Seria BA B5 B14 B3 20
|
|
|
- Κόσμος Ελευθερόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Seria BA B5 B B3 2
2 CARTERISTICI GENERALE Seria BA Seria BA consta in motoare cu frana trifazate, asincrone, complet inchise si autoventilate. Seriei BA cuprinde gabarite de la 71 pana la 225. actioneaza automat in cazul opririi tensiunii de alimentare. Raspunsul intotdeauna prompt al franei este garantat de sistemul cu reactie rapida ce actioneaza in cazul unei pene de curent. Cuplul franei ramane acelasi indiferent de sensul de rotatie si motorul franeaza fara alunecarea axiala a arborelui. Standard frana este de tip trifazat cu alimentarea pe bornele motorului intr-o singura cutie de borne optional fiind posibila alimentarea separata a franei fie intr-o singura cutie de borne impreuna cu un redresor incorporat fie intr-o cutie de borne separata. Redresorul este dotat cu protectie la supra-tensiune si impotriva emisiilor de unde radio. Motoarele din seria BA suporta nivele mari de supraincarcare si sunt capabile sa reziste la supraincalzire garantand cea mai buna rezistenta chiar si in cele mai grele conditii de lucru. Toate seriile de motoare MGM au fost proiectate pentru utilizarea impreuna cu invertere. Motoarele au clasa de izolare F, clasa H fiind disponibila la cerere. Constructia motorului este total inchisa, cu racire externa si clasa de protectie IP54 (IP si IP56 disponibile la cerere). Motoarele pana la gabaritul 132 sunt dotate din standard cu o gaura filetata la capatul liber pentru a permite rotirea manuala, in cazul lipsei alimentarii. Toate motoarele din seria BA sunt prevazute din standard cu un surub de deblocare manuala a franei. Discurile de frana ale seriei BA au suprafata de contact mare permitand momente de franare ridicate, uzura a discului redusa deci costuri de intretinere scazute. Momentul de franare poate fi usor reglat la valoarea dorita cu ajutorul unor piulite. Prin constructie suprafata de franare este ventilata pe partea motorului, permitand franarea puternica la un volum de munca ridicat precum si pastrarea constanta a momentului de franare. Materialul din compozitia ferodourilor nu contine azbest. Carcasa motoarelor din seria BA este fabricata din aliaj usor pana la gabaritul 132 avand cutia de borne, prevazuta cu cabluri, presetupe si borne fiind pozitionata la fata de talpi. De la gabaritul 1 carcasa este fabricata din fonta iar cutia de borne este localizata pe partea dreapta (vedere din partea libera a axului). Scuturile si flansele sunt din aluminiu la motoare pana in gabarit si din fonta la motoarele cu gabarit si mai mare. Din standard talpile sunt integrate in carcasa (nu doar atasate de ea) la tipul de prindere IM B3 facand motorul foarte robust. Acesta insusire este importanta pentru aplicatiile in care motorul este solicitat foarte mult in timpul opririlor/pornirilor. Elementele in miscare ale franei precum si bobina sunt laminate pentru reducerea pierderilor electrice si pentru a asigura o interventie rapida a acesteia. Motoarele seriei BA se remarca prin constructia robusta, reactie rapida a franei, timp de franare constant, numar ridicat de cicluri pornire/oprire suportat in aplicatii grele, moment de franare usor de reglat, costuri de intretinere reduse. 21
3 la seria BA Seria BA Reglaj intrefier Intrefierul (24), care este distanta dintre cele 2 miezuri magnetice: bobina franei 25 si piesa mobila (24), trebuie sa ramana intre valorile din tabelul de mai jos. Nu este recomandata depasirea acestor valori pentru evitarea aparitiei vibratiilor la piesa mobila, a zgomotului puternic, arderea bobinei sau defectarea intregii frane. Se recomanda verificarea periodica a intrefierului deoarece aceasta se mareste datorita uzurii ferodourilor. Pentru reglaj trebuie slabite piulitele astfel incat bobina 25 sa se apropie de piesa mobila 24 Odata reglajul facut strangeti inapoi piulitele. Gabarit Intrefier Reglarea momentului de franare 23 Momentul de franare este proportional cu compresia arcurilor, care poate fi reglata prin strangerea sau desfacerea contrapiulitelor (2). Compresia celor 3 arcuri trebuie facuta pe cat posibil in mod egal. Odata alimentata frana, daca bobina nu atrage piesa mobila cu o miscare rapida si nu o pastreaza trasa fara vibratii verificati reglarea intrefierului si, daca problema persista, slabiti contrapiulitele 2 cu 2 filete si incercati din nou pana la obtinerea unei functionari corespunzatoare. Este important sa stiti ca anumite motoare pot fi echipate cu 3 arcuri pe cand altele cu 6. (vezi pagina 23) 24 Dupa reglaje, verificati momentul de franare sa fie in val. admise. NU reglati momentul de franare la val. mai mari decat cele inscrise pe placuta! 25 Frecventa permisa la pornirea in sarcina Tabelele tehnice furnizeaza frecventa ideala (Z) la pornirea fara sarcina.frecventa permisa de pornire cand o incarcare externa (Z)este aplicata poate fi determinata cu urmatoarea formula: Z=Z K R R 1,8,6,4,2 unde Z este valoare din tabele pentru motorul selectat iar K si R sunt factori determinati din diagramele din partea dreapta; factorul K este in functie de raportul dintre momentul de inertie al sarcinii aplicate (Japp) si cel al motorului (Jmot) pe cand factorul R este in functie de momentul de rezistenta (Tr) la momentul de pornire (Ts). Aceasta formula ofera doar o valoare aproximativa. Daca frecventa de pornire ceruta este apropiata de Z se recomanda utilizarea unui motor echipat cu protectie termica. Este necesara verificarea limitei maxime de disipare a energie de catre grupul de franare precum si a turatiei maxime a motorului in aplicatiile care implica moment de inertie ridicat. Optional este disponibil aplicarea unui material special de franare capabil sa reziste la valori ridicate ale energiei disipate. cdiagrame legaturi frana. Ca standard motoarele din seria BA sunt echipate cu frana in, cu legaturile situate intr-o singura cutie de borne optional fiind posibila alimentarea separata a franei. Optional pentru seria BA este disponibila alimentarea in a franei cu redresorul localizat in interiorul cutiei de borne. Redresorul este echipat cu protectie la supra-tensiune si cu filtru RFI. Motoarele MGM echipate cu frane in pot fi legate ca in figurile A sau B in functie de timpul de franare necesar. Motoarele MGM cu frana in curent continuu sunt legate standard conform diagramei A. Bobina in a franei trebuie conectata conform diagramei B pentru un timp de reactie al franei mai mic. K 1,2 1,8,6,4,2,2,4 T / T,6,8 1, r s J app /Jmot White White Red Grey or Brown Black Brake coil White White Red Grey or Brown Diagrama A Black 22 Brake coil Diagrama B
4 Momentul de franare si compresia arcurilor Motoarele din seria BA sunt dotate standard cu frana reglata la - 7% din momentul maxim admisibil indicat pe placuta de identificare a motorului. La cerere motorul poate fi reglat la o valoare specifica a momentului diferita de cea standard. Momentul de franare apare in diagramele de mai jos in functie de compresia ansamblului de arcuri. Valorile fac referinta la seria BA montate in pozitie orizontala cu bobina franei in. Franele in urmeaza aceeasi linie chiar daca prezinta un moment de franare mai coborat dupa cum se vede in tabelele de mai jos. Valorile prezentate sunt orientative deoarece conditiile de lucru, uzura ferodourilor si temperatura pot afecta momentul de franare. De cate ori este necesara reglarea momentului la o valoare specifica se recomanda masurarea directa a noi valori dupa efectuarea reglajului. Tineti cont de pozitia de montaj care influenteaza remarcabil momentul de franare efectiv mai ales cand sunt necesare valori scazute ale acestuia. H Frame size Max Brake Torque (Nm): Max Brake Torque (Nm): Nm 16 BA 71 Nm 2 BA Nm 4 BA ,5 15,5,5 13,5 12,5 11,5 mm 16,5 15,5,5 13,5 12,5 11,5 mm mm BA BA 112 BA 132 Nm Nm Nm mm mm mm Nm 1 BA 1 Nm 2 BA -2 Nm 3 BA ,2 22 2,8 19,6,4 17,2 16 Linia albastru deschis: 6 arcuri Linia albastra: 3 arcuri Standard franele in au 3 arcuri si 1 Nm moment max. mm mm Linia albastru deschis:6 arcuri Linia albastra:3 arcuri Standard franele in au 3 arcuri si Nm moment max. 39,6,2 36,8 35, ,6 31,2 Linia albastru deschis:6 arcuri Linia albastra:3 arcuri Standard franele in au 3 arcuri si 24 Nm moment max. 29,8 mm 23
5 Date tehnice 1 INFASURARE Tip 2 poles Putere (kw) I (A) V putere Z Moment de Moment inertie Max. de Jx 1-4 Kgm 2 franare (Nm) Nivel de zgomot Greutate (Kg) db(a) r.p.m. BA 71 A2 BA 71 B2 BA 71 C2 * BA A2 BA B2 BA SA2 BA LA2 BA LA2 BA 112 MB2 BA 112 MC2* BA 132 SA2 BA 132 SB2 BA 132 MA2 * BA 132 MB2 * BA 1 MA2 BA 1 MB2 BA 1 LA2 BA LA2 BA 2 LA2 BA 2 LB poles r.p.m. BA 71 A4 BA 71 B4 BA 71 C4 * BA 71 D4 * BA A4 BA B4 BA C4 * BA SA4 BA LA4 BA LB4 * BA LC4 * BA LA4 BA LB4 BA 112 MB4 BA 112 MC4* BA 132 SB4 BA 132 MA4 BA 132 MB4 * BA 132 MBX4 * BA 1 MA4 BA 1 MB4 BA 1 LA4 BA LA4 BA LB4 BA 2 LB4 BA 225 S4 BA 225 M4 * Gabarit redus
6 Date tehnice 1 INFASURARE MTip 6 poli Putere(kW) Intensitate (A) V putere Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) r.p.m. Greutate (Kg) BA 71 A6 BA 71 B6 BA A6 BA B6 BA SA6 BA LA6 BA LB6* BA LA6 BA LB6 * BA 112 MB6 BA 132 SB6 BA 132 MA6 BA 132 MB6 BA 1 MB6 BA 1 LA6 * BA 1 LB6 BA LB6 BA 2 LA6 BA 2 LB6 BA 225 M poles 7 r.p.m. BA 71 A8 BA 71 B8 BA A8 BA B8 BA SA8 BA LA8 BA LB8* BA LA8 BA LB8 BA 112 MB8 BA 132 SB8 BA 132 MB8 BA 1 MA8 BA 1 MB8 BA 1 LA8 BA LB8 BA 2 LA * Gabarit redus 1. Caracteristicele motoarelor din tabele fac referinta la serviciu continuu (S1), frecventa de Hz, temperatura de max. 4 C, altitudine de pana la m. deasupra nivelului marii. 2. in este disponibila doar pentru seria BA Valorile de consum curent electric pentru frana se refera la o tensiune nominala 3-fazata de V pentru frana in si mono-fazata de 23V pentru frana in. 3. Tabele prezinta nivelul de zgomot, masurat la 1 metru departare de motor conform Standardului (ISO 1). Valorile nivelului de zgomot fac referire la operarea motorului la gol si trebuie luata in vedere o toleranta de ± 3dB. 4. Momentul max. de franare si valorile Z fac referire la frana in. Vedeti pag. 23 pentru momentul max. in. 5. Momentul nominal Tn (Nm) pentru motoare poate fi calculat dupa cum urmeaza: Tn (Nm) = 9, x Pn (W) 25
7 Date Tehnice Motoare cu 2 turatii 1 INFASURARE MTip 2 / 4 poli Putere (kw) In (A) V de putere Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) Greutate (Kg) / r.p.m. BAD 71 A2/4 BAD 71 B2/4 BAD A2/4 BAD B2/4 BAD SB2/4 BAD LA2/4 BAD LB2/4 BAD LA2/4 BAD LB2/4 BAD 112 MB2/4 BAD 132 SB2/4 BAD 132 MA2/4 BAD 132 MB2/4 BAD 1 MA2/4 BAD 1 MB2/4 BAD 1 LA2/4 BAD LA2/4 BAD LB2/4 BAD 2 LB2/
8 Date Tehnice Motoare cu 2 turatii 1 INFASURARE MTip 4 / 8 poli Putere (kw) In (A) V de putere Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) / 7 r.p.m. Greutate (Kg) BAD 71 A4/8 BAD 71 B4/8 BAD 71 C4/8 BAD A4/8 BAD B4/8 BAD SA4/8 BAD LB4/8 BAD LB4/8 BAD 112 MB4/8 BAD 132 SB4/8 BAD 132 MA4/8 BAD 132 MB4/8 BAD 1 MB4/8 BAD 1 LA4/8 BAD LA4/8 BAD LB4/8 BAD 2 LA4/8 BAD 2 LB4/
9 Date Tehnice Motoare cu 2 turatii 2 INFASURARI MTip 2 / 6 poli Putere (kw) In (A) V putere Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) Greutate (Kg) / r.p.m. BADA 71 B2/6 BADA 71 C2/6 BADA A2/6 BADA B2/6 BADA SA2/6 BADA LA2/6 BADA LB2/6 BADA LA2/6 BADA LB2/6 BADA 112 MB2/6 BADA 132 SB2/6 BADA 132 MA2/6 BADA 132 MB2/6 BADA 1 MB2/6 BADA 1 LA2/6 BADA LB2/
10 Date Tehnice Motoare cu 2 turatii 2 INFASURARI MTip 2 / 8 poli Putere (kw) In (A) V putere Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) / 7 r.p.m. Greutate (Kg) BADA 71 B2/8 BADA 71 C2/8 BADA A2/8 BADA B2/8 BADA SB2/8 BADA LA2/8 BADA LB2/8 BADA LA2/8 BADA LB2/8 BADA 112 MB2/8 BADA 132 SB2/8 BADA 132 MA2/8 BADA 132 MB2/8 BADA 1 MB2/8 BADA 1 LA2/8 BADA LB2/8 BADA 2 LB2/
11 Date Tehnice Motoare cu 2 turatii 2 INFASURARI MTip 4 / 6 poli Putere (kw) In (A) V putere Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) Greutate (Kg) / r.p.m. BADA 71 C4/6 BADA A4/6 BADA B4/6 BADA SA4/6 BADA LB4/6 BADA LA4/6 BADA LB4/6 BADA 112 MB4/6 BADA 132 SB4/6 BADA 132 MA4/6 BADA 132 MB4/6 BADA 1 MB4/6 BADA 1 LB4/6 BADA LB4/
12 Date Tehnice Motoare cu 2 turatii 2 INFASURARI MTip 4 / 12 poli Putere (kw) In (A) V putere S3 4% Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) / r.p.m. Greutate (Kg) BADA A4/12 BADA B4/12 BADA SA4/12 BADA LA4/12 BADA LB4/12 BADA LA4/12 BADA LB4/12 BADA 112 MB4/12 BADA 132 SA4/12 BADA 132 MA4/12 BADA132 MB4/12 BADA 1 MB4/12 BADA 1LB4/
13 Date Tehnice Motoare cu 2 turatii 2 INFASURARI MTip 2 / 12 poli Putere (kw) In (A) V putere S3 4% Z Moment de inertie Jx 1-4 Kgm 2 Moment Nivel de Max. de zgomot franare (Nm) db(a) Greutate (Kg) / r.p.m. BADA B2/ BADA SB2/ BADA LA2/ BADA LB2/ BADA 112 MB2/ BADA 132 SB2/ BADA 132 MA2/ BADA 132 MB2/ BADA 1 MB2/ BADA 1 LA2/ BADA LB2/ Motoare pentru elevatoare 4/16 poli Tip Putere(kW) Serviciu S4 (4% 4 poli 25% 16 poli) In V (A) Ifrana (ma) / 3 r.p.m. BAPKDA 132 MA4/16 BAPKDA 132 MB4/16 BAPKDA 1 MA4/16 BAPKDA 1 MB4/16 BAPKDA 1 LB4/16 BAPKDA LA4/16 BAPKDA 2 LB4/16 BAPKDA 225 S4/16 BAPKDA 225 M4/16 /.7 / 1.1 / / 1. / 1 / 1 / 19. / / 1 / 3 1 / 3 2 / / 33 2 / 33 1 / 3 1 / 3 7 / 3 7 / / / / 16.2 / / / / / 2.3 / , x Pn (W) 32
14 Uzura ferodouri, Pornire si timp de franare uzura ferodouri Uzura ferodourilor depinde in principal de conditiile de mediu in care motorul opereaza, de frecventa pornirilor, de energia disipata la fiecare oprire si de momentul dezvoltat de frana. Temperatura ferodourilor creste odata cu frecventa franarilor si cu momentul de inertie aplicat axului motorului. Odata cu cresterea temperaturii ferodourilor, uzura aestora creste si in consecinta timpul de franare va fi mai lung. Motoarele seriei BA sunt proiectate sa aiba racire continua pe suprafetele de franare pentru a reduce uzura si a scade timpul de franare. Ciclul de viata al ferodourilor poate fi aproximativ exprimat ca functie de numarul de franari si se poate calcula dupa formula: n = Wtot / Wb unde Wb (J) este lucrul mecanic efectuat la fiecare actionare a franei iar Wtot (J) se obtine din tabele pentru fiecare tip de motor cu frana. Oricum, este necesara verificarea periodica a uzurii ferodourilor si inlocuirea discului de franare inainte de uzura completa. Pentru estimarea intervalului dintre 2 reglari succesive ale intrefierului pentru o aplicatie specifica, retineti ca uzura ferodourilor este mai mare in timpul rodajului decat in mod normal(pana la cateva mii de opriri). La seriile de motoare cu frana PV, Wtot din tabele trebuie multiplicat cu.5 iar momentul de inertie trebuie calculat tinand cont de ventilator. Un numar relevant de opriri ale unei frane in (Nint) intre doua reglaje ale intrefierului poate fi aflat cu formula: Nint = ErBA / Wb iar pentru o frana in (Nint) cu : Nint = Nint Wtot (MJ) ErBA (MJ) The indicative number of brake stops NintBM between two successive air gap adjustments on a BM motor is given by the following formula: NintBM = ErBM / Wb ErBM values are shown at pag. 39 (BM section). pornire si timp de franare Curentul de pornire pentru un motor asincron este intotdeauna mult mai mare decat, curentul nominal. Cand timpul de pornire este excesiv de lung, apar anomalii electromecanice si temperaturi ridicate in infasurare ce distrug motorul. Pentru informatii despre timpul max. de pornire suportat de fiecare motor, contactati MGM. Valori pentru timpul ts(exprimat in sec) si unghiul de rotatie(exprimat in radiani) se pot obtine cu formulele: ts = (Jmot + Japp) n 9. (T - Tload) ϕ s = ta n 19.1 Unde Japp (Kgm 2 ) este momentul de inertie la axul motorului, Mload (Nm) este momentul opus motorului, Jmot (Kgm 2 ) este momentul de inertie al motorului, n () turatia motorului, T este momentul mediu de pornire, T=(,8,9)Ts (vezi tabelul tehnic pentru Jmot, n si Ts) Jtot tf = n tb + Pentru timpul de franare tf (s) se poate folosi formula: 9. (Tb ±Tload) Timp de reactie al franei tb (ms) Jtot moment de inertie total al axului (Kgm 2 ) Unde: n turatie motor (min -1 ) BA 71-- BA Motor -112 Type BA BA -2 BA Brake Brake (Standard) 85 2 Brake (Quick) Valorile pentru timpul de reactie tb sunt in cazul alimentarii franei de pe bornele motorlui. In cazul alimentarii separate a franei, valorile tb trebuie reduse cu 3 %. Aceste calcule dau valori aproximative. Va rugam contacti MGM pentru mai multe informatii. Tb Tload tb moment de franare (Nm) moment de incarcare (Nm) cu + daca este in sensul momentului de franare, sau cu daca este opus. timp de reactie al franei (ms) 33
15 seria BA dimensiuni Dimensiuni A B C D* d E* Fa Fb f g H h I K L L1 Ma Mb Na Nb Oa Ob Pa Pb Q QBAF/BAPV R R1 S V W W1 Y Z Z1 BA 71 BA BA S BA L BA L BA 112 M BA 132 S BA 132 M BA 1 M BA 1 L BA L BA 2 L BA 225 S BA 225 M M5 M6 M8 M8 M1 M1 M12 M12 M16 M16 M16 M16 M16 M M6 M6 M8 M8 M8 M8 M1 M ,5 98,5 98,5 98, * 225S-225M 2 poli D=, E= Nota: QBAF este dimensiunea Q pentru seria BAF QBAPV este dimensiunea Q pentru seria BAPV Presetupe M 2 de la gabarit 71 pana la M 25 de la gabarit pana la 112 M 32 la gabarit 132 PG 29 de la gabarit 1 pana la 2 M la gabarit
16 seria BA dimensiuni B3 (cu talpa) B5 (cu flansa) B (cu flansa mica) Gabarit 1//2/225 B3 (cu talpa) Cutie de borne dubla 35
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Maşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice
1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Westfalia Bedienungsanleitung. Nr
Westfalia Bedienungsanleitung Nr. 108230 Erich Schäfer KG Tel. 02737/5010 Seite 1/8 RATED VALUES STARTING VALUES EFF 2 MOTOR OUTPUT SPEED CURRENT MOMENT CURRENT TORQUE TYPE I A / I N M A / M N Mk/ Mn %
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de
1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă... 2 1.1. Introducere... 2 1.2. Caracteristici de reglaj... 2 1.2.1. Caracteristica de consum de combustibil... 2 1.2.2. Caracteristica de avans... 4 1.3.
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
MOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
LOCOMOTIVE ELECTRICE
LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A. Caracteristici SERIA 77
Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A SERIA 77 Caracteristici Relee modulare SSR de 5A, ieşire 1 N 77.01.x.xxx.8050 77.01.x.xxx.8051 17.5 mm latime Ieşire în C.A. de la 60 la 240 V (cu tiristoare
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ CATEDRA DE ELECTRONICĂ ŞI INSTRUMENTAŢIE Disciplina: Electronica de putere Secţia: Electronica Aplicată-ELA,Anul de studiu:
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Încălzire, climatizare, răcire Pompe standard (Pompe cu două rotoare)
Seria Wilo-TOP-SD. Descriere Seria Wilo-TOP-SD. Descriere Sub rezera modificărilor ulterioare 9/ WILO SE Catalog Wilo A - Hz - Pompe de circulație cu rotor umed >Notă Pentru clasificarea EEI în funcţie
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.