Structuri de Beton Armat și Precomprimat
|
|
- Φίλων Βενιζέλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY
2 Structuri de Beton Armat și Precomprimat Cuprins» I. Generalități Cuprins» II. Concepția / alcătuirea preliminară a structurii de rezistență» III. Acțiuni» IV. Modelarea comportării structurale» V. Cerințe esențiale de verificare a elementelor din proiect» VI. Dimensionarea și alcătuirea grinzilor» VII. Dimensionarea și alcătuirea stâlpilor» VIII. Dimensionarea și alcătuirea nodului Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2
3 Pentru dimensionarea secţiunii de beton şi dearmătură, condiţia de bază este ca stâlpii să se comporte ductil. În acest scop, dimensiunile secţiunii transversale trebuie astfel alese, încât să fie respectată condiţia de limitare a valorii relative a forţei axiale: 0,45 structuri proiectate cf. clasă ductilitate DCH 0,50 structuri proiectate cf. clasă ductilitate DCM Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 3
4 1. Calculul armăturilor longitudinale 1. Calculul armăturilor longitudinale Se alege varianta de armare simetrică, care este de preferat atât din motive tehnologice, cât şidatorită solicitării alternante a stâlpilor sub acţiunea seismului. Dimensionarea secţiunii de beton şi dearmătură se face la compresiune excentrică oblică, sub efectul valorilor M x M y N z provenind din aceeaşi grupare de încărcări. Se poate efectua dimensionarea ariilor de armătură A sc (s steel, c column) pentru compresiune excentrică dreaptă în planurile principale ale cadrului spaţial; cu ariile rezultate din acest calcul se face verificarea la compresiune excentrică oblică. Verificarea capacităţii portante la compresiune excentrică oblică auneisecţiuni de beton armat, cu ariile de armătură cunoscute se poate face cu ajutorul programului automat de calcul utilizat. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 4
5 1. Calculul armăturilor longitudinale 1. Calculul armăturilor longitudinale Momentul încovoietor de proiectare echilibrul pe nod, ţinând seama de regula ierarhizării capacităţii de rezistenţă Σ Σ în care: Σ suma momentelor capabile de proiectare ale stâlpilor; se consideră valorile minime, corespunzătoare variaţiei posibile a forţelor axiale în combinaţia seismică de proiectare (Modal) Σ suma momentelor capabile de proiectare ale grinzilor care intră în nod factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului: = 1,3 pentru structuri încadrate în clasa de ductilitate înaltă (DCH) = 1,2 pentru restul nivelurilor (DCH) = 1,2 pentru structuri încadrate în clasa de ductilitate medie (DCM). Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 5
6 1. Calculul armăturilor longitudinale 1. Calculul armăturilor longitudinale Momentul încovoietor de proiectare echilibrul pe nod, ţinând seama de regula ierarhizării capacităţii de rezistenţă Practic: Σ Σ, ;, pentru 0.1, ;, pentru 0,1 0,2 Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 6
7 1. Calculul armăturilor longitudinale 1. Calculul armăturilor longitudinale, Se calculează (armare simetrică ) A sc1 d s h d A sc2 d s b Dacă REDIMENSIONAREA SECȚIUNII (h / b / ) Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 7
8 1. Calculul armăturilor longitudinale 1. Calculul armăturilor longitudinale, ( ) Dacă 0,45 structuri proiectate cf. clasă ductilitate DCH 0,50 structuri proiectate cf. clasă ductilitate DCM A sc1 d s h d Se calculează x, și / Dacă x,,,,, d s A sc2 b Dacă x,,,, Unde se va considera forța axială din combinația Modal. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 8
9 2. Prevederi constructive pentru stâlpi 2. Prevederi constructive pentru stâlpi Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) a. Asigurarea cerinţelor de ductilitate locală /, /, b. Condiţii pentru armăturile longitudinale b1. Coeficientul de armare longitudinală totală, va fi:,,,, b2. Între armăturile din colţuri se va prevedea, pe fiecare latură, cel puţin câte o bară intermediară. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 9
10 2. Prevederi constructive pentru stâlpi 2. Prevederi constructive pentru stâlpi Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) c. Condiţii privind zonele critice c1. Zonele de la extremităţile stâlpilor se vor considera zone critice pe o distanţă l cr : la baza stâlpilor de la fiecare etaj:, ; ; pentru restul zonelor critice ale stâlpilor: Se consideră zone critice secțiunile de la baza stâlpilor de la fiecare nivel. ; ; ; ; unde este cea mai mare dimensiune a secţiunii stâlpului, iar este înălţimea liberă c2. Dacă / (stâlp scurt), întreaga lungime a stâlpului se consideră zona critică şise va arma în consecinţă! Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 10
