru Dn 180mm, presiune redus`. Conducta Dn 180mm nou proiectat` se va racorda la re\eaua de gaze naturale existent` de pe Bd. Uverturii.Se va prevedea [nlocuirea travers`rii existente a drumului principal [n dreptul Bd. Uverturii Bd. Republicii cu conduct` de gaze naturale av@nd Dn 180mm, PE 80, SDR {ntre Bd. Uverturii ]i cap`tul Pasajului Uverturii, respectiv cap`tul tronsonului 1 se vor realiza urm`toarele lucr`ri de gaze naturale. 18

19 Conducta de gaze naturale existent` presiune redus` din polietilen` Dn 125mm, Pe 80, SDR 11 de pe strada Drenajului este afectat` de rampa Pasajului Uverturii, reamplasarea ei pe locala nou creeat`. - Dup` Bd. Uverturii pe localele ce se realizeaz` la st@nga ]i la dreapta drumului principal se vor proiecta noi conducte de gaze naturale din polietilen` PE 80, SDR 11, av@nd diametre Dn 125mm ]i Dn 180mm, presiune redus`. Conducta Dn 125mm nou proiectat` se va racorda la reteaua existent` de gaze naturale de pe Bd. Uverturii ]i strada Drenajului ce se continu` cu strada M`rgelelor. Conducta Dn 180mm nou proiectat` se va racorda la re\eaua de gaze naturale existent` de pe Bd. Uverturii proiect@ndu-se [n cadrul acestei lucr`ri p@n` [n dreptul str`zii Ochiul Boului ALIMENTAREA CU ENERGIE SI TELEFONIE Vor consta [n asigurarea unei re\ele care s` asigure posibilitatea amplas`rii de cabine telefonice [n lungul drumului expres pentru a avea acces la serviciile publice conform normelor europene si de asemenea se vor devia in anumite zone retelele existente in cazul in care vor fi afectate. Lucr`rile necesare pentru realizarea iluminatului public, constau in Statii de Transformare ]I asigurarea cablelor, amplasate in trotuar, necesare aliment`rii st@lpilor de iluminat. Proiectul complex con\ine ]i proiectele elaborate de S.C. Luxten Lichting CO privind asigurarea iluminatului public pe toate cele trei tronsoanele PROTECTIA MEDIULUI Se va respecta legislatia in vigoare privind protectia mediului. In acest sens a fost realizat un studiu de impact de mediu si au fost reglementate spatiile verzi optime. BILANT TERITORIAL Spatiul verde propus in cadrul terenului ce a generat PUZ se imparte in 4 categorii : - Parcuri, squaruri; - Spatii verzi amenajate aferente fiecariu bloc; - Spatii verzi aferente zonei de protectie a infrastructurii majore. - Spatii verzi aferente protectiei lacului. Tipologia vegetatie propuse : - Vegetatie inalta 20%; - Vegetatie medie 30%; - Vegetatie joasa 50%. Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice locale, pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice. A fost propusa zona de protectie V5 ( cu o latime medie de 10,0m) pentru drumul expres, zona de protectie V4 ( pentru protejarea lacului Morii Colectarea deseurilor se va face la nivel de zona, prin activitati de salubrizare care vor fi de natura sa nu creeze probleme legate de sanatate, poluarea mediului sau sa degradeze cadrul ambiental si imaginea generala OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA 19

20 In cadrul Planului Urbanistic Zonal au fost prevazute o serie de masuri/ interventii care sa ajute la dezvoltarea echilibrata a zonei, cu facilitati atat pentru domeniul public cat si cel privat. Au fost propuse suprafete largi cu terenuri ce vor trece din proprietatea privata in cea publica. 4. CONCLUZII Drumul expres propus va asigura leg`tura Atostr`zii Bucure]ti-Pite]ti cu Splaiul Independen\ei la Podul Ciurel ]i va reprezenta o arter` de mare vitez` de trecere de la regimul de autostrad` la regimul instituit pentru arterele or`]ene]ti. Din punct de vedere func\ional aceast` arter` este o component` a importan\ei diagonale a tramei stradale a ora]ului Bucure]ti ce se suprapune peste Splaiul Independen\ei - Splaiul Unirii, Aceast` diagonal` asigur` leg`tura direct` [ntre Autostrada Bucure]ti-Pite]ti ]i Autostrada Bucure]ti-Constan\a. Fa\` de re\eaua stradal` major` a ora]ului Bucure]ti, drumul expres reprezint` o dublare a B-dului Iuliu Maniu [ntre }oseaua de centur` ]i Pasajul Lujerului, a c`ror [nc`rc`ri de trafic sunt apropiate de capacitatea maxim` a arterei. Prin deschiderea drumului expres cu un traseu majoritar [n lungul canalului Arge] se va descongestiona traficul pe arterele dinspre vestul ora]ului ]i totodat` va cre]te siguran\a ]i fluen\a ]i vor fi eliminte blocajele. Viteza de circula\ie pe drumul expres va fi [n jurul a 80 km/h ce poate fi ob\inut` prin realizarea tuturor intersec\iilor importante denivelat ]i prin crearea localelor necesare circula\iei riveranilor. Prin realizarea drumului expres Autostrada A1 - Splaiul Independen\ei se ob\ine o [ntregire a tramei stradale principale, facilit@nd preluarea traficului de pe arterele inelare ]i redistribuirea lor c`tre autostrada Bucure]ti-Pite]ti ]i autostrada Bucure]ti - Constan\a. Intocmit, Urb. Lavinia Iovanescu 20

