DESCHIDERE CARIERA PIATRA comuna Turcoaia, judet Tulcea

Transcript

1 PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL: DESCHIDERE CARIERA PIATRA comuna Turcoaia, judet Tulcea Beneficiar : SC GRANIT AGREGATE SRL BUCURESTI Mai 2011 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 1 -

2 PREZENTUL RAPORT DE MEDIU A FOST REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIAR SI MONITORIZAREA EFECTUATA DE ELABORATORUL LUCRARII SI COLABORATORI. RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 2 -

3 CUPRINS 1. DATE GENERALE 1.1.Denumirea planului/programului Proiectantul lucrarii Beneficiarul lucrarii Elaborator RM Colaboratori Evaluarea strategica de mediu EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.1. Continutul si obiectivele planului/programului Relatia cu alte planuri/programe ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS 3.1. Introducere Starea actuala a mediului Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero Calitatea aerului Calitatea solului Calitatea apei Zgomot si vibratii Biodiversitatea Informatii privind flora locala Informatii privind fauna locala Patrimoniul cultural in Alternativa zero Situatia economica si sociala in Alternativa zero Starea de sanatate in Alternativa zero CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 4.1. Hidrologia si hidrogeologia Solul si subsolul Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 3 -

4 4.3. Atmosfera Mediul socio-economic Biodiversitatea Informatii despre flora locala Informatii despre fauna locala Peisaj Patrimoniul cultural PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 6.1. Obiective de protectie a mediului Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 7.1.Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii Biodiversitatea Populatia Sanatatea umana Fauna Flora Solul si subsolul Apa Aer Factori climatici Valorile materiale Patrimoniul cultural Peisaj Matricea de impact POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 4 -

5 9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si apei subterane Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE 10.1.Introducere Prezentarea alternativelor Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Introducere Monitorizare PUZ REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU 121 BIBLIOGRAFIE ANEXE Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 5 -

6 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea planului/programului: Plan Urbanistic Zonal -DESCHIDERE CARIERA PIATRA, extravilan comuna Turcoaia, judet Tulcea 1.2. Proiectantul lucrarii: SC Promarh SRL TULCEA, tel/fax : , Beneficiar : SC GRANIT AGREGATE SRL Bucuresti 1.4. Elaborator Raport de mediu: SC ECO GREEN CONSULTING SRL - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.34 pentru RM, RIM, BM, RA, RS, EA 1.5. Colaboratori: BADEA GHEORGHE evaluator/auditor de mediu - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.35 pentru RM, RIM, BM, RA, tel badeagheorghe2007@yahoo.com CIRNAT MARIAN JAN (Ornitolog -membru SOR ) Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz.89 pentru EA BADEA GABRIELA evaluator/auditor de mediu - Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz. 293 pentru RM, RIM, BM, RA, RS, tel , fax: , e- mail:gabrielabadea2010@yahoo.com Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 6 -

7 1.6. Evaluarea strategica de mediu Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului ( Directiva SEA ) a intrat în vigoare la 21 iulie Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004). Evalurea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu. Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Aceasta, datorita momentului tarziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplica la cel mai inalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactului asupra mediului si nu pe rezolvarea simptomelor aparute in urma producerii impactului. Principalele principii ale aplicãrii SEA cu eficacitate pot fi sintetizate dupã cum urmeazã: - SEA trebuie sã trateze toate P/P/P propuse care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului. - SEA trebuie efectuatã la initiativa propunãtorilor P/P/P si gestionatã de acestia. - SEA trebuie integratã în procesul de elaborare a P/P/P în etapele de procedurã cheie. Ea trebuie sã înceapã cât mai curând posibil, ca evaluare pe baza obiectivelor, respectiv sã se evalueze în ce mãsurã P/P/P respectã obiectivele de protectie a mediului relevante, respectând totodatã obiectivele proprii si sã isi aducã contributia în toate fazele de elaborare a P/P/P. - SEA trebuie sã se axeze pe aspectele potrivite în fazele potrivite de elaborare a politicilor, planurilor si programelor. - În SEA trebuie utilizate metode si tehnici de analizã adecvate, astfel incat rezultatele urmarite sa se atinga cu costuri rezonabile. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 7 -

8 Informatiile trebuie culese numai în cantitatea si nivelul de detaliere necesar pentru luarea unei decizii în cunostintã de cauzã. - SEA trebuie sã evalueze efectele asupra mediului pe care le-ar produce o serie de solutii alternative la propunerea de dezvoltare analizatã, recunoscând cã domeniul de analizã variazã în functie de nivelul la care se iau deciziile. Trebuie sã identifice alternativa cea mai adecvatã din punct de vedere al mediului. - SEA trebuie sã faciliteze implicarea principalilor actori interesati într-o fazã cât mai timpurie. În cadrul SEA trebuie sã se aplice tehnici de consultare corespunzãtoare si usor de utilizat, adecvate grupurilor tintã. O procedura SEA eficace poate aduce urmãtoarele avantaje: - Realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; - Îmbunãtãtirea calitãtii procesului de elaborare a politicii, planului sau programului; - Cresterea eficientei si eficacitatii procesului decizional; - Întãrirea sistemului de conducere si a eficientei institutionale; - Intãrirea procesului EIM pentru proiecte; - Facilitarea cooperãrii transfrontiera. SEA poate determina o integrare efectivã a considerentelor de mediu în întocmirea politicilor, planurilor si programelor (P/P/P). De asemenea, o bunã aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, înaintea formulãrii proiectelor specifice si atunci când sunt încã posibile alternative majore. Ca atare, SEA faciliteazã o mai bunã luare în considerare a constrangerilor de mediu în formularea politicilor, planurilor si programelor care creeazã cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, SEA vine în sprijinul dezvoltãrii durabile din punct de vedere al mediului. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 8 -

