1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de
|
|
- Ἄρτεμις Κοτζιάς
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de combustibil Caracteristica de avans Caracteristici funcţionale Caracteristica de sarcină Caracteristica de turaţie Caracteristica de regulator Caracteristici complexe Caracteristica de pierderi
2 1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă 1.1. Introducere Caracteristicile motoarelor cu ardere internă sunt reprezentări grafice ale variaţiei unor indici şi mărimi ale motorului în funcţie de o altă mărime caracteristică a acestuia care influenţează caracteristicile sale energetice şi de economicitate. Aceste caracteristici se determină experimental. La unele caracteristici variabila independentă este un factor de reglaj (avansul la producerea scânteii electrice, avansul la injecţie sau dozajul). Ele se numesc caracteristici de reglaj şi sunt necesare pentru determinarea reglajului optim, în perioada de punere la punct a motorului. Caracteristicile funcţionale se ridică în raport de un factor funcţional (sarcina sau turaţia), apreciind calitatea de ansamblu a motorului şi comportarea lui în exploatare Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de combustibil Caracteristica de consum de conbustibil prezintă variaţiile putrii efective, consumului specific de combustibil şi coeficientului de exces de aer în funcţie de consumul orar de combustibil, la turaţie constantă. Pentru păstrarea turaţiei constante se modifică momentul rezistent aplicat motorului (reglajul frânei) la fiecare schimbare a debitului de combustibil. Pentru m.a.s. cu carburator caracteristica se obţine păstrând constantă şi deschiderea obturatorului. Variaţia consumului de combustibil se obţine prin utilizarea unor jicloare de dimensiuni diferite. Pentru turaţia şi poziţia obturatorului la care se face determinarea se stabileşte consumul orar pentru economicitatea maximă la dozajul economic şi cel pentru puterea maximă la dozajul de putere. Reglajul optim al carburatorului trebuie să asigure încadrarea consumului orar între cel economic şi cel de putere la orice regim de funcţionare. Stabilirea acestui reglaj necesită determinarea caracteristicilor de consum de combustibil la mai multe turaţii, la fiecare turaţie introducând mai multe deschideri ale obturatorului. La motoarele cu injecţie de benzină, pentru fiecare poziţie a obturatorului se variază debitul de benzină injectat. Motoarele cu catalizatori funcţionează la un exces de are cvasiconstant, în jurul valorii de 1, astfel încât această caracteristică nu mai este necesară. 2
3 Caracteristica de consum la m.a.s 35 1, ce [g/kwh] 1,1 1,8 1, Turatie constanta 1,4 1,2 1,98 1 Polul economic,96 5 Puterea maxima,94,92,9,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 Consumul orar de combustibil pe ce lamda Figură 1 Caracteristica de consum la m.a.s. Caracteristica de consum la m.a.c. se ridică modificând poziţia cremalierei pompei de injecţie. Se definesc consumurile corespunzătoare polului economic, puterii maxime şi consumul maxim de combustibil, la care puterea scade, datorită înrăutăţirii arderii, din cauza condiţiilor locale proaste se formează fum negru şi se pot produce uzuri importante. Caracteristica de consum la m.a.c Turatie constanta ce [g/kwh] Polul economic 1 Puterea maxima,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 Consumul orar de combustibil pe ce lamda Figură 2 Caracteristica de consum la m.a.c. 3
4 Pentru a asigura o bună funcţionare a motoarelor diesel se stabileşte o limită admisibilă de consum orar pentru fiecare turaţie. Funcţionarea cu consumuri mai mari decât cele limită nu este admisă nu este permisă din cauza uzurii importante a pieselor motorului, chiar dacă apare o pierdere relativă de putere Caracteristica de avans Caracteristica de avans la producerea scânteii electrice şi caracteristica de avans la injecţie arată influenţa fiecăruia din aceşti factori, la m.a.s şi respectiv la m.a.c., asupra puterii efective şi consumului specific de combustibil. Caracteristica de avans se ridică la sarcină şi turaţie constantă, menţinând neschimbată poziţia obturatorului sau cremalierei pompei de injecţie şi modificând momentul rezistent cu avansul pentru a menţine turaţia constantă. Caracteristica de avans 25 Consum specific 2 15 Consum orar 1 Putere 5 Avans optim avans putere consum specific Consum orar Figură 3 Caracteristica de avans În condiţiile încercării caracteristicii de avans consumul de combustibil rămâne constant. Ca atare se poate evidenţia avansul optim β opt la care se obţine simultan puterea maximă şi consumul specific minim. Pentru aceiaşi sarcină se determină caracteristica de avans la mai multe turaţii, stabilind pentru fiecare avansul optim. Ca urmare se poate trasa variaţia avansului optim cu turaţia, la sarcină constantă. De asemenea, se poate trasa variaţia avansului, la turaţie constantă, în raport cu sarcina. Din combinaţia acestor două caracteristici rezultă o suprafaţă ce reprezintă avansurile optime pentru fiecare punct de funcţionare al motorului. 4
5 Avans Avansul Turatia Avans sarcina Avans Figură 4 Variaţia avansului funcţie de sarcină şi turaţie Avans Turatie Sarcina Curbele de avans optim sunt necesare pentru construirea dispozitivelor care realizează automat variaţia avansului cu turaţia şi sarcina. Dacă vorbim despre dispozitive electronice de variaţie a avansului acestea vor evalua pentru fiecare punct de funcţionare al motorului sarcina şi turaţia, după care vor citi din harta tridimensională avansul optim al acestui punct. Pentru dispozitivele mecano-pneumatice avansul se modifică mecanic cu ajutorul unui dispozitiv centrifugal (variaţia cu turaţia) şi cu un dispozitiv de determinare a depresiunii (cu membrană) pentru definirea sarcinii Caracteristici funcţionale Caracteristica de sarcină Caracteristica de sarcină prezintă variaţia cu sarcina a consumului orar şi a consumului specific efectiv de combustibil la turaţie constantă. Variaţia sarcinii se obţine prin modifi- 5
6 carea poziţiei organului de comandă al motorului (obturator sau cremalieră pompă de injecţie) iar turaţia este menţinută constantă din momentul rezistent la frână. La mesul în gol consumul are o valoarea definită ca C mg, iar puterea efectivă este nulă, deoarece puterea indicată este egală cu cea a pierderilor mecanice. Consumul specific efectiv este infinit, iar puterea efectivă este nulă. Caracteristica de sarcina la m.a.s ,5 4 3, , ,5 1,5 Consum minim putere Consum orar Consum specific La m.a.s. trecerea la sarcini parţiale determină îmbunătăţirea proceselor funcţionale prin micşorarea pierderilor în timpul umplerii la deschiderea progresivă a clapetei obturatorului. Puterea indicată va creşte permanent, iar consumul indicat de combustibil, c i, se reduce prin creşterea randamentului, cel indicat c e având o creştere şi mai importantă datorată scăderii ponderii pierderilor mecanice în bilanţul global de energie. Consumul are o valoare minimă în jurul valorii de 8% din ceea ce se va stabili ca fiind sarcina plină. În domeniul suprasarcinilor, consumul specific efectiv va creşte datorită scăderii accentuate a excesului de aer, dar puterea creşte rezultând o putere maximă intermitentă P ei. Acest tip de caracteristică permite determinarea pe standul de încercări a performanţelor motorului la turaţie constantă şi limitarea puterii acestuia din diferite considerente (reducerea solicitărilor asupra pieselor, elemente legate de emisia compuşilor poluanţi, etc.). La MAC consumul specific efectiv de combustibil prezintă valori reduse pe o gamă relativ largă de sarcini ce efect al funcţionării cu excese de aer mai mari ca 1 pe tot domeniul de funcţionare. Puterea se limitează din aceleaşi considerente ca la m.a.s., una din primele bariere care apare fiind cea legată de apariţia fumului negru în gazele de ardere. 6