21 21

22 BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI PROIECTANT GENERAL: S.C. PROIECT BUCURESTI S.A. IANUARIE 2011 MEMORIU GENERAL P.U.Z. PENETRATIE SPLAIUL INDEPENDENTEI CIUREL- AUTOSTRADA BUCURESTI - PITESTI CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Beneficiar : PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Proiectantul general : S.C. PROIECT BUCURESTI S.A. Faza : P.U.Z. Data : ianuarie 2011 Prezenta documentatie serveste la stabilirea regulilor de circulatie pietonala si auto,de ocupare a terenurilor, de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora pe un teren din intravilanul sectorului 6 si din comuna Chiajna : - terenul care a generat PUZ este in suprafata de ~250,0 ha, situat in N si S Canalului Arges REGIM JURIDIC Terenul care a generat PUZ este situat in sectorul 6, la sud de Canalul Arges si in comuna Chiajna, la nord de canalul Arges. Terenul reprezinta domeniul public in administrarea Directiei ADP6, domeniul public in administrarea Directiei de Administratia Strazilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania SA, C.N.C.F. CFR si proprietati particulare. Terenul care a generat PUZ are suprafata totala de ~ 250,0ha REGIMUL ECONOMIC Folosinta actuala a trenului este atat arabila cat si de locuire, servicii in sectorul 6, Bucuresti si terenuri intravilane, cu categoria majoritara de folosinta teren arabil si partial teren curticonstructii in comuna Chiajna REGIMUL TEHNIC Potrivit reglementarilor din Planul Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 aprobat cu HCGMB nr. 213/2005, terenul studiat este amplasat partial in zona mixta, subzona M2 situata in afara limitelor zonei protejate, cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P+14 niveluri si partial in zona verde,in subzona M3, in subzona L1a, in 1

23 subzona A2, in subzona CB3, CB1, subzona V5 culoare de protectie fata de infrastructura tehnica. Imobilele existente sunt afectate de noua investitie in zona si de propunerile de modernizare si dezvoltare ale tramei stradale pe intregul traseu. Totodata terenul a fost inclus in comuna Chiajna in intravilanul localitatii conform PUG comuna Chiajna. Ulterior a fost schimbata functiunea predominata de locuire individuala propusa in cadrul PUG-ului in locuire colectiva cu regim de inaltime de P+4/5- P+8 conform P.U.Z. zona de sud a Comunei Chiajna delimitata la vest de Linia de Centura, la est Uzina de apa, la nord Str. Campului si intravilanul vechi al comunei, la sud canalul de aductiune (limita de sud a comunei) si in zonele de nord situate intre Dambovita si intravilanul vechi al comunei. Executia tronsonului de drum ce va face legatura intre Bucuresti ( Splaiul Independentei) si autostrada Bucuresti Pitesti( tronson aflat pe teritoriul municipiului Bucuresti, din dreptul limitei administrative a municipiului Bucuresti) va fi facuta paralela cu canalul Arges, va supratraversa de doua ori canalul, va supratraversa b-dul Uverturii si str. Virtutii iar cu o bretea Splaiul Independentei ( Ciurel). La limita teritoriului administrativ al municipiului se vor amenaja intersectii astfel incat sa fie satisfacute toate relatiile de intoarcere, acces la si dinspre Autostrada A1, soseaua de Centura, B-dul Uverturii, Str. Virtutii si cu Splaiul Independentei ( Ciurel). Se vor prevedea locale de o parte si de alta delimitate de trotuare si spatii verzi OBIECTUL PUZ ului Legea 50 / 1991 si Ordinul MLPAT nr. 91 / 1991 constituie cadrul legislativ pentru elaborarea documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, in baza carora se pot autoriza constructiile propuse prin acest PUZ studiat. Ca urmare, prezenta documentatie are ca obiect elaborare a PUZ pentru terenurile mai sus mentionate, aflate in intravilanul orasului Bucuresti, sector 6 si in comuna Chiajna, judetul Ilfov. Prezenta documentatie are ca scop definirea noilor functiuni, reglementarea urbanistica a teritoriului si trasarea unor noi cai de comunicatie. Lucrarea cuprinde documentatia premergatoare elaborarii proiectelor de investitii pentru echiparea zonei cu retele edilitare, drumuri si constructii. Avand in vedere specificul acestei investitii, pe zona studiata se propun noi reglementari pentru realizarea de : - locuinte colective ; - birouri si hoteluri ; - invatamant ; - zone comerciale si de servicii; - zone spatii verzi plantate, amenajate, spatii de odihna; - zone de sport si agrement; - zone utilitati edilitare si infrastructura necesara acestora; 1.3. SURSE DOCUMENTARE DOCUMENTATII DE URBANISM APROBATE ANTERIOR Planul Urbanistic General Municipiul Bucuresti; Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind strategia de dezvoltare a zonei. Documentaţii de Urbanism (Planuri Urbanistice de Zonă şi de Detaliu) - aprobate in vecinatati: - Planul Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6 aprobat cu HCGMB nr. 213/2005; 2

24 - PUZ comuna CHIAJNA /2008. Conform certificatului de urbanism 4873/ , in comuna Chiajna s-a realizat P.U.Z. zona de sud a Comunei Chiajna delimitata la vest de Linia de Centura, la est Uzina de apa, la nord Str. Campului si intravilanul vechi al comunei, la sud canalul de aductiune (limita de sud a comunei) si in zonele de nord situate intre Dambovita si intravilanul vechi al comunei. Suprafata studiata este de 530 de HA. - PUG comuna CHIAJNA -Alte documentatii de urbanism ( PUZ, PUD) avizate/in curs de avizare ce au fost obtinute de la Primaria Sectorului 6- Directia de Urbanism STUDII DE FUNDAMENTARE Studiu topografic realizat de SC PROIECT BUCURESTI SA si alti proiectanti la alte faza de proiectare. Intreaga documentatie a fost completata cu cadastrele din zona cerute de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti, Ilfov. Intregul PUZ a fost intocmit pe suportul amintit. Studiu geotehnic realizat de SC PROIECT BUCURESTI SA ( anexat prezentei documentatii) ELEMENTE LEGISLATIVE : Prezenta documentatie are la bază: Codul civil; Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată 2002 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; Legea nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor; Legea nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, a fondului funciar,; Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică ; Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare; Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 107/1996 a apelor; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunii; Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate; O.G. nr. 60/2000 privind achiziţiile publice; ORDONANTA 27/2008 CAPITOLUL 2: 3

25 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIA ZONEI Amplasamentul propus spre analiza in suprafata de ~250,0 ha este situat in intravilanul Municipiului Bucuresti si se afla in zona de VEST a Capitalei, facand parte din cartierul MILITARI si in zona de SUD a comunei CHIAJNA. Comuna Chiajna este amplasata in zona de vest a Municipiului Bucureti, fiind invecinata la est si sud cu cartierul Militari iar in zona de nord cu Dambovita lacul Ciurel. In zona de vest a comunei s-a dezvoltat o zona de comert si servicii care deserveste Municipiul Bucuresti, formata din hipermarketuri, cladiri de birouri si depozite, hale industriale, benzinarii etc., zona ce prin dezvoltarea sa a atras dupa sine si dezvoltarea incipienta a infrastructurii. Pentru aceasta zona ( teritoriul periferic al Municipiului Bucuresti ) se manifesta tendinta de dezvoltare a functiunilor : locuire partial,servicii, dar si birouri, hoteluri si industrie/ depozitare in zona Centurii Municipiului Bucuresti.In consecinta, toate aceste investitii au nevoie de o infrastructura bine organizata pentru o dezvoltare coerenta. Zona conţine unele dintre cele mai importante suprafete strategice de dezvoltare a Municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi Capitalei un nou prestigiu, o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei oferte diversificate şi parţial imediat accesibile investitorilor. Relatia cu centura Bucurestiului si cu autostrada Bucuresti Pitesti confera o si mai mare valoare terenului ce ii ofera posibilitatea investitorului sa imparta teritoriul in mari subzone functionale cu valoare de pol reprezentativ pentru intregul cartier INCADRAREA IN LOCALITATE Zona studiata este pozitonata in partea de nord -vest a orasului Bucuresti. Terenul care face obiectul PUZ, are forma neregulata si se afla incadrat perimetral astfel: La nord: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; La vest: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; La sud: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; ; La est: invecinat cu terenuri proprietate privata persoane fizice /juridice; 2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL, CONDITII CLIMATICE Conditiile geologice specifice zonei au fost evidentiate in studiul geotehnic realizat, ce va fi anexat prezentei documentatii. Teritoriul aparţine climei temperat-continentale cu nuanţe excesive, atenuată în parte prin unele suprafeţe împădurite.regimul climatic general este caracterizat prin veri foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice. Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin advecţii lente de aer temperat-oceanic din vest şi nord-vest, mai ales în semestrul cald şi a advecţiilor de aer temperat continental din est şi nord-est, mai ales în semestrul rece (conform datelor furnizate de Staţia meteorologică Bucureşti - Filaret). Temperatura medie anuală a aerului este de 10,9 C; media lunii celei mai calde, iulie, înregistrează 22,9 C, iar media lunii celei mai reci, ianuarie, - 2,8 C. Variaţia termică şi sezonieră lunară din cursul unui an evidenţiază următoarele: 4

26 5 luni reci şi umede, dintre care: decembrie, ianuarie, februarie, cu temperatura medie a aerului sub 0 C, dar nu mai scăzută de -3 C (ianuarie); 3 luni cu temperaturi moderate, dintre care: aprilie, septembrie, octombrie, cu temperaturi medii lunare mai mari de 11 C, dar nedepăşind 18 C; 4 luni calde, dintre care: mai, iunie, iulie, august, cu temperaturi medii lunare peste 17 C, dar nedepăşind 23 C. Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrează valori de circa 600 mm, înregistrându-se un maxim în luna iunie (91,90 mm) şi un minim în luna februarie (31,50 mm). Vânturile dominante sunt cele din direcţia est (21,20%), urmate de cele din vest (16,30%), cu viteze medii de 4 m/sec CIRCULATIE Prezenta documenta\ie de specialitate cuprinde sistematizarea circula\iei pe traseul drumului expres de la Splaiul Independen\ei - Podul Ciurel, p@n` la Autostrada Bucure]ti- Pite]ti ]i face obiectul proiectului nr , denumit Penetra\ie Splaiul Independen\ei - Ciurel - Autostrada Bucure]ti Pite]ti. Proiectul este elaborat de c`tre Societatea Comercial` PROIECT BUCURE}TI S.A. prin Departamentul de Edilitare - Atelierul de Drumuri,Circulatie, la comanda Direc\iei de Transporturi, Drumuri, Sistematizarea circula\iei. Organizarea ]i sistematizarea circula\iei pe drumul expres mai sus men\ionat este ini\iat` de Prim`ria Municipiului Bucure]ti [n vederea realiz`rii unei leg`turi fluente ]i a desf`]ur`rii traficului [n condi\ii optime de confort ]i securitate ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE : DISFUNCTII Drumul expres cuprins [ntre Autostrada Pite]ti ]i }os.virtu\ii se constituie [ntr-o dublur` a B- dului Iuliu Maniu pe tronsonul Autostrada Bucure]ti - Pite]ti ([nainte de amplasamentul CAREFOUR) ]i a Pasajului Lujerului. Necesitatea realiz`rii unui traseu nou, a decurs din [nc`rc`rile de trafic de pe B-dul Iuliu Maniu deosebit de mari ]i anume: veh.conv./or` ]i sens, precum ]i transport [n comun de cca c`l`tori (autobuz ]i troleibuz). Cre]terea valorilor de trafic s-a datorat pe de-o parte amplific`rii gradului de motorizare ]i pe de alt` parte datorit` apari\iei a mai multor func\iuni majore [n lungul B-dului Iuliu Maniu: Supermaket-ul CAREFOUR, BRICOSTORE, sedii de firme, METRO, etc. La aceste disfunc\ionalit`\i se adaug` ]i modul defectuos de parcare pe B-dul Iuliu Maniu, lucru care conduce la blocarea unei benzi de circula\ie, iar traficul general se desf`]oar` numai pe dou` benzi de circula\ie pe sens. Cele expuse mai sus, precum ]i cre]terea traficului auto, [n perspectiv`, prognozat la cca veh.conv./or` ]i sens impun g`sirea unor solu\ii de desc`rcare a traficului dinspre ]i spre Autostrada Bucure]ti-Pite]ti SISTEMUL PUBLIC DE TRANSPORT Sistemul public de transport in comun este reprenzentat de : - liniile de tramvai 41 cu o frecventa medie de 1 tramvai/ 10 min pe Soseaua Virtutii; - liniile de autobuze nu exista PARCARI ORGANIZATE 5

27 Parcarile organizate, reglementate si semnalizate corespunzator, lipsesc in zona sudica a canalului Arges. In aceasta zona, in care predomina locuintele individuale si activitatile industriale/de depozitare, parcarile sunt in cea mai mare parte realizate in incinta, neexistand in teritoriul respectiv niciun parcaj amenajat PISTE PENTRU BICICLISTI In urma analizarii profilului strazilor din zona studiata reiese faptul ca nicio strada nu are rezervat spatiul necesar pentru funcionarii sau realizarii pistelor de biciclisti. Pe arterele existente nu a fost reglementata, marcata, zona alocata biciclistilor. Lipsa zonelor amenajate pentru parcarea bicicletelor precum si lipsa pistelor descurajeaza utilizarea bicicletelor ca alternativa la traficul auto OCUPAREA TERENULUI Pana in momentul intocmirii prezentului Plan Urbanistic Zonal au fost aprobate alte planuri urbanistice care impun anumite conditii de dezvoltare pentru intreg terenul ce a generat acest PUZ. Pe terenul care face obiectul P.U.Z. se gasesc situri arheologice, nu este amplasată nici o constructie monument, ce ar putea avea valoare de patrimoniu (terenul fiind liber de constructii si neexistand unele nici in evolutia sa anterioara). Teritoriul studiat conform datelor furnizate de Planul Urbansitic Zonal Coordonator Sector 6 aprobat cu HCGMB nr. 213/2005 a fost incadrat in urmatoarele zone functionale ale orasului: M2, M3, V4, V5, T1,G etc. Detalierea, destinatia si indicii urbanistici ai acestor zone noi ce se propun vor fi analizate in cadrul capitolului de propuneri. In faza initiala de intocmire a PUZ a fost efectuata o ridicare topografica prin care au fost evidentiate ce constructii mai sunt pe teren, imprejmuirile si amplasamnetul retelelor supraterane ce afecteaza terenul studiat ECHIPAREA EDILITARA Din punct de vedere al echiparii edilitare zona PUZ-ului este slab dotata cu retele, insa se pot face corelari/ extinderi de la retelele din vecinatate. S-au luat avize de la fiecare regie ce ar putea avea retele in administrare ALIMENTARE CU AP~ Artera de circulatie se realizeaza pe un amplasament, care traverseaza sau se situeaza pe trasee paralele cu cele mai importante constructii din schema generala a alimentarii cu apa a orasului Bucuresti. De asemenea, drumul intersecteaza conducte de apa industriala, care transporta apa spre CET Grozavesti. Pe cele trei tronsoane situatia este urmatoarea: Tronson 1 Pasaj Splaiul Independen\ei Pasaj B-dul Uverturii La sol, drumul traverseaza sau se amplaseaza peste conducte existente, atat de apa potabila cat si de apa industriala. Retele de apa potabila: - artera Dn 800 mm PREMO si conducta de serviciu Dn 100 mm fonta gri pe Splaiul Independentei mal stang, in zona str. Popovat. 6

28 - artera de apa cu Dn 600mm sub pasaj, in zona Sos. Virtutii - conducta de apa cu Dn 250mm otel pe locala la sol intre Sos. Virtutii si Splai. Tronson 2 Pasaj B-dul Uverturii Pasaj Linia de Centura Drumul proiectat are traseul intre Pasaj B-dul Uverturii si Pasaj Linia de Centura si paralel cu canalul deschis Arges Rosu si cu canalul casetat de apa bruta de la Crivina la Statia de tratare Rosu. Pe acest traseu drumul traverseaza la sol urmatoarele constructii existente de alimentare cu apa: - canalul dublu casetat Crivina Rosu, in zona de intrare a acestuia in statia de tratare Rosu si in zona buclelor pasajului peste linia de centura; - grupul de apeducte Rosu Bragadiru in zona Statiei de tratare Rosu si anume: apeduct I Rosu Bragadiru Dn 1500mm, realizat in anul 1969 din tuburi de beton armat; apeduct II Rosu Bragadiru Dn 1600mm, realizat [n anul 1980 din tuburi prefabricate Sentab imbinate cu inele de cauciuc; artera de apa industriala Dn 1000mm, realizata in anul 1980 din tuburi prefabricate PREMO ; - grupul de apeducte Arcuda Bucuresti amonte de intersectia cu B-dul Uverturii, respectiv intersectia cu Calea Apeductelor si anume: apeduct I Arcuda Bucuresti Dn 1200/1800mm, realizat in anul 1888 din beton simplu; apeduct II Arcuda Bucuresti Dn 1500mm, realizat din beton armat monolit in anul 1949; apeduct III Arcuda Bucuresti Dn 1500mm, realizat din beton armat monolit in anul Tronson 3 Pasaj Linia de Centura - Pasaj Autostrada Bucuresti-Pitesti. Drumul proiectat are traseul intre Pasaj Linia de Centura si Pasaj Autostrada Bucuresti Pitesti, paralel cu canalul deschis Arges Rosu la nord de acesta. Pe acest traseu drumul traverseaza la sol urmatoarele constructii de apa existente: a) canalul dublu casetat Crivina Rosu in zona racordarii la autostrada Bucuresti Pitesti si in zona liniei de centura. b) grupul de apeducte Arcuda Bragadiru, respectiv: apeduct I Dn 1500mm, realizat in anul 1943; apeduct II Dn 1500mm, realizat in anul Ambele apeducte sunt realizate din tuburi de beton tip Bucov cu l=2,50m, imbinate cu inele de cauciuc CANALIZARE Tronson 1 Din punct de vedere al retelei de canalizare publice, zona studiat` dintre b-dul Uverturii si Lacul Ciurel este slab dotat` cu retea de canalizare. 7

29 Reteaua de canalizare existenta este in sistem unitar si este amplasata astfel: - pe Splaiul Independentei mal stang - exista un canal de serviciu cu Dn30cm cu scurgere spre ov.90/135cm de pe str. G-ral Popovat - descarcarea colectorului Boanca 320/300cm in caseta de sub Dambovita - pe Splaiul Independentei mal drept- exista un canal de serviciu cu Dn50cm cu sens de scurgere spre colectorul 250/360cm - pe str. Dambovitei- un canal cu Dn80cm cu sens de scurgere spre sos. Virtutii- Splaiul Independen\ei cu desc`rcare [n canalul colector cu sec\iunea 250/360cm. Tronson 2 si tronson 3 Zona cuprinsa intre Autostrada Bucuresti Pitesti si B-dul Uverturii nu este dotat` cu retea de canalizare LUCR~RI DE TERMOFICARE Pentru realizarea Pasajului Rutier Splaiul Independen\ei nu sunt necesare lucr`ri la re\eaua de termoficare: Pilonii prev`zu\i pentru sus\inerea Pasajului Splaiul Independen\ei deoparte ]i de alta a }oselei Virtu\ii nu afecteaz` re\eaua de termoficare existent` 2Dn 800mm. De asemenea nu este afectat` nici reteaua de termoficare existent` pe Splaiul Independentei in dreptul Str. G-ral Popov`t PROBLEME DE MEDIU Problemele specifice acestui capitol vor fi detaliate in memoriu de specialitate anexat SITUATIA EXISTENTA PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITATI Din analiza situatiei existente pe intreaga zona din care face parte terenul studiat, dar si analiza locala se constata urmatoarele disfunctionalitati - capacitate redusa pentru toate arterele locale existente ; existenta unor drumuri fara iesire (fundaturi) ; imbracaminte asfaltica neadecvata pe toate strazile; discontinuitati in circulatie, determinate de inexistenta unei trame stradale locale; intersectii amenajate necorespunzator; lipsa unor legaturi cu centrul orasului si cu Centura orasului; corelarea retelelor edilitare la nivel de zona si oras. Din analiza situatiei existente este necesara realizarea unor propuneri de reglementari atat pentru urbanism cat si pentru circulatie care sa priveasca urmatoarele: existenta unor drumuri adecvate functiunilor propuse; realizarea dotarilor tehnico-edilitare ; amenajare oglinda de apa; punere in valoare a zonei de locuinte destructurata; lipsa dotarilor aferente locuirii( comert, scoala, gradinita, dispensar, farmacie etc). Etc. 8