11 2. Prevederi constructive pentru stâlpi 2. Prevederi constructive pentru stâlpi Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) d. Condiţii pentru etrieri d1. În interiorul zonelor critice se prevăd etrieri şi agrafe, pentru ductilitate şi împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armăturii transversale va fi astfel încât să se realizeze o stare de solicitare triaxială eficientă. d2. Armare transversală minimă cu etrieri va fi cea mai severă dintre condițiile: în zona critică de la baza stâlpilor, la primul nivel:,,,,,,,, Unde, dimensiunile secțiunii transversale a miezului confinat, numărul ramurilor etrierilor în direcția considerată Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 11
12 2. Prevederi constructive pentru stâlpi 2. Prevederi constructive pentru stâlpi Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) d. Condiţii pentru etrieri d2. Armare transversală minimă cu etrieri va fi cea mai severă dintre condițiile: în restul zonelor critice,,,,,,,, d3. Distanţa s dintre etrieri în zonele critice nu va depăşi : la baza stâlpilor, la primul nivel: / ; ; în restul zonelor critice / ; ; / ; ; în care este latura minimă a secţiunii utile (situată la interiorul etrierului perimetral), iar este diametrul minim al barelor longitudinale; Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 12
13 2. Prevederi constructive pentru stâlpi 2. Prevederi constructive pentru stâlpi Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) d. Condiţii pentru etrieri d4. Distanţaîn secţiune dintre barele consecutive aflate la colţul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de: 200 mm 250 mm d5. În afara zonelor critice sevaprevedeao cantitatedearmătură transversală cel puțin egală cu jumătate din cea din zona critică. d6. La baza stâlpilor se vor prevedea etrieri îndesiţipeolungimede1,5 l cr : la primele două niveluri ale clădirilor cu n 5niveluri la primul nivel, dacă n<5 niveluri. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 13
14 3. Dimensionarea la forţetăietoare 3. Dimensionarea la forţe tăietoare Forţele tăietoare de proiectare în stâlpi V dc se determină din echilibrul stâlpului pe fiecare nivel, când la extremităţi se consideră momentele capabile ce corespund formării articulaţiilor plastice careaparîngrinzilesauînstâlpii conectaţi înnod. V Rds,1,, 1; V Rds,2 Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 14
15 3. Dimensionarea la forţetăietoare 3. Dimensionarea la forţe tăietoare Diagrama de forţe tăietoare se determină pentru fiecare sens de acţiune a seismului. Momentele capabile de calcul M dc de la extremităţile nivelului se determină cu relaţia:,, 1; unde, valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i corespunzătoare sensului considerat al seismului; valoarea momentelor capabile de la capetele grinzilor; valoarea momentelor capabile de la capetele stâlpilor, stabilite pe baza valorilor forţelor axiale din situaţia corespunzătoare sensului considerat al acţiunii seismice (Modal); factor care introduce efectul consolidării oţelului şi afretării betonului în zonele comprimate = 1,3 pentru nivelul de la bază DCH = 1,2 pentru restul nivelurilor DCH; = 1,0, toate nivelurile DCM Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 15
16 CALCULUL MOMENTELOR ÎNCOVOIETOARE CAPABILE ÎN STÂLPI 3. Dimensionarea la forţe tăietoare Se calculează x, și Dacă x /,,,, Dacă x,, Unde se va considera forța axială din combinația Modal. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 16
17 3. Dimensionarea la forţetăietoare 3. Dimensionarea la forţe tăietoare Pentru fiecare nivel a stâlpului, se calculează valoarea forţei tăietoare de proiectare (V dc ) corespunzând valorilor momentelor capabile pozitive şi negativem dc,i,carese dezvoltă la cele două extremităţii=1şi i = 2 ale stâlpului,, Calculul la forţă tăietoare a stâlpilor se face cu aceleași relații ca și pentru elementele solicitate la încovoiere (grinzi), ţinând seama de influența favorabilă a efortului axial de compresiune asupra capacității portante la tăiere a elementului. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 17
18 4. Moduri de armare a secţiuniitransversale lastâlpii 200mm DCH 250mm DCM 4. Moduri de armare Armăturile transversale, etrieri și agrafe, din grinzi, stâlpi și pereți vor fi prevăzute cu cârlige cu lungimea 10 d bw îndoite la un unghi de mm DCH 250 mm DCM > 200mm DCH > 250 mm DCM Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 18
19 4. Moduri de armare a stâlpilor DCH 4. Moduri de armare grindă Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 19
20 5. Ancoraje șiînnădiri 5. Ancoraje și înnădiri Ancorarea armăturilor se va realiza în afara zonelor critice! De regulă, și înnădirea armăturilor se recomandă să se realizeze în afara zonelor critice Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor și stâlpilor din structurile proiectate pentru DCH se măsoară de la o secțiune situată la 5d bl de la fața elementului în care se realizează ancorarea, în interiorul acestuia Lungimile de ancorare vor fi cu 20% mai mari decât cele determinate conform SR EN Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 20
21 5. Ancoraje șiînnădiri 5. Ancoraje și înnădiri În situația în care zona critică sub momente pozitive se formează la fața nodului, armăturile de la partea inferioară se ancorează în nod, la interiorul carcasei de armături a stâlpilor, sau se întrerup în deschiderea vecină, dincolo de marginile zonei critice, într ozonă cu valori mici ale eforturilor de proiectare. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 21
22 5. Ancoraje șiînnădiri 5. Ancoraje și înnădiri În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice semnificative, nu sunt admise înnădiri prin suprapunere. În restul zonelor critice înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie evitată. În zonele critice nu sunt admise îmbinări prin suprapuneri sudate! Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin încercări efectuate în condiții compatibile cu clasa de ductilitate selectată. În cazul în care la armarea stâlpilor se aplică înnădiri prin suprapunerea barelor de armătură în zona critică de la partea inferioară a unui nivel, lungimea de înnădire se determină cu relația: 2 / 1.5 Unde / proporția armăturilorcareseînnădesc în secțiune Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 22
23 5. Ancoraje șiînnădiri 5. Ancoraje și înnădiri Distanța s dintre armăturile transversale în zone de suprapunere va fi cel mult: min 4 ; 100 Aria A st asecțiunii unei ramuri a armăturiitransversaleînzonadeînnădire va fi cel puțin: 50 Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 23
24 6. Efecte locale datorate interacțiunii cu pereții de umplutură Pentru a ține seama de incertitudinile legate de efectele interacțiunii structură panou de umplutură se vor considera zone critice: a) ambele extremități ale stâlpilor în contact cu panourile de zidărie. b) întreaga lungime a stâlpilor de la primul nivel; 6. Efecte locale c) întreaga lungime a stâlpilor, în cazul în care panoul este prevăzutcuungolde fereastră sau de ușă, adiacent stâlpului; d) întreaga lungime a stâlpilor, cândpereții de umplutură sunt dispuși numai pe o parte a stâlpilor. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 24
25 7. Principiu de armare Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 25
26 7. Principiu de armare Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 26
27 7. Principiu de armare Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 27
28 7. Principiu de armare Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 28
29 7. Principiu de armare Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 29
30 7. Principiu de armare (5.48) 0.25 (C 5.13) Considerând condițiile cele mai severe: 0.2,. Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 30
31 7. Principiu de armare Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 31
32 7. Principiu de armare Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ / Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 32
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar E-mail: tamas.nagy-gyorgy@upt.ro Tel: +40 256 403 935 Web: http://www.ct.upt.ro/users/tamasnagygyorgy/index.htm Birou: A219 Armături longitudinale Aria de armătură
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D
Διαβάστε περισσότεραStructuri de Beton Armat și Precomprimat
Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de
Διαβάστε περισσότερα8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat
Dinamica Structurilor şi Inginerie Seismică. [v.2014] http://www.ct.upt.ro/users/aurelstratan/ 8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat 8.1. Principii de proiectare, clase de ductilitate
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
Διαβάστε περισσότεραP R O I E C T. GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124
P R O I E C T GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124 2012 Cuprins 1 Generalităţi... 4 1.1 Obiect... 4 1.2 Domeniu de aplicare... 4 1.3 Definiţii şi simboluri...