7 Acest tip de caracteristică este destinat în principal acordării unui motor cu un echipament de alimentare cu combustibil şi determinării punctelor de funcţionare ale acestuia, în condiţiile iniţiale în care se face reglarea acestuia Caracteristica de turaţie Caracteristicile de turaţie evidenţiază variaţiile puterii efective, momentului motor efectiv şi consumurilor de combustibil (orar şi efectiv) în raport cu turaţia la diverse sarcini constante. Caracteristica de turaţie la sarcină totală se determină la m.a.s. cu obturatorul complet deschis, iar la m.a.c. cu tija de reglaj a cremelierei pompei de injecţie în poziţia corespunzătoare debitului de combustibil maxim. Prin modificarea momentului rezistent la frână se obţine variaţia de turaţie între valoarea minimă şi valoarea maximă. Pentru motoarele actuale se asigură şi reglaje optime ale avansului pe tot domeniul de turaţii în care funcţionează motorul şi astfel că se obţine puterea maximă corespunzătoare fiecărei turaţii, din acest motiv această caracteristică se numeşte caracteristică externă. Figură 5 Caracteristica de turaţie şi variaţia momentului la m.a.s. Pentru o caracteristică externă a motoarelor cu aprindere prin scânteie turaţia maximă depăşeşte turaţia la care se atinge puterea efectivă maximă. Dacă se analizează legătura dintre putere şi presiune medie efectivă, P = p V n i = p const n variaţia puterii este e e s e proporţională cu presiunea medie efectivă şi cu turaţia. La turaţii mari umplerea se înrăutăţeşte datorită pierderilor gazodinamice mari şi presiunea medie efectivă scade. La turaţii mici presiunea medie efectivă scade datorită faptului că fazele de distribuţie nu sunt optime pentru aceste turaţii. Pentru turaţiile ridicate mai apar şi pierderi mecanice ridicate 7
8 (legate de funcţionarea instalaţiilor anexe şi de frecările dintre piesele în mişcare). Aceşti factori conduc la forma caracteristicii de turaţie la m.a.s. Variaţia momentului motor comportă două zone: zona în care momentul motor creşte odată cu turaţia şi apoi, de la momentul maxim, zona în care momentul motor scade odată cu turaţia. Aceasta reprezintă zona de funcţionarea stabilă a motorului, deoarece la creşterea momentului rezistent apare o scădere a turaţiei, legată de creşterea momentului motor. Raportul dintre momentul maxim şi momentul punctului de putere maximă se numeşte coeficient de adaptabilitate, iar raportul dintre turaţia de putere şi cea de moment coeficient de turaţie. Ideal ar fi ca momentul să fie relativ constant pe un domeniu mare de turaţii, iar raportul dintre cele două turaţii mare (gama de turaţii utilizabile largă). La m.a.c. caracteristica de turaţie la sarcina totală se obţine în faza de tarare (încercarea a motorului pentru determinarea performanţelor sale) prin limitarea turaţiei maxime la valoarea n max care devine şi turaţia de putere, pentru a evita solicitările mecanice şi termice inadmisibile. Momentul motor are o variaţie mult mai lină decât la m.a.s deoarece excesele de aer sunt mari şi nu influenţează atât de mult arderea. În figură au fost prezentate curbele pentru caracteristica brută, preluată de pe motor şi varianta corectată, cu coeficienţi care depind de condiţiile atmosferice din momentul realizării încercărilor.pentru a realiza o caracteristică mai favorabilă se poate introduce un dispozitiv corector pentru creşterea debitului de combustibil la turaţii mai reduse. Caracteristica de turaţii la sarcini parţiale Aceste caracteristici se obţin în condiţiile în care obturatorul sau cremaliera se blochează în o anumită poziţie intermediară constantă. Prin sarcină parţială la un motor se defineşte procentul reprezentat de puterea la turaţia de putere la sarcina actuală şi puterea totală la care se reglează motorul. Astfel, dacă un motor are la sarcina plină 1 kw la 3 rpm, pentru o sarcină parţială de 7% se va stabili poziţia cremalierei pentru care, la 3 rpm puterea dezvoltată de motor este de 7 kw. Odată fixată poziţia elementului de reglaj, se va încărca frâna pentru a micşora turaţia şi a realiza caracteristica de turaţie corespunzătoare sarcinii parţiale de 7%. O altă caracteristică este cea de mers în gol, la care se determină numai consumul de combustibil. 8
9 Caracteristica de regulator În cazul motoarelor cu regulator de turaţie abaterile turaţiei faţă de valoarea de la un regim de funcţionare stabilă sunt preluate de către acest regulator care acţionează sistemul de alimentare al motorului pentru ca acesta să funcţioneze la o turaţie stabilă. Pentru un motor cu aprindere comprimare este necesară aigurarea următoarelor cerinţe funcţionale: stabilitatea la regimul de mers în gol, limitarea turaţiei maxime şi stabilitatea funcţionării în sarcină. La mersul în gol mărirea turaţiei deterrmină o creştere a presiunii medii indicate ca urmare a arderii unei cantităţi mai mari de combustibil. Dar odată cu aceasta cresc şi pierderile mecanice, mai lent decât presiunea indicată, şi motorul tinde să se tureze; la scăderea turaţiei procesul se desfăşoară în sens invers şi motorul are tendinţa de oprire. 9
10 La turaţii ridicate arderea se înrăutăţeşte şi forţele de inerţie sunt mari ceea ce afectează durabilitatea motorului. Din această cauză este necesară limitarea turaţiei maxime, rol care revine unui tip de regulator numit regulatorul de două regimuri. Acest regulator păstrează turaţia relativ constantă pentru zona de mers încet în gol (ralanti) şi limitează debitul de combustibil pentru a nu se depăşi o anumită turaţie. La motoarele de tractor sau generatoarele de curent electric este necesar ca turaţia să rămână constantă, indiferent de sarcina la care funcţionează motorul. Aceste regulatoare se încadrează în categoria regulatoarelor de toate regimurile. Figură 6 Regulatorul şi caracteristica de regulator Regulatorul are în componenţă contragreutăţile (1) articulate cu suportul (2), care este antrenat de axul cu came al pompei de injecţie. Extremităţile contragreutăţilor sunt în contact cu manşonul (3) fixat pe tija (4) prin sistemul de pârghii (5),(6) şi acţionează elementul de reglaj al debitului de combustibil (7). Pe tija (4) sun montate arcul (12) şi manşonul glisant (8) care poate fi acţionat de către sistemul de pârghii (9) şi (1) puse în legătură cu pedala (11) acţionate de conducător. Funcţionarea regulatorului poate fi descrisă astfel: operatorul motorului alege un anumit regim funcţional (turaţia motorului sau viteza tractorului) prin apăsarea pedalei 11 care acţionează sistemul de pârghii 1 şi 9 deplasând manşonul 8 care va comprimă arcul 12. Comprimarea arcului 12 trebuie echilibrată de o creştere a forţei inerţionale a contragreutăţilor prin mărirea vitezei lor de rotaţie (creşterea turaţiei). O reducere a turaţiei se obţine prin eliberarea pedalei 11. La o modificare a turaţiei datorită condiţiilor de lucru (creşterea sau scăderea momentului rezistent) are loc o revenire la situaţia comandată de operator, deoarece forţa de tensiune din arc trebuie să fie egală cu forţa de inerţie. Această operaţie se face prin modificarea debitului de combustibil livrat de pompa de injecţie. 1
11 În cazul motoarelor echipate cu regulator de turaţie abaterile turaţiei faţă de valoarea de la un regim trebuie păstrate în un anumit interval. Pentru motoarele care echipează grupuri generatoare, condiţiile impuse regulatoarelor sunt mult mai stricte decât pentru cele impuse tractoarelor. O caracteristică prezentată în figură permite definirea unui criteriu de definire a performanţelor unui regulator cu ajutorul relaţiei: δ = n n în care n r este turaţia de acţiune a regulatorului iar n g este turaţia de mers în gol la aceiaşi poziţie a regulatorului. g n r r Caracteristici complexe Caracteristicile complexe se se construiesc pe baza unor caracteristici ridicate anterior şi reprezintă o imagine completă a domeniului de funcţionare a motorului. În principiu, acesată caracteristică are în abscisă turaţia motorului, în ordonată presiunea medie efecivă, iar în câmpul diagramei se prezintă curbe de izoconsum specific. Dacă dorim să vedem situaţia unui punct de funcţionare al motorului se alege turaţia corespunzătoare, din puterea dorită a motorului se determină presiunea medie efectivă şi din aceste două mărimi se citeşte consumul specific efectiv. Cu acest consum se poate determina consumul orar al motorului sau consumul la 1 km. Este utilizată mai ales pentru a putea vedea compatibilitatea dintre motor şi utilizator Caracteristica de pierderi Caracteristica de pierderi reprezintă variaţia puterii pierdute P m sau a presiunii medii indicate corespunzătoare în funcţie de turaţie. Această putere pierdută se datorează frecărilor dintre diversele piese în mişcare şi a antrenării sistemelor anexe ale motorului (sistem de ungere, răcire, distribuţie, etc). Această caracteristică se poate obţine prin antrenarea motorului cu ajutorul unei frâne reversibile la diverse turaţii şi se determină momentul rezistent opus de 11
12 acesta. În acest scop, pentru m.a.s. se deschide complet obturatorul şi se întrerupe aprinderea, iar la m.a.s se opreşte alimentarea. O altă variantă este cea prin care se suspendă cilindrii în timpul funcţionării motorului. Metoda constă în scoaterea din circuit a unui cilindru în timpul funcţionării motorului, turaţia acestuia scade şi din frână se reduce momentul rezistent pentru a reface turaţia. Diferenţa de putere dintre cele două măsurători este de fapt puterea indicată a cilindrului respectiv. Din însumarea acestor valori rezultă puterea indicată a motorului şi diferenţa dintre aceasta şi puterea efectivă obţinută la frână va fi puterea cedată pierderilor mecanice. 12
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραMaşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI
Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOEHICULELOR CU ROŢI 5.1 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOEHICULELOR ŞI CONDIŢIA DE ÎNAINTARE A ACESTORA Se consideră cazul general al unui autovehicul care
Διαβάστε περισσότεραPOMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE
POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE Pompele din centralele termoficare reprezintă elemente componente esenţiale ale acestora, oarece ele asigură circulaţia agentului termic (apei cal) între sursă şi consumatori,
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραCuprins 1 ALIMENTAREA MOTOARELOR TERMICE Alimentarea motoarelor cu aprindere prin scânteie Cerinţele formării amestecului
Cuprins 1 ALIMENTAREA MOTOARELOR TERMICE... 2 1.1 Alimentarea motoarelor cu aprindere prin scânteie... 2 1.1.1 Cerinţele formării amestecului combustibil aer... 2 1.1.2 Carburatorul elementar... 5 1.1.3
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραRegulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ
Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ 11.1 Introducere S-a analizat în paragrafele anterioare aspectul funcţionării statice a unui sistem de acţionare
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραElectronică pentru Automobile PRELEGEREA 1
Prelegerea nr. 1 1. MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE. CONSTRUCŢIE, CARACTERISTICI, PROCESE Noţiuni specifice Motorul cu aprindere prin scânteie cu piston este un motor termic în care energia chimică
Διαβάστε περισσότερα11. Reglarea proceselor termice din MAI
din MAI I.1 Principiile de bază ale reglării proceselor termice 11. Reglarea proceselor termice din MAI 1.49 I.1 Principiile de bază ale reglării proceselor termice din MAI Performanțele unui sistem de
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραLOCOMOTIVE ELECTRICE
LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice
1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCALCULUL PARAMETRILOR SPECIFICI AI PROCESELOR DINTR-UN MOTOR DIESEL
CALCULUL PARAMETRILOR SPECIFICI AI PROCESELOR DINTR-UN MOTOR DIESEL AUTOR 1 : CRIŞAN SIMONA, AUTOR 2 : UNGUREANU TEODORA COORDONATOR 3 : Ş.L.DR.ING. RAŢIU SORIN AFILIERE AUTORI 1,2,3: UNIVERSITATEA POLITEHNICA
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα1.57 II 3. Reglarea turbinelor cu abur și cu gaze
1.57 II 3. Reglarea turbinelor cu abur și cu gaze 1.1.99 II.3.1. Caracteristica statică a turbogeneratorului Deoarece energia electrică este un produs greu (sau imposibil) de stocat, sistemul de reglare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραNoi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte
Articol tehnic Echilibrarea hidraulică Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Obţinerea unui echilibru hidraulic superior în sistemele de încălzire cu ajutorul robinetului Danfoss Dynamic
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότερα