PUZ CONSTRUIRE COMPLEX LOCUINTE COLECTIVE, COMERT, BIROURI, HOTEL

Transcript

1 CUPRINS 1. INTRODUCERE Date de recunoastere a documentatiei Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului, relatia cu alte planuri si programe relevante ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS Aspecte ale starii actuale a mediului Elemente de geologie Solul Elemente de hidrologie Clima si calitatea aerului Biodiversitatea Asezari umane si alte obiective de interes public Industrie, agricultura, transport, turism Populatia Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASMENT OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI Generalitati Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan

2 6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Impactul asupra factorului de mediu apa Impactul asupra factorului de mediu aer Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol Impactul asupra biodiversitatii Impactul asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei Impactul asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic Surse de zgomote si vibratii Sursele si protectia impotriva radiatiilor GESTIUNEA DESEURILOR POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA MASURI SI RECOMANDARI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu apa Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra biodiversitatii Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei

3 9.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor zgomotelor si vibratiilor MODALITATI DE SELECTARE A VARIANTELOR, EVALUARE, DIFICULTATI MONITORIZARE REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC BIBLIOGRAFIE- BAZE LEGALE ANEXE 3

4 PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII. INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI. 4

5 1. INTRODUCERE 5

6 1.1. Date de recunoastere a documentatiei Denumirea proiectului: PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE COMPLEX LOCUINTE COLECTIVE, COMERT, BIROURI, HOTEL Amplasamentul zonei studiate: Judetul Constanta, Municipiul Constanta, Strada Chiliei, fosta baza Beneficiarul proiectului: S.C. PRASA-BOGARIS S.R.L. Elaboratorul evaluarii de mediu: Cabinet Expert Mediu - Petrescu Traian Colaboratori: Selea Adriana Expert Evaluator Principal S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. Evaluator Principal S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST S.R.L. Evaluator Principal Petrescu Razvan Tehnician-ecolog Blinda Antonia Irina Tehnician-ecolog Radu Stefan Robert Ecolog Pahon Anca Mariana Biolog Postolache Georgiana Colaborator Adresa: Constanta, Str. Pescarilor, Nr. 96, BL. FZ 15, Parter Persoana de contact: Petrescu Traian Telefon: 0721/ Fax: 0241/ traian_orimex@yahoo.com petrescutraian@expert-mediu.ro Atestare: - Petrescu Traian Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal, R-EIM /

7 - Selea Adriana Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal, R-EIM / S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Evaluator Principal, EIM / S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST S.R.L. Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Evaluator Principal, EIM /

8 8

9 9

10 10

11 11

12 1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului, relatia cu alte planuri si programe relevante Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp, functie de fondurile disponibile). Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.-ul - cuprinse in Ghidul privind metodologia de elaborare si continutulcadru al PUZ-ului): organizarea retelei stradale; zonificarea functionala a terenurilor; organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii urbane; indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT, CUT, etc); dezvoltarea infrastructurii edilitare; statutul juridic si circulatia terenurilor; delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita, daca acesta exista in zona studiata; masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice, daca acestea exista in zona studiata; mentionarea obiectivelor de utilitate publica; 12

13 masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice; reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului P.U.Z.-ul este solicitat in urmatoarele situatii: daca este prevazut prin acte normative specifice; daca amplasamentul in cauza nu intra in zona de cuprindere a unui PUZ deja aprobat, dar este prevazut in planul urbanistic general; daca se intentioneaza modificarea prevederilor unui PUZ existent si aprobat; daca este solicitat prin Certificatul de Urbanism. Documentatia de urbanism isi propune detalierea faza P.U.Z. a reglementarilor strategice de dezvoltare urbana stabilite prin R.L.U. si P.U.G. ale Municipiului Constanta. Pentru aceasta s-au identificat tendintele spontane pozitive de dinamism economic si social. In acest fel a fost posibila stabilirea obiectivelor, a prioritatilor regulametului local de urbanism etapa PUZ permisiuni si restrictii necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si in conformarea constructiilor din zona. Obiectivul lucrarii il constituie elaborarea unor reglementari integrate care sa orienteze dezvoltarea urbana a zonei si deblocarea/pregatirea procesului de investitii. Lucrarea va stabili obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism, cu precizarea urmatoarelor elemente: Stabilirea imaginii spatial configurative a zonei in interiorul ei si in relatie cu orasul; Stabilirea functiunilor potentiale si refunctionalizarea zonei pentru teritoriul avut in vedere in ansamblul lui; Stabilirea conditiilor tehnice si urbanistice de ocupare a terenului P.O.T., C.U.T., Rmh conditii care sa asigure rentabilizarea investitiilor in zona; 13

14 Integrarea in sistemul general de circulatie, stabilirea tramei stradale care sa asigure functionalitatea zonei; Stabilirea evaluarea necesarului de utilitati, capacitate si trasee care sa satisfaca nevoile de dezvoltare propuse prin reglementarile urbanistice si servitutile impuse de aceste trasee. Zona analizata este, in cea mai mare parte nestructurata, fosta baza auto si fost patinoar, libera de constructii, ocupata partial cu vegetatie spontana. Zona de studiu mai cuprinde fronturile de locuinte individuale cu regim mic de inaltime, aferente strazilor Chiliei si Panait Cerna, precum si o parte din baza de sport si agrement, adiacenta terenului ce a generat PUZ in speta. Trama stradala cuprinde artere de circulatie ce fac parte din trama majora a orasului Strada Soveja, precum si strazi din sistemul local de deservire strada Chiliei si strada Panait Cerna. Zona studiata este incadrata, prin Planul Urbanistic General al Municipiului Constanta (PUG/RLU) aprobat prin HCLMC nr. 653/1999, in unitatile teritoriale de referinta (UTR) cu indicativele: CC1 subzona serviciilor publice dispersate in afara zonelor protejate; V2b complexe si baze sportive. Diviziunea teritoriului in zone si prescriptii speciale pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta: Suprafata cuprinsa in prezentul PUZ se incadreaza in: Zona A cu indicativele CC1 si V2b conform PUG - Constanta; Zona B cu indicativul CC1 conform PUG Constanta; Functiuni: Zona A locuire; Zona B comert, servicii. 14

15 Utilizari admise: Zona A: Locuinte in proprietate de standard ridicat; Locuinte cu partiu obisnuit; Locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale; Servicii complementare locuirii; Spatii comerciale situate la parterul imobileleor; Amenajari aferente locuintelor: cai de acces carosabile si pietonale, parcaje supra si subterane, spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite, spatii plantate, locuri de joaca pentru copii, spatii pentru sport si loisir, constructii pentru echiparea tehnica, imprejmuiri; Se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste de apartamente proprietate privata, eventual cu locuinta administratorului/ portarului angajat permanent. Zona B Institutii, sevicii si echipamente publice; Sedii ale unor companii si firme; Servicii sociale, colective si personale; Hoteluri, pensiuni, restaurante, agentii de turism; Locuinte in proprietate de standard ridicat; Locuinte cu partiu obisnuit; Locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale. Comert cu amanuntul; Alimentatie publica; Loisir si sport in spatii acoperite; Parcaje la sol si subterane; Spatii publice amenajate. 15

16 Utilizari interzise: Zona A: Se interzice conversia locuintelor in alte functiuni; Se interzice dispunerea locuintelor sociale in cladiri inalte; Zona A si B - se interzic urmatoarele lucrari: activitati productive; constructii provizorii de orice natura; dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora; depozitare en-gros sau mic-gros; statii de intretinere auto; curatatorii chimice; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor urbane; depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. Caracteristici ale parcelelor Zona A si B - constructiile vor fi dispuse grupat pe un teren utilizat in comun, cu accesele asigurate din circulatia publica prin intermediul unor circulatii private. Amplasarea cladirilor fata de aliniament: Zona A - cladirile vor avea frontul aferent arterelor carosabile, atat cele existente cat si cele propuse, situat la 12,00 m fata de limita trotuarului 16

17 propus/existent. Zona B: Alinierea fronturilor construite la strada este de 5,00 m fata de limita trotuarului propus; Pentru accentele de altimetrie se vor respecta retrageri de 12,00 m fata de limita trotuarului propus/existent. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela Zona A - distanta minima intre fronturile maxime construibile admise este de 30,00 m. Circulatii si accese Zona A si B - cladirile vor avea asigurat in mod obligatoriu accesul dintr-o circulatie publica fie direct fie, in cazul utilizarii terenului in comun de catre mai multe cladiri, prin intermediul unei strazi private. Este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu dificultati de deplasare. Stationarea autovehiculelor Zona A si B: Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice; In cazul in care nu se pot asigura, in limitele parcelei, locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare, ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor Zona A - inaltimea maxima admisibila este de 85,00m P+24 E; Zona B - inaltimea maxima admisibila este de P+5 E cu accente de altimetrie de P+39 E. 17

18 Aspectul exterior al cladirilor Zona A si B: aspectul cladirilor va fi subordonat particularitatilor zonei si armonizarii cu vecinatatile imediate; aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de coerenta si eleganta ; pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe arterele principale pe baza unor studii si avize suplimentare. Conditii de echipare edilitara Zona A si B: toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii; data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice din spatiile rezervate pietonilor, din spatiile mineralizate si din spatiile plantate cu gazon; se interzice dispunerea pe fatade a antenelor TV-satelit si a antenelor pentru telefonia mobila si dispunerea vizibila a cablurilor TV; Spatii libere si spatii plantate Zona A si B: se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand peste 4.00 metri inaltime si diametrul tulpinii peste cm; in cazul taierii unui arbore se vor planta in 18

19 Imprejmuiri schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere; terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite catre cladirile invecinate; parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20 metri inaltime; in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. Zona A si B - cladirile retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc. Procent maxim de ocupare a terenului Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului. zona A P.O.T. maxim = 45 % zona B P.O.T. maxim = 70 % Coeficient maxim de utilizare a terenului Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului. zona A CUT maxim = 5,0 mp ADC / mp teren zona B CUT maxim = 5,0 mp ADC / mp teren 19

20 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL ANALIZAT Perimetrul studiat se afla pe teritoriul intravilan al municipiului Constanta, in zona de Nord, in proximitatea lacului Tabacariei. Teritoriul de referinta al lucrarii mentionate are suprafata de 13,54 ha din care terenul ce a generat PUZ are suprafata de aproximativ 9,50 ha - si este delimitat de: La Nord Strada Soveja; La Vest Baza sportiva si de agrement; La Est Strada Chiliei cu frontul aferent; La Sud Strada Panait Cerna cu frontul aferent. 20

21 Cladirile si terenurile cuprinse in PUZ in speta au in prezent urmatoarele utilizari: Teren liber de constructii/destructurat; Zona de sport si agrement; Circulatii pietonale si carosabile. Bilant teritorial existent Nr. Crt. Functiune mp % 1 Teren destructurat liber de constructii ,56 70,12 2 Circulatii pietonale 3.787,00 2,80 3 Circulatii auto ,00 9,47 4 Zona sport si agrement ,44 17,61 Total ,00 100,00 21

22 Zona analizata nu este omogena ca functiuni si ca tip de parcelare, fiind o zona in curs de constituire. O analiza a structurii cladirilor adiacente zonei de studiu evidentiaza in mare parte constructii durabile, acestea fiind in general in stare buna si foarte buna. Prin proiectul in discutie se propune rezolvarea aspectelor functional tehnice, ridicarea calitatii imaginii urbane printr-o compozitie spatio-volumetrica si plastica arhitecturala adecvata, racorduri cu regim de inaltime, precum si o inchegare spatio-functionala si o circulatie fluenta. Conformarea generala a constructiei. Program, functionalitate, volumetrie. Intreg ansamblul propus, se poate asimila unui centru de cartier, prevazut dealtfel si prin PUG Municipiul Constanta. Cea mai mare parte a terenului este afectata constructiei de locuinte colective cu regim mare inaltime, pana la P+24 etaje. Coltul din partea de Nord, dinspre Parcul Tabacariei este rezolvat printr-un accent de altimetrie, punct de reper pentru zona si pentru oras, ce va ingloba functiuni mixte, intr-un ansamblu arhitectural cu identitate urbana specifica. Zona comerciala, de tip Mall, va deservi, desfasurandu-se pe doua niveluri supraterane si doua subterane, intraga zona de studiu, precum si cartierul, respectiv orasul. Zona va fi deservita de artere carosabile ce vor prelua traficul indus de functiunile nou aparute, iar locurile de parcare vor fi asigurate atat subteran cat si la sol. Se vor asigura spatii verzi si spatii publice comunitare, precum si toate serviciile complementare locuirii, la standarde corespunzatoare. 22

23 23

24 Zona va fi deservita de artere carosabile ce vor prelua traficul indus de functiunile nou aparute, iar locurile de parcare vor fi asigurate atat subteran cat si la sol. Se vor asigura spatii verzi si spatii publice comunitare, precum si toate serviciile complementare locuirii, la standarde corespunzatoare. Bilant teritorial propus Nr. Crt. Functiune mp % 1 Locuinte colective cu regim mare de inaltime ,20 16,58 2 Comert si servicii ,70 10,68 3 Hotel, locuinte, birouri si servicii 5.219,00 3,85 4 Spatiu verde ,10 39,11 5 Pietonal 5.689,00 4,20 6 Circulatii pietonale 9.945,00 7,34 7 Parcaje supraterane 2.865,00 2,11 8 Circulatii auto ,00 16,13 Total ,00 100,00 24

25 Bilant teritorial propus pentru terenul ce a generat P.U.Z. Nr. Crt. Functiune mp % 1 Locuinte colective cu regim mare de inaltime ,20 23,65 2 Comert si servicii ,70 15,23 3 Hotel, locuinte, birouri si servicii 5.219,00 5,49 4 Spatiu verde ,70 34,62 5 Pietonal 5.689,00 5,99 6 Circulatii pietonale 3.489,59 3,67 7 Parcaje supraterane 1.755,00 1,85 8 Circulatii auto 9.024,37 9,50 Total ,56 100,00 Suprafetele desfasurate sunt dupa cum urmeaza: Locuinte: ,82 mp Spatii comerciale: ,08 mp Hotel: ,00 mp Birouri: ,00 mp Total: ,90 mp Parcari Numarul total de locuri de parcare este de locuri din care: Parcari subterane: locuri Pentru locuinte: subteran locuri (1 loc / locuinta) Pentru spatii comerciale: subteran locuri (1 loc / 35 mp) Pentru hotel: subteran 153 locuri (1 loc / 2 unitati cazare) Pentru birouri: subteran 400 locuri (1 loc / 30 mp) Parcari supraterane: 222 locuri 25

26 Modernizarea circulatiei Traficul va fi rezolvat prin propunerea de noi artere carosabile, precum si prin largirea prospectelor celor existente, iar spatiile de parcare vor fi asigurate atat la sol cat si in subteran, in cadrul incintei. Strada Soveja este o artera de circulatie care face parte din trama majora de circulatie a municipiului Constanta. Prospectul existent si mentinut este de 24,50 m, cu tramvai de 7,00 m pe mijloc si trotuare de 2,00 si 1,50 m. Strada Chiliei, adiacenta terenului de studiu in partea de Est, va fi modernizata si prospectul existent va fi largit, inspre terenul de studiu, la 15,00 m, cu trotuare de 1,50 m (existent) si 2,00 m (propus). 26

27 Strada Panait Cerna, adiacenta terenului de studiu la partea de Sud, va fi largita catre terenul ce a generat PUZ, rezultand un prospect de 13,00 m, cu o zona de parcare de 2,50 m si trotuar de 2,00 m (propus) si trotuar de 1,50 m (existent). Artera propusa in partea de Est a terenului de studiu, va avea un prospect de 19,00 m, incluzand o banda pe sens, parcare de 2,50 m si trotuar de 2,00 m pe partea terenului in speta si doua benzi pe cealalta directie cu trotuar de 4,00 m. 27

28 Arterele propuse in incinta terenului ce a generat PUZ, vor avea prospect de 16,00 m, cu cate o banda pe sens, parcari stanga dreapta de cate 2,50 m si trotuare de 2,00 m de o parte si de alta. Regimul juridic Proprietarul terenului, conform Contract de vanzare cumparare este S.C Habbitania S.R.L. Denumirea acestei societati a fost modificata in urma cererii de modificare a actului constitutiv, noul nume al societatii fiind S.C. PRASA- BOGARIS S.R.L. Codul unic de inregistrare si numarul de ordine in registrul comertului J40/21187/2006 nu au fost modificate. Obiectul contractului il constituie terenul in suprafata totala de mp din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate rezulta o suprafata de ,56 mp iar din punerea in posesie suprafata de ,56 mp). Conform contractului de vanzare-cumparare, terenul este compus din urmatoarele parcele: teren in suprafata de mp din masuratori cadastrale ( mp din actele de proprietate), situat in Constanta, str. Chiliei, nr. 103, Judetul Constanta, avand nr. cadastral 3000, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa de OCPI 28

29 Constanta in dos. 5287/2006; teren in suprafata de 442 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de 442 mp) situat in Constanta, str. Panait Cerna, Zona Patinoar, judetul Constanta, avand nr. cadastral 16199, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006; teren - lot 3 in suprafata de 569 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de 569 mp) situat in Constanta, str. Chiliei, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15886, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006; teren in suprafata de 1 738,03 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de mp) situat in Constanta, str. Panait Cerna nr. 2, judetul Constanta, avand nr. cadastral 9196, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006; teren - lot 1 in suprafata de 902 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de 902 mp) situat in Constanta, str. Chiliei, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15884, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006; teren - lot 2 in suprafata de 46 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de 46 mp) situat in Constanta, str. Chiliei, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15885, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006; teren in suprafata de mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de mp) situat in Constanta, str. Panait 29

30 Cerna, Zona Patinoar, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15075, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006; teren in suprafata de 1325 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de 1342 mp) situat in Constanta, str. Panait Cerna, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15074, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006; teren - lot 4 in suprafata de 5928 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de proprietate a rezultat o suprafata de 5928 mp) situat in Constanta, str. Panait Cerna, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15887, inscris in Cartea Funciara nr a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/ emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006 Regimul economic Conform Certificat de Urbanism nr din emis de primaria Municipiului Constanta: Folosirea actuala a terenului este de teren liber in urma demolarii. Destinatia terenului, stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate este de Functiuni publice, institutii, servicii, sedii firme, comert, hoteluiri, loisir, sport, locuire conform P.U.G. LUCRARI DE URBANIZARE Lucrarile de urbanizare incluse si expuse in continuare sunt: a) Reteaua de cai de comunicatie (include carosabil, parcari si trotuare) b) Reteaua de canalizare pluviale c) Reteaua de canalizare ape menajere d) Reteaua de distributie a apei potabile 30

31 e) Reteaua electrica de medie tensiune f) Reteaua electrica de joasa tensiune g) Reteaua de iluminare publica h) Reteaua de telecomunicatii a) Reteaua de cai de comunicatie Descriere generala a retelei Reteaua de cai de comunicatie din sector e constituita din urmatoarele strazi: Strada A: strada existenta care delimiteaza sectorul in partea de Est si care culege traficul la o intersectie de strazi perpendiculare (Dorobanti, Ciprian Porumbescu, Ioan Borcea, etc.). Aceasta strada va pastra panta initiala daca se va modifica sectiunea. Strada B: strada propusa care uneste Str. Soveja cu strada E ce va fi descrisa. Aceasta strada va constitui latura Estica a sectorului. Va constitui un nou acces la stadion din Strada Soveja. Strada C: constituie prelungirea strazii Dragoslavele, unind cele doua strazii A si B perpendicular pe sector. Strada D: la fel ca cea descrisa anterior constituie prelungirea strazii Viceamiral Murgescu, unind cele doua strazii A si B perpendicular pe sector. Strada E: strada existenta care delimiteaza sectorul in partea de Sud. La fel ca strada A, aceasta strada va pastra panta originala desi isi va modifica sectiunea. Trasarea in plan Reteaua de cai de comunicatie se va configura in plan ca o plasa sensibil rectangulara cu doua strazi A si B Nord-Sud si trei strazi C, D si E Est-Vest. Strazile sunt toate constituite singular prin aliniere dreapta. 31

32 In general, intersectiile dintre doua strazi s-au rezolvat ca intersectii la nivel, in afara de unirea dintre strada B cu Bulevardul Soveja, si intersectia dintre strada B si strada E, unde ambele au fost rezolvate prin intermediul unor sensuri giratorii. Trasarea in elevatie Pentru trasarea in elevatie s-a convenit ca pantele sa fie ajustate pe cat posibil la terenul natural cu scopul de a minimiza volumul de excavatii si de umpluturi. S-a impus ca pantele sa nu fie mai mari de 8% in special datorita unor chestiuni de accesibilitate urbanistica. Totusi aceasta limitare nu va fi necesara datorita proprietatilor topografice ale terenului. Schimbarile de panta se vor face prin intermediul unor parametrii mai mari de 500 m. Sectiuni transversale Diferitele sectiuni transversale ale drumurilor proiectate si colectate in plan sunt urmatoarele: Sectiunea 1-1 Strada A Latimea totala a strazii este de 14,5 m si este distribuita in felul urmator: Un carosabil pentru trafic cu o latime de 10,5 m cu trei benzi de 3,5 m, doua pe un sens si una pentru sensul opus. Trotuare pe ambele parti ale strazii cu o latime de 2 m fiecare. Sectiunea 2-2 Strada B Latimea totala a strazii este de 19,50 m care se distribuie in felul urmator: Un carosabil pentru trafic de 10,5 m latime cu trei benzi de circulatie de 3,5 m fiecare, doua pe un sens si una pe sensul contrar. Doua benzi de parcare in linie de 2,5 m latime situate pe partile laterale ale 32

33 strazii. Trotuare pe ambele parti ale strazii cu o latime de 2 m fiecare. Sectiunea 3-3 Strazile C si D Latimea totala a strazii este de 16 m care se distribuie in felul urmator: Un carosabil pentru trafic de 7 m latime cu doua benzi de circulatie de 3,5 m fiecare, cate una pe fiecare sens de circulatie. Doua benzi de parcare in linie de 2,5 m latime situate pe partile laterale ale strazii. Trotuare pe ambele parti ale strazii cu o latime de 2 m fiecare. Sectiunea 4-4 Strada E Latimea totala a strazii este de 17,20 m care se distribuie in felul urmator: Un carosabil pentru trafic de 10,5 m latime cu trei benzi de circulatie de 3,5 m fiecare, doua pe un sens si una pe sensul contrar. banda de parcare in linie de 2,5 m latime situata pe o parte laterala a strazii. Trotuare pe ambele parti ale strazii cu o latime de 2 m si respectiv 2,20 m. Terasamente Pentru a obtine panta diferitelor strazi care se vor realiza va fi necesara realizarea unor lucrari de terasamente ce includ excavatii si umpluturi. Inainte de terasamentele propuse va fi necesara eliminarea obstacolelor de pe suprafetele afectate precum inlocuirea si eliminarea solului vegetal si a resturilor antropice (moloz). Pantele implicate in excavatii si umpluturi vor fi de 3/2. Executia coronamentului umpluturilor si a fundului excavatiilor este stabilita in capitolul urmator. 33

34 Fundatia Raport de Mediu Suprafata pe care se realizeaza fundatia va trebui sa caracteristici corespunzatoare. In caz contrar va trebui procedat la imbunatatirea caracteristicilor prin eliminarea stratului superficial (50 cm) pentru ca ulterior sa se procedeze la umplerea cu un nou material granular selectionat, extins si compactat in straturi de 25 cm grosime cu o densitate de 100% modificata Proctor. Sectiuni Asfalt pentru carosabil Asfaltul pentru carosabil va fi realizat din urmatoarele straturi: Baza granulara constituita din 50 cm material granular selectionat extinsa in straturi de 25 cm fiecare, umezite si compactate la 100% din densitatea maxima obtinuta la incercarea Proctor modificata. Un strat asfaltic de baza constituit din M.B.C. tip BAD-25 de 6 cm Un strat asfaltic de suprafata constituit din M.B.C. tip BA-16 de 4 cm. Pentru a usura legarea stratului asfaltic de cel granular se va recurge la realizarea unei stropiri folosind un amestec de emulsii speciale. In acelasi fel, inainte de a se recurge la executia stratului asfaltic de suprafata se va curata si umezi cu o emulsie bituminoasa de aderenta cu scopul de a favoriza legarea straturilor asfaltice. Asfalt pentru parcari Asfaltul pentru parcari va fi realizat dintr-un strat de material granular cu caracteristici similare cu cele folosite pentru carosabil, turnate in straturi de 25 cm, umezite si compactate ;a 100% din densitatea maxima obtinuta in incercarea Proctor modificata. Peste acest strat se toarna un asfalt de beton (20 MPa) de 20 cm armata cu o plasa dubla de otel situata la partea superioara. La sfarsit asfaltul va avea un finisaj superficial antiderapant. 34

35 Asfalt pentru trotuare In general asfaltul pentru totuar este constituit dintr-o baza granulara formata din material granular in straturi de 20 cm umezit si compactat la 95% din densitatea maxima obtinuta la incercarea Proctor modificata. Peste acest strat se va dispune un strat de 2,5 cm de sedimente peste care se va aseza un pavaj prefabricat de beton. Modelul si culoarea dalelor folosite vor fi stabilite ulterior. b) Reteaua de canalizare ape pluviale Descriere generala a retelei Reteaua de canalizare ape pluviale este realizata din brate diferite care culeg apele care provin de la ploile ce cad pe sector strazi si parcele pana la punctul de colectare semnalat. Bratele ce constituie reteaua sunt: AP-1: traseul sau trece pe sub strazile B si E intre puturile D30 si D01. Se realizeaza din tevi de PVC de 400 mm diametru intre puturile D30 si D14, cu tevi de PVC de 630 mm diametru intre puturile D14 si D90, si cu tevi de PVC de 800 mm diametru intre puturile D09 si D01. AP-2: traseul sau trece pe sub strada C intre puturile D19 si D05. In putul D05 acest brat se uneste cu bratul AP1. Se executa din tevi de PVC de 400 mm diametru pe toata lungimea sa. AP-3: traseul sau trece pe sub strada D intre puturile D24 si D09. In putul D09 acest brat se uneste cu bratul AP1. Se executa din tevi de PVC de 400 mm diametru pe toata lungimea sa. AP-4: traseul sau trece pe sub strada A intre puturile D48 si D31. se executa din tevi de PVC de 400 mm diametru intre puturile D48 si D41, si din tevi de PVC cu diametrul de 630 mm intre puturile D41 si D31. desi exista o retea de sub strada A s-a decis propunerea unui brat aditional AP-4. 35

36 Punctul de colectare al retelei generale Ca puncte de colectare ale diferitelor brate care constituie reteaua de canalizare ape pluviale se propun urmatoarele: bratul AP-1 varsa apele colectate intr-un put situat situat la intersectia strazii B cu Str Soveja. bratul AP-2 varsa apele colectate in bratul AP-1 in putul D05. bratul AP-3 varsa apele colectate in bratul AP-1 in putul D09. in final, bratul AP-4 varsa apele intr-un put situat la intersectia strazii A cu str. Soveja. Caracteristica retelei Canalizarea Canalizarea apelor pluviale se va realiza din tevi de PVC cu diametre diferite. Tevile vor fi fixate pe fundul unui canal cu sectiune trapezoidala de 80 cm latime pentru tevile cu un diametru nominal de 400 mm, 110 cm pentru tevile cu un diametru nominal de 630 mm si 150 cm pentru tevile cu un diametru nominal de 800 mm; adancimea va fi variabila, functie de planul profilelor longitudinale ale conductelor de canalizare ape pluviale. Peretii canalului vor avea o panta de 1/10. Tevile vor fi sprijinite pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Peste, canalul se va umple cu acelasi nisip, pana la o inaltime de 30 cm peste partea superioara a tevii. In final canalul se va umple cu material granular selectionat, cu caracteristici similare cu cele folosite la executia carosabilului, extinsa cu 25 cm, umezita si compactata la 100% din densitatea maxima obtinuta din incercarea modificata Proctor. 36

37 Camine de vizitare Sunt elemente ce se instaleaza pentru a permite accesul, inspectia si curatarea retelei, fiind obligatorie in urmatoarele puncte: capetele retelei; schimbarile alinierii; schimbarile de sectiune; schimbarile de panta; intersectia bratelor. Vor avea forma cilindrica, cu un diametru interior de 1100 mm, cu o deschidere tronconica peste care se va aseza un ansamblu format din rama si capacul pentru inchidere. c) Retea de canalizare ape menajere Descriere generala a retelei Reteaua de canalizare ape menajere este realizata din diferite brate care culeg apele reziduale rezultate de pe diferitele parcele ale amplasamentului. Reteaua se executa in totalitate din tevi de PVC cu un diametru de 315 mm. Bratele care constituie reteaua sunt urmatoarele: AN-1: traseul sau trece pe sub strazile B si E intre puturile S30 si S01. Se executa din tevi de PVC de 315 mm diametru pe toata lungimea sa. AN-2: traseul sau trece pe sub strada C intre puturile S19 si S05. In putul S05 se uneste cu bratul AN-1. Se executa din tevi de PVC de 315 mm diametru pe toata lungimea sa. AN-3: traseul sau trece pe sub strada D intre puturile S24 si S09. In putul S09 se uneste cu bratul AN-1. Se executa din tevi de PVC de 315 mm diametru pe toata lungimea sa. AN-4: traseul sau trece pe sub strada A intre puturile S48 si S31. Se executa din tevi de PVC de 315 mm diametru pe toata lungimea sa. 37

38 Punct de colectare al retelei generale Ca puncte de colectare a diiferitelor brate care constituie reteaua de canalizare a apelor menajere ale amplasamentului se propun urmatoarele: bratul AN-1 varsa apele sale intr-un put situat la intersectia dintre strada B si str. Soveja. bratul AN-2 varsa apele sale in bratul AP-1 in putul S05. bratul AN-3 varsa apele sale in bratul AP-1 in putul S09. in final, bratul AN-4 varsa apele sale intr-un put situat la intersectia dintre strada A si str. Soveja. Caracteristicile retelei Canalizarea Canalizarea apelor menajere se va realiza prin tevi de PVC de 315 mm diametru, dupa cum s-a mentionat anterior. Conditiile pentru canal vor fi la fel ca cele specificate pentru reteaua de canalizare pluviala, iar latimea canalului va fi de 70 cm. Camine de vizitare Caminele de vizitare pentru apele menajere vor avea aceleasi caracteristici cu cele de la canalizarea apelor pluviale. d) Reteaua de distributie a apei potabile Descriere generala a retelei de alimentare cu apa Reteaua de alimentare cu apa potabila consta din dintr-o retea executata cu tevi turnate ductil de 150 mm care se conformeaza dupa structura urmatoare: primul inel: sub strazile A, C, B si str. Soveja, alimenteaza sectoarele 10, 11 si 12. al doilea inel: sub strazile A, D, B si C, alimenteaza sectoarele 8 si 9. 38

39 al treilea inel: inel: sub strazile A, E, B si D, alimenteaza sectoarele de la 1 la 7. In cele din urma, aceste inele sunt unite si prin intermediul bratelor care la intersectie formeaza reteaua oraseneasca. Legatura la reteaua generala de alimentare cu apa S-au propus patru posibile puncte de conexiune cu reteaua generala de apa: Cnx 01: situata la intersectia dintre strada A si str. Soveja. Cnx02: situata la intersectia dintre strazile A si E. Cnx03: situata la intersectia dintre strazile B si E. Cnx 04: situata la intersectia dintre strada B si str. Soveja. In toate cazurile, presiunea in punctul de conexiune va fi de 35 mca. Debite prevazute Rezidential Pentru a stabili debitele de consum in zona rezidentiala se procedeaza astfel: Impartind numarul de locuinte pe sector, se stabileste o rata de ocupare medie de patru locuitori pe locuinta. Produsul dintre numarul de locuinte si numarul de locuitori pe locuinta are ca rezultat numarul de locuitori in fiecare sector. Considerand o dotare de 400litri/locuitor/zi, obtinem debitul mediu de alimentare cu apa pentru fiecare sector (in litri/zi). In sfarsit, stabilind un coeficient de calcul de 2,4 obtinem debitul de calcul de alimentare pentru fiecare sector. Tabelul urmator rezuma cele spuse anterior: Zona Locuinte Locuitori Dotare Qmed Kp Qcalcul

40 Zona Locuinte Locuitori Dotare Qmed Kp Qcalcul Comercial Se estimeaza o dotare de 10 litri/mp/zi pe suprafata totala a parcelei. Zona Suprafata Dotare Qmed Kp Qcalcul , ,81 Hotel Se estimeaza o dotare de 350 camere/zi pe toata suprafata parcelei. Zona Camere Dotare Qmed Kp Qcalcul ,77 Birouri Se estimeaza 10 litri/mp/zi pe suprafata totala a parcelei. Zona Suprafata Dotare Qmed Kp Qcalcul Caracteristicile retelei Canalele Reteaua de alimentare cu apa va fi constituita din tuburi turnate ductil de 150 mm diametru. Tevile vor fi pozate pe fundul unui canal de 80 cm latime si 110 cm adancime peste un pat de nisip de 15 cm grosime. Canalul va fi apoi acoperit cu 40

41 straturi 15/20 cm de material granular selectionat, compactate la 95% din densitatea maxima. Vane In puncte determinate ale retelei intersectii de brate se vor pozitiona vane de deschidere si inchidere pentru un control corect al retelei. Hidranti Hidrantii pentru incendii vor avea o gura de 100 mm diametru. Acestia vor fi conectati la reteaua de alimentare cu apa prin intermediul unor elemente necesare de conexiune (coliere), conducere si elemente speciale (coturi) e) Reteaua electrica de medie tensiune Descriere generala a retelei de medie tensiune Reteaua de medie tensiune este configurata ca o retea subterana, in bucle sau inel, care de la punctul de intersectie cu reteaua generala va conecta toate si fiecare centru de transformare prevazut in parte. Instalatia de subterana se va face in general cat mai rectiliniu posibil si eventual paralel cu puncte de referinta fixe precum liniile fatadelor sau borduri. Se vor lua in considerare pantele de curbura minime ale cablurilor la scimbarea directiei. Puterea prevazuta Rezidential Sector 1 Numar de locuinte = 336 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 172,80 41

42 Putere activa solicitata de locuinte = 1.589,76 kw Putere activa servicii comune = 238,46 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 5.497,30 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 219,89 kw Putere activa totala solicitata = 2.048,12 kw Putere aparenta totala solicitata = 2.275,68 kva Sector 2 Numar de locuinte = 300 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 154,80 Putere activa solicitata de locuinte = 1.424,16 kw Putere activa servicii comune = 213,62 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 4.910,30 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 196,41 kw Putere activa totala solicitata = 1.834,20 kw Putere aparenta totala solicitata = 2.038,00 kva Sector 3 Numar de locuinte = 210 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 154,80 Putere activa solicitata de locuinte = 1.010,16 kw Putere activa servicii comune = 151,52 kw (15% din puterea activa locuinte) 42

43 Suprafata pentru instalatiile de parcari = 3.930,36 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 157,21 kw Putere activa totala solicitata = 1.318,90 kw Putere aparenta totala solicitata = 1.465,44 kva Sector 4 Numar de locuinte = 220 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 114,80 Putere activa solicitata de locuinte = 1.056,16 kw Putere activa servicii comune = 158,42 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 4.496,98 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 179,88 kw Putere activa totala solicitata = 1.394,46 kw Putere aparenta totala solicitata = 1.549,40 kva Sector 5 Numar de locuinte = 510 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 259,80 Putere activa solicitata de locuinte = 2.390,16 kw Putere activa servicii comune = 358,52 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 7.898,76 mp Numar de instalatii = 2 43

44 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 315,95 kw Putere activa totala solicitata = 3.064,63 kw Putere aparenta totala solicitata = 3.405,15 kva Sector 6 Numar de locuinte = 280 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 144,80 Putere activa solicitata de locuinte = 1.332,16 kw Putere activa servicii comune = 199,82 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 4.197,24 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 167,89 kw Putere activa totala solicitata = 1.699,87 kw Putere aparenta totala solicitata = 1.888,75 kva Sector 7 Numar de locuinte = 220 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 114,80 Putere activa solicitata de locuinte = 1.056,16 kw Putere activa servicii comune = 158,42 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 4.924,65 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 196,99 kw 44

45 Putere activa totala solicitata = 1.411,57 kw Putere aparenta totala solicitata = 1.568,41 kva Sector 8 Numar de locuinte = 492 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 250,80 Putere activa solicitata de locuinte = 2.307,36 kw Putere activa servicii comune = 346,10 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 8.204,89 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 328,20 kw Putere activa totala solicitata = 2.981,66 kw Putere aparenta totala solicitata = 3.312,96 kva Sector 9 Numar de locuinte = 240 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 124,80 Putere activa solicitata de locuinte = 1.148,16 kw Putere activa servicii comune = 172,22 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 5.899,66 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 235,99 kw Putere activa totala solicitata = 1.556,37 kw Putere aparenta totala solicitata = 1.729,30 kva 45

46 Sector 11 Raport de Mediu Numar de locuinte = 228 Grad de electrificare = 9,20 kw/locuinta Coeficient de simultaneitate = 118,80 Putere activa solicitata de locuinte = 1.092,96 kw Putere activa servicii comune = 163,94 kw (15% din puterea activa locuinte) Suprafata pentru instalatiile de parcari = 5.726,54 mp Numar de instalatii = 2 Grad de electrificare = 0,02 kw/mp Putere activa solicitata de parcari = 229,06 kw Putere activa totala solicitata = 1.485,97 kw Putere aparenta totala solicitata = 1.651,07 kva Tabelul urmator rezuma datele expuse anterior: Nr. Grad Coeficient Sector locuinte electrificare simultaneitate S buc kw/locuinta locuinta kva ,20 172, ,20 154, ,20 109, ,20 114, ,20 259, ,20 144, ,20 114, ,20 250, ,20 124, ,20 118,80 Total 2.191,24 46

47 Calcule Raport de Mediu In continuare se va verifica daca sectiunea va verifica conditiile urmatoare: intensitatea maxima care circula prin conductor e mai mica decat intensitatea maxima admisibila pentru sectiunea presupusa; caderea maxima de tensiune care se produce in orice punct al liniei e mai mic de 5% din tensiunea nominala. Intensitatea Intensitatea maxima care circula prin conductor vine din expresia urmatoare: S I =, unde: 3 V S puterea totala prevazuta pentru sector, in kva V tensiunea nominala, in kv depreciabile. Caderea de tensiune Fiind data tensiunea de transport (20 kv), pierderile de sarcina sunt Caracteristicile retelei Conexiunea la reteaua generala Punctul de conexiune se propune intre strada A si strada Soveja. Canalele pentru cabluri Se vor folosi trei conducte cu pereti dublii de 160 mm diametru, amplasati pe fundul unui canal de 75 cm latime si 110 cm inaltime, cu o separare de 20 cm intre axe, si incluse intr-o prisma de beton 10 Mpa de 75 cm latime si 30 cm inaltime. 47

48 Puncte de inregistrare Se vor dispune puncte de inregistrare in urmatoarele puncte: la inceputul retelei la intrarea in constructiile proiectate la schimbarea directiilor in linie dreapta la distante mai mici de 40 m. Centre de transformare Centrul de transformare prevazut va fi alcatuit din doua transformatoare trifazice cufundate in ulei pentru distribuirea tensiunii joase cu o putere de 630 kva fiecare. Vor fi amplasate intr-o constructie din beton prefabricat. f) Reteaua electrica de joasa tensiune Descrierea generala a retelei de joasa tensiune Reteaua de joasa tensiune consta dintr-un ansamblu de sub-retele de tip ramificat care distribuie energia electrica de joasa tensiune la diferite puncte de consum. Caracteristicile retelei Conexiunea la reteaua de medie tensiune Conexiunea la reteaua de medie tensiune se realizeaza in cadrele de joasa tensiune situate la centrul de transformare prevazut a carei functii este de a alimenta felinarele si consumatorii din zona pietonala Canalele pentru cabluri Canalele pentru cabluri de joasa tensiune vor fi constituite in felul urmator: canalizarea a patru conducte. Canalele cu patru conducte din polietilena cu pereti dubli de 160 mm, 48

49 grupate cate doua, sunt puse pe fundul unui canal de 40 cm latime si 110 cm inaltime, cu o separare intre axe de 20 cm si incluse intr-o prisma de beton (10 MPa) de 40 cm latime si 45 cm inaltime. Canalul va fi umplut cu pamant selectat, pus pe straturi de 15/20 cm grosime compactat la 95 % din densitatea maxima obtinuta la incercarea Proctor Normal. Puncte de inregistrare Se vor dispune puncte de inregistrare pe urmatoarele pozitii: la inceputul retelei la intrarea in locuintele proiectate la schimbul de directie in linie dreapta pe distante mai mici de 40 m g) Reteaua de iluminare publica Descrierea generala a retelei de iluminat public pe strazile A, C, D si E se adopta o dispozitie unilaterala, cu stalpi de iluminare situati pe o singura parte a drumului, cu o distanta maxima de 25 m, avand o inaltime de 10 m. Se vor folosi lampe cu vapori de sodiu de inalta presiune, de 150 W si un flux luminos de lumeni. Pe strada B se adopta o dispozitie bilaterala, cu stalpi de iluminare de ambele parti ale strazii, la distante de 20 m, avand o inaltime de 10 m. Se vor folosi lampe cu vapori de sodiu de inalta presiune, de 150 W si un flux luminos de lumeni. Calcule de iluminare Criteriile de iluminare proiectate sunt urmatoarele: iluminarea minima mentinuta la suprafata carosabilului va avea o valoare mai mare de 1,0 candele/mp uniformitatea generala a iluminarii la suprafata carosabilului (U 0 ) va fi mai 49

50 mare sau egala cu 0,4 uniformitatea longitudinala a iluminarii la suprafata carosabilului (U 1 ) va fi mai mare sau egala cu 0,6 cresterea umbririi mai mica de 15% Calcule electrice Sunt asemanatoare cu calculele electrice de joasa tensiune cu urmatoarele rezerve: caderea maxima de tensiune admisa 3%; creste puterea lampelor, inmultindu-le cu 1,8 h) Reteaua de telecomunicatii Descriere generala a retelei de telecomunicatii Punctul de conexiune se propune la intersectia strazii A su strada Soveja. Conexiunea la reteaua generala Consta in reteaua de telecomunicatii intr-un ansablu de retele ce inconjoara fiecare parcela cu folosinta rezidentiala in parte, interconectate intre ele. Caracteristicile retelei Canalele cablurilor Canalele cablurilor pentru telecomunicatii vor fi constituite din patru tuburi de PVC, de 110 mm diametru, incluse intr-o prisma de beton (10 MPa) de 45 cm latime si 40 cm inaltime. Aceasta prisma va fi asezata pe fundul unui canal de 45 cm latime si 100 cm adancime, care se va umple apoi cu material selectionat rezultat din excavarea gropii sau dintr-o groapa de imprumut in straturi de 15/20 cm, compactate la 95% din densitatea maxima obtinuta la incercarea Proctor Modificata. 50

51 2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI 51

52 2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului Elemente de geologie Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat in marea unitate geomorfologica Podisul Dobrogei, subunitatea Podisul Dobrogei de Sud. Podisul Dobrogean este un podis tabular, cu interfluvii larg valurite si plane, cu inaltimi medii cuprinse intre m, care se termina printr un abrupt catre Dunare si mare. Relieful a fost modelat de ape, in trepte, de la vest la est si catre Valea Carasu (zona de maxima coborare a reliefului Dobrogei Centrale si de Sud) ce coincide cu o arie de afundare tectonica. Caracterul de platforma este evidentiat de depozite slab ondulate, aproape plane, care au suferit miscari de basculare epirogenetice, ultima afectand zona recent. Prezenta vailor meandrate, cu pereti abrupti, care se continua si pe platforma continentala, sunt consecinta acestor miscari epirogenetice. Energia mica de relief (in jur de 50 m), suprafetele interfluviale intinse si slab valurite, cu inaltimi medii de m, dau un aspect de campie tabulara structurala. Podisul Dobrogei se subdivide in trei subunitati geomorfologice: a) Podisul Dobrogei dunarene, cu inaltimi ce variaza intre 100 si 200 m, cu interfluvii largi, fragmentate de vai putin adanci, in forma de canion. Spre sud, podisul are inaltimi de m, fiind format din suprafete structurale intinse, cu vai adancite, terminate cu limane fluviatile. b) Podisul Dobrogei maritime, cu altitudine ce nu depaseste 100 m, este un podis structural cu suprafete interfluviale largi, acoperite de loess si cu o fragmentare redusa, separate de reteaua de vai aferente Raului Casimcea, sau care se debuseaza direct in sistemul lagunar Razelm Sinoe. Toate aceste vai au versanti asimetrici, panta prelunga fiind expusa catre sud vest sau sud est. Daca pana in dreptul Vaii Nuntasi, sisturile verzi afioreaza pe versanti sau local sub forma de coltani pe unele creste, intre Vaile Nuntasi si Sinoe formeaza culmi largi, cu relief ruiniform, acoperite sau nu cu o vegetatie de stepa. In zona 52

53 sudica versantii prelungi ai vailor sunt expusi spre sud est, iar cei abrupti sunt sapati in calcare. In relief apar doua trepte: una cu altitudine in jur de 100 m (podisul propriu zis) si alta limanica, situata la m deasupra nivelului marii, avand nivel de abraziune marina. Tarmul marii este inalt, cu faleze in depozitele sarmatiene si cuaternare (loessuri) in care apar fenomene de surpari sufozionale (terase de surpare). Inaltimea falezelor oscileaza intre 10 si 30 m. Catre largul marii se intinde campia maritima de platforma litorala, scufundata recent. c) Podisul Negru Voda, este un podis carstic, cu inaltimi cuprinse intre m, cu un relief foarte valurit, cu o enegie de relief de peste 50 m, cu numeroase doline, pesteri si doua mari polii. Acest podis nu asigura o scurgere a apelor de suprafata spre mare sau Dunare (endoreism carstic). Scurgerea apelor se face prin sistemul fisural carstic din calcarele sarmatiene. 53

54 Desi Dobrogea se invecineaza cu Marea Neagra, clima acesteia este tipic continentala, marea exercitand o influenta numai pe cuprinsul unei fasii litorale de km latime. In timpul glaciatiunii Wurm I, ca urmare a retinerii unei cantitati imense de apa in calota glaciala, In bazinul Marii Negre - ca de altfel in toate marile de pe glob - s-a produs o scadere puternica a nivelului apei, apreciata de unii cercetatori la -80 m, iar de altii la -46 m fata de nivelul actual. Dupa aceasta regresiune, numita neoeuxinica, a urmat o transgresiune lenta (Marea Neagra Veche), care a continuat si in perioada Marea Neagra Noua, intrerupta de mici regresiuni coincizand glaciatiunilor Wurm II, III si V. Transgresiunea Marea Neagra Noua, care corespunde fazei optimului climatic in care nivelul marii a atins cota maxima in postglaciar de +5 m fata de nivelul actual, a fost denumita neolitica (Banu, 1964) sau histriana (Bleahu, 1965). Dupa ea urmeaza o mica regresiune numita dacica (Banu, 1964), in care nivelul marii era de cca. 4 m sub cel actual si apoi din nou o crestere a nivelului coincizand transgresiunii valahe, care continua si astazi. Vaile raurilor si golfurilor marine au fost supuse succesiv patrunderii si retragerii apelor marine, insotite de intreaga gama a proceselor: de adancime prin eroziune, largire prin abraziune, inaltare prin aluvionare, inchidere a gurilor de catre cordoane litorale sau grinduri fluviatile. Numai prin aceste procese repetate in timp si cu intensitati diferite, se poate explica largirea exagerata a gurilor micilor rauri dobrogene. Cea mai puternica actiune de eroziune pe verticala a fost in timpul transgresiunii neoeuxinice, cand raurile dobrogene care se varsa in mare si-au sapat vai pe platforma continentala, in prezent submersa. Momentul in care gurile vailor sunt largite capatand aspectul unor golfuri, corespunde transgresiunii neolitice (histriene), cand invadarea vailor de catre apele marii a dus, prin abraziune si aluvionare, la modificarea profilului transversal caracteristic unei vai, intr-un profil propriu unei depresiuni lacustre. Repetarea fazelor de eroziune si adancire - si in unele cazuri de izolare - n-a facut decat sa contureze mai mult depresiunile si sa 54

55 genereze aspectul actual al limanelor si lagunelor litorale. La aceasta schema de evolutie paleogeografica a zonei litorale si de formare a lacurilor, a mai contribuit si varietatea litologica. In primul rand, prezenta formatiunilor calcaroase in partea sudica, a contribuit ia modificarea substantiala a configuratiei cuvetelor lacustre si a pantelor de scurgere in bazinele hidrografice respective. Asa, de exemplu, in zona lacului Techirghiol se pot remarca aceste procese ca secundare, si in nici un caz initiale. Stratigrafia Dobrogea fiind, din punct de vedere geologic, o unitate cu structura de platforma, in alcatuirea acesteia se distinge un soclu si o cuvertura sedimentara. Limita nordica a acestui compartiment este data de o fractura profunda (crustala) care se gaseste undeva in zona Palazu, fiind acoperita de depozitele jurasice ale cuverturii. Soclul Soclul a fost deschis prin mai multe foraje in zona localitatii Cocosu si Palazu Mare. Dupa ce forajele au strabatut formatiunea de Cocosu, la adancimea de 930 m si respectiv 1730 m, au traversat Falia Palazu care separa Platforma Sud Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean (zona sisturilor verzi) si au intrat in soclul Platformei Sud Dobrogene. Acesta este reprezentat printr-un complex inferior alcatuit din gnaise granitice strabatute de filoane pegmatitice si un complex superior constituit din sisturi cristaline mezometamorfice, descris drept Cristalinul de Palazu. Soclul Platformei Sud Dobrogene se afunda spre sud si vest, acesta gasindu-se la adancimi de cca m la Mangalia si respectiv m la Cernavoda. 55

56 Cuvertura Sedimentara Cuvertura sedimentara pune aceleasi probleme ca pentru intreaga Platforma Sud Dobrogeana, si anume: care este primul termen al cuverturii sau mai exact, care este primul termen (cea mai veche formatiune) care acopera normal Cristalinul de Palazu. Cele mai vechi depozite ale cuverturii apartin fara indoiala Paleozoicului si eventual Proterozoicului tarziu. Ele au fost deschise prin cateva foraje din care amintim: Mangalia, Cumpana, Siminoc, Palazu Mare si Cocosu. Pentru ca varsta formatiunilor cuverturii a fost riguros stabilita paleontologic incepand cu cele Siluriene, formatiunile mai vechi le-am descries ca formatiuni presiluriene. In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se dispune transgresiv si discordant in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste soclul cristalin, respectiv Cristalinul de Palazu. Intr-o asemenea situatie se gaseste formatiunea care a fost intalnita in zona Palazu Mare - Constanta. Aici, la adancimea de 535 m, din gresii si nisipuri glauconitice (albiene) s-a patruns intr-o formatiune prin care a strabatut un interval de 115 m unde s-a oprit intr-o gresie cenusie, cu pete cafenii, avand un liant cuartos. Acesteia ii urmeaza pe verticala sisturi aleuropelitice compacte, verzui, satinate, cu tent saricito - cloritoasa. Suita se continua printr-o alternanta de gresii de la fine pana la granulare si microconglomerate cuartoase, al caror liant are aspect satinat, adesea calcaros. Aspectul adesea satinat cu tenta sericito-cloritoasa, culoarea frecvent verzuie si in general starea de maturitate avansata a rocii i-au facut pe primii cercetatori sa le considere ca ar reprezenta prelungirea sisturilor verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului Central Dobrogean. De aici parerea ca Dobrogea de Sud a fost regenerata in orogeneza cadomiana. Soclul Dobrogei de Sud, reprezentat prin Cristalinul de Palazu, s-a consolidat in Eoproterozoic, in continuare evoluand ca atare nemaifiind regenerat in tectogenezele ulterioare. Acest mod de interpretare este atestat de faptul ca 56

57 varsta acestuia este eoproterozoica ( mii ani). Sisturile verzi din Dobrogea Centrala, de varsta neoproterozoica tarziu - eocambrian, reprezinta o formatiune tipica de flis, ori este bine de inteles ca o formatiune cu factura de flis nu se putea acumula pe un substrat consolidat. Deoarece aceasta formatiune presiluriana a fost intalnita si descrisa prima data la Cumpana, a fost denumita Formatiunea de Cumpana, acesta fiind cel mai vechi termen al cuverturii sud-dobrogene, situandu-se in baza formatiunilor presiluriene, cunoscute prin forajele de la Mangalia, putand fi partial un echivalent al sisturilor verzi din Dobrogea Centrala, insa acumulat pe un substrat rigid. Ca extindere Formatiunea de Cumpana se intalneste in toata aria Platformei Sud- Dobrogene. Cuvertura sedimentara, formata din depozite paleozoice, mezozoice si neozoice, dispuse discordant peste soclul de roci cristaline, are o dispozitie neuniforma si cu mari variatii de facies. Dobrogea de Sud reprezinta arealul unei sedimentari de tip platforma, acumulandu-se fie depozite carbonatice si evaporitice in intervalul Jurasic superior -Barremian, fie depozite terigene in intervalul Aptian-Turonian, fie depozite terigene si carbonatice in Neozoic. In Neozoic, Dobrogea de Sud a fost supusa unor repetate miscari de exondare sau basculare care s-au concretizat prin prezenta a numeroase lacune stratigrafice de amploare variabila in coloana stratigrafica a cuverturii sedimentare. Depozitele carbonatice jurasice superioare - barremiene, precum si depozitele terigene carbonatice Miocene, au suferit procese intense de carstificare, ale caror efecte s-au acumulat de la o etapa la alta de exondare. Urmare proceselor complexe de exondare si eroziune, controlate la randul lor de existenta unei tectonici rupturale sin-sedimentare, au condus la aparitia unui mozaic de blocuri faliate. Relatiile spatiale intre diversi termeni stratigrafici ai cuverturii sedimentare mezozoice si neozoice, sunt foarte complexe. De exemplu depozitele sarmatiene 57

58 stau direct peste depozite senoniene, depozitele sarmatiene direct peste cele barremiene sau depozitele jurasice superioare stau direct pe soclu. Din interpretarea datelor tectonice, se constata existenta a doua sisteme principale de falii cu orientare NNE-SSV si VNV-ESE, dintre care cele paralele cu falia majora Palazu, fiind mai noi. Urmarite pe un traseu de la N la S acestea sunt: falia Cernavoda-Constanta, falia Rasova-Costinesti, Falia Nord Mangalia si falia Mangalia. Intre acestea se dezvolta faliile cu directia NNE-SSV, formand o serie de blocuri cu dimensiuni variabile. Elementul geologic semnificativ din zona este prezenta Faliei Palazu (Capidava - Ovidiu) care separa Platforma Sud Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean. Traseul Faliei Palazu in zona Lacului Siutghiol a fost identificat pe baze biogeofizice si se continua din zona orasului Ovidiu, trece pe la nord de Insula Ovidiu (zona cu cea mai mare adancime a Lacului Siutghiol - 17 m.), traverseaza Statiunea Mamaia pe la nord de Hotel Bucuresti si se continua in Marea Neagra. In general, prezenta faliilor in teritoriul Dobrogei de Sud a condus la crearea unor zone locale cu permeabilitati mai ridicate ale rocilor carbonatate cu implicatii hidrogeologice importante. Formatiuni presiluriene In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se dispune transgresiv si discordant, in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste soclul cristalin, respectiv Cristalinul de Palazu. Studiul microscopic efectuat pe caroteie provenite din forajul Cumpana, arata ca la adancimea cuprinsa intre 650,2 m si 630 m, se intalneste un epiclastit cu elemente granitice (sau cataclazit pe granit), silicifiat, calcitizat si cloritizat, avand urmatoarea compozitie mineralogica: cuart, albit, clorit, sericit si putin calcit. 58

59 In continuare, intre 630 m si 570 m, apare un metaarenit sistos, format din cuart, clorit, albit, muscovit si sericit. Sistuozitatea este data de alunecarea pe planuri de forfecare; dovezi ale forfecarii sunt umbrele de presiune asimetrice, care insotesc epiclastele de mari dimensiuni. La originea metaarenitului a fost o gresie cuartoasa feldspatica, care s-a transformat intr-o roca sistoasa cu cuart si ciment sericitic si cloritic. Aceasta s-a metamorfozat prin curgere plastica prin laminare. Prezenta sericitului, doritului si a albitului in ciment, dovedeste ca s-a depasit treapta de diageneza. Initial roca era formata din cuart feldspat, putin biotit, putin moscovit si minerale argiloase. Intre 570 m si 550 m se intalneste un arenit cuartos. Clastele sunt formate in general din cuart, iar matricea este in totalitate formata din clorit, silice si sericit. Granulele de cuart sunt angulare, slab sortate dimensional, fapt ce atesta distanta foarte mica de ta sursa la locul de depunere. La 538 m apare un arenit cuarto-feldspatic. Clastele de cuart au extinctie rulanta, urmate de plagioclaz puternic deformat. Cimentul este format din sericit, clorit si cuart, acesta din urma avand diferite stadii de deformare. La 537 m urmeaza o gresie cuarto-feldspatica cu ciment carbonatic, nedeformata plastic. Gresia este formata din granoclaste de cuart si mai putin feldspat plagioctaz cu forme angulare; angularitatea poate fi data si de corodarea fragmentelor de cuart de catre calcitul din pasta. Clastele nu sunt sortate dimensional, fapt ce atesta ca distanta de la aria sursa ia locul de depunere este foarte mica. In gresie se remarca o vaga stratificatie, stratele deosebindu-se intre ele prin raportul dintre claste si ciment; unele nivele sunt mai bogate in cuart iar altele mai bogate in carbonati. Carbonatul din ciment este de la micro- la criptocristalin, ceea ce denota o precipitare, cu viteza rapida, dintr-o solutie suprasaturata. Aceasta formatiune, la Palazu Mare se dispune peste soclul cristalin, care este substratul sau normal. 59

60 Aspectul adesea satinat cu tenta sericito-cloritoasa, culoarea frecvent verzuie si in general starea de maturitate avansata a rocii i-au facut pe primii cercetatori, care au observat si descris aceste roci, sa le considere ca ar reprezenta prelungirea sisturilor verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului Central-Dobrogean. De aici parerea ca Dobrogea de Sud a fost regenerata in orogeneza cadomiana. Se poate conchide ca in zona litoralului, formatiunile cuverturii presiluriene, reprezentate prin cuartite si argilite satinate, in grosime de cateva sute de metri, ca varsta ar apartine intervalului Proterozoic terminal-ordovidan. Ca extindere, formatiunile presiluriene se intalnesc in toata aria Platformei Sud-Dobrogei. Ciclul de sedimentare Jurasic mediu - cretacic are o importanta deosebita deoarece, in aceste formatiuni se afla inmagazinate rezerve importante de apa potabila. Pe baza datelor din forajele geologice si hidrogeologice executate in zona Constanta, se poate stabili pentru acest perimetru urmatoarea succesiune geologica: Jurasicul. Depozitele jurasice se dezvolta intr-un lito si biofacies predominant carbonatic, avand prezente pe alocuri, la partea superioara o suita de depozite lagunare (gipsuri si anhidrite in alternanta cu argile rosii si verzi) de varsta Purbekian - Wealdian, reprezentand intervalul Tithonic - Berriasian. Complexul de carbonatite jurasice este alcatuit dintr-o serie detritica in baza (Bathonian - Cailovian) reprezentata prin calcare conglomeratice si calcare grezoase cu intercalatii marnoase si un pachet gros de cateva sute de metri de calcare, calcare cu accidente silicioase, calcare dolomitice, dolomite cu intercalatii de marnocalcare de varsta Oxfordian - Kimmeridgian. In zona de nord a perimetrului, sub depozitele barremiene, se dezvolta faciesul lagunar Purbekian - Wealdian; acelasi facies apare si in captarea Constanta Nord. Depozitele cretacice apar dezvoltate in facies carbonatic (Barremian) si detritic (Aptian), peste care repauzeaza depozite in facies de creta (Senonian), cu care se incheie sedimentarea in acest ciclu. 60

61 Cretacicul. In cea mai mare parte a compartimentului sudic al zonei litoralului, suita depozitelor cretacice este discontinua, iar la zi nu se intalnesc decat depozitele neocretacice. In partea nordica insa, se intalnesc si depozite apartinand Barremianului. Acestea sunt de fapt cele mai vechi depozite cretacice care se intalnesc la zi in zona litorala. Cea mai instructiva deschidere pentru studiul depozitelor barremiene este aceea de pe traseul canalului Poarta Alba-Midia, din zona Vest-Ovidiu. Barremianul. Pe malul Lacului Siutghiol, chiar in spatele centralei termice de la Ovidiu, apar bine deschise calcare dure, adesea diagenizate, in strate de 0,15 m- 1,5 m grosime. Sunt calcare organogene in care se recunosc mai ales mulaje de caprotine, insa improprii pentru o determinare specifica. La anumite nivele se intalnesc intercalatii subtiri de calcare slab grezoase. Pe malul Lacului Siutghiol nu se poate observa substratul calcarelor. Acestea se continua spre Vest si apar bine deschise pe malurile canalului Poarta Alba-Midia si in cariera de pe malul drept unde capata aspect masiv. Spre amonte si la aproximativ m grosime pe verticala, in masa calcaroasa apare o intercalatie de argile grezoase, de culoare rosie-caramizie si cu intercalatii subtiri de microconglomerate. In continuare pe toata grosimea calcarelor apar, la diferite nivele si din ce in ce mai frecvent, intercalatii de gresii calcaroase, adesea rosietice, care prin alteratie dau nisipuri galben- verzui. Intercalatiile au, de regula, forma lenticulara, atingand grosimea de 3-4 m. Uneori contin si elemente de prundisuri. De remarcat ca masa calcaroasa in ansamblul ei, pe o distanta de cca m, este puternic deranjata, adesea brecificata, prezentand si numeroase geode umplute cu cristale centimetrice de calcit. Pe alocuri, spatii largi, provenite din fisurarea intensa a masei calcaroase, sunt umplute cu material resedimentat, reprezentat prin argile si gresii argiloase verzui, galbui sau rosii, in care se gasesc induse elemente heterogene (calcare, gresii, cuartite) cu dimensiuni de pana la 20 cm. 61

62 Pe Tarmul inalt, cu faleza, din zona Portului Constanta afloreaza depozite sarmatiene in baza, urmate de formatiuni de varsta cuaternara. Cuaternarul Zona litorala, ca de altfel intreaga Dobroge de Sud, este acoperita aproape in intregime de depozite cuaternare. Acestea apartin Pleistocenului si Holocenului. Pleistocenul. In faleza Marii Negre din dreptul Constantei, la Agigea, Eforie Sud, cat si in excavatiile de la Vest de Ovidiu, pe Valea Adancata, se surpinde baza depozitelor cuaternare. Aceasta este constituita din argile si siltite verzui si rosietice cu concretiuni calcaroase sau, local, cu cristale si agregate de cristale de gips. Aceste depozite reprezinta produse reziduale de alteratie (paleosoluri) formate pe uscat, dar prezenta gipsului arata ca cel putin acesta s-a acumulat in zone de mlastina. Argilele au numeroase pete manganoase, sunt sfaramicioase, uneori nisipoase si prezinta oglinzi de frictiune. Grosimea lor nu depaseste 5 m. Varsta lor este presupusa a fi pleistocen inferioara, deocamdata fara dovezi paleontologice. Peste argilele vargate si rosietice, sau direct peste depozite sarmatiene, cretacice sau jurasice, urmeaza o argila nisipoasa, rosietica, lipsita de structura macroporica si bogata in concretiuni calcaroase, apoi depozite loessoide, alcatuite din prafuri nisipoase si nisipuri prafoase galbui, macroporice, cu concretiuni calcaroase individualizate sau in retea. In depozitele loessoide se intalnesc 2-7 nivele mai argiloase, de culoare caramizie, cu aceeasi structura macroporica, reprezentand soluri fosile. Aceasta alternanta, intre depozitele loessoide si soluri fosile, se datoreste modificarilor factorilor bioclimatici din timpul sedimentarii lor. Grosimea depozitelor loessoide ajunge uneori pana la 55 m, dar in medie au intre m. In unele zone (Poarta Alba, Valea Adancata) au fost intalnite in depozitele loessoide resturi de mamifere fosile ca: Mammuthus primigenius Blumenbach, Coelodonta antiquitatis Blumenbach etc, forme care atesta varsta pleistocen 62

63 mediu si superior a acestor depozite. Depozitele loessoide au rol de cuvertura acoperitoare, pe toata Dobrogea de Sud, cu implicatii mai ales hidrogeologice deosebite, legate de procesul de infiltratie ai apelor meteorice si de suprafata si de acviferele subterane cantonate in general in depozite carbonatate. Holocenul. Holocenului i-au fost atribuite depozitele deluviale-coluviale argiloase prafoase, a caror grosime poate atinge 2-3 m, grohotisuri si depozite aluvionare argilo-nisipoase. Asemenea depozite se intalnesc la Vest de Constanta. loessoide). Faleza cuaternara este formata din depozite friabile (argile, depozite Pe suprafata neregulata a depozitelor sarmatiene (calcarele lumaselice sau argilele grase verzui) se asterne o patura de grosime variabila (2,50-7,5 m) de argile rosii brune. Acestea constau dintr-o matrice argiloasa de culoare roscata, in care sunt inglobate elemente rulate de pietris calcaros, acoperite cu pelicule negre de oxizi de mangan, precum si numeroase cuiburi concretionare de gips de tip creasta de cocos. Argilele rosii, de varsta villafranchiana (Pleistocen inferior), s-au format intrun mediu continental, dominat de un climat cald si umed. In perioadele de liniste sedimentologica s-au format soluri (argile rosii), iar intre aceste perioade, ape reci au depus, in anumite zone, pietrisuri calcaroase prinse intr-o matrice de argila rosie. Depozitele loessoide din faleza Marii Negre cuprind o succesiune de loessuri si soluri fosile, care se incadreaza urmatoarelor categorii texturale: silt, silt argilos, silt nisipos. Fractiunea grosiera, din depozitele loessoide ce apar in faleza Marii Negre, contine cuart, feldspati, fragmente calcaroase, concretiuni ferimanganice, minerale grele, fragmente de cochilii. Orizonturile de soluri fosile, mai slab dezvoltate, de la partea superioara a 63

64 profilelor de loess, au fost atribuite unor interstadiale ale Wurmului, iar solurile fosile argiloase, bine dezvoltate, au fost considerate ca fiind depuse in interglaciare. Ceea ce se pate afirma cu certitudine este faptul ca paleosolurile I, II, III, IV si V sunt produsele oscilatiilor climatice din intervalul Riss - Wurm si Wurm. Tectonica Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca Marii Negre (care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie, in lungul unui plan Benioff, in fata Carpatilor Curburii si in sud microplaca MOESICA (cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud). Primetrul studiat este divizat in doua blocuri distincte datorita unui accident tectonic de mare amploare. Prima falie incepe la sud de Costinesti, trece la vest de lacul Techirghiol si se continua pe directia nord-vest pana la Medgidia. A doua falie incepe de la Eforie spre Navodari. Spre nord, depozitele sedimentare se inscriu intr-o coborare regionala care atinge maximum de amploare in depresiunea Dunarii. Pe harta gravimetrica apar doua falii majore: Urziceni Fierbinti Eforie; Negru Voda Mangalia De asemenea, studiile efectuate in zona au pus in evidenta prezenta unei falii majore orientate aproximativ SV-NE si denumita falia Mangalia si una situata in lungul tarmului orientata N-S paralela cu Marea Neagra. Efectul faliei Mangalia a dus la coborarea spre sud a zonei Mangalia Sud 2 Mai Varna si ridicarea compartimentului de la nord de falia Mangalia. 64

65 Seismicitate Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata. Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca km distanta. Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5. Din punct de vedre seismic, conform Codului de proiectare seismica P 100/2006, pentru zona Municipiului Constanta, caracteristicile geofizice sunt: coeficient de seismicitate ag = 0,16 g, conform Figurii 3.1 din Codul de proiectare seismica - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani. perioada de colt Tc = 0,7 sec, conform Figurii Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control, TC a spectrului de raspuns. Extrase din Studiul Geotehnic preliminar Amplasamentul este caracterizat printr-un relief cu energie si pante reduse, ce nu poate favoriza desfasurarea unor procese geomorfologice actuale (alunecsri de teren, eroziune accelerats). Amplasamentul se afla situat pe un teren stabil si faraa eroziune actuala marcanta. Cotele medii din amplasament variaza aproximativ intre 4-10 mdmn cu panta generala pe directia S-N. Formatiunile de suprafata si mica adancime sunt depozitele ce apartin Pleistocenului mediu-superior constituite din argile prafoase loessoide, cu grosimi de 5-10 m, care acopera depozitele sarmatiene reprezentate de calcare lumaselice bessarabian-kersoniene. In zona din apropierea lacului Tabacariei (Ghiolul mic) depozitele loessoide sunt acoperite de formatiuni lacustre ce apartin Holocenului superior, reprezentate prin argile maloase si nisipuri argiloase cenusii-negricioase. 65

66 In scopul identificarii litologiei, stratificatiei si determinarii caracteristicilor geotehnice ale terenului din amplasamentul propus au fost executate 14 foraje geotehnice - F1-F14 cu adancimea de 5,5-11,5 m, insumand o lungime totala de 130 ml, cu prelevare de probe pentru testarea in laborator si 7 penetrari dinamice usoare - PDU1 - PDU7. Forajele executate au pus in evidenta urmatoarea stratificatie medie: Beton - platforma betonata ce a apartinut fostei baze RATC - este prezenta pe aproape toata suprafata amplasamentului studiat, cu grosimi ce variaza intre 0,1-0,3 m; Umpluturi neomogene - cu grosimi ce variaza intre 0,3-3,7 m - sunt prezente in aproape toate forajele, exceptand forajele F2, F3,F5siFll; Complex argilos - alcatuit predominant din argile cenusii-negricioase cu aspect malos, cu resturi vegetale cu intercalatii de nisipuri prafoase si argiloase cenusii - este prezent numai in forajele F2, F5, F7, F8, F10, F11, F13 si F14, cu grosimi ce variaza intre 0,3-3,5 m; Complex prafos-argilos - alcatuit din argile prafoase si prafuri argiloase loessoide - este prezent cu grosimi variabile in toate forajele executate in amplasament; Calcar alterat - a fost interceptat la adancimi ce variaza intre 5-11 m in forajele F8, F 9, F10, F11, F12 si F13. Conform normativului NP 074/2007, terenul se incadreaza in categoria terenurilor dificile (U - Umpluturi neomogene, PUCM - Complexul argilos A si PSU - Complexul prafos-argilos B). Din punct de vedere al incadrarii in categoria geotehnica, conform normativului NP 074/2007, lucrarea ce urmeaza a se executa se incadreaza, in categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat, conform urmatorului calcul: conditii de teren - terenuri dificile 6 puncte apa subterana - cu epuismente normale 2 puncte 66

67 categoria de importanta - normala 3 puncte vecinatati - fara riscuri 1 punct zona seismica - a g = 0,16g 1 punct TOTAL 13 puncte Solul Solurile care se intalnesc astazi la suprafata in Dobrogea de Sud, sunt formate, in marea lor majoritate, de loess. Loessul este definit ca o roca neconsolidata mobila, formata in cuaternar. Caracterele principaie ale rocii sunt urmatoarele: compozitia mecanica mai mult sau mai putin omogena, in care domina particule cu Ø de 0,05 0,01 mm (in general depaseste 50 %) si in care fractiunea grosiera (Ø > 0,2 mm ) lipseste sau este prezenta in cantitati neinsemnate. In ceea ce priveste continutul de argila (Ø < 0,002 mm ) acesta este intre 15 si 30 %; lipsa unei stratificatii evidente; porozitatea ridicata: % ; loessul are porii indeosebi de forma tubulara; ruperea pe fete verticale; adeseori malurile de loess se prezinta cu pereti verticali, ce pot atinge inaltimi considerabile, tocmai datorita acestei proprietati; culoare, in general, galbena, dar poate fi si usor roscata; contine carbonati, indeosebi Ca, in procent de %; in compozitia lui mineralogica domina cuartul (60 70% ), dupa care urmeaza feldspartul, micele, mineralele argiloase etc. Loessul are o buna permeabilitate. In stare uscata se desface usor prin presarea intre degete. In loess se dezvolta in conditii optime procesele de tasare (de unde abundenta crovurilor si dificultatile intampinate in irigarea culturilor), de 67

68 asemenea loessul este usor erodat. Carbonatii sunt raspanditi uniform in masa rocii (carbonati primari), dar si acumulati sub forma de concretiuni (papusi de loess), vinisoare (carbonatii secundari), etc. Loessul isi schimba greu aspectul, se cimenteaza greu. Exista insa roci care au numai anumite caractere ale loessului. Acestea formeaza grupa mare a depozitelor loessoide, care spre deosebire de loess, pot avea culori variate (galbena, roscata, bruna, cenusie, etc.), porozitate variata si pot prezenta o stratificatie evidenta, deci formand strate mai putin uniforme. Compozitia lor granulometrica este variata: de la nisip lutos pana la argila, in general cu un continut mai scazut de praf si mai ridicat de argila, pot contine nisip grosier si chiar pietrisuri. Cresterea procentului de nisip grosier face sa se schimbe caracterele rocii, in acest caz materialul devenind din ce in ce mai afanat, cu o capacitate mare pentru aer, fara plasticitate, etc. Carbonatii sunt raspanditi neuniform: in general, continutul in carbonati este mai scazut decat la loess. O parte neansemnata a solurilor din Dobrogea este formata pe alte materiale parentale cum ar fi calcarele, nisipurile sau argilele. Uneori, procesul actual de solificare a actionat asupra unor orizonturi argilo iluviale apartinand unor soluri vechi sau chiar foarte vechi. Intr o anumita conceptie, aceste soluri relicte, a caror parte superioara a fost afectata de procesul actual de solificare, sunt considerate materiale parentale ale unor soluri actuale; in alta conceptie, ele sunt considerate ca facand parte din insasi profilul solului la zi, adica reprezentand un orizont B argilo iluvial in succesiunea orizonturilor pe profil. Datorita conditiilor variate, invelisul de soluri din judetul Constanta este impartit in 5 clase carora le corespund 11 tipuri de sol: litosol, regosol, aluviosol, psamosol, entiantrosol, cernoziom, kastanoziom, rendzina, solonet, gleiosol, erodosol. 68

69 Clasa protisoluri ocupa o suprafata de ha, reprezentand 14.2% din suprafata totala cartata. Cuprinde tipurile de sol: litosol cu o suprafata de ha, reprezentand 1.5% din suprafata cartata; regosol ocupa o suprafata de ha, reprezentand 6.4% din suprafata cartata; aluviosol ocupa o suprafata de ha, reprezentand 2.6% din suprafata cartata; psamosol ocupa o suprafata de ha, reprezentand 1.4% din suprafata cartata; entiantrosol ocupa o suprafata de ha, reprezentand 2.3% din suprafata cartata. Solurile din clasa Protisoluri sunt soluri formate pe materiale parentale diferite, depozite fluviatile (aluviosoluri), depozite maritime (psamosoluri) sau roca subiacenta diferita, respectiv calcare sau sisturi verzi. Aceste soluri au potential de productie diferit: aluviosolurile sunt fertile in general, pretabile pentru culturi agricole (grau, porumb, floarea soarelui, legume), bine aprovizionate in elemente nutritive. Psamosolurile, litosolurile, regosolurile si entiatrosolurile sunt soluri cu potential productiv scazut, mai putin fertile, folosite pentru pasuni, uneori plantatii de pomi, vie. Clasa cernisoluri ocupa o suprafata de ha, reprezentand 82.4% din suprafata cartata. Este formata din soluri balane (kastanoziomuri), cernoziomuri si rendzine. Soluri balane (kastanoziomuri) ocupa o suprafata de ha reprezentand 19.4% din suprafata totala cartata; Cernoziomurile ocupa o suprafata de ha reprezentand 61.9% din suprafata totala cartata; Rendzinele ocupa o suprafata de ha reprezentand 1.1% din suprafata totala cartata. 69

70 Solurile din clasa cernisoluri ocupa cea mai mare suprafata din judet; sunt 5 formate pe material parental de tip loess (solul balan si cernoziomul) sau roca subiacenta calcare (rendzine). Sunt soluri cu cel mai mare potential productiv, bine aprovizionate in elemente nutritive; exceptie fac rendzinele care au un potential productiv mai scazut si sunt folosite ca pasune sau pentru unele culturi agricole. Clasa salsodisoluri reprezentata de soloneturi, ocupa o suprafata de 836 ha, reprezentand 0.3% din suprafata totala cartata; sunt formate pe materiale parentale loessoide, sunt bogate in saruri solubile; au fost identificate in jurul lacurilor Oltina si Sinoe. Prin ameliorare pot fi cultivate cu plante rezistente la salinitate (moderat favorabile pentru pasuni, grau, porumb, floarea soarelui). Clasa hidrisoluri reprezentata de gleiosoluri, ocupa o suprafata de ha, reprezentand 1.6% din suprafata totala cartata. Sunt soluri cu potential de productie mai slab, fiind ocupate de pasuni. Clasa antrisoluri reprezentata de erodisoluri, ocupa o suprafata de ha, reprezentand 1.6% din suprafata totala cartata. Sunt formate pe loess cu roca subiacenta, calcare sau sisturi verzi. Pentru caracterizarea starilor de aprovizionare a solurilor cu elemente nutritive se folosesc date analitice din diferite cicluri de cartari agrochimice si pedologice. 70

71 Elemente de hidrologie In zona cercetata pot fi puse in evidenta doua tipuri de surse de apa: apele de suprafata si apele de adancime. Apele de adancime Structura cuverturii sedimentare, in cadrul careia predomina depozitele calcaroase, este complicata datorita a numeroase falii verticale sau subverticale, care o divizeaza in blocuri tectonice. Faliile s-au format dupa depunerea calcarelor jurasice superioare - valanginiene si au fost active in tot timpul Cretacicului si Paleogenului, majoritatea incetand a se misca inaintea depunerii sarmatianului. Permeabilitatea blocurilor tectonice (pozitia si dezvoltarea spatiala a fisurilor si golurilor carstice) este expresia cumulata, la scara timpului geologic, a istoriei geologice si paleogeologice a fiecarui bloc tectonic, fiind influentata si de dinamica actuala a acviferului. In zona de interes se intalnesc urmatoarele orizonturi acvifere: Orizontul acvifer Jurasic superior - Cretacic inferior Acestui sistem acvifer i s-au atribuit formatiunile de varsta Bathonian - Callovian-Oxfordian-Kimmeridgian si Barremian inferior, care constituie, sub aspect hidraulic, un acvifer cu caracteristici unitare. Complexul calcaros dolomitic prezinta numeroase fisuri, falii, goluri carstice, etc, ceea ce favorizeaza acumularea apei practic in toata grosimea sa. Totusi aceasta permeabilitate nu are un caracter uniform. Fenomenul de neuniformitate zonala a permeabilitatii complexului calcaros - dolomitic a fost pus in evidenta atat cu ocazia executarii forajelor de explorare - exploatare din incinta captarilor de apa subterana existente, cat si cu ocazia forajelor de studii. anume: Dezvoltarea inegala a sistemului fisural este datorata unui sistem de factori si alcatuirea litologica; 71

72 variatiile laterale de facies; compozitia chimica a rocilor ce influenteaza asupra solubilitatii; stratificatia sau masivitatea rocilor; structura si textura rocilor; porozitatea primara si secundara (existenta fisurilor singenetice); procesul de diageneza ce afecteaza aceste formatiuni. Directia de curgere a apelor subterane din Barremian - Jurasic are ca dominanta directia sud sud vest - nord nord est. Pomparile experimentale au pus in evidenta valori variate ca ordin de marime ale parametrilor conductivitate hidraulica K = 0,5-85 m/zi, transmisivitatea T = m 2 /zi iar debitul specific q = l/s/m. Din analiza acestor parametri rezulta: valorile parametrilor sunt relativ mari in zonele intens tectonizate, expresie a unui carst puternic dezvoltat; diferentierile intre valorile parametrilor sunt determinate de gradul de dispersie al colectoarelor cu dezvoltare regionala sau locala, de gradul de tectonizare, etc; variatiile valorilor parametrilor pentru acelasi nivel acvifer (situat la aceeasi adancime in cote absolute) se datoresc heterogenitatii geometrice ale sistemului fisural. Orizontul acvifer Senonian Se dezvolta intr-un facies carbonata, de tipul calcarelor cretoase si creta, depozite slab consolidate, friabile, la nivelul carora se dezvolta un sistem fisural slab. In zonele in care creta atinge grosimi mari, poate fi considerata practic impermeabila, adica o limita etansa intre acviferul Sarmatian si cel Albian. Valorile reduse ale parametrilor hidrogeologici, permeabilitatea, K = 0,1-10 m/zi, transmisivitatea, T = max m 2 /zi si debitele specifice 72

73 reduse (q = 1,4 l/s/m) caracterizeaza acest acvifer. Orizontul acvifer Sarmatian Cantoneaza un acvifer cu nivel liber, care reprezinta principala sursa de alimentare cu apa a litoralului, la sud de Eforie. Sarmatianul, in zona de interes, este format din calcare oolitice, calcare grezoase, calcare lumaselice fisurate si pe alocuri cavernoase, uneori cu intercalatii subtiri de argile bentonitice, argile nisipoase sau nisipuri fine cu caracter lentiliform. Potentialul acestui orizont acvifer are valori de asemenea inegale, in unele sectoare tinzand spre zero, iar altele avand capacitati de debitare de importanta economica. Orizontul acvifer Cuaternar Acestui orizont ii corespund formatiunile de loessuri ce au o larga dezvoltare, depozitele aluvionare ale vailor si nisipurilor din coridoarele litorale, a caror importanta hidrogeologica este redusa. Depozitele loessoide au o porozitate ridicata (40-65%), situatie reflectata in capacitatea sa mare de inmagazinare. Datorita dimensiunilor mici ale porilor, circulatia apelor este lenta iar capacitatea de cedare este foarte scazuta. Aparitia in masa loessurilor, la diferite nivele, a unor soluri fosile argilizate, cu dezvoltare lentiliforma si a argilelor rosii din baza acestora, de asemenea discontinue, creeaza conditii favorabile pentru aparitia unor acvifere suspendate, nepermanente. Grosimea cuverturii de loess nu este uniforma, acesta fiind depus pe un relief preexistent. Eroziunea fluviatila a produs numeroase discontinuitati care se reflecta asupra continuitatii acviferului. Pana la introducerea irigatiilor, loessurile erau practic lipsite de apa, deoarece in Dobrogea Centrala si de Sud, deficitul in apa atingea mm/an. 73

74 Dupa intrarea in exploatare a irigatiilor, treptat acest deficit a fost compensat, astfel ca in prezent exista un excedent de apa. Acest excedent este evidentiat de prezenta unui acvifer permanent in loessuri si in scoarta de alterare a sisturilor verzi, ale carui niveluri se apropie de suprafata terenului, in multe zone prezentand oscilatii sezoniere in functie de perioadele de functionare ale sistemelor de irigatii. In general, parametrii hidraulici ce caracterizeaza acest sistem acvifer au valori mici. In baza pomparilor efectuate in forajele executate in loessuri si din analiza valorilor debitelor de exploatare si a debitelor modut, rezulta ca acestea variaza intre 0,5-20 l/s/foraj, respectiv 0,2-7 l/s/km 2 ; ponderea valorilor apartine celor scazute, valoarea medie a debitului de exploatare fiind de 1,98 l/s/foraj iar a debitului modul de 0,64 l/s/km 2. Sub aspect calitativ, apele din loessuri sunt puternic mineralizate si contin in special cantitati insemnate de azotiti, azotati, fosfati, erbicide si pesticide organo- clorurate greu degradabile. Depozitele aluvionare sunt alcatuite din nisipuri argiloase, argile nisipoase, nisipuri si pietrisuri cu rar bolovanis, avand o extindere limitata si grosimi, de regula reduse, exceptie facand unele vai care au forma de cordon cu aluviuni a caror grosime poate atinge 30 m, valorile debitelor de exploatare si a debitelor modul fiind de 0,47 l/s/foraj si respectiv 1,5 l/s/km 2. Caracteristicile hidrogeologice ale zonei studiate poarta amprenta cadrului climatic, litologic si structural. Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul este direct influentat de cotele lacului Tabacarie, situat in partea de nord a amplasamentului, in imediata apropiere a acestuia. Nivelul apei subterane a fost intalnit in forajele executate in amplasament la adancimea de 1,5 4 m de la cota terenului natural, in jumatatea nordica a amplasamentului si 5 7,6 m in jumatatea sudica a acestuia. 74

75 Apele de suprafata Amplasamentul studiat se afla la distante de aproximativ: 200 m fata de Lacul Tabacarie; 800 m fata de Marea Neagra; 2 km fata de Lacul Siutghiol. LACUL TABACARIE Lacul Tabacarie este amplasat in sectorul maritim al Dobrogei la aproximativ longitidine estica, latitudine nordica, intr-o zona cu relief jos, cu lagune si limanuri fluviale si perisipuri cu dune. 75

76 Suprafata 99 ha Volumul 1,26 mil m 3 Lungimea maxima 1375 m Latimea maxima 825 m Latimea medie 650 m Adancimea maxima 4,4 m Adancimea medie 1,5 m Suprafata bazinului de receptie 9,6 km 2 Din punct de vedere sedimentologic zona Lacului Tabacarie este strans legata de evolutia Lacului Siutghiol, situata la nord si cu care comunica printr-un canal. Lacul Siutghiol este din punct de vedere genetic o laguna aparuta prin bararea unui golf marin. Lacul Tabacarie este un liman fluviatil format din bararea unei vai de rau cu aluviunile marine ale cordonului litoral Mamaia. Relativ izolat de susele naturale, acviferul freatic fiind insuficient, Lacul Tabacarie are un nivel hidrologic dependent de aportul de ape din Lacul Siutghiol, surplusul de apa este deversat in mare printr-un stavilar, in punctul Pescarie. Pozitia lacului Tabacarie fata de nivelul marii este ridicata, cu cca. 125 cm, aceasta fiind de mare importanta, deoarece reflecta conditiile de evolutie ale lacului, precum si sensul comunicarii cu marea. In lacul Tabacarie debuseaza o parte din canalizarea pluviala a municipiului Constanta, respectiv colectoare care sunt prevazute cu praguri deversoare pentru captarea apelor menajere si pluviale si transportarea acestora la statii de pompare ape uzate. Datorita acestui aport de ape uzate menajere, calitatea apei lacului s-a degradat in ultimii ani, lacul fiind incadrat in categoria lacurilor hipertrofe. Se caracterizeaza prin valori ridicate ale substantelor nutritive, cu o distributie a oxigenului in masa apei de tip clinograd, adica valoarea oxigenului 76

77 dizolvat scade odata cu cresterea adancimii. Conform Ordinului 161/2006, calitatea globala a apei lacului Tabacarie, se incadreaza din punct de vedere chimic in clasa a IV a de calitate, corespunzatoare unei stari ecologice slabe. Valorile biomasei fitoplanctonice de 18,557mg/l, a azotului total mineral de 3,235 si a fosforului total de 0,6383 mg/l, incadreaza lacul Tabacarie, in tipul hipertrof. In zona fotica, apa lacului Tabacarie, a inregistrat o valoare a biomasei fitoplanctonice de 18,557 mg/l, cu o dominanta in structura biocenozei a grupelor: Chlorophyta, Bacillariophyta, Cyanobacteria,Euglenophyta, Zinematophyta. Tipul corpului de apa pentru lacul Tabacarie este ROLN03. Interpretand valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare putem incadra lacul Tabacarie la nivelul anului 2006 in clasa a V a de calitate, ceea ce corespunde unei stari ecologice proaste. Caracterizarea fizico-chimica a apei conf. HG 202/2002 indica depasiri la urmatorii indicatori: MTS, oxigen dizolvat, CBO5, NH4. Aceste depasiri au aparut pe fondul unor temperaturi ridicate si a deversarilor accidentale de ape uzate neepurate. MAREA NEAGRA In prezent Marea Neagra este o mare de tip continental, cu o suprafata de kmp. Geneza acestei mari si oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor sale geografice. Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua milenii cu aproximativ 4 m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului, de la Vama Veche la complexul lacustru Razim- Sinoe. In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala 77

78 care coboara pana la m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In dreptul tarmului romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de km. Un alt sector, povarnisul continental, are adancimea intre m si m (10% din suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca, abisala inconjurata de izobata de m, atingand adancimile cele mai mari (in jur de 2200 m). Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule si insule. Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de 12,7 C, depasind temperatura medie a aerului numai cu 1 C. La Constanta, vara se intalnesc cele mai ridicate temperaturi ale apei, de 22,4 C iar cele mai reci sunt in februarie (2,9 C). Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse, cu salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200 m adancime nu au posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri si curenti, care o fac favorabila vietii. De aceea sub m, apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat. In general, curentii din Marea Neagra sunt slabi si inconstanti, avand o circulatie principala de-a lungul malurilor in sens invers acelor ceasornicului. Curentii turbionari neregulati, fiind intr-o directie opusa curentului principal, se pot intalni local, intre curentul principal si mal, in anumite locuri. Datorita varsarii in mare a raurilor majore, ca de exemplu Dunarea, exista un debit de apa aproape 78

79 constant ce porneste din Marea Neagra si apoi trece prin Marmara spre Marea Meditarana. Curentii din Marea Neagra apar din doua cauze: descarcarea raurilor si influenta vantului. Variatiile in descarcarea raurilor si distributia vantului pot afecta curentii normali, ducand la o extindere foarte mare a acestora si chiar pot induce schimbari ale directiei. Cel mai constant si puternic curent, cu directie inversa acelor ceasornicului este cel ce apare dupa topirea zapezilor, primavara tarziu si vara devreme, cand are loc cea mai mare descarcare a raurilor in mare. Vara tarziu si toamna, revarsarea este relativ scazuta, curentii sunt mai slabi si mai supusi schimbarilor date de influenta vanturilor. Nu exista miscari mareice distincte in Marea Neagra. De-al lungul coastei, se observa fluctuatii ocazionale ale suprafetei apei, datorate vantului. In apele mai adanci, miscarile provocate de vant sunt compensate de reflux, iar fluctuatia suprafetei apei nu depaseste cu mai mult de 1 metru nivelele maxime si minime ale apei. Datorita absentei miscarii mareice, nivelul mediu al marii (denumit NMM) este utilizat la definirea ridicarii de referinta a suprafetei apei. Au fost stabilite urmatoarele nivele marine extreme: Nivelul Marin Ridicat (NMR): +0,60 m, Nivelul Mediu al Apei Marine (NMM): 0.0 m, Nivelul Marin Scazut (NMS): -0,3 m. LACUL SIUTGHIOL Lacul Siutghiol are origine lagunara, cu o suprafata de 1900 ha, format pe calcare jurasice si cretacice; are o forma eliptica semicirculara, fostul golf barat actualmente de perisip prezentand o serie de intranduri pe vaile afluente. Lacul Siutghiol este alimentat de izvoare subterane. Golful de pe Valea Neagra (Cogealia) are o deschidere de 875 m si o lungime de peste 2 km, dar a fost fragmentat prin construirea unui dig care izoleaza aproape complet, de lac, o suprafata de circa 90 ha puternic colmatata 79

80 si in mare parte invadata de vegetatie. Golful de pe valea Cismelelor are o deschidere de circa 1 km si inainteaza in interiorul uscatului pe o lungime de circa 1,5 km. Catre intrarea in statiunea Mamaia, un golf mic patrunde cu circa 900 m spre SE continuandu-se cu lacul Tabacariei. Alte doua golfuri mai mici si mai putin adincite spre continent se gasesc in dreptul vailor Canara si Caragea. Linia de tarm a lacului este relativ sinuoasa spre uscat si dreapta spre perisip. Tarmul dinspre uscat este inalt si prezinta faleza activa in promontoriile calcaroase. In dreptul golfurilor este mai jos si de cele mai multe ori flancat de vegetatie. Cel estic, dinspre perisip, este jos, putin stabil si, in prezent, consolidat prin betonare aproape pe intreaga lungime. La cresteri de nivel extraordinare, singurele posibilitati de extindere a lacului sunt catre lacul Tabacariei si catre golfuri, partial pe Valea Neagra, dar in special spre zona joasa din dreptul localitatii Mamaia-Sat, pe unde, in trecut, lacul chiar comunica cu marea. Pe lac exista o singura insula, calcaroasa, insula Ovidiu, cu o suprafata de 2 ha si o altitudine maxima de 4,9 m. Conform Ordinului 161/2006, calitatea globala a apei laculu Siutghiol, se incadreaza din punct de vedere chimic in clasa a III a de calitate, corespunzatoare unei stari ecologice moderate. Valorile biomasei fitoplanctonice de 11,251mg/l, a azotului total mineral de 1,724 si a fosforului total de 0,1620 mg/l, incadreaza lacul Siutghiol, in tipul hipertrof. In zona fotica, apa lacului Siutghiol, a inregistrat o valoare a biomasei fitoplanctonice de 11,251 mg/l, cu o dominanta in structura biocenozei a grupelor: Chlorophyta, Bacillariophyta, Cyanobacteria, Zinematophyta, Dinophyta. Tipul corpului de apa pentru lacul Siutghiol este ROLN12. Interpretand valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare putem incadra lacul Siutghiol la nivelul anului 2006 in clasa a V a de calitate, ceea ce corespunde unei stari ecologice proaste. 80

81 Caracterizarea fizico-chimica a apei conform HG 202/2002 indica conditii prielnice sustinerii vietii piscicole in apa lacului Siutghiol Clima si calitatea aerului Regimul climatic se caracterizeaza prin veri calduroase, uneori toride si secetoase si ierni putin friguroase, marcate adeseori de viscole puternice in arealul continental al judetului Constanta si prin veri mai putin fierbinti (datorita brizei marine) si ierni blande in zona litoralului Marii Negre. Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste 300 m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura medie mai scazuta (9-10 C) si precipitatii mai bogate ( mm/an). Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1 / -2 C, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa regiune iarna. Temperatura medie in lunile iunie-august depaseste 25 C. Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata: C in jumatatea dunareana a Dobrogei si C in jumatatea maritima a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la zile tropicale, fata de zile spre Campia Romana. Durata de stralucire a soarelui atinge, vara, h/zi. O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400 mm/an in interiorul podisului. Caracteristic acestei zone a Marii Negre, prezinta o stabilitate termica a atmosferei asigurata de prezenta marii. Influenta Marii Negre asupra regimului termic se manifesta in sezonul cald al anului prin scaderea usoara a mediilor termice lunare, iar in anotimpul rece, prin actiunea ei moderatoare, care determina temperaturi mai putin coborate. Apa marii are o mineralizare de 15,5 g/l, si in timpul verii atinge o 81

82 temperatura de C. Bioclimatul marin este bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect stimulativ asupra organismului. Regimul precipitatilor Regiunea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor anuale este cuprins intre mm/an. Astfel, la Constanta se inregistreaza 378,7 mm precipitatii, dupa datele multianuale. Studiind cantitatile de precipitatii cazute in intervalul de timp considerat, se observa o crestere a cantitatilor de la acelasi timp, respectiv o crestere ciclica a precipitatiilor fata de media multianuala. Diferenta destul de mare a cantitatilor de precipitatii si caderea neregulata in decursul anilor, coroborata cu temperaturile medii anuale ridicate, indica un climat de nuanta continentala, care in anumite perioade poate duce la aparitia unor substantiale deficite de apa in sol. Cele mai reduse cantitati lunare se constata in perioada februarie-aprilie si la sfarsitul verii si inceputul toamnei, iar cantitatile cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare iunie) si in noiembrie-decembrie (cu predominare in decembrie). Zapada si lapovita se produc in semestrul rece octombrie-martie si intamplator si in septembrie pana in mai. Valorile pentru volumul de precipitatii in Judetul Constanta sunt prezentate tabelul de mai jos (sursa: institutul Meteorologic Bucuresti). Regimul precipitatilor in zona Constanta Luna Medii lunare ( mm ) Maxime lunare (mm ) Maxime ( mm) in 24 ore cu asigurarea de Ploi torentiale Intensitate Durata Nr.zile cu precip solide 1% 5 % 10% ( mm/ min ) (min ) Ianuarie 29,2 46,7 4,1 Februarie 26,8 31,4 3,6 Martie 23,3 31 2,5 Aprilie 26,9 35,7 0,64 8 0,3 82

83 Luna Medii lunare ( mm ) Maxime lunare (mm ) Maxime ( mm) in 24 ore cu asigurarea de Ploi torentiale Intensitate Durata Nr.zile cu precip solide 1% 5 % 10% ( mm/ min ) (min ) Mai 35,2 49,3 1,3 2 Iunie 40,1 75 1,4 1 Iulie 35,9 112,3 3,8 1 August 29,1 84 3,3 1 Septembrie 28,8 62 1,23 5 Octombrie 32,9 65,7 1,4 1 Noiembrie 34,2 49 0,8 decembrie 35,6 36 2,9 ANUAL ,3 14,2 Maxim mm Presiunea atmosferica a) Presiunea medie lunara masurata la statia meteorologica Constanta Coasta este de mb. In lunile semestrului rece, presiunea atmosferica prezinta cele mai ridicate valori medii ( mb in luna octombrie si mb in luna ianuarie). Valorile ridicate ale presiunii atmosferice se explica prin extinderea anticiclonilor din Estul si Nordul Europei. In semestrul cald si in special in luna iulie, luna in care predomina procesele atmosferice de vara, presiunea medie lunara este de mb. b) Variatia diurna a presiunii atmosferice, este determinata de dezvoltarea si trecerea peste teritoriul Romaniei a diferitelor sisteme barice (cicloni, anticicloni etc). Aceste variatii sunt in general mari, cu un maxim principal intre orele 8 si 11, urmat de un minim principal intre orele 14 si 18 si un maxim secundar intre orele 22 si 24, urmat de un minim secundar intre orele 3 si 6. c) Cea mai mare presiune atmosferica inregistrata a fost de 1 056,4 mb, cu o crestere de 40,2 mb fata de media lunara multianuala. Cea mai scazuta presiune a fost de 978,1 mb cu o diferenta de 36,9 mb fata de media lunara multianuala. 83

84 Temperatura aerului In cursul anului se constata o crestere generala a valorilor lunare de temperatura de la lunile ianuarie-februarie catre iulie-august si apoi o descrestere din iulie catre decembrie. In luna ianuarie, temperatura lunara multianuala este negativa. Influenta apei marii se manifesta asupra temperaturii aerului si in perioada calda a anului, aceasta contribuind la diminuarea valorilor termice, acestea fiind mai scazute la statiile de pe litoral decat cele inregistrate in restul tarii. Influenta bazinului Marii Negre asupra temperaturii aerului se manifesta mai mult in lunile de primavara cand temperatura este mai scazuta decat in restul tarii si in lunile de toamna cand temperatura aerului pe litoral este mai ridicata. Prima zi cu inghet se inregistreaza, in medie in prima decada a lunii noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalata cu circa o jumatate de luna din cauza prezentei apei marii. In zona se constata un interval anual fara inghet de cca zile. In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depasesc 25 C in peste 60 de zile. Aceasta se datoreaza predominarii in zona a timpului senin si frecventei mari a invaziilor de aer tropical si continental. Zilele cu temperatura maxima mai mare de 25 C au o frecventa accentuata in sezonul estival si in special in lunile iulie - august, cand numarul lor mediu depaseste 20 de zile. Numarul anual al zilelor tropicale, cu temperaturi maxime, egale sau mai mari cu 30 C este de 4-5 zile, datorita influentei brizelor. Noptile tropicale, cu temperaturi egale sau mai mari de 20 C, insumeaza anual 15 nopti in lunile iulie - august si rar in septembrie. 84

85 Frecventa de producere pe praguri de valori a temperaturilor minime zilnice Constanta ( ) Praguri Numarul mediu de cazuri in lunile temperatura I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ANUAL 25,1 30, ,1 25, ,1 20, ,1 15, ,1 10, ,1 5, negative 0,1 5, ,1 10, ,1 15, ,1 20, Radiatia solara Durata de stralucire a soarelui a fost in medie de ore, in sezonul cald (aprilie - septembrie) insumand circa 72% din durata anuala. Umiditatea aerului Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra umiditatii aerului care se resimte pe intreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic in primii km de la tarm. Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente intre umiditatea maxima la aceasi temperatura. In zona considerata, mediile anuale ale umiditatii relative sunt de cca. 80 %, in luna decembrie fiind de %, iar in luna iulie de %. Frecventa zilelor cu umiditate relativa de cca. 80 % este destul de ridicata, respectiv de 129,8 zile, numarul zilelor cu umiditate mare avand un maxim in luna decembrie si un minim in luna august. 85

86 Regimul vanturilor Datele multianuale pun in evidenta variatiile frecventei si vitezei vantului. In zona, frecventa medie (%) cea mai ridicata se intalneste in cazul vanturilor din directia Nord (21,5%), urmata de cele din directia Vest (12,7%) si Nord-Est (11,7%). Cea mai scazuta frecventa se inregistreaza in cazul vanturilor din directia Sud-Vest 5,9% si Est (6,1%), urmate de cele din Sud 8,7%, Nord - Vest 8,8% si Sud (9,4%). Analiza caracteristicilor regimului eolian s-a facut pe baza datelor metorologice disponibile: directia si viteza vantului - masurate zilnic la Constanta la orele 1, 7, 13, si 19. Pornind de la acest set de date, au fost calculate frecventa, viteza medie si abaterea standard a acestuia pe fiecare din cele 16 directii luate in considerare, convertindu-se apoi rezultatul la 8 directii, conform regulilor uzuale. Acesti parametri au fost calculati global, pentru intreaga perioada, anual si lunar. Analiza datelor existente pentru intreaga perioada a scos in evidenta dominatia vanturilor din directia vest, care reprezinta 18,7% din total, fata de 12,5% in cazul echipartitiei pe cele 8 directii. Cea mai mica frecventa (7,1%) o au vanturile din directia opusa - Est. Vanturile din vest sunt dominante in 6 luni (noiembrie-ianuarie si iulie-septembrie), iar in alte 4 situandu-se pe locul al doilea ca frecventa. Cea de-a doua perioada in care sunt preponderente vanturile din Vest este datorata brizelor din sezonul cald. In perioada de primavara (aprilie-iunie), vanturile din Sud au cea mai ridicata frecventa. Numai in februarie si octombrie domina vanturile din Nord, iar in martie, cele din Nord-Est. Cu toate acestea, vanturile din sectorul nordic (NV, N si NE) reprezinta 40,3% din totalul anual, comparativ cu 3%, cat reprezinta cele din sectorul sudic. Pe aceste directii se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale: 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru nord-est si 4,7 m/s pentru nord-vest. 86

87 Frecventa si viteza medie a vantului pe directii Constanta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN N 20,7 22,2 18,4 11,0 9,5 9,1 13,2 13,3 14,5 21,6 17,9 17,7 15,8 m/s 8,5 8,4 7,5 6,4 5,7 5,6 5,7 6,2 6,7 7,9 7,8 8,5 7,4 NE 10,5 16,8 20,9 12,1 11,9 8,8 10,4 13,7 12,5 13,9 9,7 8,0 12,5 m/s 8,7 7,7 6,7 5,8 5,6 5,1 5,1 5,5 6,2 7,3 7,9 8,7 6,7 E 3,0 4,3 7,4 9,0 10,8 7,7 8,1 10,7 9,7 6,7 5,6 2,4 7,1 m/s 6,3 4,7 4,3 3,9 3,9 3,6 3,7 3,7 3,9 5,1 6,5 6,7 4,3 SE 3,3 6,4 11,9 16,9 19,4 16,9 13,3 11,5 13,0 11,3 6,4 3,7 11,1 m/s 4,7 4,0 3,9 4,2 3,9 4,2 3,7 3,6 4,1 4,1 4,3 4,5 4,0 S 9,6 10,3 13,8 20,5 19,4 19,3 15,6 13,0 14,7 13,1 11,3 9,3 14,1 m/s 4,6 4,4 4,4 4,4 4,0 4,1 3,8 3,8 3,8 4,1 4,4 4,7 4,2 SV 11,3 7,8 7,6 7,1 7,4 8,9 7,6 7,0 7,7 9,2 10,3 11,4 8,6 m/s 4,0 4,1 3,8 4,2 3,8 3,2 2,7 2,8 3,1 3,2 3,6 4,0 3,6 V 28,0 18,8 11,7 13,3 13,2 18,0 17,4 15,9 18,1 14,2 24,4 31,0 18,7 m/s 4,4 4,3 4,6 4,5 4,0 4,0 3,5 3,2 3,7 3,7 4,0 4,3 4,0 NV 13,6 13,4 8,4 9,3 8,3 11,3 14,4 14,9 9,7 9,9 14,4 16,4 12,0 m/s 4,7 4,9 4,8 4,8 4,3 4,5 4,5 4,4 4,8 4,9 4,8 4,8 4,7 C 8,9 8,4 19,1 9,8 14,5 12,0 13,7 15,8 15,0 11,9 10,5 8,4 11,8 m/s 5,78 5,85 5,40 4,77 4,33 4,25 4,13 4,24 4,59 5,37 5,34 5,54 4,97 Modificarea sezoniera a parametrilor regimului eolian este ilustrata de repartitia pe directii a vanturilor in lunile caracteristice fiecarui anotimp. Astfel, frecventele cele mai mari le au vanturile din Nord, in februarie (22,2%), cele din Sud si Sud-Est (cate 19,4%) in mai si cele din Vest in august si noiembrie (15,9% si respectiv 24,4%). Vanturile din Nord-Est au cea mai mare viteza medie in noiembrie, iar cele din Nord - in celelalte trei luni. In decursul unui an, atat viteza medie a vanturilor, cat si durata perioadelor de calm au o evolutie ciclica destul de pronuntata. Viteza medie lunara multianuala are un maxim in februarie (5,75 m/s) si un minim in iulie (4,15 m/s). In luna august se inregistreaza cele mai multe situatii de 87

88 calm (15,8% din totalul observatiilor), iar in februarie si decembrie cele mai putine (8,4% adica aproximativ 56 si respectiv, 62 de ore). Viteza vanturilor inregistrate la Constanta este foarte variabila, acoperind domeniul 0-26 m/s. Trebuie mentionat faptul ca viteza maxima inregistrata in perioada analizata a fost de 40 m/s, dar aceasta valoare nu este inclusa in setul de date standard luat in considerare. Intrucat gruparea vanturilor pe clase de viteza utilizate in mod curent in reteaua meteorologica (0-1, 2-5, 6-10, etc.) nu are o rezolutie suficienta, s-a analizat distributia statistica a valorilor masurate folosind clase de marime egala, cu dimensiunea de 3 m/s. Rezultatele obtinute indica o dominanta neta (75,2%) a vanturilor cu viteze de 1-6 m/s, in timp ce vitezele mai mari de 28 m/s reprezinta doar 0,13%. De altfel, pentru totalitatea datelor analizate, media vitezelor este de numai 5 m/s. Aceste caracteristici statistice medii mascheaza insa evenimentele meteorologice cu caracter deosebit de important pentru dinamica tarmului: furtunile. Din acest motiv, setul de date a fost analizat din acelasi punct de vedere. Distributia vanturilor pe directii in lunile de iarna 88

89 Distributia vanturilor pe directii in lunile de primavara Distributia vanturilor pe directii in lunile de vara 89

90 Distributia vanturilor pe directii in lunile de toamna Regimul furtunilor Identificarea furtunilor individuale s-a bazat pe existenta a minimum doua masuratori consecutive in care viteza vantului depaseste 10 m/s. In acest mod, au fost luate in calcul numai furtunile cu durata mai mare de 12 ore. De asemenea, s-au analizat furtunile semnificative, cu durata mai mare de 72 ore. Nu au fost impuse restrictii apriorice asupra variatiei directiei vantului pe durata furtunii, intrucat testele prealabile au indicat un coeficient de stabilitate foarte ridicat in situatiile cu vanturi intense. Pentru fiecare eveniment, s-au calculat: media si abaterea standard a vitezei, viteza medie vectoriala, coeficientul de stabilitate, viteza medie patratica, directia medie, durata, viteza maxima. Numarul furtunilor cu durata de peste 12 ore inregistrate in fiecare an variaza intre 16 (1990) si 17 (1983), cu o medie anuala de 29. Daca se alege un prag de durata mai mare, numarul mediu anual al furtunilor scade in mod corespunzator: 12 pentru 24 de ore, 4 pentru 48 de ore. Rezultatele obtinute au 90

91 confirmat faptul ca in covarsitoarea lor majoritate (75,1%), furtunile inregistrate in zona centrala a litoralui romanesc sunt datorate vanturilor din sectorul nordic (N si NE), cele din E si SE avand o frecventa de numai 5,0%. Pe aceleasi directii se inregistreaza si cele mai mari durate medii (33 de ore pentru furtunile din NE si 31 de ore pentru cele din N), precum si durata maxima: 138 de ore cu viteza mei mare de 10 m/s, in perioada februarie Parametrii caracteristici ai furtunilor cu durata mai mare de 72 de ore An Data Directia Vm Vx Dur H Tm Lm Hx Tx-Lx N 14, ,1 5,9 54 3,4 6, NNE 10, ,8 5,3 38 2,6 6, NNE 13, ,4 6,3 52 3,0 6, NNE 11, ,9 5,6 39 2,3 6, NE 12, ,2 6,6 57 4,7 7, N 10, ,2 5,8 42 2,5 6, NE 13, ,3 7,4 73 4,5 9, N 10, ,9 5,6 41 2,8 6, N 17, ,1 7,0 88 6,0 8, NNE 12, ,4 5,8 53 2,6 6, N 14, ,7 6,1 41 4,0 7, NNE 14, ,8 6,2 54 3,5 7, N 11, ,4 6,3 49 2,7 7, NE 12, ,5 6,8 64 5,0 8, N 13, ,0 6,9 61 3,6 7, NNE 11, ,6 4,4 16 1,9 4,9 22 Pentru durate de peste 72 de ore, furtuna cu cea mai mare intensitate, in care viteza maxima a vantului a atins 24 m/s, iar viteza medie patratica, 17,5 m/s, s-a inregistrat in perioada 8-11 ianuarie 1981 si a avut o durata de 84 de ore. Aceeasi viteza maxima s-a inregistrat si la furtuna din 6-10 decembrie 1991, dar viteza medie a fost de 16,9 m/s, la o durata de 102 ore. Pentru durate mai mici, valorile care caracterizeaza intensitatea sunt mai mari. Astfel, la furtuna din

92 noiembrie 1981, viteza maxima a vantului a atins 28 m/s (valoarea maxima pentru toate datele de vant analizate), viteza medie a fost de 19,4 m/s, dar durata a fost de 36 de ore. Pe langa gruparea pe directii, este evidenta gruparea furtunilor (71,1% din totalul celor cu durata de peste 12 ore) in perioada rece a anului (octombrie - martie), cand gradientii barici au valori ridicate. Gruparea este mai accentuata pentru furtunile cu durate mai mari. Aceste caracteristici ale regimului vanturilor determina particularitatile de lunga durata ale starii de agitatie a marii in zona litoralului romanesc. Vantul predominant din N si NE contribuie la colmatarea cuvetei lacului prin transportul particulelor de praf si nisip din zonele invecinate. Identificarea furtunilor individuale, facuta intr-un studiu INCDM, s-a bazat pe existenta a minim doua masuratori consecutive in care viteza vantului depaseste 10 m/s, si numai furtuni cu o durata mai mare de 12 ore. Numarul furtunilor dintr-un an a variat intre 16-37, cu o medie de 29, care scade la 12 pentru o durata a furtunilor mai mare de 24 ore si la 4 pentru o durata mai mare de 48 ore. In figurile ce urmeaza sunt prezentate distributia pe directii a frecventelor, duratelor si vitezelor medii ale furtunilor inregistrate in zona Constanta, si frecventa lunara a furtunilor pentru durate diferite. 92

93 Distributia pe directii a furtunilor Vizibilitatea Numarul mediu de zile cu ceata este de 50 zile/an, numarul maxim fiind in timpul iernii, cu o medie de 8 zile/luna si cu un maxim inregistrat de 16 zile/luna. Ceata poate fi destul de persistenta in aceasta zona, in special in timpul iernii. Vizibilitatea este redata in tabelul urmator. Clasa de Distanta de vizibilitate Frecventa perioadelor de vizibilitate (km) timp (%) I > II III <1 4 93

94 Frecventa maxima a cetei in clasa III a fost de 10 % in ianuarie si februarie, frecventa in clasa II a fost de 38 % in decembrie si februarie. Fenomene electrice Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul mediu anual cu zile de fulgere si tunete pe litoralul romanesc este de cca. 12. Aceste procese sunt frecvente in lunile mai-iunie Biodiversitatea Vegetatia Dobrogei are un caracter aparte, in mare masura deosebita de aceea din alte provincii ale tarii, datorita conditiilor geografice atat de deosebite ale Dobrogei. Vegetatia este formata in cea mai mare parte din stepa, la care se adauga suprafete de silvostepa si paduri de stejar. Stepa caracterizeaza peste 3/4 din suprafata Dobrogei. Desigur este vorba de stepa secundara si terenuri cultivate, deoarece vegetatia naturala, cu specii spontane, este redusa ca intindere. Silvostepa face trecerea spre etajul stejarului si este, din acest punct de vedere, o zona de tranzitie. Stepa la altitudini mai mici de 100 m in Centru si E: pir (Agropyron repens), colilie (Stipa lissingiana), pelin (Artemisia absinthium). Agropyron repens Artemisia absinthium 94

95 Silvostepa ocupa culmile si podurile interfluviale mai inalte ( m), in Podisul Babadag, Dealurile Tulcei, S Podisului Niculitel, Podisul Casimcei: stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumariu, artar tartaresc, in SV elemente sudmediteraneene: stejar pufos, stejar brumariu, carpen, frasin, tei, alun. Pe Dealurile Tulcei, Podisul Babadag si Casimcei predomina padurea, cu etajul mezofil de tip balcanic in N: gorun, tei (Tilia sp), carpen (Carpinus betulus), etajul xeroterm (mediteraneean) in Centru: tei, stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), carpen, frasin (Fraxinus excelsior); in S elementele celor doua etaje, dar abunda cele mezofile: carpen, frasin. Fauna Dobrogei in zonele de stepa si silvostepa, cuprinde multe specii de nevertebrate si vertebrate. Din ultima grupa fac parte broastele de pamant (Pelobates fuscus si Pelobates syriacus balcanicus) si broastele raioase (Bufa bufa si Bufa viridis) care ziua stau adapostite si devin active spre seara. Pe pantele insorite se intalneste destul de frecvent, broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera), specifica Dobrogei. Dintre reptile, cele mai caracteristice pentru aceasta zona sunt: gusterul vargat (Lacerta taurica), soparla de pustiu (Eremias arguta deserti), vipera cu corn (Vipera amodytes montandoni). Pasarile sunt destul de numeroase: ciocarlia (Calandrella cinerea brachydactyla), intalnita numai in Dobrogea; ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), Fasa de camp (Anthus campestris), graur (Sturnus vulgaris), cotofana (Pica pica), potarniche (Perdix perdix). Sturnus vulgaris Pica pica 95

96 Unele pasari cauta malurile inalte pentru cuibarit: dumbraveanca (Coracias garrulus) si prigoria (Merops apiaster), potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus), sparcaciul (Otis tetrax) prefera stepa. Mamiferele cele mai raspandite sunt rozatoarele: popandaul (Spermophilus citellus), harciogul mic (Mesocricetus newtoni) tipic stepei Dobrogene, orbetele (Spalax graecus) si soarecii (Mycromycetus minutus, Sicista subtilis, Mus musculus) s.a. Mesocricetus newtoni Spermophilus citellus Dintre carnivore mentionam: dihorul de stepa (Mustela eversmani) o forma asiatica intalnita la noi in Dobrogea; dihorul patat de stepa (Vormela pereguana), bursucul (Meles meles) si vulpea (Vulpes vulpes). Biodiversitate locala Marea majoritate a suprafetei studiata este acoperita de o platforma betonata si resturi de moloz rezultate in urma demolarii constructiilor anterioare, inconjurata de un cordon de vegetatie ierboasa si lemnoasa. Nu exista spatii verzi ingrijite. 96

97 Pe amplasament vegetatia lemnoasa este reprezentata in marea majoritate de reprezentanti ai genului Populus sp. (plop), Salix sp. (salcie), Thuja sp. (tuia), Platanus orientalis (platan), Elaeagnus angustifolia iar cea arbustiva este reprezentata de Lonicera japonica, Rosa canina (maces), Hibiscus syriacus, Crategus sp. (paducel), Prunus cistena, Ligustrum vulgare (lemn cainesc). Lonicera japonica Hibiscus syriacus Ligustrum vulgare Salix sp. Vegetatia ierboasa din cadrul amplasamentului are un aspect de buruienis, plantele fiind vizibil afectate atat in urma desfasurarii activitatii initiale caracteristice unui parc-garaj de autobuze RATC, cat si in urma operatiunilor de demolare ce implica o cantitate insemnata de praf si particule sedimentabile. Vegetatia ierboasa de pe amplasament este caracterizata prin plante ruderale cum sunt: Taraxacum officinalis (papadia), Achillea millefolium (coada soricelului), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Medicago sativa (lucerna). 97

98 Achillea millefolium Taraxacum officinalis Medicago sativa In ceea ce priveste fauna locala, apreciem ca zona este puternic antropizata, fiind un habitat propice doar pentru speciile adaptate unui mediu urban cum sunt unele specii de pasari: Larus sp (pescarus), Corvus corone (cioara), Passer domesticus (vrabia de casa) sau mamifere mici: Ratus sp (sobolan), Microtus sp (soarece). Arii protejate din zona amplasamentului (conform H.G. 1284/2007) A.I.A - Lacul Siutghiol ce include Lacul Tabacarie, aflat la o distanta de aproximativ 200 m, a fost declarat arie speciala de protectie avifaunistica avand la baza criteriile aprobate de BirdLife: C1, C2, C4, cu o suprafata de 2023 ha, si cu urmatoarele biotopuri principale: ape statatoare (90,7%), mlastini (3,9%). Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele. Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20 m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur. 98

99 Cai de acces: Situate la nord de Constanta, lacurile Siutghiol si Tabacariei pot fi accesate pe doua cai principale: tarmul vestic, pe drumul national 2A (E60), din localitatile Palazu Mare si Ovidiu, si tarmul estic, de pe drumul judetean dintre Constanta si Navodari, in dreptul statiunii Mamaia. Nordul lacului Siutghiol poate fi accesat si din localitatea Mamaia Sat. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus, Oenanthe pleschanka, Anthus campestris, Aythya nyroca. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Branta ruficollis, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Larus minutus, Sterna sandvicensis, Melanocorypha calandra, Sterna hirundo, Mergus albellus, Oenanthe pleschanka, Larus genei, Ardea purpurea, Circus aeruginosus, Lanius minor, Sterna albifrons, Calandrella brachydactyla, Ficedula parva, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Alcedo athis, Anthus campestris, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Galerida cristata. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Larus ridibundus, Podiceps nigricollis, Fulica atra, Larus canus, Aythya fuligula, Aythya ferina. Larus minutus (pescarus mic) Larus genei (pescarusul roz) Oenanthe pleschanka (pietrar negru) Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul mic) 99

100 Asezari umane si alte obiective de interes public Dobrogea a fost totdeauna un spatiu organic integrat teritoriilor romanesti sprijinite de Carpati - Muntenia si Moldova - si o poarta maritima naturala a tarii. Reintegrarea administrativa a Dobrogei la Romania dupa inlaturarea stapanirii otomane (1878) a reprezentat o etapa intre Unirea Principatelor (1859) si Unirea tuturor teritoriilor romanesti de la Un lant de lacuri marcheaza litoralul: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoie, Navodari, Tasaul (Navodari). Dintre acestea este de semnalat Lacul Techirghiol foarte cunoscut in Romania si in lume pentru namolul cu rol terapeutic. Populatia Dobrogei numara in 1992 aproape 1 milion de locuitori. Fata de recensamantul anterior (1977), populatia a crescut cu persoane, in parte datorita sporului natural, in parte datorita adaosului migratoriu. Densitatea populatiei este de cca. 70 loc/kmp, mai ridicata (200 loc/kmp) in zona Constanta-Ovidiu-Navodari-Medgidia si in jurul altor orase (Tulcea, Mangalia, Cernavoda) si mai redusa (sub 50 loc/km 2 ) in interiorul podisului. Sporul natural, desi peste media tarii (5-6 ), a scazut mult in ultimii ani. Insa Dobrogea continua sa aiba un spor migratoriu, sensibil pozitiv. Asezarile rurale sunt in general mijlocii si mici, cu cateva exceptii de localitati mari (Cobadin, Cogealac, Mihail Kogalniceanu de langa Constanta, Valul lui Traian, Mahmudia), care au si functii economice mai complexe. Asezarile urbane au vechi traditii in Dobrogea. Orasele-porturi construite de greci la Marea Neagra (Histria, Tomis, Callatis) sunt totodata cele mai vechi asezari urbane din tara noastra. Ele au fost completate in epoca romana cu orasele limesului dunarean. Centrul administratiei rurale era probabil in municipiul de la Trophaeum Traiani. Bizantinii, iar apoi genovezii, veneau la Enisala si Harsova pana in evul mediu. Perioada ocupatiei otomane a diminuat fenomenul urban. Dezvoltarea urbana este deosebita in secolul nostru. Se extind si cresc orasele Constanta, 100

101 Tulcea, Medgidia, Mangalia si apar orase noi (Ovidiu, Navodari, Negru Voda). Orasul Constanta Constanta este in prezent al doilea oras al tarii, dupa numarul de locuitori ( loc). Are industrii variate (constructii de nave, celuloza, ramuri ale industriei alimentare etc.) si o functie portuar-comerciala deosebita. O data cu deschiderea axei fluviale Rotterdam-Constanta si cu activizarea cooperarii economice in zona Marii Negre, va avea o vocatie europeana si internationala. Municipiul Constanta este plasat la intersectia paralelei de 40 10' 15" latitudine nordica cu meridianul de 26 21' 25" longitudine estica, in fundul unui golf adapostit de un scurt promontoriu dinspre nord. Asezarea geografica a orasului Constanta a fost precara inca de la intemeierea sa, fiind constrans sa se dezvolte pe ingusta peninsula Tomis, care proteja golful cu acelast nume. Suprafata neteda a peninsulei nu este mai mare de 1500 m lungime si circa m latime. De-a lungul celor peste 2500 de ani teritoriul orasului s-a extins spre nord-vest si nord, dincolo de limita peninsulei spre Lacul Tabacariei, iar dupa al doilea razboi mondial spre sud in jurul portului. Municipiul Constanta ocupa o suprafafa de aproape 600 km patrati. Relieful caracteristic pentru Municipiul Constanta cuprinde trei zone distincte: zona peninsulara, unde intalnim cea mai veche parte a orasului, orientata/inclinata pe directia nord-vest-sud-vest; 101

102 zona continentala, formata din marginea estica a Podisului Dobrogea, inclinata de la vest spre est (60-25 m); zona litorala cuprinzand portul, plaja si perisipul Mamaia lung de 8 km. Evolutia reliefului a inceput odata cu pliocenul cand regiunea aceasta a fost eliberata de apele marii. Rolul predominant in dezvoltarea reliefului l-a avut clima si actiunea marii. La Constanta, tarmul este mai ridicat, iar depozitele mai noi sunt reprezentate prin formatiuni cuaternare alcatuite din bolovanisuri calcaroase, argile si loessuri cu conereretiuni calcaroase, gipsuri si sol vegetal. La nord spre Mamaia se remarca Lacul Tabacariei adapostit de pintenul Tabacariei-calcaros. In dreptul orasului Constanta digurile antropice au dat posibilitatea instalarii unei fasii continui de plaja. Plaja are avantajul de a fi orientata spre est, fiind insorita tot cursul zilei exceptie in intreaga Europa Industrie, agricultura, transport, turism Resursele naturale ale Dobrogei se pot caracteriza astfel: resursele energetice de baza lipsesc, resursele minerale sunt reduse, exista unele zacaminte nemetalifere, dar resursele de baza le reprezinta fondul funciar deosebit si potentialul heliomarin si balneoturistic al litoralului; la acestea adaugam unele resurse secundare (lemn, fond piscicol) si un important potential de pozitie dat de iesirea la Mare, Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra. Industria energetica se bazeaza pe exploatarea petrolului din platforma litorala a Marii Negre si a petrolului adus din import (la Constanta si Midia); cuprinde marea platforma petrochimica din zona Midia-Navodari care produce diverse derivate obtinute din petrol. Conducta de petrol Constanta-Ploiesti, construita in perioada interbelica pentru exportul petrolului brut, este utilizata in prezent si pentru transportul in sens invers al unor cantitati de petrol brut adus din import. 102

103 Termocentralele din Dobrogea sunt amplasate la Ovidiu, Navodari, Constanta si Tulcea, fiind interconectate la sistemul energetic national. A fost dat in folosinta primul agregat al centralei nucleare de la Cernavoda. Metalurgia feroasa cuprinde exploatarea unui mic zacamant de minereu de fier situat la Iulia. Langa Constanta, la Palazu Mare exista, de asemenea, resurse de minereu de fier dar care, datorita conditiilor de zacamant, nu pot fi inca exploatate. La Altan Tepe se exploateaza cantitati reduse de cupru. Pe baza bauxitei adusa din import la Tulcea se produce alumina, care apoi este transportata la intreprinderea de aluminiu Slatina. In metalurgia neferoasa se foloseste baritina, exploatata la Somova. Industria constructiilor de masini produce nave maritime (la Constanta si Mangalia), nave fluviale (Tulcea), masini agricole (Medgidia, Navodari), diferite constructii metalice (Saligny, Constanta, Medgidia, Basarabi). Se distinge prin dimensiuni si productie Santierul Naval Constanta, care construieste nave (mineraliere) de pana la tdw. Industria chimica cuprinde industria petrochimica (Navodari), de acid sulfuric (Navodari), prelucrarea maselor plastice (Tulcea, Macin si Constanta), industria celulozei si hartiei (Palas-Constanta) si ingrasaminte chimice (Navodari). In Dobrogea se extrage o gama relativ variata de roci de constructie: granit (din Muntii Macinului, la Macin, Greci, Iacobdeal), calcar dolomitic (la Mahmudia, pentru Combinatul siderurgic Galati), calcar (Zebil, Mihail Kogalniceanu - langa Tulcea, Ovidiu, Harsova, Topalu, Cernavoda, Medgidia, Basarabi etc), diatomita (la Adamclisi), creta (la Basarabi). Industria materialelor de constructie produce lianti (la Cernavoda si Medgidia), azbociment (Medgidia), var si ipsos (la Medgidia si Constanta), prefabricate din beton (la Constanta). Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata la Constanta (furnire, placi aglomerate, placaje, mobila) si in centre mai mici (Tulcea, Babadag, 103

104 Medgidia, Cobadin). Industria textila prelucreaza lana (Constanta), bumbac (Isaccea), canepa (Constanta si Mangalia) si produce confectii (Constanta, Tulcea, Macin). Industria alimentara cuprinde morarit si panificatie (Constanta), industria zaharului (Babadag si Navodari), a uleiului (Constanta), conservelor de peste (Tulcea, Constanta), de fructe (Ovidiu), industria produselor lactate (Constanta), berii (Constanta) si vinului (Murfatlar). Agricultura Dobrogea are un fond funciar deosebit de favorabil: suprafete mari ocupate de terenuri arabile, cu soluri care au o fertilitate mare, dispuse orizontal sau slab inclinate. Suprafata agricola a judetului este impartita pe urmatoarele categorii de folosinta: arabil: ha pasuni: ha vii: ha livezi: ha Total teren agricol: ha 104

105 Conditiile termice sunt deosebit de favorabile, dar precipitatiile relativ reduse ( mm/anual) si secetele frecvente produc importante deficite; pentru a diminua efectul secetelor au fost construite sisteme de irigatii, dintre care sistemul Carasu, utilizeaza apa din Canalul Dunare-Marea Neagra. Cultura plantelor cuprinde cultura graului, porumbului, orzului, plantelor tehnice (floarea soarelui, soia, sfecla de zahar), legume si leguminoase, pomicultura si viticultura (Murfatlar, Ostrov, Niculitel). Cresterea animalelor se bazeaza pe plante furajere, nutreturi concentrate si pasuni naturale (cu ierburi stepice). Dobrogea este in prezent principala regiune de crestere a ovinelor (cu 1,8 mii. capete). Se cresc, de asemenea, bovine, porcine si pasari, indeosebi in complexe zootehnice de tip industrial: Macin (bovine si porcine), Nalbant (porcine si pasari), Topalu, Palas (ovine), Cobadin (porcine) etc. Caile de comunicatie si transporturile Caile ferate au vechi traditii in Dobrogea, aici fiind construita una dintre cele mai vechi cai ferate (Constanta-Cernavoda in anul 1859). In prezent magistrala 8, electrificata, leaga Capitala de zona Constanta-Mangalia, prin intermediul sistemului de poduri de la Fetesti si Cernavoda. De la Medgidia se desprind doua cai ferate: una spre Tulcea si alta spre Negru Voda (de unde se trece in Bulgaria). Soselele. Dobrogea este strabatuta de soseaua internationala E60 (Oradea- Bucuresti-Constanta-Vama Veche-Istanbul), care traverseaza Dunarea peste podul 105

106 rutier Giurgeni-Vadu Oii. Alte sosele mai importante sunt Harsova-Tulcea, Macin- Tulcea, Constanta-Negru Voda, Constanta-Basarabi-Ostrov si Constanta-Tulcea. Traversarea Dunarii cu bacul se face si pe sectoarele Calarasi-Ostrov, Braila- Macin. A fost amenajat si dat in folosinta segmentul de autostrada ce traverseaza Dunarea pe noul pod rutier Fetesti-Cemavoda, si de curand 160 km din autostrada Bucuresti-Constanta. Transporturile fluviale se realizeaza pe Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra. Porturile Dunarene sunt: Cernavoda, Harsova, Macin, Isaccea, Tulcea (acesta fiind un port fluvial si maritim), Mahmudia. La Tulcea pot ancora si nave maritime ce strabat sectorul Dunarii maritime. Pe Canalul Dunare-Marea Neagra porturile sunt: Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Agigea (aici canalul iese in zona portului maritim Constanta Sud). 106

107 Transporturile maritime se realizeaza prin Constanta, Midia si Mangalia. Constanta, cel mai important port al tarii noastre, este totodata si principalul port al Marii Negre. La Constanta se aduc din import minereuri, cocs, petrol, masini si utilaje, produse agroalimentare, diferite materii prime si se exporta produse din lemn, masini si utilaje, produse ale industriei usoare, derivate petroliere, ingrasaminte chimice etc. Transporturile aeriene se realizeaza prin aeroportul international Mihail Kogalniceanu de langa Constanta si aeroportul pentru trafic intern de langa Tulcea. Turismul Judetul Constanta cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din Romania. Prin localizarea geografica, clima, relief, vestigii arheologice, rezervatii naturale, baza de cazare, agrement si tratament, posibilitati de efectuare a unor excursii si croaziere, teritoriul judetului ofera o gama larga de activitati turistice. Litoralul romanesc al Marii Negre reprezinta una dintre zonele turistice cele mai importante ale Romaniei in raport cu alte zone turistice ale tarii. Resursele turistice ale judetului nu au o repartitie uniforma si ele explica dezvoltarea turismului cu precadere pe spatiul de litoral al Marii Negre. Astfel, litoralul romanesc concentreaza 2/3 din resursele turistice si cca. 43% din capacitatea de cazare a tarii, aproximativ 60% din circulatia turistica interna si internationala. Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime de peste 100 km. De-a lungul coastei, se gasesc statiuni care raspund cerintelor tuturor varstelor si gusturilor: Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai. 107

108 Statiunea Mamaia Potentialul turistic al Dobrogei este variat; principalul factor de atractie turistica constituindul litoralul, cu largi posibilitati de practicare a curei heliomarine, odihna si tratament (Techirghiol, Mangalia). Exista si alte obiective turistice, cum ar fi: mozaicul roman de la Constanta, Tropaeum Traiani de la Adamclisi, vestigiile antice de la Histria, Callatis, Tomis, muntele de creta de la Basarabi, pesterile de la Gura Dobrogei, manastirile (Celic- Dere, Saon, Niculitel), centrele pescaresti (Ceamurlia, Jurilovca), numeroase situri arheologice (Heracleea, Harsova, Capidava etc), constructii musulmane (la Babadag, Medgidia, Constanta), sau zona istorica a orasului Constanta Populatia Populatia Municipiului Constanta depaseste persoane, majoritara fiind de nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata, uniteriana, musulmana, etc. 108

109 Evolutia populatiei la recensaminte astfel: La recensamantul din 2002, populatia orasului Constanta era structurata 109

110 2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului Zona nu este omogena ca functiuni si ca tip de parcelare, fiind o zona in curs de constituire. In prezent zona analizata este, in cea mai mare parte nestructurata, fosta baza auto si fost patinoar, libera de constructii, ocupata partial cu vegetatie spontana. 110

111 In cazul neimplementarii planului, amplasamentul studiat se va degrada treptat fiind insuficient exploatat si nesatisfacand cerintele actuale din punct de vedere urbanistic. Prin realizarea proiectului se vor face amenajari pe o raza larga, imbunatatind peisajul actual si totodata calitatea mediului in zona. 111

112 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 112

113 Avand in vedere suprafata amplasamentului pe care se va interveni in vederea realizarii proiectului se apreciaza ca impactul asupra mediului a noului obiectiv se va resimti local la nivelul suprafetei amplasamentului si in imediata vecinatate a acestuia datorita lucrarilor de constructie ce se vor efectua, care implica amenajarea unei organizari de santier, excavari de material si lucrari de realizare propriu-zisa a cladirilor. In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului si a celei imediat invecinate, se evidentieaza urmatoarele aspecte: conform Certificat de Urbanism nr din , folosirea actuala a terenului este de teren liber in urma demolarii; in mare parte terenul se prezinta ca o suprafata betonata, terenul fiind nestructurat, fosta baza auto si fost patinoar, liber de constructii; amplasamentul este inconjurat de un cordon de vegetatie ierboasa si lemnoasa, vegetatie spontana si neingrijita; 113

114 la limitele terenului exista depuneri de deseuri menajere, iar pe amplasament resturi de deseuri inerte provenite din demolari; nivelul apei subterane a fost intalnit in forajele executate in amplasament la adancimea de 1,5-4 m de la cota terenului natural, in jumatatea nordica a amplasamentului si 5-7,6 m in jumatatea sudica a acestuia. Prin realizarea obiectivului, principalele modificari aduse zonei din punct de vedere al caracteristicilor de mediu sunt urmatoarele: executia unor excavatii/umpluturi, precum si a unor lucrari de fundatie de adancime/consolidare a terenului de fundare a cladirilor; desfintarea spatiului betonat, nestructurat si a zonei cu vegetatie spontana, cu depuneri de deseuri; amenajarea unor constructii noi, moderne, cu destinatie locativa, comerciala, prestare servicii, functiuni mixte; amenajarea si intretinerea corespunzatoare a spatiului verde se propune amenajarea unei suprafete de spatiu verde de ,10 mp pe teritoriul de referinta al P.U.Z., reprezentand un procent de 39,11 % din suprafata teritoriului (respectiv ,70 mp pe terenul ce a generat P.U.Z., reprezentand un procent de 34,62 % din suprafata terenului). 114

115 4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASAMENT 115

116 Amplasamentul, situat in intravilanul Municipiului Constanta, este proprietate privata, fosta baza auto si fost patinoar, teren nestructurat, liber de constructii, ocupat partial de vegetatie spontana. In jurul amplasamentului nu exista monumente istorice, obiective culturale sau religioase, a caror activitate sa fie stanjenita de functionarea noului obiectiv. Fiind situat intr-o zona puternic antropizata, amplasamentul nu face parte din nici o arie speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001. In apropierea obiectivului, la o distanta de aproximativ 200 m pe directia Nord se afla Lacul Tabacarie, iar la aproximativ 2 km Lacul Siutghiol, incluse in Situl de Protectie Speciala Avifaunistica - Lacul Siutghiol, insa prin construirea si activitatea obiectivului nu se pune problema afectarii acestui sit. La aproximativ 800 m pe directia Est a amplasamentului, se afla Aria de Importanta Avifaunistica Marea Neagra, insa prin construirea si activitatea obiectivului nu se pune problema afectarii acestui sit, atat datorita distantei pana la sit cat si datorita faptului ca intre amplasament si sit se afla mai multe artere de circulatie si locuinte. Realizarea viitoarelor amenajari prin desfiintarea spatiului betonat, neingrijit, cu depuneri de deseuri inerte rezultate din demolari, cu vegetatie spontana, posibila sursa de poluare datorita depunerilor de deseuri menajere de la limita estica a amplasamentului este o solutie buna, tinand cont deasemenea de faptul ca destinatia terenului conform certificatului de urbanism este de teren liber in urma demolarii. 116

117 Pe teren exista o conducta de termoficare ce va fi reamplasata astfel incat sa nu afecteze terenul in speta sau consumatorii deserviti. (Aviz de amplasament favorabil nr. 1161/ Electrocentrale Constanta) Realizarea obiectivului pe amplasamentul propus nu afecteaza reteaua de gaze naturale din zona (Aviz favorabil nr / ) si nici instalatiile de comunicatii deoarece acestea au fost dezafectate odata cu desfiintarea si dezmembrarea fostelor cladiri (Aviz tehnic favorabil nr. 1653/2007). Pe amplasament ENEL Distributie Dobrogeaa detine LEC 10 kv+20 kv si LEC 0.4 kv. Distantele minime admise sunt de 0,6 m intre orice fundatie de cladire si cablurile existente. Exista aviz de amplasament favorabil nr /28/02/2008. In ceea ce priveste retelele de alimentare cu apa si canalizare, pe amplasament, in partea de nord si de est exista doua bransamente de apa Dn 200 mm OL si Dn 150 mm sigilate, iar in dreptul strazii Grozesti exista racordul de canalizare executat in colectorul menajer Dn 25 cm (H = 1,5 m). Pentru pozitionarea cat mai exacta a bransamentelor de apa si a racordului de canalizare si pentru evitarea unor situatii neprevazute se vor executa sondaje. In cazul in care se vor gasi si alte conducte acestea vor fi deviate. Exista aviz nr. 438/43484/S din 28/12/

118 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI 118

119 5.1. Generalitati De-a lungul istoriei, omul a dovedit o foarte buna capacitate de adaptare la conditiile de mediu iar limitele spatiului ocupat s-au extins continuu. Omul foloseste insusirile mediului, astfel ca trebuie sa-l cunoasca, devenind constient de existenta acestuia. In perioada geologica, dupa aparitia omului pe pamant, s-au produs o serie de modificari, avand doua tipuri de cauze: 1. cauze naturale: schimbari climatice, eruptii vulcanice, cutremure, uragane; 2. cauze antropice (datorate interventiei omului). La inceput, modificarile antropice au fost neinsemnate: defrisari pe suprafete reduse, mici constructii pentru adapost, natura suferind putin, fiind capabila sa se refaca prin forte proprii. Mai tarziu, acum 6-7 mii de ani, omul a realizat activitati de mai mare amploare, cu implicatii importante asupra mediului: despaduriri, acumulari pentru irigatii, indiguiri (vezi marile lucrari din Egipt, Mesopotamia, China). In ultimele doua secole modificarile sunt foarte importante, uneori radicale si ireversibile, din cauza dezvoltarii industriale, a cresterii numerice a populatiei, urbanizarii, dezvoltarii cailor de transport, defrisarilor, agriculturii extensive, etc. Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei omului. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor, degradarea solurilor, distrugerea unor specii. Diferenta intre noi si stramosii nostri este legata de capacitatile noastre sporite atat de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului, prin ocuparea extensiva a planetei, calitatea apei si a aerului s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la o crestere a ingrijorarii in legatura cu deteriorarea mediului. Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediului inconjurator au fost oameni de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta, au incercat sa stopeze actiunile 119

120 distructive si sa educe oamenii in domeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului. Din punct de vedere istoric, conceptul de protectie a naturii a aparut prima oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau). In prima jumatate a secolului XX continua distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradarea solurilor. Dupa 1945 se infiinteaza primele organizatii internationale care se preocupa si de problemele mediului inconjurator (ONU, FAO, UNESCO, WHO, WWF, UNDP). Anii '60-70 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si tehnologia nucleara) si de utilizarea produselor chimice periculoase. In acelasi timp, impactul unor catastrofe de mediu precum cele din 1967 de la Torrey Canyon si 1969 de la Santa Barbara, a generat valuri de protest. Generatiile anilor '60 s-au format in contextul miscarilor pacifiste si a miscarilor de protectie a mediului. Apar primele organizatii nonguvernamentale implicate in protectia mediului. In anii 70, miscarea ecologista se dezvolta in continuare, ajungand la crearea organizatilor Greenpeace si Friends of the Earth Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan Abordarea de o maniera globala, in sensul unor strategii si politici planetare referitoare la mediu se face de catre ONU. In 1972 are loc prima conferinta a ONU privind mediul, in care s-au facut recomandari importante in privinta educatiei ecologice, care a fost recunoscuta ca o unealta importanta in solutionarea problemelor de mediu. In 1983 Adunarea Generala a ONU a hotarat formarea unei comisii independente care sa analizeze problemele globale ale lumii: 1. problemele critice de mediu si legate de dezvoltare; 2. noi forme de colaborare internationala pentru aceste probleme; 120

121 3. analiza nivelului de intelegere a problemelor de catre indivizi, organizatii non-guvernamentale. Comisia a fost coordonata de Primul Ministru al Norvegiei, Gro Harlem Bruntland si a selectionat mai multe teme de studiu si impactul lor asupra mediului si a dezvoltarii: cresterea populatiei, energia, industria, asezarile umane, relatiile internationale, luarea de decizii pentru managementul mediului, cooperarea internationala. Raportul prezentat in 1987 de Comisia Brundtland - Viitorul nostru comun - atrage atentia asupra faptului ca daca se vor continua actualele forme de dezvoltare, lumea va fi confruntata cu nivele inacceptabile de suferinta umana si de vatamare a mediului. Comisia, prin raportul intocmit, cheama omenirea la o era noua de dezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Este necesar ca dezvoltarea sa devina durabila, adica sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacerea nevoilor prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propiile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat atat la nivelul natiunilor cat si cel al organismelor internationale. Alarmata de rezultatele si concluziile Raportului Brundtland, Comisia pentru Mediu si Dezvoltare, creata in 1983 in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, incepe, in 1989, pregatirea Conferintei Mondiale asupra Mediului si Dezvoltarii. Scopul principal al acesteia este de a determina acceptarea de catre toate statele membre, a aplicarii principiilor dezvoltarii durabile si de a gasi mijloace efective de implementarea in practica a acesteia. Aceasta s-a desfasurat in 1992 la Rio de Janeiro si la ea au participat reprezentanti de varf, dar si ai societatii civile, din 179 de tari, fiind, pe drept cuvant, considerata ca cea mai mare reuniune care a avut vreodata loc la un astfel de nivel. Au fost semnate si asumate raspunderi concrete, din partea fiecarei tari participante, in problemele mediului si ale dezvoltarii, intalnirea de Varf a Pamantului, cum mai este cunoscut Forumul de la Rio, are prin documentele adoptate o importanta deosebita in viitorul dezvoltarii societatii umane. 121

122 La aceasta Conferinta au fost adoptate cinci documente care se constituie in programe concrete pentru implementarea in practica a principiilor dezvoltarii durabile: 1. Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii. Sintetizeaza drepturile si responsabilitatile fiecarei natiuni in realizarea dezvoltarii si bunastarii umane, in apararea si conservarea mediului. Este accentuata ideea ca singura cale spre un progres economic sigur, pe termen lung, consta in corelarea acestuia cu cerintele protectiei mediului. Sunt prezentate 27 de principii care pot ajuta la realizarea acestui deziderat. 2. Declaratia de principii pentru indrumarea gospodaririi, conservarii si dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor de paduri. Se recunoaste astfel in mod explicit importanta deosebita pe care o au padurile pentru dezvoltarea economica si pentru intretinerea tuturor formelor de viata. Padurile reprezinta surse de energie regenerabila si materii prime pentru industrie. 3. Conventia cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbarea climei. Prin activitatile sale, omul introduce in atmosfera mari cantitati de gaze, printre care si CO 2. Acesta contribuie la cresterea efectului de sera din atmosfera Pamantului. Rolul principal al acestei Conventii ii reprezinta stabilizarea gazelor din atmosfera care provoaca efectul de sera. 4. Conventia privind diversitatea biologica. Conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice au o importanta deosebita in asigurarea nevoilor de hrana, sanatate si a altor necesitati pentru populatie, mereu in crestere, a globului. Desi investitiile in conservarea biodiversitatii vor fi considerabile, beneficiile aduse de acestea justifica eforturile ce urmeaza a fi facute. 5. Agenda 21, reprezinta un program amplu, detaliat, concret, despre modul in care dezvoltarea in sec. XXI poate deveni durabila. Este cel mai important document adoptat la intalnirea la varf a pamantului. Ea reflecta 122

123 dorinta natiunilor semnatare de a coopera in domeniul protectiei mediului, al dezvoltarii economice si sociale, al gospodaririi rationale a tuturor resurselor naturale ale mediului. In cele 40 de capitole ale sale, Agenda 21 analizeaza toate aspectele vietii sociale si economice care confrunta la ora actuala planeta, stabilind masuri si responsabilitati precise pentru toate verigile societatii: guvern, sindicat, oamenii de afaceri, oamenii de stiinta, femei, tineri, copii, organisme internationale, organizatii neguvernamentale, grupuri sociale, categorii profesionale, sectoare de activitate, etc. Protectia mediului reprezinta si una dintre marile provocari actuale ale Europei data fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre poluare. Uniunea Europeana a fost adesea criticata ca a pus dezvoltarea economica si comertul inaintea problemelor de mediu, ceea ce adus la o schimbare de optica. La ora actuala, modelul de dezvoltare europeana ce nu se bazeaza pe deteriorarea mediului si saracirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte avansat. Actiunile comunitatii privind protectia mediului au inceput in 1972 cu patru programe de actiune succesive bazate pe programe ecologice, avand atat o abordare verticala cat si sectoriala. Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a atribuit actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politica a Uniunii introducand conceptul de crestere durabila respectand mediul si introducand principiul precautiei. Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat in continuare principiul dezvoltarii durabile ca fiind unul din scopurile Uniunii, facand din protectia mediului una din prioritatile absolute. Pentru punerea in practica a noilor dispozitii introduse prin Tratatul de la Amsterdam, Al cincilea Program de Actiune al Comunitatii privind mediul numit Catre o dezvoltare durabila a stabilit principiile strategiei europene in perioada marcand inceputul abordarii orizontale care sa ia in considerare toate cauzele poluarii (industrie, energie, turism, transport, agricultura,etc). 123

124 Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit Mediu Viitorul nostru, optiunea noastra, stabileste prioritatile UE in intervalul prescris in patru domenii mari: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate si managementul resurselor naturale si al deseurilor. Dintre masurile ce trebuie luate pentru atingerea scopului urmarit in cele patru domenii se mentioneaza: imbunatatirea legislatiei in domeniul protectiei mediului, intreprinderea unor actiuni comune cu cetatenii si piata, integrarea politicii mediului in celelalte politici ale UE. Una din inovatiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de politica a produsului integrat, ceea ce inseamna dezvoltarea unei piete a produselor ecologice care sa aiba un ciclu de viata durabil. In ceea ce priveste mediul si sanatatea, obiectivul actiunilor din acest domeniu este de atingere a unei calitati a mediului care sa nu produca impacte majore asupra sanatatii populatiei. Dintre actiunile propuse pot fi mentionate: identificarea riscurilor ce aduc prejudicii sanatatii, dezvoltarea unui sistem de evaluare si management al riscului produs de chimicale noi, limitarea folosirii celor mai periculoase pesticide, implementrea legislatiei in domeniul apelor, definirea unei strategii in domeniul poluarii aerului, etc. In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar Protectia mediului inconjurator, sunt enuntate principiile ce trebuie sa stea la baza politicilor de mediu ale statelor ce vor sa adere la Uniunea Europeana si anume: principiul raspunderii pentru poluarea mediului (denumit si poluatorul plateste ) prin care se are in vedere ca persoanele fizice si juridice ce aduc prejudicii mediului sa plateasca pentru acest prejudiciu; principiul precautiei, care urmareste asigurarea unei protectii sporite a mediului, a sanatatii populatiei, a plantelor si animalelor si prevenirea adoptarii unor masuri si a intreprinderii unor actiuni atunci cand datele stiintifice nu permit o evaluare completa a riscului. La nivel national, Programul guvernamental stabileste principiile de baza ale 124

125 politicii de mediu a Romaniei, in conformitate cu prevederile europene si internationale, asigurand protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia. In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborata Strategia Protectiei Mediului. Acest document stabileste ca principii generale: conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; dezvoltarea durabila; evitarea poluarii prin masuri preventive; conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate; conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; principiul poluatorul plateste ; stimularea activitatii de redresare a mediului. Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt: mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale; apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor; respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului; maximizarea raportului beneficiu /cost; integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana. Actualul program de guvernare, in capitolul 18- Politica privind protectia mediului inconjurator precizeza ca tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii mediului 125

126 de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri. Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Conventiilor si Programelor internationale privind protectia mediului. Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta o particularizare a Programului general de protectie a mediului din Europa, o abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, o concretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele dezvoltarii durabile. In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se dezvolta la nivel territorial administrativ al judetelor. 126

127 6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 127

128 santier. Raport de Mediu In vederea executarii obiectivului este necesara realizarea organizarii de Aceasta presupune imprejmuirea in totalitate a terenului pe care se vor realiza cladirile, cu panouri metalice avand rol de protectie, decopertarea si nivelarea terenului, realizarea bransamentelor necesare la utilitati (apa, canalizare, curent electric) si realizarea unei platforme de lucru pe care vor fi amplasate baraci metalice necesare adapostirii personalului, uneltelor si utilajelor pe tot timpul lucrarilor de executie. Constructiile vor respecta in totalitate normele si prescriptiile corespunzatoare si aferente acestui gen de constructie. Constructiile vor fi dotate cu toate instalatiile specifice. De asemenea, constructiile vor raspunde exigentelor termice, astfel ca in exploatare vor fi foarte economicoase Impactul asupra factorului de mediu apa In timpul executiei lucrarilor de constructii In timpul executiei lucrarilor de amenajare nu se poate produce nici un fel de impact major asupra factorului de mediu apa. Depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac, pot fi spalate de apele pluviale, putand polua solul, subsolul, apele subterane, si eventual apele de suprafata. De aceea ele trebuiesc depozitate in spatii inchise sau acoperite. Prin amplasarea obiectivului la distante de aprox. 200 m si prin imprejmuirea santierului cu panouri de protectie, se evita poluarea apelor Lacului Tabacarie. Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului, daca se fac in organizarea de santier si nu la statii special amenajate pentru astfel de operatiuni, pot produce ape impurificate cu substante de tip petrolier, gen carburanti si uleiuri. Scurgerile accidentale de substante poluante, in coloana de apa, ar putea 128

129 avea urmatoarele consecinte: consumarea oxigenului dizolvat in apa, intoxicarea animalelor si a organismelor vegetale, reducerea claritatii apelor, diminuarea habitatului si implicit degradarea mediului. Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier si de la punctele de lucru sunt considerate drept surse potentiale de poluare, care pot fi mult diminuate sau eliminate printr-o buna organizare a lucrarilor. Este important de mentionat faptul ca lucrarile de executie au un caracter temporar, astfel incat eventualele influente asupra apelor sunt limitate in timp. In timpul functionarii obiectivului Alimentarea cu apa a constructiilor se va face prin conducte racordate la reteaua oraseneasca iar evacuarea apelor menajere si a celor pluviale prin racordarea la reteaua de canalizare din zona a orasului. Evacuare ape menajere Reteaua de canalizare ape menajere este realizata din diferite brate care culeg apele reziduale rezultate de pe diferitele parcele ale amplasamentului. Apele menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi evacuate direct in sistemul de canalizare orasenesc. Evacuare apele uzate Apele uzate provenite de la restaurante, fast-food-uri se vor preepura prin separatoare de grasimi. Apele rezultate din procesele tehnologice pentru transat carne, lactate, peste, cat si apele de spalare a pardoselii din aceste spatii sunt colectate prin conducte de PVC iar pompele ce vor fi folosite in orice situatie de canalizare vor fi echipate cu tocator pentru corpurile plutitoare, cu tablouri electrice pentru automatizare, aparate de masura a debitelor, etc. Apele provenite din activitatea de intretinere a nivelelor subterane de parcare 129

130 se vor colecta prin sistemul de instalatie de canalizare interioara si vor fi trecute prin separatoare de produse petroliere inainte de fi deversate in reteaua de canalizare oraseneasca. Evacuare ape pluviale Colectarea apelor pluviale de pe acoperis si terasa se va realiza printr-o retea de tuburi direct catre reteaua de canalizare din zona. Apele pluviale colectate din zona parcarilor supraterane si de pe caile de comunicatie vor fi trecute inainte de evacuarea in canalizarea oraseneasca printr-un separator de hidrocarburi, dimensionat astfel incat sa asigure o preepurare corespunzatoare a apelor uzate si incadrarea acestora in conditiile de calitate prevazute de NTPA-002/2002, Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare. In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor fi poluari ale apelor, iar poluarile accidentale cauzate de pierderi de ulei sau combustibili survenite pe suprafetele betonate din parcarile subterane vor fi neutralizate prin trecerea apelor provenite din activitatile de intretinere prin separatoarele de hidrocarburi. Ca o concluzie generala, pentru factorul de mediu apa, indicele de poluare, Ip=0,15, iar nota de bonitate N.B.=9, Impactul asupra factorului de mediu aer In timpul executiei lucrarilor de constructii Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane emisii de poluanti si zgomot). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata. 130

131 O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in surse de emisie a prafului. Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor balastoase si a cimentului/asfaltului, s.a. Acestea sunt: sapaturi, incluzand: excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi; incarcarea pamantului in basculante; umpluturi, care includ procese ca: descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante; imprastierea materialului; compactarea materialului; infrastructura - lucrari suplimentare. Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice. O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului. Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se efectueaza lucrarile: buldozere, excavatoare, finisoare, vole, sisteme de transport, etc. Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH 4 ), oxizi de carbon (CO, CO 2 ), amoniac (NH 3 ), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO 2 ). 131

132 In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele elemente: categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate; cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe categorii de lucrari; intensitatea lucrarilor; numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor; durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei; tehnologia de fabricatie a motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; varsta motorului/ utilajului. Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre 15 μm se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi de santier, grupate cate 2-3 la o pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista deci un decalaj in spatiu. Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a face sapaturi in anumite zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenta materialelor si a fortei de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile din saptamana si la anumite ore, etc.). Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor de investii impactul asupra 132

133 factorului de mediu aer va fi nesemnificativ. In timpul functionarii obiectivului Se poate spune ca, in special in zona amplasamentului studiat, conditiile meteorologice sunt favorabile, aceasta afirmatie fiind motivata de faptul ca amplasamentul este situat in zona litorala, unde intensitatea vantului are o contributie majora in dispersia emisiilor, astfel ca impactul este atenuat. Astfel, datorita conditiilor bune de dispersie, sursele de poluare a aerului din timpul functionarii obiectivului nu au un impact semnificativ. Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii studiat in perioada de functionare vor fi: Centralele termice Centralele de frig, ventilatie Intensificarea traficului auto Parcarile supraterane si subterane Prepararea hranei Grupul electrogen Centralele termice Pentru locuintele colective se foloseste un sistem de incalzire centralizat cu centrala termica de bloc (amplasata in afara amprentei cladirii inalte) si distributie verticala pe ghena de instalatii prevazuta pe circulatiile comune ale blocurilor. Pentru centrul comercial sistemul de climatizare este compus din pompe de caldura, pe bucla de apa, amplasate in fiecare spatiu comercial. Pentru birouri si hotel sistemul de incalzire este realizat cu centrala termica dedicata si racordata la ventiloconvectoare in plafonul fals. Poluantii specifici arderii gazelor naturale sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule solide si condensabile (cu diametre aerodinamice 133

134 echivalente sub 10 μm) cu continut de metale si de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), compusi organici volatili (inclusiv HAP). Centralele de frig, ventilatie Pentru locuintele colective se foloseste un sistem de climatizare centralizat cu sistem VRF sau chiller si distributie verticala la fiecare apartament la unitatile interioare. Fiecare apartament va avea contorizarea consumului de sarcina frigorifica consumata. Pentru centrul comercial sistemul de climatizare este compus din pompe de caldura pe bucla de apa cu turn de racire racordat la acesta. Pentru birouri si hotel sistemul de climatizare e compus din chillere si ventiloconvectoare in plafonul fals. Emisiile care pot sa apara din instalatiile de racire sunt constituite din eventuale pierderi de freon. Avand in vedere ca toate instalatiile sunt noi, nu se estimeaza pierderi de lichid de racire in primii doi ani de la inceperea activitatii. Orice eventuale scapari prin neetanseitati, dupa aceasta data, vor putea fi cuantificate din completarile ce se vor face in instalatie. Intensificarea traficul auto O sursa de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de esapament de la autovehiculele care circula pe accesele carosabile din apropierea amplasamentului. Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de cateva sute de compusi diferiti. Au fost evidentiati in urma unor studii recente peste 150 de compusi si grupe de compusi. Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea, evidentierea se concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii umane sau care sunt considerati buni indicatori. Acesti poluanti, care sunt urmariti in mod curent atunci cand se doreste 134

135 evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii: gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul; pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decat 2,5 µm, fumul negru; componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb; compusi organici volatili: benzen, butadiena. Gazele de esapament ale autoturismelor care vor strabate amplasamentul nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu, fiind directionate catre parcari unde stationeaza. Parcarile subterane si supraterane In incinta amplasamentului analizat vor fi amenajate parcari subterane si supraterane. Evacuarea gazelor din parcarile subterane se va face prin intermediul unei tubulaturi metalice si ventilatoare de aerisire. Preparare hrana Aerul viciat din zona restaurante fast food-uri (bucatariile) este evacuat in atmosfera prin hote si tubulaturi metalice prevazute cu ventilatoare care conduc aerul impurificat in atmosfera la nivelul acoperisului. Aceste evacuari vor fi prevazute cu filtre cu carbune activ in scopul diminuarii mirosurilor. In acest moment nu se poate face o estimare cantitativa a nivelului emisiilor din aceste surse deoarece acesta depinde de tipul si numarul de comenzi care vor fi primite. 135

136 Grupurile electrogene Grupurile electrogene sunt format dintr-un motor diesel. Generatorul va functiona doar in situatii de urgenta (intreruperi in furnizarea energiei electrice). Evacuarea gazelor arse se va face prin cosul propriu al generatorului. Grupurile vor avea montate incorporat, tabloul electric echipat cu intrerupator automat protectiile necesare, inclusiv termica si electromagnetica. La montaj si instalare se vor respecta instructiunile furnizorului si se vor verifica conditiile de furnizare a parametrilor electrici din cartea tehnica a echipamentului, printre care: furnizarea energiei de calitate din punct de vedere tensiune si frecventa; sa asigure puterea maxima caracteristica in regim de functionare permanenta. Tinand cont ca aceasta sursa va functiona doar in situtii de urgenta, si pentru perioade scurte de timp, consideram ca impactul asupra aerului generat de gazele evacuate va fi minim. In timpul functionarii, modificarile asupra factorului de mediu aer nu sunt semnificative, si ca o concluzie generala, indicele de poluare pentru factorul de mediu aer este Ip=0,20, iar nota de bonitate N.B.=9, Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol In timpul executiei lucrarilor de constructii Sursele de poluare pentru sol-subsol in faza de constructie a obiectivului, pot fi reprezentate de: depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie; unele deseuri menajere care pot fi aruncate in zona lucrarilor sau in vecinatate, in locuri nepermise; sursa de poluare care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta praful - particule minerale cu diametrul, in 136

137 acceptiune pedologica, cuprins intre 0,02 si 0,002 mm in compozitia caruia se vor gasi componente chimice minerale, din compozitia a solurilor si a rocilor excavate; daca este incarcat cu metale grele, pe solurile pe care acesta se depune, este posibil sa se initieze un proces de poluare cu astfel de elemente chimice; de asemeni, asa cum am aratat la factorul de mediu apa, exista si posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul care nu se realizeaza racordarea la canalizarea menajera oraseneasca a organizarii de santier si a punctelor de lucru. La aceste puncte de lucru exista si posibilitatea montarii de wc-uri ecologice; scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni la motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate materialele si materiile prime folosite. In urma realizarii fundatiilor cladirilor va rezulta pamant de excavatii, care poate fi refolosit la amenajarea spatiilor verzi, folosind solul vegetal separat de celelalte componente; restul (ce nu poate fi utilizat) va fi transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri inerte, fie va fi utilizat ca si umplutura in alte locatii indicate de Primaria Constanta. Santurile necesare amplasarii conductelor si cablurilor ale lucrarilor de viabilizare se realizeaza prin excavarea materialului care depaseste cotele proiectate. Pamantul rezultat se poate folosi pentru realizarea unor terasamente sau se evacueaza din zona. De asemeni o buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare menajera va face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii cu deversari de ape uzate menajere care ar polua solul sau subsolul. In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a racordarii la sistemul de canalizare menajera al zonei, a organizarii de santier si a punctelor de lucru, factorul sol-subsol nu va fi afectat de poluare. 137

138 In timpul functionarii obiectivului Asupra factorul de mediu sol-subsol se rasfrang direct sau indirect efectele poluarii celorlalti factori de mediu, modificandu-i compozitia si proprietatile bio-fizico-chimice initiale, ingreunand ritmul de regenerare al acestuia. Sursele de poluare pentru sol si subsol dupa darea in folosinta a imobilului sunt reprezentate de: actiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor; apele uzate menajere daca vor fi evacuate in locuri nepermise; actiunea poluantilor atmosferici, prezenti in aer; actiunea deseurilor menajere, din activitati comerciale, depozitate necorespunzator; scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defectiuni ale autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul. In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii solului sau a subsolului in timpul functionarii este extrem de redusa, avand in vedere faptul ca amplasamentul va fi betonat, exceptand zonele amenajate cu spatii verzi, iar sursele de poluare sunt nesemnificative. Impactul asupra solului va fi nesemnificativ in timpul functionarii daca apele menajere, cele rezultate din igienizarea incintelor si deseurile vor fi eliminate corespunzator, respectand legislatia in vigoare. Deasemenea, poluantii atmosferici pot avea impact asupra solului prin sedimentarea gravitationala a acestora pe sol sau antrenarea de catre apele pluviale. In cazul in care vor exista scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehiculele ce vor tranzita amplasamentul sau vor aproviziona obiectivul, acestea pot polua solul daca nu sunt curatate, prin antrenarea acestora de catre apele pluviale. Ca o concluzie generala, pentru factorul de mediu sol-subsol, indicele de poluare, Ip=0,50, iar nota de bonitate N.B.=8,

139 6.4. Impactul asupra biodiversitatii In timpul executiei lucrarilor de constructii Pe perioada de constructie a obiectivului, datorita faptului ca in prezent pe terenul studiat exista o platforma betonata si o cantitate insemnata de moloz ce urmeaza a fi indepartate, apreciem ca acest fapt amplifica usor efectul asupra florei si faunei locale, pe langa cel al constructiei in sine a obiectivului. Subliniem faptul ca o parte a spatiului verde existent va fi afectat pe perioada de constructie, urmand a fi refacut ulterior prin plantatii cu specii autohtone, pe cat posibil dintre speciile prezente deja pe amplasament: Thuja orientalis (arborele vietii), Salix sp (salcie), Pinus sp (pin) Populus sp (plop). Fauna locala reprezentata in special de rozatoare (soareci, sobolani), va fi afectata in mod direct prin efectuarea lucrarilor de constructie si igienizare a zonei, reducandu-se substantial numarul de indivizi prezenti pe amplasament. Acest aspect este insa unul favorabil, datorita impactului vizual extrem de neplacut pe care il au aceste animale daunatoare. La o distanta de aproximativ 150 m se afla acvatoriul microrezervatiei de animale din cadrul Complexului Muzeal de Stiintele Naturii Constanta. Speciile de animale vor fi afectate in perioada de desfasurare a lucrarilor doar datorita amplificarii zgomotului din zona prin activitatea de santier. Trebuie insa mentionat faptul ca microrezervatia este inconjurata pe trei laturi de constructii si doua bulevarde intens circulate, iar lucrarile necesare ridicarii ansamblului de locuinte au caracter temporar. In timpul functionarii obiectivului Prin constructia obiectivului, suprafata totala de spatiu verde se va mari considerabil fata de cea existenta neingrijita. Astfel, obiectivul analizat va contribui la imbunatatirea aspectului peisagistic al zonei, printr-o arhitectura urbana corespunzatoare, acordandu-se o importanta deosebita spatiului verde din 139

140 cadrul ansamblului, prin plantatii joase (gazon) cu rol ornamental si de protectie, plantatii ornamentale cu rol de infrumusetare a zonei; aceste plantatii vor fi de diverse inaltimi, forme si coloristica aparte, ocupand in total ,10 mp din teritoriul de referinta al P.U.Z., reprezentand un procent de 39,11 % din suprafata teritoriului (respectiv ,70 mp din terenul ce a generat P.U.Z., reprezentand un procent de 34,62 % din suprafata terenului). Rutele de zbor zilnice sau sezoniere ale pasarilor ce poposesc in Microrezervatie nu sunt afectate de construirea obiectivului deoarece pozitionarea acestuia in partea de sud fata de luciul de apa al microrezervatiei permite libera lor circulatie catre lacul Tabacarie, lacul Siutghiol si Marea Neagra. In ceea ce priveste migratia pasarilor din sud, este evident faptul ca pentru a evita pe cat posibil zona urbana, acestea folosesc drept ruta de migrare tarmul Marii Negre, neexistand o interactiune intre cladirile inalte ale ansamblului si pasari. De mentionat este faptul ca functionarea obiectivului prin specificul activitatii, nu poate influenta in vreun fel echilibrul ecosistemelor caracteristice lacului Tabacarie, caracterul puternic antropizat al acestuia fiind bine cunoscut. In concluzie, pentru factorul de mediu biodiversitate, indicele de poluare, Ip=0,20, iar nota de bonitate N.B.=9, Impactul asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei In timpul executiei lucrarilor de constructii Impactul negativ asupra asezarilor umane este redus si are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe santier si a pulberilor sedimentabile. Operatiunile de pe santier care produc zgomote vor trebui programate astfel incat sa se respecte orele legale de odihna. 140

141 Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie redus prin stropirea permanenta a fronturilor de lucru. Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca, pe santierul de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara santierului. In timpul functionarii obiectivului Obiectivul, va insemna un raspuns printr-o oferta variata de spatii de locuit, spatii comerciale, spatii pentru birouri si cazare in hotel, in fata cerintelor pietei imobiliare dintr-un oras aflat in plina expansiune urbanistica si demografica. O data cu dezvoltarea comertului in zona cat si cu intensificarea prestatiilor catre populatie, va creste nivelul conditiilor de viata al locuitorilor din zona atat prin angajarea lor ca forta de munca in zona, cat si prin posibilitatile de selectie a ofertei de cumparaturi si ale preturilor acestora. Folosirea acestor complexe si ca spatii pentru petrecerea timpului liber, vor conduce de asemenea la sporirea conditiilor de viata si de confort. Prin alegerea materialelor si a respectarii criteriilor de performanta impuse de legislatia in vigoare ansamblul propus nu va afecta echilibrul ecologic si nu va dauna sanatatii, linistii sau starii de confort a oamenilor. Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs de intensificarea activitatii in zona. Sanatatea populatiei Obiectivul nu are impact asupra sanatatii oamenilor deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie. Insa trebuie luat in considerare si aspectul insoririi spatiilor. Patrunderea razelor solare in incaperi produce diverse efecte. De prima importanta pentru 141

142 salubritatea cladirilor si deci si pentru sanatatea oamenilor ce le folosesc este efectul bactericid. Cercetarile microbiologice au aratat ca cea mai mare parte din bacteriile care nu formeaza spori sunt omorate de o expunere la razele solare directe, de durate relativ scurte, cuprinse intre 2 si 10 minute (tuberculoza, holera, febra tifoida,etc). Bacteriile care formeaza spori sunt insa mult mai rezistente; durata de expunere la razele solare directe trebuie sa fie aproape de 60 de ori mai mare. Si chiar daca soarele nu le-a ucis din cauza unei expuneri prea scurte, ele sunt mult atenuate ca virulenta. De altfel, insasi lumina zilei de la bolta cereasca, are un efect bactericid, apreciat, ca putere, cam la o treime din aceea a expunerii directe la soare. Geamurile obisnuite, absorbind sau reflectand o anumita parte din radiatia integrala a soarelui, constituie o cauza a diminuarii actiunii bactericide a acesteia. Astfel, bacilul Koch plasat dupa un astfel de geam, rezista doua sau trei zile expus la razele solare. De aici apare necesitatea deschiderii frecvente a ferestrelor si dotarea cu geamuri transparente. Deci, elementul cantitativ ce intervine drept conditie pentru insorirea terenurilor, cladirilor si incaperilor este durata de insorire-pentru un anumit punct considerat pe sol, pe o fatada sau in interiorul unei incaperi, timpul din momentul in care intra sub expunerea razelor solare directe, pana cand aceasta expunere inceteaza. Exista o insorire posibila, cea care ar avea loc daca cerul ar fi in permanenta senin. De fapt insorirea reala este redusa fata de aceasta, din cauza nebulozitatii variabile a cerului. In calculul si normarea insoririi se ia in considerare durata posibila maxima-dar tinandu-se seama de reducerile de durate de insorire care se produc in realitate. In general, in normative conditia este ca durata insoririi sa fie de 6 ore minim. In acest caz insorirea se considera pe sol si in limitele cauzate de obstacole naturale: relief, paduri, etc. Aceasta durata de 6 ore este uzuala in regiunile 142

143 temperate in care se afla inclusa si tara noastra. A doua conditie priveste insorirea fatadelor cladirilor. In general normativele prevad ca teritoriile destinate zonelor de locuit trebuie sa fie astfel alese si delimitate incat sa asigure posibilitatile de insorire a locuintelor, pentru toate incaperile de locuit sau cel putin pentru una din doua, sau doua din 3-4 asemenea incaperi pentru fiecare locuinta. Normativele nu pun in general conditii pentru insorirea interioara a incaperilor. Se considera in aceasta privinta ca daca s-a asigurat insorirea fatadei in modul aratat, iar ferestrele sunt dimensionate corespunzator pentru a asigura iluminarea de zi, atunci insorirea ce se produce prin aceste ferestre in interiorul incaperilor ar fi satisfacatoare. In consecinta, cladirile care pot forma obstacole la ajungerea luminii solare pe fatadele considerate, micsorand duratele de insorire a acestora, trebuie sa fie dispuse, distantate si dimensionate astfel incat sa fie asigurata durata de 1 1 /4 ore de insorire zilnic. Cele mentionate inainte reprezinta reguli prevazute in normativele de proiectare si sunt luate in considerare la proiectarea oricarei cladiri. In concluzie, pentru factorul de mediu asezari umane, indicele de poluare, Ip=0,20, iar nota de bonitate N.B.=9, Impactul asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic In timpul executiei lucrarilor de constructii In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului se poate datora depozitarii materialelor in gramezi pe santierul de constructii si datorita crearii unor zone cu deseuri sau gunoaie. In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de aspectul muncitorilor, al utilajelor si mijloacelor de transport de pe santier. Deasemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale constructorilor pot fi poluate cu noroi sau reziduuri de pe santier. 143

144 In timpul functionarii obiectivului Apreciem ca investitia va avea un impact pozitiv asupra economiei locale, exprimandu-se prin: dezvoltarea si diversificarea infrastructurii pentru locuinte, comerciale si turistice; virarea la bugetul local a taxelor si impozitelor percepute; diminuarea ratei somajului in zona prin crearea de noi locuri de munca. Din acest punct de vedere impactul proiectului este unul pozitiv, intrucat prin realizarea acestei investitii se vor crea locuri de munca temporare si permanente in multe domenii de activitate, in constructii, igiena alimentara si desfacerea produselor, paza si protectie, activitatile de prestari servicii catre populatie. Standardul ridicat al calitatii viitorului obiectiv va conduce de asemenea la imbunatatirea conditiilor de viata si de confort. Efectul obiectivului asupra activitatilor economice este benefic datorita maririi si diversificarii ofertei imobiliare, ceea ce are drept rezultat cresterea numarului de tranzactii in acest domeniu. Obiectivul va oferi zonei un aspect peisagistic placut, datorita arhitecturii moderne utilizate, spatiilor verzi intercalate, a lucrarilor de inalta tehnologie. 144

145 Materialele de constructie vor fi moderne, avand rolul de a intregi aspectul estetic al zonei, pe langa cel de indeplinire al standardelor de calitate in constructii. Modalitatea de manifestare a impactului asupra peisajului ar fi prin depozitarea necontrolata a deseurilor. Pentru mentinerea aspectului peisagistic placut al zonei, deseurile trebuie colectate selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval regulat sa fie preluate de firme specializate. In concluzie, pentru peisaj, indicele de poluare, Ip=0,10, iar nota de bonitate N.B.=9, Surse de zgomote si vibratii Generalitati Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectat de urechea umana. In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer acesta are viteza aproximativa de propagare de 340 m/s, in medii lichide si solide, viteza de propagare este mult mai mare. Astfel in apa viteza este de 1500 m/s, iar in otel este de 5000 m/s. Comparand presiunea statica a aerului de 10 5 Pa, cu aria audibila, de la cea mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja destul de mica in raport cu spectrul extrem de variat de preiuni aeriena provocate de alte fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie intreaga de afectiuni ale sanatatii umane. Deoarece este foarte dificila masurarea in unitati liniare, se folosesc, unanim recunoscute convertirea in scari logaritmice. Atfel valoarea cea mai mica este notata cu 0 db, iar valoarea maxima cu 130 db. Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera: conversatia obisnuita: 60 db(a) clasa de copii de scoala generala: 74 db(a) traficul rutier greu: 85 db(a) 145

146 ciocanul pneumatic: 100 db(a) decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 db(a) Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20 khz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice se produce o prima afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz (scotomul auditiv). In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot. Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului: Intensitatea sau taria sunetului (masurata in db) Frecventa sau tonalitatea (masurata in Hz = 1/s) Periodicitatea frecventa de repetare Durata perioada de timp cat dureaza. Daca intr un punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de presiune provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu. specifice: Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in unitatea de timp. Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si frecventa. Unitatea de masura in SI este (m). Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune acustica si ea detremina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia reprezinta inaltimea sunetului. Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa, pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde 146

147 de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala. Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii acustice este de 20 db. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 db inspre valorile superioare ale unei scale gradate in db. In timpul executiei lucrarilor de constructii Utilajele de santier produc zgomot, insa nu produc vibratii semnificative. Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(a), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere. Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 db(a). STAS-ul nr (Acustica urbana) - tabelul nr. 3 - admite un nivel de zgomot intre 60 db(a) - pt. strazi de categoria IV- si de db(a) - pentru strazi de categoria I. Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o actiune de monitorizare care a evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de zgomot de la valorile medii de 50 db(a) la inceputul anilor 80, pana la aproximativ 70 db(a) in anul 2000 (extras din lucrarea Gestiunea deseurilor urbane, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof. dr. ing. Ioan Paunescu). Atat pentru muncitori cat si pentru locuitori zgomotul produs de aceste utilaje este poluant. 147

148 Tipul poluarii Sursa poluare Nr. surse poluare Poluare maxima Poluare de fond Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Masuri de eliminare/reducere Pe zona obiectivului Pe zone de protectie/ Restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Fara masuri Cu masuri Zgomot Motoarele utilajelor de constructii Autovehicule edilitare Multiple 87 db(a)cf. STAS10009 /88 70dB(A) 85dB(A) Autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii, vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii destinate cazarilor colective; Utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de normativele in vigoare; Utilajele specifice pt. decopertare vor fi actionate, cu prudenta pt. a reduce, la minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot. In timpul functionarii obiectivului In timpul functionarii obiectivului, zgomotul produs va fi compus din zgomotul produs de traficul aferent si din zgomotul de fond al obiectivului. Sursele de zgomot in cazul obiectivului sunt cele produse de intensificarea traficului in zona, pornirea/oprirea si functionarea motoarelor autovehicolelor care traverseaza strazile amplasamentului si parcarile special amenajate si de la autoutilitarele care descarca marfa pentru spatii comerciale si pentru spatiile destinate alimentatiei publice (restaurant, fast-food). Pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier s a procedat dupa cum urmeaza: s a stabilit densitatea medie a circulatiei rutiere pe baza numararii autovehiculelor, efectuata la anumite intervale de timp. 148

149 Densitatea medie a circulatiei in timpul zilei, estimata pe cele trei strazi adiacente: Soveja, Chiliei, Panait Cerna, este prezentata in tabelele ce urmeaza: Situatia actuala: Tip mijloc de transport Densitatea medie a circulatiei (numar / ora) Autoturisme 600 Dubite 35 Camioane 8 Total 643 Situatia dupa construirea imobilului Tip mijloc de transport Densitatea medie a circulatiei (numar / ora) Autoturisme 860 Dubite 45 Camioane 2 Total 907 Toate instalatiile si utilajele folosite vor fi omologate conform normelor in vigoare si produc un nivel acustic de maxim db, iar zgomotul provenit de la motoarele autovehicolelor se incadreaza in limite normale asigurand in acest fel incadrarea in normele europene privind zgomotul si calitatea aerului Sursele si protectia impotriva radiatiilor Nu este cazul. 149

150 7. GESTIUNEA DESEURILOR 150

151 Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare intermediara, transport si neutralizare finala a acestora. In timpul constructiei In cursul anilor cantitatile si compozitia deseurilor de constructii au crescut mult, fenomen datorat mai ales cresterii demografice, exigentelor crescute pentru constructii si tehnicizarii muncii. Diversitatea materialelor folosite complica adesea recuperarea deseurilor. In consecinta, ar trebui pe cat posibil, ca inainte de a se considera eliminarea deseurilor sa se aiba in vedere posibilitatea separarii acestora. Deseurile rezultate in urma efectuarii lucrarilor de constructii pot fi: Rezultate din excavatii: pamant vegetal, nisip, pietris, noroi, argila. Deseuri inerte: materiale din pietris, beton, ciment, caramizi, mortar, ipsos, etc. Deseuri mixte de santier: resturi de materiale de constructii, lemn, resturi de materiale plastice, hartie, carton, pasta de lipit, vopsele, lacuri, cabluri metal. Deseuri rezultate din lucrarile de amenajare a strazilor si drumurilor: substante gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici, bitum, smoala, pavaj, etc. Deseuri menajere provenite de la angajatii ce deservesc santierul. Uleiuri uzate. In ceea ce priveste deseurile rezultate din excavatii, pamantul vegetal separat de celelalte componente poate fi refolosit la amenajarea spatiilor verzi, restul nisip, pietris, argila - putand fi folosit la rambleuri, sau la lucrari de construire a drumurilor. Pamantul ramas dupa realizarea lucrarilor de constructii va fi transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri inerte, fie va fi utilizat ca si umplutura in alte locatii indicate de Primaria Constanta. 151

152 Deseurile inerte includ pietris, mortar, deseuri de beton si zidarie, de ciment si ipsos, dar in aceeasi masura si componenti neminerali, mai ales lemn si metale. Se fac eforturi din ce in ce mai mari pentru colectarea separata a componentilor recuperabili prezenti in deseurile inerte, de exemplu caramizile, betonul si pietrele. Aceste deseuri recuperabile pot fi reciclate ca materiale in instalatiile de tratare a deseurilor, echipate cu dispozitive de macinare si de triere. Aceste materiale valorificabile pot fi apoi utilizate in construirea strazilor si drumurilor ca agregate. In anumite cazuri, se poate examina, functie de compozitia materialului, daca este posibila o reutilizare directa, fara reciclare prealabila. Alte materiale valorificabile, ca otelul continut in betonul armat, pot fi separate si pot face obiectul unui nou tratament metalurgic. Deseurile de santier sunt deseuri mixte produse in timpul constructiilor, amenajarilor si lucrarilor interioare. Compozitia lor este foarte eterogena si ele includ resturi de materiale de constructii, produsi chimici si alte materiale auxiliare. In afara elementelor inerte, ele pot contine cabluri, materiale izolante, materiale plastice, reziduuri metalice, sticla, lemn si materiale de ambalaj. Anumite materiale din aceste deseuri pot fi recuperabile, altele, din contra, trebuie supuse unui tratament special. Aceasta implica, totodata, in aceste doua cazuri, ca substantele trebuie sa fie sistematic separate pentru a facilita tratarea si recuperarea lor. Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat in zona un sistem de colectare si se va incheia un contract cu o societate specializata pentru prelua acest tip de deseuri. Caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale constructorilor pot fi poluate cu noroi sau reziduuri de pe santier. Constructorii sunt obligati sa foloseasca pentru evacuarea de pe santier a materialelor si a deseurilor doar mijloace de transport care sa fie prevazute cu protectie impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie. 152

153 Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata. Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil. In timpul functionarii Managementul deseurilor constituie o problema de mare actualitate datorita faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea numarului de locuitori si a nivelului lor de trai. Datorita faptului ca deseurile au o mare varietate in ceea ce priveste substantele organice si anorganice existente in continutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre ele fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declansa un proces de poluare a aerului, apei si solului ducand, uneori la infectii si afectand sanatatea publica. Deseurile generate in timpul functionarii obiectivului sunt: Deseuri menajere Deseuri din plastic Deseuri din hartie si carton Doze metalice Deseuri din sticla Echipamente electrice si electronice Deseuri din gradini si parcuri Deseurile ce vor rezulta ca urmare a desfasurarii activitatilor din cladirile de locuit si a centrului de afaceri se vor colecta in spatiile anexe special amenajate, in eurocontainere, de unde se vor colecta de catre unitatea specializata de salubritate a zonei conform contractului ce urmeaza sa fie incheiat intre beneficiar si unitatea de prestari servicii. Spatiile vor fi dimensionate corespunzator astfel incat sa permita depozitarea tuturor deseurilor produse pana la preluarea acestora de catre unitatea de salubrizare oraseneasca si de asemenea vor fi amenajate astfel incat sa permita 153

154 colectarea pe categorii a deseurilor produse (PET-uri, hartie, cartoane, materiale plastice, doze aluminiu, deseuri menajere biodegradabile, etc.). In ceea ce priveste ridicarea si colectarea deseurilor rezultate din activitatile comlexului comercial se prevad Europubele si doua statii de compactare si conteiner colector. Aceasta gospodarie de gunoi va fi prevazuta cu un conteiner de rezerva de aceeasi capacitate, urmand ca ridicarea acestora sa se faca periodic de catre utilajele specifice ale firmelor de specialitate. Deseurile rezultate din zona de restaurante vor fi colectate in recipiente inchise etans si se vor evacua dupa un program controlat, pentru a se depozita la pubele cu capace diferentiate pe tip de deseu, in incaperea special amenajata. curatenie. specializate: Pe zona intregului obiectiv mai rezulta si deseuri din cadrul procesului de Beneficiarul va incheia contracte de prestari servicii cu urmatoarele societati - o societate specializata, care prevede colectarea si transportul deseurilor menajere de la obiectiv - o societate specializata, care prevede achizitionarea deseurilor de hartiecarton si mase plastice - o societate specializata in asigurarea serviciilor de curatenie si intretinere a curateniei zilnice (interioara si exterioara) pentru spatiile comune din cadrul si din afara obiectivului, precum si pentru parcarile subterane - o societate specializata in curatenie, in baza caruia prestatorul se obliga sa efectueze operatiuni de dezinsectie dezinfectie deratizare. Beneficiarul va avea urmatoarele obligatii: Sa-si asigure dotarea necesara precolectarii deseurilor produse in intervalul dintre doua ridicari conform ciclulului de ridicare. Sa mentina in stare de curatenie spatiul destinat depozitarii fiind interzisa arderea lor direct in recipientii de colectare precum si aruncarea lor langa 154

155 recipienti, in caminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri virane sau pe domeniul public. Sa asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel incat distanta maxima dintre acestea si locul de depozitare a recipientilor sa nu depaseasca 10 m. Sa amplaseze recipientii pe sol plan, in aer liber sau in incaperi astfel incat preluarea lor sa se faca fara greutate si pierdere de timp. Locul de amplasare al recipientilor trebuie ales astfel incat sa nu contina trepte, santuri sau alte neregularitati. Eventualele denivelari trebuie prevazute cu rampe. Platforma trebuie sa aiba posibilitati de spalare si scurgere la canal a apei. Spatiile de precolectare inchise trebuie sa aiba asigurata o ventilare corespunzatoare (aerisiri, horn de ventilatie, ventilatoare etc.). In momentul umplerii vaselor de precolectare sau la sfarsitul zilei de lucru, acestea sunt preluate de angajatii firmei de curatenie o firma specializata care le colecteaza selectiv si le depoziteaza pe suprafata plana special amenajata pana la sosirea masinilor de ridicat deseuri. Sa spele recipientii dupa golire si sa-i dezinfecteze cel putin o data pe luna. Incaperea destinata colectarii deseurilor va fi prevazuta cu apa curenta si sifon de pardoseala pentru a putea fi spalata si dezinfectata periodic. Se recomanda folosirea de pubele inscriptionate cu initialele societatii prestatoare a serviciului de salubritate si mentiunea GUNOI urmata de eventualele precizari cu privire la natura acestuia: menajer, hartie, plastic etc. sau un desen sugestiv indicand destinatia. Sa asigure o permanenta stare de curatenie si ordine la locurile de depozitare a materialelor, pe caile de acces interioare, pe strazile si trotuarele din jurul incintelor precum si pe celelalte terenuri pe care le detin. Agentii economici sunt obligati sa amplaseze la fiecare intrare un cos pentru ambalaje si tigari. In zilele cu temperaturi sub 5 grade Celsius, in masura in 155

156 care este posibil, se va proceda de asemenea maniera incat gunoiul depozitat in recipienti sa nu inghete, pentru a usura golirea in autospeciale. Folosirea recipientilor de colectare Producatorii de deseuri vor folosi cu grija recipientii si sacii de plastic. Acestia vor fi umpluti numai atat cat sa se poata inchide capacul. Nu trebuie indesate gunoaie sau aprinse in interiorul lor. Vasele de precolectare inclusiv sacii de plastic vor fi folositi exclusiv pentru depunerea deseurilor care fac obiectul prestarilor de servicii de salubritate contractate. Deseurile refolosibile trebuiesc colectate separat pe tip de material si puse in containere special destinate. Deseurile nu trebuie colectate in alt mod sau asezate langa recipienti. Alti recipienti si saci de plastic decat cei prevazuti legal nu vor fi goliti si nici ridicati. Pentru deseurile care nu se gasesc in conditiile precizate mai sus prestatorul de servicii va anunta in cel mult 24 de ore agentii constatatori, iar deseurile nu vor fi preluate decat dupa intocmirea procesului verbal de contraventie, dar nu mai tarziu de 24 de ore. Preluarea deseurilor refolosibile Containerele sau recipientele destinate depozitarii deseurilor refolosibile vor fi amplasate in locuri usor accesibile dotate cu indicatoare privind tipul de material refolosibil ce urmeaza a fi depozitat. Obligatiile producatorilor de deseuri cu caracter special In cazul in care in cadrul obiectivului pot exista firme specializate in prezentarea si vanzarea produselor fotografice (filme, albume foto, aparate de fotografiat). In cazul in care desfasoara activitati de developare a filmelor 156

157 fotografice vor rezulta substante chimice ce se incadreaza in categoria deseurilor periculoase. Din momentul inceperii activitatii de procesare a filmelor fotografice, sunt necesare indeplinirea conditiilor specificate prin legislatie privitor deseuri periculoase. Deseurile cu caracter special trebuie neutralizate in instalatii speciale cu tehnologie avizata de organele sanitare si de protectie a mediului. Transportul deseurilor rezultate in urma neutralizarii la depozitele sau instalatiile autorizate trebuie efectuat in recipienti a caror golire nu prejudiciaza desfasurarea procesului tehnologic din instalatia respectiva. 157

158 8. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Nu este cazul. 158

159 9. MASURI SI RECOMANDARI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI 159

160 Orice activitate umana aduce modificari asupra factorilor de mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau pozitiva. Dupa ce s-a constientizat influenta negativa pe care o are activitatea umana asupra factorilor de mediu, se fac eforturi si exista impuneri pentru ca efectele negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe. Privitor la obiectivul analizat se propun urmatoarele masuri si recomandari: 9.1 Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu apa In timpul executiei lucrarilor de constructii In ceea ce priveste punctele de lucru, acestea trebuie dotate cu wc-uri ecologice sau racordate la reteaua de canalizare menajera din zona. Depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale si pot polua solul, subsolul si apele subterane trebuie depozitate in spatii inchise sau acoperite. Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului sunt interzise in organizarea de santier, ele trebuie efectuate la statii special amenajate pentru astfel de operatiuni. In timpul functionarii obiectivului In vederea diminuarii impactului apelor provenite din parcarile subterane, al apelor pluviale impure, si al apelor menajere se vor lua masuri precum: trecerea apelor provenite de la parcarile subterane, supraterane si de pe caile de comunicatie prin separatoare de hidrocarburi, si a apelor provenite de la bucatariile restaurantelor si fast-food-urilor prin separatoare de grasimi, inaintea deversari acestora in reteaua de canalizare oraseneasca. Trebuie respectate cu strictete modalitatile de izolare si etanseitatea intregii 160

161 retele de canalizare din obiectiv. pluviale. Trebuie supravegheat sistemul de colectare si evacuare a apelor menajere si Consumul de apa se va contoriza si se vor impune masuri pentru evitarea risipei de apa. Se va asigura zona de protectie sanitara de o parte si de alta a conductelor de distributie apa din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele). Se recomanda efectuarea de verificari regulate ale functionarii corecte a separatorului hidrocarburi si a separatorului de grasimi. Se va asigura functionarea corecta a tuturor instalatiilor Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer In timpul executiei lucrarilor de constructii Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor. In perioada de executie a lucrarilor de constructii, pentru evitarea dispersiei particulelor de praf, ciment, var etc. in atmosfera, materialele de constructie trebuiesc depozitate in locuri special amenajate si ferite de actiunea vantului. Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia, etc. Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici. Se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. 161

162 In timpul functionarii obiectivului Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza: Pentru imbunatatirea parametrilor de emisie masurile constau in prevederea de instalatii de captare si evacuare dirijata a poluantilor generati de activitatile de preparare a hranei si de parcarea subterana. Evacuarea gazelor din parcarile subterane se va face prin intermediul unei tubulaturi metalice si ventilatoare de aerisire. Aceasta categorie de masuri, care semnifica eliminarea surselor nedirijate, prezinta, pe langa avantajul imbunatatirii parametrilor de dispersie, urmatoarele avantaje: protejarea calitatii aerului la locurile de munca, crearea posibilitatilor de efectuare a masuratorilor la emisie in perioada de functionare si crearea posibilitatilor cost-eficiente de punere sub control a emisiilor in cazul constatarii unor neconformari cu legislatia in vigoare la momentul respectiv. Pentru reducerea/eliminarea emisiilor se recomanda filtre cu carbune activ la toate evacuarile din zonele de preparare a hranei. In cazul dotarii cu instalatii de climatizare se vor achizitiona numai aparate ce utilizeaza agenti de racire ecologici. Se recomanda sa se analizeze si posibilitatea utilizarii energiilor alternative, in cazul de fata panourile solare sau pompe de caldura, care pot inlocui cel putin partial combustibilii conventionali. In vederea identificarii posibilelor efecte negative asupra mediului generate de functionarea obiectivului, se recomanda masuratori in emisie la evacuarea din parcarea subterana, cu frecventa trimestriala. De asemenea, se recomanda determinari de mirosuri in zona adiacenta, pentru a se determina eficienta sistemelor de retinere - filtrele cu carbune activ. 162

163 9.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol In timpul executiei lucrarilor de constructii Este interzisa amplasarea pe santier a unor depozite temporare de carburanti si lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol. Este interzisa efectuarea pe santier a unor reparatii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaza cu scurgeri de carburanti si lubrefianti pe sol. In cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu firme de depoluare, specializate in astfel de interventii. Pentru efectuarea lucrarilor de constructie se recomanda folosirea de mijloace de transport a materialelor si a deseurilor prevazute cu mijloace de protectie impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie, conform normelor impuse prin lege. In ceea ce priveste pamantul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitatii realizarii fundatiilor noilor cladiri, acesta va putea fi reutilizat partial la umpluturi, restul urmand sa fie transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri inerte fie utilizat ca si umplutura in alte locatii indicate de Primaria Constanta. In nici un caz insa nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal. De asemenea o buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare menajera/pluviala va face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii cu deversari de ape menajere/pluviale care ar polua solul si subsolul. In timpul functionarii obiectivului Stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarii amenajate. Trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate de pe amplasament, prin preluarea ritmica acestora. Este recomandata betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei si spatiul verde se vor amenaja borduri, pentru limitarea actiunii apelor 163

164 pluviale potential contaminate. Zonele de spatiu verde aferente obiectivului trebuie amenajate si intretinute corespunzator. Apele pluviale de pe amplasamentul parcarii supraterane trebuie sa fie colectate si preepurate intr-un separator de produse petroliere. Este interzisa spalarea si efectuarea de reparatii la mijloacele de transport in incinta parcarii obiectivului. In cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu firme de depoluare, specializate in astfel de interventii. Se recomanda amplasarea de marci tensometrice atat in fundatie, ziduri de sprijin cat si in sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasari si alunecari de pamant care ar putea sectiona instalatiile producand scurgeri. proiectati. Toate echipamentele obiectivului trebuie sa functioneze in parametrii Se recomanda aplicarea unor masuri eficiente de filtrare pentru retinerea particulelor in suspensie Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra biodiversitatii In timpul executiei lucrarilor de constructii Se recomanda depozitarea materialelor de constructie sau a celor rezultate din demolare in spatii special amenajate, ferite de actiunea vantului si a ploii si pe cat posibil in afara spatiilor verzi pentru a se mentine cat mai mult spatiu verde inclusiv in perioada de constructie a obiectivului. In urma efectuarii lucrarilor de fundare a constructiilor, stratul de sol fertil (pana la o adancime de aproximativ 30 cm) trebuie decopertat si depozitat separat fata de restul solului excavat. Solul fertil rezultat se va folosi pentru efectuarea lucrarilor de reamenajare in cadrul amplasamentului studiat, iar cantitatea de sol 164

165 fertil care va ramane fara utilitate locala, se va depozita in locuri indicate de catre Primaria Constanta. Se recomanda inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesita a fi taiate in vederea constructiei obiectivului, astfel incat in momentul refacerii si amenajarii spatiului verde sa se planteze un numar de exemplare de 10 ori mai mare decat cele taiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea tuturor exemplarelor, se vor folosi alte spatii indicate de Primaria Constanta. In timpul functionarii obiectivului Deoarece scurgerile accidentale de carburanti pe sol afecteaza calitatea solului si, implicit, impiedica buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandam interventia in cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de catre firme specializate in depoluare si de asemenea refacerea spatiului verde initial. Se recomanda mentinerea unui numar cat mai mare din exemplarele deja existente pe amplasament si plantarea de specii autohtone pentru a mentine in mare masura actuala compozitie de specii din flora existenta. Se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand peste 4.00 metri inaltime si diametrul tulpinii peste cm; in cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere. Terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp. Se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite catre cladirile invecinate. In zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. Se propune beneficiarului sa aiba in vedere posibilitatea realizarii la nivelul 165

166 ultimului etaj, a unor gradini suspendate, asa-numitele si binecunoscutele roofgardens, care in Romania sunt practic inexistente dar care in alte state au mare succes tocmai datorita lipsei tot mai acute de vegetatie. Pentru cladirea de 24 nivele se recomanda sa se evite pe cat posibil placarea cu sticla cu efect puternic de oglindire, deoarece din experienta altor tari in care sunt prezente cladiri inalte cu astfel de placari sunt foarte frevente ciocniri ale pasarilor de ferestre. In continuare sunt pezentate imagini cu gradini suspendate amenajate pe diferite cladiri din lume: 9.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei In timpul executiei lucrarilor de constructii Operatiunile de pe santier care produc zgomote, vor trebui programate la ore potrivite, respectandu-se orele legale de odihna. Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie redus prin stropirea permanenta a fronturilor de lucru. Incinta santierului trebuie ingradita cu panouri de inaltime minima 2 m, vopsite si inscriptionate adecvat. In plansee, pereti si pardoseli trebuie montate materiale fonoabsorbante. 166