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραMINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR 2 1 1.1 Aprilie 2012 1. GENERALITĂȚI 1.1 Domeniul de aplicare 1.1.1 Prezentul
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCOD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR
COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR 2 1 1.1 CUPRINS Prevederi de proiectare 1. Generalităţi 4 1.1. Domeniu de aplicare 4 1.2. Relaţia cu alte reglementări
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραPLANSEU CERAMIC POROTHERM
EXEMPLE DE EXECUTIE SI MONTAJ PROIECT: Cladire administrativa birouri, TARGOVISTE, jud Dambovita ZONA SEISMICA : ag = 0,24 g TIP PLANSEU: POROTHERM 45 TIP STRUCTURA: zidarie structurala confinata REGIM
Διαβάστε περισσότεραPRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL. Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate
5. METODA STĂRILOR LIMITĂ 5.1. PRINCIPII FUNDAMENTALE PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate Principii
Διαβάστε περισσότεραBARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Διαβάστε περισσότεραMINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII REFERAT DE APROBARE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII REFERAT DE APROBARE Prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 489/2005,
Διαβάστε περισσότερα* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCURS 1. PLĂCI. Generalităţi
CURS. PLĂCI Generalităţi În general, fiecare element de structură este definit geometric prin cele trei dimensiuni, două pentru secţiunea transversală (b şi h) şi una pentru lungime (l). La plăci o singură
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραP100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL 2 - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea a I-a
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE P100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea
Διαβάστε περισσότεραSOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE
CPITOLUL 4 SOLICITRE DE TRCŢIUE COMPRESIUE 4.1. Forţe axiale Dacă asupra unei bare drepte se aplică forţe dirijate în lungul axei longitudinale bara este solicitată la tracţiune (Fig.4.1.a) sau la compresiune
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραBeton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3
II.6.. Fundaţii ti taă de eton armat Fundaţiie ti taă de eton armat entru stâi şi ereţi de eton armat ot fi de formă rismatiă (Fig. II.4-a) sau formă de oeis (Fig. II.4-).
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραCurs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)
Curs 4 ELEENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending) Calculul de rezistenta a barelor (grinzilor) cu inima plina () Solicitarea incovoiere plana (monoaxiala) z z incovoiere oblica
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραMETODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR.1. Metode deterministe Factorii principali ai siguranţei care intervin în calculele efectuate conform principiilor metodelor deterministe se stabilesc empiric şi se
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCONFORMAREA STRUCTURILOR METALICE LA ACŢIUNI SEISMICE ÎN CONCEPŢIA NORMATIVULUI P100-1/2004 COMPARATIV CU PREVEDERILE EXISTENTE (P100-92)
CONFORMAREA STRUCTURILOR METALICE LA ACŢIUNI SEISMICE ÎN CONCEPŢIA NORMATIVULUI P100-1/2004 COMPARATIV CU PREVEDERILE EXISTENTE (P100-92) Şerban Dima 1, Paul Ioan 2, Helmuth Köber 3, Daniel Bîtcă 4 Rezumat:
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραPROIECT. GHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU, indicativ GP
PROIECT GHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU, indicativ GP 079-2014 CUPRINS 1. DISPOZIŢII GENERALE 1.1 Obiect 1.2 Domeniu de
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραEXEMPLE DE CALCUL. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.
EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1..4.(4). Alegerea coeficientului parţial γ M pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραFLAMBAJUL BARELOR DREPTE
. FAMBAJU BAREOR DREPTE.1 Calculul sarcinii critice de lambaj la bara dreapta supusa la compresiune Flambajul elastic al barelor drepte a ost abordat prima data de. Euler care a calculat expresia sarcinii
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραAutor: Zlateanu Tudor, prof. univ. dr. ing. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
CALCULUL SI PROIECTAREA CU AJUTORUL ETODEI ELEETULUI FIIT A UEI HALE IDUSTRIALE CU DESCHIDEREA/IALTIE DE 18/6 PETRU VERIFICAREA TEHICA A AUTOCAIOAELOR GRELE TIR Autor: Zlateanu Tudor, prof. univ. dr. ing.
Διαβάστε περισσότεραGHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU. REVIZUIRE GP
GHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU. REVIZUIRE GP 079-2003 REDACTAREA a II-a 2013 CUPRINS 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραCORELAȚIA DURABILITATE - CAPACITATE PORTANTĂ LA CADRELE DE BETON ARMAT
4. COELAȚIA DUABILITATE - CAPACITATE POTANTĂ LA CADELE DE BETON AAT 4.1. Considerații privind comportarea structurilor din beton armat existente la acțiuni seismice Evaluarea nivelului de protecție a construcțiilor,
Διαβάστε περισσότεραInginerie Seismică Laborator INGINERIE SEISMICĂ SEMINAR (dupa P )
Inginerie Seismică Laborator - 1 - INGINERIE SEISMICĂ SEMINAR (dupa P100-2013) Inginerie Seismică Laborator - 2-1. Calculul structurilor la acţiunea seismică 1.1. Introducere Aspectul dinamic al acţiunii
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραSPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 33 Stâlpi prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice aeriene de distribuţie
Societatea Comercială ELECTRICA S.A. Bucureşti SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 33 Stâlpi prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice aeriene de distribuţie Rev 0 1 2 Data 2010
Διαβάστε περισσότεραSTATICA CONSTRUCȚIILOR STRUCTURI STATIC DETERMINATE - Îndrumător pentru lucrări -
Nicolae CHIRA Roxana BÂLC Alexandru CĂTĂRIG Aliz MÁTHÉ Cristian CIPLEA Cristian MOJOLIC Ioana MUREȘAN Cristian CUCEU Radu HULEA Daniela PETRIC STATICA CONSTRUCȚIILOR STRUCTURI STATIC DETERMINATE - Îndrumător
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE LA SOLIDE FOLOSIND O METODA DINAMICA
DETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE LA SOLIDE FOLOSIND O METODA DINAMICA Scopul lucrării În această lucrare se va determina modulul de elasticitate logitudinală (modulul Young) al unei bare, folosind
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραCurba caracteristica a unui otel de înalta rezistenta
Efort unitar, [/mm2] [/mm2] Efort unitar, /mm 2 Subiecte la disciplina Construcţii Metalice Licenţa Otelul 1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier de
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραCum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1
CURS 9 ECHILIBRUL SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide........... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 9.1. Generalităţi. Legături intermediare...2
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα7.2. PLANSEE CU PLACI SI GRINZI DIN BETON ARMAT REZEMAREA PLACILOR PE CONTUR
1/7+8 7. PLANŞEE DIN BETON ARMAT MONOLIT 7.1. GENERALITATI Functiunea planseelor este de a separa pe verticala etajele succesive ale unei clădiri, avand in acest caz pozitie orizontala, sau de a realiza
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότερα