Studiul si proiectarea strazilor. Elemente necesare proiectarii

Transcript

1 Studiul si proiectarea strazilor Elemente necesare proiectarii

2 Elemente necesare proiectarii Studiile si proiectarea strazilor se face pe baza proiectului de constructie sau reconstructie a orasului sau a unui sector al sau. Deoarece pozitia in plan a strazii este stabilita prin proiectul de sistematizare al orasului, la intocmirea studiului se iau in calcul imprejurarile care ar putea sa aiba influenta asupra traseului dat al strazii: - conditiile topografice; - intersectiile cu alte strazi sau cai de comunicatie; - natura terenului de fundatie; conditii hidrologice. Dimensiunile principale ale strazilor (latimea PC si a trotuarelor), alcatuirea sistemului rutier si alegerea tipului de imbracaminte se stabileste functie de volumul circulatiei pe strazi.

3 Elemente necesare proiectarii Pentru caracterizarea circulatiei pe strazi se foloseste: - intensitatea circulatiei (numarul vehiculelor si al pietonilor care circula intro unitate de timp in ambele sensuri printr-o sectiune a strazii); - tonajul vehiculelor ce trec prin sectiunea de strada considerata. Acestea se determina prin recensamintele care se fac periodic (pentru determinarea componentei traficului, stabilirea directiilor principale de mers si a variatiilor orare ale fluxurilor de vehicule si pietoni). Prin intensitatea circulatiei se stabileste latimea strazii, iar prin tonaj modul de constructie si dimensionare a structurii rutiere. Rezultatele recensamantului sunt utile pentru: - o noua repartizare a fluxurilor de circulatie intre strazi; - verificarea corelatiei intre dimensiunile strazii si capacitatea de circulatie; - stabilirea tipului de structura rutiera; - urmarirea variatiei circulatiei pe unele strazi, in raport cu capacitatea de circulatie in vederea luarii unor masuri ce se impun.

4 Elemente necesare proiectarii Elaborarea proiectelor necesare lucrarilor de constructie pentru strazi se face pe baza temelor de proiectare si a studiilor tehnicoeconomice de fundamentare. Proiectarea se face de regula in urmatoarele faze: - Proiectul de ansamblu (P.A.), elaborat in baza temei de proiectare care are drept scop: Sa adanceasca studiul privind oportunitatea si posibilitatea tehnica de realizare a strazii; Sa determine varianta cea mai avantajoasa; Sa stabileasca solutiile constructive; Sa stabileasca valoarea totala a investitiei; Sa stabileasca metodele de executie a lucrarilor si cheltuielile de organizare a santierelor. - Proiectul de executie (P.E.) P.A. este documentul pe baza caruia se admite contractarea executarii lucrarilor si se deschide finantarea investitiei.

5 Elemente necesare proiectarii P.E. se elaboreaza dupa aprobarea P.A. si cuprinde detalierea partilor P.A. care sunt necesare executarii lucrarilor. Categoria tehnica si rolul functional al strazii se stabileste in cadrul schitei de sistematizare si al studiului de circulatie generala din cadrul orasului. La alcatuirea retelei principale de circulatie se vor avea in vedere cazurile admisibile intre diferitele tipuri de strazi care se pot intersecta. Viteza de proiectare se stabileste in raport cu categoria tehnica a strazii (60 km/h pentru magistrala de categoria I, pentru categ. II, categ. III si 25 pentru categ. IV). La stabilirea dimensiunilor strazii si a latimii PC se vor avea in vedere intensitatile caracteristice ale traficului pentru o banda de circulatie.

6 Proiectarea planului de situatie Planul de situatie trebuie sa indice elementele care sa arate in toate detaliile ceea ce se proiecteaza in cazul constructiilor de strazi (noi si reconstruite). Pe planul de situatie trebuie sa se indice: - situatia existenta a cladirilor si linia fatadelor cu toate franturile ei; - traseele instalatiilor subterane si a caminelor acestor retele - toate constructiile existente la suprafata strazii cu aratarea celor care raman si a celor care se muta sau se demoleaza; - pozitia gurilor de scurgere pentru apele pluviale cu indicarea pantelor de scurgere si a lungimii acestora; - marimea pantei transversale a partii carosabile; - traseul tuturor retelelor subterane existente, proiectate si care se muta cu bransamentele lor; - latimea partii carosabile, a trotuarelor si a zonelor verzi cu specificarea tipului de sistem rutier; - linia bordurilor si razele racordarilor bordurilor cu elementele curbelor de racordare. Planul de situatie trebuie sa dea imaginea completa a proiectului pe toata lungimea si latimea strazii in toate detaliile de executie.

7 Proiectarea planului de situatie Circulatia autovehiculelor pe strazi in conditii de siguranta si confort, necesita existenta unei bune vizibilitati care sa permita utilizatorului efectuarea manevrelor de ocolire, depasire sau oprire in fata obstacolelor. Distanta minima pe care o parcurge un autovehicul astfel incat sa poata efectua in bune conditii manevrele de franare sau ocolire a obstacolelor se numeste distanta de vizibilitate. Pe traseele in aliniament in cazul cand autovehiculul nu are conditii de ocolire a unui obstacol, distanta de vizibilitate rezulta ca suma distantelor parcurse in timpul de deliberare, in timpul de franare si distanta de siguranta.

8 Proiectarea planului de situatie Felul circulatiei 2 5 Viteza de proiectare [km/h] Distanta de vizibilitate [m] Circulatia intr-un sens Circulatia in ambele sensuri Depasire

9 Proiectarea planului de situatie La intersectia a doua strazi pe care circula autovehicule cu vitezele v1 si v2 sunt necesare distantele de vizibilitate D1 si D2 pentru evitarea tamponarii in punctul de conflict 0 (figura 1). Fig. 1. Campul de vizibilitate la intersectia de strazi

10 Proiectarea planului de situatie Amenajarea intersectiei din punct de vedere al vizibilitatii consta in degajarea suprafetei AOB, numita camp de vizibilitate, de orice obstacol. Dreapta AB reprezinta limita minima de vizibilitate de la care conducatorii vehiculelor trebuie sa se observe pentru a putea frana si opri. La intersectia strazilor vizibilitatea se asigura prin retragerea constructiilor, tesirea sau rotunjirea colturilor cladirilor din zona campului de vizibilitate. O strada poate avea un traseu: - drept (pentru arterele principale (nu pe directia vanturilor), devine monoton); - curb sau sinuos (cel mai recomandat); - frant sau poligonal (la orasele vechi).

11 Proiectarea profilului longitudinal Traseul drept - un traseu simplu care constituie drumul cel mai scurt intre doua puncte, fiind recomandat in special pentru arterele de mare circulatie. Dezavantaje: daca sunt lungi devin monotone; daca sunt pe directia vanturilor apar curenti mari de aer. Recomandare: L= ( )B, unde B este latimea strazii, iar L este aliniamentul. Pentru intreruperea monotoniei se adopta solutiile din figura 2. Fig.2. Solutii pentru intreruperea aliniamentelor.

12 Fig.3. Rezolvarea unui traseu frant Proiectarea profilului longitudinal Traseul curb cu raze de racordare mari sunt accesibile si pot prezenta o mare varietate de solutii. Se intalnesc in orase cu retea inelara de strazi. Avantaje: permite o mai una desfasurare a fatadelor cladirilor; o mai buna adaptare la teren. Traseul frant nu este recomandabil, dar se intalneste in orase cu structura stardala geometrica. Acest tip rezulta din trasee vechi, realizate la intamplare. Daca nu se poate suprima linia franta, la punctul de frantura este recomandat sa se largeasca strada sub forma de piata (figura 3).

13 Proiectarea profilului longitudinal Profilul longitudinal este in stransa dependenta cu traseul strazii: el trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice si cionditii de estetica. Profilul longitudinal al strazii are urmatoarele elemente componente: linia rosie cu declivitati si racordarea acestora; linia terenului natural si pozitia reperelor de nivel; amplasamentul lucrarilor de arta; linia sistematizarii verticale a constructiilor riverane; pantele rigolelor (cand difera de declivitatile liniei rosii).

14 Proiectarea profilului longitudinal In general, respectand cotele obligatorii de la intersectii de strazi si de la intrarea in cladiri, linia rosie a strazii se proiecteaza in debleu, pentru a putea amenaja terenul din jurul constructiilor cu panta spre strada (pentru evacuarea apelor pluviale). Declivitatile admise in profil longitudinal se determina din conditia ca la parcurgerea unei pante forta de tractiune a autovehiculului sa fie mai mare decat forta de rezistenta la inaintare a acestuia, astfel: 3.6 P 75 N P ( d t) CSV v de unde: CSV d N t P v 270 in care: P greutatea proprie a autovehiculului folosit curent in transportul in comun; N puterea motorului η coeficientul de randament al motorului; t coeficientul de tractiune care depinde de caracteristicile suprafetei de rulare; C coeficientul aerodinamic al caroseriei; S suprafata frontala a autovehiculului.

15 Proiectarea profilului longitudinal Declivitatile maxime (in alibniament sau curbe) se vor stabili in functie de categoria tehnica a strazii si de configuratia terenului conform tabelului urmator (tabelul 2). Configuratia terenului Declivitatea maxima pentru strazi [%] Magistrale De legatura si colectoare De servire locala Campie, terasa Deal Munte 6 7 9

16 Proiectarea profilului longitudinal Declivitatile liniei rosii nu vor depasi: a) in zona de intersectie de strazi: 2...3% la strazile magistrale si de legatura; % la strazile colectoare si de deservire; b) pe rampele podurilor si pasajelor denivelate: 4% la strazile magistrale; 5% la strazile de legatura; 6% la strazile colectoare; c) la strazile care asigura circulatia pentru transportul in comun: 4%.

17 Proiectarea profilului longitudinal Pasul de proiectare in profil longitudinal se adopta diferentiat dupa conditiile de relief si categoria strazii (tabelul 3). Configuratia terenului Lungimea minima a pasului de proiectare [m] Magistrale De legatura Colectoare De servire locala Campie Deal, Munte Racordarile declivitatilor pot fi concave sau convexe.

18 Proiectarea profilului transversal Profilurile transversale indica pozitia relativa a partilor componente ale strazii precizand dimensiunile lor, astfel incat sa se poata face calculul terasamentelor. Profilurile transversale pe strazile din oras se fac la cel mult 20 m distanta intre ele si in toate punctele caracteristice. De asemenea se indica cotele trotuarelor, rigolelor, ale suprafetelor plantate si cand este cazul cotele sinelor de tramvai. Intr-un profil transversal avem: dimensiunile elementelor proiectate ale strazilor si pantele lor transversale; cotele negre, cotele rosii si cotele de executie; sistemul rutier; amplasamentele retelelor subterane.

19 Proiectarea profilului transversal Latimea partii carosabile se va determina (tabelul 4) in functie de: - caracterul strazii; - intensitatea traficului; - tipul predominant de vehicule; - viteza de proiectare. Tipul de vehicul Viteza de proiectare [km/h] Latimea benzii de circulatie [m] Autoturisme Autocamioane Autobuze

20 Proiectarea profilului transversal Caracteristicile elementelor geometrice ale partii carosabile, categoriile tehnice ale strazii sunt date in tabelul 5. Categoria tehnica a strazii Magistrala De legatura Colectoare De servire locala Numarul benzilor de circulatie Latimea unei benzi de circulatie [m] si si 5.50 Latimea carosabile aliniament partii in si si 7.00

21 Proiectarea profilului transversal In practica proiectarii strazilor se intalnesc cazuri cand exista diferente mari de nivel intre partea carosabila, trotuare si intrarea in cladiri. Acestea se rezolva fie prin introducerea unor trepte (figura 2.a), fie prin amenajarea unui zid de sprijin (figura 2.b). Figura 2. a) Amenajarea de trepte, b) Trotuar marginit de zid de sprijin

22 Proiectarea profilului transversal In general la proiectarea profilului transversal al strazilor, trotuarul este asezat la acelasi nivel cu partea carosabila fiind despartit deaceasta printr-o bordura a carei inaltime fata de partea carosabila este de 6 18 cm (tabelul 5). Element al strazii Inaltimea libera a bordurii Domeniul de aplicare Strazi magistrale Partea carosabila Strazi de legatura colectoare si de servire locala Strazi cu caracter industrial Esplanade Strazi cu declivitate redusa cu rigole in dinti de ferastrau Trotuare, alei de pietoni si biciclisti Peroanele statiilor de transport in comun La traversarile de pietoni Fata de spatiile verzi adiacente Platforme de parcare Fata de partea carosabila curenta