30 CAPITOLUL 3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE In faza preliminara realizarii PUZ-ului au fost realizate studii de fundamentare ( studiu geotehnic, ridicare topografica etc.) ale caror concluzii au conditionat organizarea urbanistica ulterioara a investitiei: Studiul geohidrotehnic : studiul evidentiaza conditii de fundare in limitele normalului, cu soluri curente. In abordarea sistematica a analizei teritoriului, in scopul valorificarii potentialului terenului studiat, s-au avut in vedere : - pozitia in teritoriul Sectorului 6 si fata de oras; - raportul cu sistemele de circulatie majore ale cartierului ; - necesitatile functionale ale zonei si orasului; - definirea masurilor de corectare ale zonei, pentru realizarea noilor solutii de urbanism propuse, odata cu mentinerea elementelor favorizante; - asigurarea unor conditii superioare de viata si standard functional superior atat pentru viitori locuitori ai acestei zone, cat si pentru locuitorii actuali ai zonei. O particularitate a solutiei de fata, asa cum reiese din plansa de reglementari urbansitice, este posibilitatea dezvoltarii urbane a intregii zone odata cu realizarea investitiei pe terenul studiat PREVEDERI ALE PUG / PUZ aprobate anterior Se preiau prevederilor PUG Bucuresti, PUG Chiajna, PUZ Sector 6, PUZ Chiajna cat si toate documentatiile avizate in zona in ceea ce privesc caile de comunicatie majore, dar se vor face si corelari cu situatia actuala, in care noile dezvoltari imobiliare cat si cele viitoare vor influenta aceasta expansiune a cailor de comunicatiecu vecinatatea dar si cu cartierele vecine VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL Se vor exploata posibilitatile de valorificare ale cadrului natural : se vor pune in valoare malul lacului cu amenajari complexe adresate atat viitorilor locuitori in ansamblul dezvoltat dar si populatiei invecinate, spatiile plantate asigurate in cadrul incintelor semiprivate dintre blocuri, cu precizarea ca toate interventiile vor fi facute conform normelor de mediu europene. 9

31 3.4. MODERNIZAREA CIRCULATIEI REGLEMENTAREA CIRCULATIEI {n vederea asigur`rii unei accesibilit`\i corespunz`toare dinspre Autostrada Bucure]ti-Pite]ti se propune realizarea unui drum expres cu un traseu aproximativ paralel cu B-dul Iuliu Maniu, [n lungul Canalului de aduc\iune apa Arge]. Drumul expres se desprinde din Autostrada A1 dup` intersec\ia acesteia cu calea ferat` Bucure]ti - Videle printr-un nod de circula\ie denivelat. Realizarea rela\iilor din acest nod se efectueaz` dup` cum urmeaz`: direc\ia ora] - autostrad` se racordeaz` direct la podul autostr`zii A1 peste calea ferat`, [n acest mod realiz@ndu-se o fluen\` mai mare pe direc\ia drumului expres; direc\ia A1 - B-dul Iuliu Maniu se men\ine prin actualul traseu; direc\ia B-dul Iuliu Maniu - A1 se realizeaz` prin desfundarea actualei rampe a pasajului peste calea ferat` ]i realizarea unei leg`turi la sol p@n` [n zona de [ntret`iere cu drumul expres; [n continuare se propune realizarea unei rampe circulare de urcare pe pasajul suprateran (vezi plan]a nr.2). Profilul transversal al drumului expres este de dou` benzi carosabile de 8,0 m pentru fiecare sens separate printr-o zon` de 2,0 m l`\ime. Drumul expres se continu` cu un traseu [n lungul canalului Arge], iar pe zona complexelor comerciale CAREFOUR, BRICOSTORE profilul transversal va avea urm`toarea configurare: trei benzi carosabile de 10,5 m fiecare pentru fiecare sens; zona separatoare de sensuri - 3,0 m; arter` de deservire local` - 7,0 m; trotuare at@t la local` c@t ]i la drumul expres de 5,0 m; [ntregul profil totalizeaz` current 54 m. Intersec\ia drumului expres cu Artera de centur` ]i cu calea ferat` de centur` s-a propus a se realiza denivelat printr-un pasaj suprateran, iar rela\ia se realizeaz` prin bretele la sol pentru toate direc\iile. De men\ionat c` }oseaua de centur` a fost prev`zut` a se m`ri la 4 benzi de circula\ie pentru ambele sensuri. Traseul drumului expres prin aceast` intersec\ie a fost trecut de la partea de nord a canalului ([n zona de vest de centur`) pe partea de sud a canalului Arge] ([n zona de est a centurii), astfel [nc@t acest drum s` fie [n totalitate pe teritoriul ora]ului Bucure]ti. Pe tronsonul cuprins [ntre artera de centur` ]i Sta\ia de epurare Ro]u profilul transversal este compus din: 3 benzi de circula\ie pe sens - 10,50 m separator de sensuri - zon` verde - 3,0 m; zona canalului Arge] - 8,0 m local` pe partea sudic` a drumului - 7,0 m; local` pe partea nordic` a drumului - 7,0 m ([n comuna Chiajna); spa\iu separator [ntre drumul expres ]i local` - 3,0 m; trotuar - 5,0 m spre ora] si 5,0 m spre comuna Chiajna. De remarcat c` zona verde median` are o l`\ime mai mare, [nc@t s` poat` acoperi zona apeductelor ]i a protec\iei acestora (8,0 m). 10

32 Arterele locale se def`]oar` [n general, [n lungul drumului expres, iar [n anumite zone unde a fost posibil pentru aceast` circula\ie local`, au fost utilizate str`zi existente (str.eucaliptului, str.m`rgelelor), ceea ce ne-a condus la reducerea exproprierilor ]i a demol`rilor. Intersec\ia drumului expres cu B-dul Uverturii - str.1 Decembrie 1918 s-a propus a fi rezolvat` printr-un pasaj denivelat superior pe direc\ia drumului expres, urm@nd ca celelate rela\ii s` fie rezolvat` la sol, iar reglementarea circula\iei se va face prin semaforizare. Pentru rela\ionarea comunei Chiajna cu drumul expres s-au propus artere locale la nord de canalul Arge], folosindu-se [n cea mai mare m`sur` arterele existente. Arterele locale vor avea un carosabil de 7,0 m ]i trotuare de 5,0 m fiecare. La limita estic` a pasajului denivelat pentru realizarea rela\iilor dintre drumul expres ]i locale s-a creat o zon` de [mpletire de cca 100 m, semnalizat` corespunz`tor. De la aceast` extremitate a pasajului ]i p@n` la }os.virtu\ii profilul transversal are urm`toarea component`: carosabil de 10,5 m pentru fiecare sens; zon` verde separatoare de sensuri - 3,0 m; dou` artere locale de 7,0 m; separatoare verde [ntre carosabil ]i locale de 3,0 m fiecare; trotuare de-o parte ]i de alta de 5,0 m fiecare. Intersec\ia dintre drumul expres ]i }os.virtu\ii s-a propus a fi rezolvat` prin supratraversarea }os.virtu\ii, iar rela\iile st@nga - dreapta au fost realizate sub forma unor trefle, evit@ndu-se toate punctele de conflict. Arterele locale sunt racordate spre nord, asigur@ndu-se leg`tura cu drumul de halaj ]i [n acela]i timp accesul la Agen\ia de Mediu ]i spre sud se accede la amplasamentele ce s-au dezvoltat [n aceast` zon`: REPREZENTAN A FORD, McDONALD S, etc. Racordarea drumului expres la cele dou` splaiuri ale D@mbovi\ei s-au propus a fi c@t mai fluente; pe malul drept racordarea s-a [nscris [n actualul profil ce are o l`\ime de 19,0 m, iar pe malul st@ng lungimea rampei ce se desf`]oar` p@n` [n zona de intersec\ie cu str.popov`\ Petre. Pentru asigurarea leg`turii Splaiului Independen\ei cu str.popov`\ s-a impus realizarea unei supral`rgiri [n zona de ramp` cu 7,0 m carosabil ]i un trotuar de 3,0 m PISTE PENTRU BICICLISTI Au fost introduse piste de biciclisti cu o latime de 2,00 m pe trotuarul drumului expres si pe unele artere majore din judetul Ilfov. 3.5.ZONIFICARE FUNCTIONALA REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI 11

33 In cadrul PUZ aferent acestui teren studiat, au fost definite urmatoarele Unitati Teritoriale de Referinta: M2a- SUBZONA MIXTA CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE RECOMANDABIL CONTINUU SI INALTIMI MINIME DE P+6/P+8 SI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU POSIBILITATI DE ACCENTE INALTE( IN PLANUL 1- MAXIM 50 M ADANCIME DE LA CULOARUL DE PENETRATIE). M2b- SUBZONA MIXTA CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE RECOMANDABIL DISCONTINUU SI INALTIMI CURENTE DE P+3/P+4 SI MAXIME DE P+6 NIVELURI. 12