9 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.1. Continutul si obiectivele planului/programului Prezentul Plan Urbanistic Zonal determina conditiile de amenajare a unei cariere de exploatare a rocilor pentru constructii, granit, in incinta aflata in proprietatea beneficiarului, in functie de: -prevederile PUG-lui comuna Turcoaia precum si de celelalte elemente existente in zona; -dimensionarea functiunilor obiectivului; -analiza utilitatilor existente eventual afectate si a celor necesare; -structura functiunilor obiectivului si integrarea acestora in celelalte functiuni ale zonei; -dezvoltarea circulatiei in zona functie de situatia existenta si in relatie cu celelalte obiectiveş -problematica de mediu ; pentru care s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 35/ , emis de Primaria comunei Turcoaia. Perimetrul studiat are o suprafaţă de ha,iar perimetrul de exploatare in suprafata de ha ( denumit generic VALEA OII ) se situeaza la o distanţă de aproximativ 1 km de localitatea Turcoaia. Din punct de vedere administrativ, terenul apartine extravilanului comunei Turcoaia, iar din punct de vedere cadastral este încadrat în tarlaua T 29, Nb 263, conform CU nr. 333/10849 din Conform avizului nr din emis de primarul comunei Turcoaia, terenul destinat pentru realizarea lucrărilor de investiţii este domeniu privat, se situeaza în extravilanul comunei Turcoaia si folosinţa actuală este de teren neproductiv (Nb 263). Faţă de principalele căi rutiere din zonă, şi anume, faţă de drumul naţional DN 22D distanţa este de cca. 3 km spre NE, iar faţă de drumul judeţean DJ 222H, ce face legătura între drumul naţional DN 22D şi centrul localităţii Turcoaia, distanţa este de cca. 1 km spre V. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea - 9 -

10 Fig. 1. Harta judetului Tulcea cu localizarea carierei Amplasamentul se invecineaza: - la nord SC Tarmac SRL- cariera Fantana lui Manole; - la sud SC Cariere Plus SRL; - la est pasune, drum de exploatare; - la vest pasune, terenuri neproductive. Fig. 2 - Imagine de ansamblu a amplasamentului Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

11 Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului studiat prin PUZ sunt : Coordonate Stereo 70 pentru limitele amplasamentului X latitudine Y longitudine Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

12 Fig.3 - Harta cu amplasamentul carierei in zona studiata Programul de exploatare a resursei de roca utila din perimetrul VALEA OII, cuprinde realizarea urmatoarelor lucrari miniere principale: 1. deschiderea (decopertarea) resursei de rocă utilă; 2. pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise; 3. exploatarea rocii utile din treptele pregătite; 4. prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră; 5. haldarea solului vegetal decopertat; 6. haldarea rocii sterile provenite de la descopertă şi din incluziuni; 7. haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale; 8. organizarea de şantier. Din punct de vedere al zonificarii functionale se prevad urmatoarele zone functionale: -zona exploatare cariera; -zona drumuri tehnologice propuse; Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

13 -zona de halde; -zona deposit produse finite si pod bascula ; -zona amplasare statie de concasare; -zona organizare de santier-; Zona functionala de exploatare propriu zisa este formata din mai multe subzone care reprezinta etapele de exploatare care se vor deschide succesiv,dupa epuizarea unui front intr-o perioada estimata de 20 de ani. Masivul se prezintă sub forma unui relief colinar, având o culme cu altitudine joasă şi peneplenizată. Resursa va fi exploatata in mai multe trepte, fiecare treaptă având înălţimea de 15 m, această înălţime a treptelor asigurând stabilitatea deplină a taluzurilor (în exploatare şi la marginile exploatate ale carierei) şi siguranţa funcţionării utilajelor amplasate în fronturile de lucru şi pe berme (inferioară şi superioară). Exploatarea carierei se va face in conformitate cu autorizatia de construire si licenta de exploatare. Cu scopul valorificării integrale a resursei de rocă utilă din perimetrul instituit, până la cota de bază +100 m, se recomandă exploatarea rezervei geologice în 3 trei etape majore de dezvoltare a carierei, distincte şi succesive, după cum urmează: În ETAPA I DE DEZVOLTARE A CARIEREI desfăşurată în subzona EST, extracţia resursei se va desfăşura succesiv în 7 trepte de exploatare de câte 10 m înălţime, unde cota de vârf este la nivelul orizontului +255 m, iar cota de bază va fi la +180 m, la care orizont va fi amenajată platforma de alimentare a treptei I de concasare. Rezerva geologică din această subzonă este estimată la cantitatea de t ( m 3 ); În ETAPA a II-a DE DEZVOLTARE A CARIEREI desfăşurată în subzona VEST, extracţia resursei se va desfăşura succesiv în 12 trepte de exploatare de câte 10 m înălţime, unde cota de vârf este la nivelul orizontului +295 m, iar cota de bază va fi tot la +180 m. Rezerva geologică din această subzonă este estimată la cantitatea de t ( m 3 ); În ETAPA a III-a DE DEZVOLTARE A CARIEREI desfăşurată atât în subzona EST, cât şi în subzona VEST, extracţia resursei se va desfăşura succesiv în 8 trepte de exploatare de câte 10 m înălţime, între nivelul orizonturilor +180 m şi +100 m. Rezerva geologică din această subzonă este estimată la cantitatea de t ( m 3 ). Beneficiarul lucrărilor de construcţii miniere din perimetrul VALEA OII va investi în dotarea carierei cu o instalaţie de concasare sortare, având o capacitate anuală de prelucrare a cca t piatră brută, ceea ce înseamnă un extras anual de cca t din rezerva geologică a resursei. Ţinând seama de acest aspect, se poate prognoza o perioadă de cca. 50 ani, în care staţia de concasare sortare pe amplasamentul ales din subzona est şi cu platforma de alimentare a concasorului primar amenajată la nivelul orizontului +180 m poate funcţiona, fără a fi nevoie de schimbarea locaţiei aleasă iniţial. Doar, după valorificarea integrală a rezervelor geologice existente deasupra cotei de nivel +180 m, din ambele subzone, se va Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

14 pune problema schimbării locaţiei iniţial alese a staţiei de prelucrare, pentru a se crea posibilitatea eliberării pilierului existent sub cota +180 m de amplasamentele obiectivelor de deservire generală. Având, în vedere domeniul de valorificare a rocii utile extrase din resursă, precum şi parametrii dimensionali urmăriţi ai materiei prime detaşate din masiv, tehnologia de excavare utilizată în cariera VALEA OII, va fi cea cu explozivi amplasaţi, în principal, în găuri de sondă înclinate, iar secundar, în găuri de mină înclinate sau verticale (la realizarea lucrărilor de pregătire, la eventualele operaţiuni de lichidare a blocurilor supragabaritice, a pragurilor şi pintenilor, dar şi a altor denivelări şi obstacole de pe bermele de lucru ale exploatării). Pentru realizarea în condiţii optime a programului de exploatare, cariera va fi dotată cu următoarele maşini şi utilaje miniere: o 1 (una) foreză tip ATLAS COPCO ROC L.6, cu diametrul sapei de foraj Φ = 115 mm şi cu un consum de motorină de 40 l/oră; o 1 perforator tip ATLAS COPCO, cu diametrul de perforare a găurilor de mină pe intervalul de Φ = 22 mm 36 mm; o 1 motocompresor tip ATLAS COPCO de 7 m 3 /min capacitate, dotat cu motor DEUTZ şi având un consum de 8 l/oră motorină; o 2 buc excavatoare tip LIEBHERR, având fiecare o capacitate a cupei de 1,7 m 3 şi un consum de 20 l/oră motorină; o 2 buc autobasculante tip dumper, având fiecare o capacitate netă de transport cuprinsă în intervalul de 35 t 40 t şi un consum de 15 l/oră motorină; o 1 buldozer tip CATERPILAR D5, având un consum de 13 l/oră motorină. Fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale va consta din următoarele utilaje, maşini, dispozitive şi construcţii metalice: alimentator vibrator tip CEDARAPIDS, concasor cu fălci tip CEDARAPIDS, ciur presortare orizontal cu suprafaţa utilă de 7,4 m 2 ; concasor cu con tip CEDARAPIDS, ciur vibrant orizontal (secundar) cu suprafaţa utilă de 14 m 2 ; buncăr intermediar; concasor cu con tip CEDARAPIDS, (terţiar); ciur vibrant orizontal (terţiar), suprafaţa utilă de 12 m 2 (2 buc); benzi transportoare de mm lăţime (3 buc); benzi transportoare de mm lăţime (3 buc); benzi transportoare de 800 mm lăţime (2 buc); benzi transportoare de 650 mm lăţime (10 buc). Staţia de concasare - sortare va fi prevăzută cu instalaţia de umectare adecvată a materialului supus prelucrării, atât în faza de concasare primară a materialului brut, cât şi în fazele intermediare de prelucrare, respectiv, şi respectiv a produselor finite, în vederea eliminării poluării aerului atmosferic cu noxele de praf. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

15 Depozitul de produse finite va fi dotat cu următoarele maşini şi utilaje: 1 (un) încărcător frontal având capacitatea cupei de 3,5 m 3 ; 1 (un) încărcător frontal având capacitatea cupei de 3 m 3 ; 5 (cinci) autobasculante de 30 t sarcină utilă. Platforma de amenajare a haldei de sol vegetal va fi situată la marginea de S-E a perimetrului de exploatare instituit, la baza versantului masivului. Suprafaţa de amenajare a haldei va fi de m 2, această suprafaţă asigurând haldarea solului vegetal decopertat de pe întreaga suprafaţă a terenului de m 2, ce va fi afectat de lucrările miniere de exploatare şi de activităţile conexe, la un volum de m 3. În acest perimetru pătura de sol vegetal are o grosime medie de 0,02 m. Solul vegetal va fi conservat adecvat pe toată durata de existenţă a exploatării, în vederea reecologizarii terenului afectat de exploatarea resursei. Roca brută alterată şi fisurată din partea superioară a resursei de rocă utilă, precum şi incluziunile de roci sterile necorespunzătoare calitativ pentru a fi valorificate ca agregate minerale pentru construcţii, se vor depozita separat în partea centrală a perimetrului instituit, în subzona vest, la imediata vecinătatea nordică a haldei de steril tehnologic. Suprafaţa disponibilă a amplasamentului haldei de rocă sterilă provenită din lucrările de descopertă şi din incluziuni va fi de m 2. Platforma de amenajare a haldei, în care se va depozita separat roca sterilă provenită de la procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale, va fi situată în partea central sudică a perimetrului instituit, în subzona vest, la imediata vecinătatea sudică a haldei de copertă sterilă. La amenajarea haldei destinată pentru stocarea sterilului provenit din procesul tehnologic de prelucrare, trebuie să se ţină seama de necesitatea apropierii acestei halde de amplasamentul proiectat al staţiei de concasare sortare, transportul sterilului de la concasor la haldă fiind astfel lesnicioasă. Organizarea de şantier va ocupa o suprafaţă de 800 m 2 şi va fi amplasată în subzona est, în partea sud - estică a perimetrului instituit. Organizarea de şantier va cuprinde următoarele construcţii şi amenajări: o vagon standardizat cu funcţiunea de birou, vestiar, laborator de analize fizico mecanice şi magazie de materiale; o atelier de reparaţii cu pichet P.S.I.; o cabină WC ecologică; o platformă de parcare pentru utilaje şi autobasculante; o platformă betonată pentru amplasarea containerelor de deşeuri reciclabile şi nereciclabile; o rezervor de motorină suprateran şi amenajările pentru amplasarea grupului electrogen. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

16 Lucrarile privind deschiderea (decopertarea) resursei de rocă utilă si a celor de pregătire pentru exploatare a treptelor deschise se vor desfasura pe o perioada de maxim 9 luni de la obtinerea autorizatiei de constructie. Exploatarea rocii utile in cariera se estimeaza a se desfasura pe o perioada de minim 50 ani pana la epuizarea zacamantului existent. Dezafectarea proiectului se estimeaza a fi realizata in maxim 6 luni insa reconstructia ecologica a acesteia si renaturarea se poate desfasura pe minim doi ani. Obiectivul Planului Urbanistic Zonal este realizarea cadrului legal din punct de vedere al planificarii urbanistice, pentru realizarea exploatarii in cariera a rocii utile. Conform Legii nr. 350/2001 modificata si completata cu OG nr.27/2008 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, art.44, alin. (1) Planul Urbanistic Zonal este intrumentul de planificare urbana de reglementare specifica prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate caracterizate printr-un grad de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuate. Planul urbanistic Zonal asigura corelarea programului de dezvoltare urbana integrate a zonei cu Planul urbanistic general, iar la art. 47, alin (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la: a) organizarea retelei stradale; b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare al terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul juridic si circulatia terenurilor; f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora. Planul Urbanistic Zonal stabileste amplasarea in perimetru a unitatilor teritoriale ale zonei si reglementarile aferente, bilantul teritorial si indicii urbanistici asociati. De asemenea, se stabilesc reglementarile cu privire la infrastructura rutiera, echiparea edilitara si obiectivele de utilitate publica. Din aria totală de m 2 a terenului deţinut de Societatea Comercială GRANIT AGREGATE S.R.L. Bucureşti, folosinţă industrială vor avea următoarele parcele de teren: o Suprafaţa de cca m 2 teren va fi destinată pentru deschiderea, pregătirea şi exploatarea resursei de rocă utilă; o Suprafaţa de m 2 va fi afectată pentru amenajarea haldei de sol vegetal; o Suprafaţa de m 2 va fi afectată pentru amenajarea haldei de rocă sterilă provenită de la decopertarearea resursei; Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

17 o Suprafaţa de m 2 va fi utilizată pentru amplasarea haldei de steril, ce va rezulta din procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale; o Pe suprafaţa de m 2 teren va fi montată staţia de concasare - sortare şi amenajat depozitul de produse finite; o Suprafaţa de 800 m 2 va fi afectată pentru amplasarea organizării de şantier, cu toate construcţiile şi dotările necesare pentru o deservire corespunzătoare a activităţilor miniere din perimetru şi a valorificării eficiente a resursei minerale exploatate din masiv; o Drumurile de acces interioare vor afecta o arie de cca m 2 ; Pentru reducerea impactului produs de activităţile miniere desfăşurate în carieră asupra zonei adiacente obiectivului de investiţie, pe o fâşie de 10 m lăţime rezervată de pe toate laturile perimetrului se va institui o zonă de protecţie ecologică, având o suprafaţă de m 2. Pe această fâşie de teren interioară perimetrului nu se va desfăşura nicio activitate minieră. TOTALUL SUPRAFEŢELOR AFECTATE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DE INVESTIŢII va fi de m 2 (41,88 ha), restul pana la suprafata totala de teren de m 2, fiind zona de protecţie ecologică ( m 2 ). BILANTUL TERITORIAL: Suprafata de teren Existent mp Propus mp Procent din total Deschiderea, pregătirea şi ,71 exploatarea resursei de rocă utilă Organizare de santier ,18 Halda de sol vegetal ,55 Halda de rocă sterilă provenită de la ,54 decopertarearea resursei Halda de steril, ce va rezulta din ,9 procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale Staţia de concasare - sortare şi ,95 depozitul de produse finite Drumuri interioare de acces ,95 Zonă de protecţie ecologică ,22 Total teren Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

18 BILANŢ TERITORIAL Nr. crt. Specificaţii Suprafaţa [m 2 ] Pondere [%] ZONA STUDIATĂ ZONA PERIMETRU, din care ,00 A ZONA DE DESERVIRE GENERALĂ, din care ,11 I SUBZONA EST, din care ,67 1 Organizare de şantier 800 0,18 2 Platformă de alimentare tr. I de concasare ,49 3 Platforma treptei I de concasare ,82 4 Platforma treptelor a II-a şi a III-a de prelucrare ,47 5 Depozit produse finite + cântar pod basculă ,17 6 Haldă de sol vegetal ,54 II SUBZONA VEST, din care ,44 7 Haldă de descopertă ,54 8 Haldă steril tehnologic ,90 B DRUM TEHNOLOGIC INTERN, din care ,95 I SUBZONA EST ,34 II SUBZONA VEST ,61 C ZONA DE EXPLOATARE, din care ,72 I SUBZONA EST ,67 II SUBZONA VEST ,05 D ZONA DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ ,22 Echiparea edilitara Accesul pe amplasament : Circulatia in zona se va efectua pe drumurile existente in zona. Drumul de exploatare existent se va amenaja pe cheltuiala beneficiarului si cu acordul proprietarului, Consiliul local. Din acest drum de exploatare se va amenaja, pe terenul proprietatea privata a comunei Turcoaia, un drum de racord la terenul carierei. Acest drum se va executa in zona de canal care este total colmatata si dupa ce se va obtine acordul administratorului. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

19 Fig.4 drum de acces ce va fi modernizat Alimentarea cu energie electrica Pentru asigurarea necesarului de energie electrică pentru staţia de prelucrare şi pentru organizarea de şantier, cât şi pentru iluminatul incintei exploatării, obiectivul de investiţie va fi racordat la reteaua electrica existenta in zona la aproximativ 450 m si va fi dotat cu un transformator, având puterea instalată de kwh, cabine electrice de forţă. Fig.5- retea electrica existenta in vecinatatea SC Granit Agregate SRL Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

20 Alimentarea cu aer comprimat pentru perforarea gaurilor de mina se vor utiliza foreze performante, echipate corespunzator. Nu se vor utiliza alte instalatii de producere a aerului comprimat (compresoare). Alimentarea cu apa În vederea asigurării necesarului de apă industrială pentru staţia de prelucrare şi pentru organizarea de şantier, exploatarea la zi va fi dotată cu 2 (două) bazine de apă, cu 2 (două) pompe hidrofor şi cu 1(un) tractor rutier cu remorcă tip cisternă, pentru asigurarea în permanenţă a necesarului de apă industrială de la sursa de apă cea mai apropiată, şi anume din localitatea Turcoaia. Evacuarea apelor uzate apa este folosita pentru umectarea pietrei in procesul de concasare-sortare. De asemenea, este folosita pentru umectarea drumurilor de acces in cariera, pentru limitarea aparitiei prafului (antrenarea particulelor pulverulente). Apele uzate menajere rezultate de la cele doua gupuri sanitare ( WC-uri ecologice) vor fi preluate de o societate specializata si autorizata in vidanjari Relatia cu alte planuri si programe relevante Planuri si programe la nivel national: Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei porneşte de la premisa că realizarea unei dezvoltări accelerate pe termen mediu şi lung în toate cele trei componente esenţiale (economică, socială şi de mediu) nu este doar una dintre opţiunile posibile, ci reprezintă condiţia esenţială pentru reducerea treptată, într-un orizont de timp cât mai scurt posibil, a decalajelor care separă încă România de nivelul mediu al UE în privinţa calităţii vieţii şi pentru asigurarea unei coeziuni reale, atât la nivel naţional, cât şi în cadrul mai larg al Uniunii Europene. Din punctul de vedere al patrimoniului de resurse neregenerabile, Romania dispune de rezerve minerale încă neexploatate estimate de peste 20 miliarde tone: minereuri neferoase (resurse potenţiale 2,21 miliarde tone), minereuri feroase (resurse potenţiale 58,6 milioane tone), sare (resurse potenţiale 16,96 miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse potenţiale 292,8 milioane tone), nisipuri şi pietrişuri (resurse potenţiale 456,9 milioane tone), roci ornamentale (resurse potenţiale 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmură). Modernizarea infrastructurii de transport rutier constituie un obiectiv national, care nu se va putea materializa, fara existenta exploatarilor miniere la zi cariere de piatra. In acest sens, planul propus spre avizare se incadreaza in planurile, programele, strategiile pe termen mediu si lung elaborate si asumate de Romania. Strategia industriei miniere pentru perioada a fost aprobata prin HG nr. 615/2004 si prevede ca principale obiective : Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

21 - abordarea activitatii in industria miniera pe baze comerciale ; - reducerea implicarii directe a Guvernului prin atragerea treptata de investitii din sectorul privat ; - desfasurarea activitatilor miniere in conditii de protectie a mediului ; - atenuarea problemelor sociale determinate de inchiderea minelor neeconomice si revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate ; - diminuarea impactului social dat de inchiderea minelor si redezvoltarea zonelor miniere. Aceste obiective au fost preluate si in Strategia industriei miniere pentru perioada Planuri si programe la nivel regional: In Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est se mentioneaza ca obiectivul general este acela de a creste semnificativ PIB regional pana in 2013, pe baza unei rate de crestere economica superioara mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si atractivitatii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. Printre obiectivele specifice sunt mentionate: - Crearea conditiilor favorabile pentru localizarea de noi investitii si intarirea potentialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilitati si al serviciilor de calitate destinate intreprinderilor, prin simplificarea, transparenta si accelerarea procedurilor administrative si pentru obtinerea autorizatiilor si crearea conditiilor de crestere a productivitatii intreprinderilor prin utilizarea de produse si procese inovative; - Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, in care oferta de munca sa devina capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a noilor servicii, in contextul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor economice in spatiul european si international. Avand in vedere ca zona in care se doreste implementarea planului este favorabila pentru dezvoltarea investiei se poate aprecia ca solicitarea se incadreaza in Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. Planuri si programe la nivel local: In Agenda Locala 21 Planul Local de Dezvoltare Durabila a Judetului Tulcea cap. I.1.10 Analiza SWOT generala, ca puncte tari in judetul Tulcea sunt mentionate: resurse importante de piatra pentru constructii, resurse regenerabile importante de exploatat, etc. De asemenea, in cap. I.1.12 Directii strategice in domeniul economic Obiective specifice se mentioneaza si «dezvoltarea IMM-urilor care prelucreaza resurse locale». Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

22 Prin Hotararea nr. 101/ Consiliul Local Turcoaia a aprobat Strategia de dezvoltare economica, sociala si de mediu a comunei. Conform acesteia, un obiectiv prioritar il constituie «cooperarea sau asocierea in parteneriat cu persoane juridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local, in mod deosebit prin valorificarea resurselor locale, respectiv exploatarea rocilor utile din perimetrele de cariera aflate pe raza localitatii Turcoaia». Astfel, planul supus avizarii de catre SC GRANIT AGREGATE SRL se incadreaza in Strategia de Dezvoltare a comunei Turcoaia. Formaţiunea, pe care este instituit perimetrul de exploatare VALEA OII, este în prelungirea spre sud a Înălţimii Iacobdeal, constituind o arie de teren cu aflorimente de roci magmatice. Perimetrul de exploatare VALEA OII este învecinat pe latura sa nordică cu formaţiunile de roci granitice, care sunt exploatate prin cariera Fântâna lui Manole a SC Tarmac SA, pe latura sa estică, până la drumul naţional DN 22D, se întinde o zonă de terenuri agricole, plantaţii de vii şi terenuri de păşunat, latura sudică a perimetrului este învecinată cu formaţiunile de roci granitice, care sunt exploatate prin cariera SC Cariere Plus, iar latura sa vestică este învecinată cu intravilanul localităţii Turcoaia. In apropierea obiectivului nou de investitie propus exista obiective industriale, constand in exploatarile la zi ale rocilor utile de origine magmatica si anume: - exploatarea la zi a riolitelor in perimetrul Iglicioara administrata de S.C. CARPAT AGREGATE S.A. Bucuresti, - perimetrele de exploatare ale granitelor Fantana lui Manole si Iacobdeal, ambele cariere administrate de S.C. TARMAC S.A. Bucuresti, - exploatarea la zi a riolitelor Cerna - Bujorul Bulgaresc administrata de Societatea Comerciala TEHNOLOGICA RADION S.R.L. Bucuresti, - cariera de granit Dealul Piatra Rosie administrata de Societatea Comerciala URANUS PLUTON S.R.L. Constanta. Distantele aproximative dintre amplasamentul SC GRANIT AGREGAT SRL si celelalte exploatari/cariere de piatra aflate in functiune sau in diferite etape procedurale de autorizare din punct de vedere al reglementarilor legate de protectia mediului sunt : Limita de nord - SC Tarmac SA cariera Fantana lui Manole Limita de sud - SC Cariere Plus SRL ; 700 m pana SC Carpat Agregate Cariera Iglicioara ; 2800 m pana la perimetrul de exploatare apartinand SC Tehnologica Radion SA ; 3600 m pana la amplasamentul SC Uranus Pluton SRL ; 900 m pana la amplasamentul SC Dumagregat SRL. 750 m pana la SC Rom Trans SRL ; 1300 m pana la SC Alas Romania SRL; 700 m pana la SC Tarmac SA cariera Iacobdeal Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

23 Harta amplasamentului studiat fata de celelalte cariere din zona este prezentata in fig.4 : Fig. 6 - Distantele fata de celelalte cariere de piatra existente pe teritoriul comunei Turcoaia Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

24 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS 3.1. Introducere Zona studiata prin PUZ are urmatoarele caracteristici: Regimul juridic: Amplasament : extravilan, comuna Turcoaia, judet Tulcea Tipul de proprietate: privata (conform CONTRACTULUI DE VÂNZARE - CUMPĂRARE încheiat între Societatea Comercială GEO - TOPO S.R.L. Tulcea, în calitate de vânzătoare şi IONESCU MIHAI, în calitate de cumpărător. Conform avizului nr din dat de primarul comunei Turcoaia, terenul destinat pentru realizarea lucrărilor de investiţii este domeniu privat, folosinţa actuală fiind de teren neproductiv (Nb 263). Regimul economic: Folosinta actuala a terenurilor: teren neproductiv, conform incadrarii cadastrale; Destinatia propusa prin Planul Urbanistic General: teren neproductiv. Acest perimetru se afla in interiorul ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0073 Macin Niculitel. Teritoriul analizat in suprafata de 44,6623 ha are folosinta actuala de teren neproductiv. Dupa inchiderea exploatarii acest teren va fi ecologizat si renaturat Starea actuala a mediului Clima - Judetul Tulcea se incadreaza in climatul continental-temperat al tarii, dar prezinta o serie de caracteristici datorita factorilor locali, cum sunt: pozitia la gurile Dunarii si litoralul Marii Negre, morfologia reliefului (culoarele si depresiunile marginale din vest, nord si est), masivitatea si altitudinea muntilor si dealurilor din partea de nord-vest si de sud. Elementul principal al climei il constituie precipitatiile destul de reduse (aproape jumatate din teritoriul respective are valori medii anuale sub 400 mm), fapt care se reflecta printr-o ariditate accentuata. Media anuala a temperaturii aerului reflecta o stransa legatura cu factorii amintiti, izoterma de 10 C fiind cea care contureaza zona masivelor muntosdeluroase, iar cea de 11 C care separa Delta si complexul Razim de restul judetului. Frecventa si viteza medie a vanturilor, analizate dupa datele existente sunt variabile. Analizate pe anotimpuri, vanturile de nord sunt mai frecvente iarna, vara adaugandu-se cele de vest si nord-vest sau sud-est. Primavara reprezinta sezonul cel mai agitat, iar vara, cel Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

25 mai calm. Datorita schimbului de aer dintre uscat si mare, vanturile cresc in frecventa si intensitate spre litoral, fapt evidentiat de scaderea calmului de la 38,8 la 11,7, ca si de la vara la iarna, aparand astfel o circulatie locala cunoscuta sub numele de brize. Geologia Din punct de vedere structural, Dobrogea este constituita din doua unitati tectonice, complet diferite din punct de vedere al alcatuirii lor stratigrafice si tectonice. Separatia intre aceste unitati este marcata printr-o linie tectonice importanta, cu directia NV-SE, cunoscuta sub numele de linia Peceneaga-Camena. Din punct de vedere petrografic, Dobrogea este constituita din formatiunile geologice cele mai diferite si anume: sisturi cristaline, roci eruptive vechi si formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice, tertiare, cuaternare. Alcatuirea geologica a Dobrogei de Nord este foarte complexa, fiind formata din depozite geologice vechi, apartinand de varsta Paleozoicului si Mezozoicului. Stratele sunt puternic incretite si de multe ori strabatute de intruziuni de roci eruptive. Se intalnesc deasemenea si roci metamorfice. Toate formatiunile vechi au fost acoperite de un invelis gros de loess cuaternar, de sub care apar in punctele unde eroziunea recenta a indepartat acest loess. La nord de linia Peceneaga-Camena se afla un rest al unui lant de munti ce se intindea din Polonia, pe sub podisul Moldovei si peste Dobrogea, probabil spre Crimeea. Acest lant de munti a fost puternic erodat, iar astazi au mai ramas decat niste umeri usor rotunjiti, ca niste creste tocite, ai Pricopanului si Macinului, ale caror varfuri mici nu ating 500 m inaltime. In axa acestor munti vechi eroziunea a scos la zi mai multe nuclee granitice, cu invelisul lor de sisturi cristaline, dintre cele mai importante fiind cele de la Pricopan, Turcoaia, Greci, Carjelari si Camena. Riscuri naturale: inundatii, alunecari de teren, cutremure Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole, mai mult sau mai putin previzibile. Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile, alunecarile de teren, cutremurele. Pe amplasament nu exista nici un curs de apa permanent/nepermanent, motiv pentru care riscul de inundatie este exclus. Zona studiata se afla la peste 1.5 km de fluviul Dunareabratul Macin. Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in vedere faptul ca terenul pe care se va amplasa cariera are pante line ( fig. 7 ). Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

26 Fig. 7 pantele amplasamentului Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului, exista o zonare seismica conform SR :1993 (Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig.8. Pe aceasta harta de intensitati, cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK, indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire (ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani, respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective). Fig.8 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR :1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei (Elaborator UTCB) Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

27 fig.9 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani Elaborator UTCB) In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod acceleratia terenului pentru proiectare (Fig. 9). Fig.10- Zonarea teritoriului Romaniei în termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB) Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

28 Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde. In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100 ani, codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (Fig. 10 ). Reteaua hidrografica este foarte saraca fiind tributara Dunarii (cursuri scurte), lacului Razelm (paraiele Nucarilor si Agighiol) si lacului Babadag (raul Telita). Vaile sunt largi, unele din ele avand doar temporar apa. Zona studiata prin Planul Urbanistic Zonal se afla la peste 1km de lacul Turcoaia si peste 1,5 km de fluviul Dunarea-bratul Macin. Apa subterana In zona studiata nu s-a identificat nici un acvifer subteran, pana la nivelul cotei de baza a exploatarii, + 170,0 m. Nu exista analize curente asupra calitatii apelor subterane de pe amplasament sau vecinatati. Resursele naturale ale judetului Tulcea : Flora si fauna judetului sunt de o mare varietate, unele fiind unicate sau chiar curiozitati ale naturii. Zona se caracterizeaza si prin resursele turistice de care dispune, vezi fig.11. Fig. 11 -resurse turistice din jud. Tulcea (sursa Consiliul Judetean Tulcea): Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

29 Resursele subsolului: sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si granite din care rezulta prin prelucrare cribluri si nisip. Sunt exploatate porfirele din dealul Consul, Carjelari si Camena; granitele din zona Macin, Turcoaia, Cerna. Calcarele sunt exploatate ca roci de constructii in carierele Zebil, Bididia,Trei Fantani, Malcoci Sud. Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Galati. Ca roci ornamentale se exploateaza calcare grezoase de la Baschioi, calcare dolomitice de la Mahmudia, Carjelari si Codru Babadag. Din zona Colinele Niculitel se exploateaza roci bazice, utilizate in lucrari de constructie de drumuri si cai ferate. Resursa de sol este tot atat de importanta ca si resursa de apa. In judetul Tulcea reprezentative sunt: terenurile arabile, viile, livezile si gradinile, pasunile si fanetele. Fondul forestier al judetului reprezinta in primul rand o valoare ecologica, ecosistemele forestiere fiind caracterizate printr-o flora si o fauna de o diversitate aparte. In al doilea rand o valoare economica si sociala ridicata, concretizata prin masa lemnoasa, ce poate fi exploatata, prin fondul cinegetic si prin conditiile ce le ofera turismului. Delta Dunarii constituie una dintre cele mai intinse zone umede din lume - ca habitat al pasarilor acvatice, cea mai vasta zona de stufarisuri compacte de pe Pamant si un adevarat muzeu al biodiversitatii. Resurse naturale regenerabile in judetul Tulcea: datorita climei, judetul Tulcea are un potential eolian si solar superior altor judete din Romania, vanturile predominante avand viteze de peste 7 m/s, un numar de zile/an, iar durata de stralucire a soarelui ( ore/an) si radiatia solara (13,5 MJ/cm 2 /zi) Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero Calitatea aerului Calitatea aerului este influentata de activitatea desfasurata in vecinatatea amplasamentului a unor exploatari de piatra cariere, traficul rutier si activitatile agricole. Pana in prezent nu s-au efectuat analize asupra calitatii aerului pe amplasament, insa carierele care-si desfasoara activitatea in vecinatate au obligatia efectuarii automonitorizarii factorilor de mediu, prin actele de reglementare (autorizatii de mediu). Din rezultatele acestor masuratori s-a relevat faptul ca nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxim admise la indicatorii analizati. Acest aspect este relevant si datorita faptului ca in ultimii doi ani Garda Nationala de Mediu-Comisariatul Judetean Tulcea nu a mai sanctionat nici o societate din comuna Turcoaia, avand ca obiect de activitate extragerea rocilor utile, pentru depasirea limitelor admise prin actul de reglementare si legislatia specifica. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

30 Situaţia evoluţiei principalilor poluanţi atmosferici aşa cum rezultă din măsurătorile efectuate în reţeaua manuală de supraveghere a calităţii aerului apartinand Agentiei pentru Protectia Mediului Tulcea, este prezentată sintetic în tabelele şi graficele următoare: Evoluţia concentraţiilor de NO2, în perioada , este prezentată în tabelul de mai jos (nr. 1): Tabel 1 : Concentratia Valoarea Valoarea Frecvenţa Numărul medie anuala maximă minimă depăşirilor total de (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) probe , , , , , , , , , , , , , , , Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2 0,012 0,01 0,008 0,006 0,004 0, concentratia medie anuala(mg/mc) Fig.12 - Evoluţia concentraţiilor mediilor anuale de NO2 Evoluţia concentraţiilor de SO2, în perioada , este prezentată în tabelul de mai jos ( nr.2 ): Tabel 2 Concentraţia Valoarea Valoarea Frecvenţa Numărul total medie anuală maximă minimă depăşirilor de probe (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) , , , , , , , , , , , , , , ,0074 0, Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

31 Evolutia concentratiilor de SO2 0,0006 0,0005 0,0004 0,0003 0,0002 0, Concentraţia medie anuala (mg/m3) Fig Evoluţia concentraţiilor mediilor anuale de SO2 Evoluţia concentraţiilor de NH3, în perioada , este prezentată în tabelul de mai jos ( nr. 3 ): Tabel 3 Concentratia Valoarea Valoarea Frecvenţa Numărul medie anuala maximă minimă depăşirilor total de (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) probe , , , , , , , , , , , , , , , Evolutia concentraţiilor mediii anuale de NH3 0,016 0,014 0,012 0,01 0,008 0,006 0,004 0, Concentraţia medie anuala (mg/m3) Fig.14 - Evoluţia concentraţiilor mediilor anuale de SO2 Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

32 Evoluţia concentraţiilor de pulberi în suspensie, în perioada , este prezentată în tabelul de mai jos ( nr.4 ): Tabel 4 Concentratia Valoarea Valoarea Frecvenţa Numărul total medie anuala maximă minimă depăşirilor de probe (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) (mg/m 3 ) % ,04 0,322 0,001 0, ,039 0,283 0,0 0, ,036 0,149 0, ,034 0,146 0, ,031 0,143 0, ,024 0,116 0, Evolutia concentratiilor medii anuale - Pulberi in susupensie 0,04 0,035 0,03 Concentraţia medie anuala (mg/m3) 0,025 0,02 0,015 0,01 0, Fig Evoluţia concentraţiilor mediilor anuale - Pulberi in susupensie Pe ansamblu putem remarca o imbunatăţire a calitatii atmosferei la nivelul judeţului Tulcea fapt confirmat de cantitaţile mai reduse de emisii şi de măsuratorile efectuate in această perioada prin reţeaua de supraveghere a calitatii atmosferei. Realizarea unor instalaţii de desprăfuire, modernizarea instalaţiilor de filtrare din dotarea agenţilor economici, schimbarea combustibililor utilizaţi in procesele tehnologice - înlocuirea păcurii cu gaze naturale, dotarea instalatiilor de depozitare a combustibililor cu instalaţii de captare si reţinere a compuşilor organici volatili sunt măsuri care au contribuit substanţial la protejarea atmosferei şi implicit la imbunătăţirea calităţii acestuia. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

33 Calitatea solului Zona de amplasare a perimetrului de exploatare VALEA OII face parte din Orogenul nord dobrogean. Orogenul nord dobrogean se suprapune treimii nordice a Dobrogei. Spre sud, acesta este delimitat de falia Peceneaga Camena, iar spre nord limita este dată de falia Galaţi Sfântu Gheorghe, care urmăreşte aproximativ cursul Dunării. În dreptul limitei dinspre nord a regiunii nord - dobrogene, reprezentată de cursul Dunării şi de Braţul Sf. Gheorghe în aval, structurile acestui Orogen sunt cu mult coborâte printr-o falie orientată E V, constituind în zona de nord fundamentul unui compartiment denumit Depresiunea Predobrogeană. Orogenul nord dobrogean se continuă la vest şi nord - vest de Dunăre, însă acesta este afundat sub forma unui lanţ de munţi îngropaţi, constituind Promontoriul nord dobrogean. Deasemenea, structurile geologice ale Orogenului nord dobrogean se afundă spre est, sub apele Mării Negre. Structura majoră de ansamblu a ariei nord dobrogene este rezultatul Orogenezei hercinice şi al tectogenezelor eo- şi neochimmerică. O parte din aria nord dobrogeană, după ce şi-a încheiat evoluţia ca arie labilă în timpurile prealpine, a redevenit arie labilă şi a evoluat, ca atare, în primele perioade ale ciclului alpin. Ca rezultat al acestei evoluţii, ce corespunde unor etape tectogenetice bine individualizate, s-au format trei unităţi structogenetice, şi anume: Unitatea Măcin, Unitatea Niculiţel şi Unitatea Tulcea. Pe lângă unităţile menţionate mai sus, care constituie Orogenul nord dobrogean propriu-zis, în acest spaţiu al Dobrogei de Nord se mai delimitează Culoarul Babadag, care include formaţiuni de cuvertură, precum şi Depresiunea Predobrogeană. Din punct de vedere morfologic, Dobrogea de Nord prezintă trăsăturile unei regiuni ajunsă la stadiul de peneplenă, sub forma unui sistem cutat şi cu înălţimi reduse, ce nu depăşesc cota de nivel +467 m (vf. Greci din Culmea Ţuţuiatu). Unitatea Măcin este situată în partea nord - vestică a Dobrogei de Nord şi se întinde între Dunăre şi falia Luncaviţa Consul, cu direcţia axei dezvoltată de la faţa municipiului Galaţi până la paralela localităţii Mircea Vodă. Spre sud est, formaţiunile Unităţii Măcin sunt acoperite de depozitele cretacice ale Culoarului Babadag, de sub care apar sporadic, mai ales în regiunea localităţii Camena. Unitatea Munţilor Măcin are un aspect ruiniform şi este alcătuită din două culmi paralele orientate NV SE, şi anume: Culmea Ţuţuiatu spre est şi Culmea Pricopan Megina spre vest. În părţile periferice ale zonei Măcin apar munţi insulari, acoperiţi în cea mai mare parte de aluviuni recente, precum Înălţimea Iacobdeal de lângă Turcoaia, Dealul lui Manole, Piatra Roşie, Dealul Secaru de lângă Atmagea etc. Aceste formaţiuni corespund unor intruziuni, ce au fost supuse la eroziuni diferenţiate. În alcătuirea geologică a Unităţii Măcin se distinge un fundament constituit din şisturi cristaline şi masive de granitoide, un înveliş sedimentar paleozoic implicat în cutările hercinice şi străbătut de granitoide tardicinematice şi un înveliş sedimentar posthercinic. Magmatitele prehercinice sunt formate din masive de granitoide, în rândul cărora se Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

34 pot distinge granitul de Megina şi granitul de Coada Muchii. Magmatitele hercinice sunt rezultatul magmatismului plutonic hercinic, ce a condus la punerea în loc a unor importante corpuri de granitoide. Acestea străpung depozitele paleozoice, pe care le metamorfozează la contact. Pe suprafeţe mai restrânse apar şi produse ale magmatismului de suprafaţă, reprezentate prin riolite, puse în loc probabil în Permian. Se pot distinge două tipuri ale granitoidelor hercinice: 1. granite calcoalcaline de tip Greci; 2. granite alcaline de tip Turcoaia. Granitele calcoalcaline de tip Greci ocupă partea centrală a sinclinalului din Munţii Măcin, având o dezvoltare majoră în corpul granitic de la Greci, ce se prelungeşte spre NV prin Masivul Pricopan. Granitele alcaline de tip Turcoaia formează un aliniament de corpuri masive, reprezentate prin înălţimile Iacobdeal, Dealul lui Manole, Iglicioara Mare, Piatra Roşie, Sacâr Bair şi altele. Perimetrul de exploatare VALEA OII este situat în imediata apropiere a marginii estice a intravilanului localităţii Turcoaia, ce cuprinde în limitele sale un corp masiv, ce se desprinde singular spre sud de corpul principal al Înălţimii Iacobdeal, baza versantului acestui masiv fiind acoperită cu depozite loessoide (coluviale) şi silturi nisipoase. Vârful acestui masiv este situat la cota de nivel +295,80 m. Masivul este un corp granitic, în centrul căruia apar microgranite alcaline şi un granit cu riebeckit şi egirin, acesta din urmă având o culoare cenuşie cu nuanţe rozii, cu structură hipidiomorf granulară, textură masivă şi spărtură neregulată. Granitul este intens fisurat şi alterat, îndeosebi în partea superioară a masivului. Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.14), cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loessoide. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

35 fig Harta solurilor Dobrogei Calitatea apei Pe amplasamentul studiat nu exista nici un curs de apa permanent/nepermanent. Cel mai apropiat curs de apa, se afla la peste 1 km -lacul Turcoaia si la peste 1,5 km fluviul Dunarea brat Macin. In urma analizelor de laborator efectuate de Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea si Sistemul de Gospodarire a Apelor Tulcea la probele de apa prelevate din fluviul Dunarea brat Macin (punctul de prelevare Macin Hm 8340) in anul 2008 si 2009, calitatea apelor fluviului se incadreaza in clasa a II-a, din punct de vedere biologic si al potabilizarii. Evoluţia indicatorilor de calitate pe cursul de apă al fluviului Dunărea-brat Macin este prezentată in tabelul urmator (nr. 5): indicatori Măcin PH R.F Suspensii 18.0 Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

36 CCO-Mn CCO-Cr CBO SO N-NH N-NO N-NO P-total CN Fenoli Na K Cu Zn Ni Mn Cr Pb Cd Avand in vedere ca apa nu este utilizata in procesul tehnologic decat pentru umectarea materialului concasat si a drumului de acces in cariera, iar pe amplasament nu exista surse de apa, calitatea factorului de mediu apa nu va fi afectat de neimplementarea proiectului Zgomot si vibratii Sursele de zgomot si vibratii, in cazul neimplementarii planului sunt date de activitatile desfasurate in vecinatate, respectiv carierele apartinanad : exploatarea la zi a riolitelor in perimetrul Iglicioara administrata de S.C. CARPAT AGREGATE S.A. Bucuresti, perimetrele de exploatare ale granitelor Fantana lui Manole si Iacobdeal, ambele cariere administrate de S.C. TARMAC S.A. Bucuresti, exploatarea la zi a riolitelor Cerna - Bujorul Bulgaresc administrata de SC TEHNOLOGICA RADION S.R.L. Bucuresti, Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

37 cariera de granit Dealul Piatra Rosie administrata de SC URANUS PLUTON S.R.L. Constanta. De asemenea, pe perioada de infiintare /recoltare culturi agricole, utilajele agricole se constituie si ele in potentiale surse de zgomot si vibratii. In cazul neimplementarii planului, nivelul de zgomot se va pastra, avand in vedere faptul ca amplasamentul studiat prin PUZ se situeaza intr-o zona deja afectata de activitati industriale, respectiv cariere Biodiversitatea Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor. De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem Informatii privind flora locala Perimetrul unde se intentioneaza sa se deschida aceasta exploatare se afla pe teritoriul administrativ al comunei Turcoaia, in nord vestul judetului Tulcea. Din punct de vedere biogeografic zona studiata se incadreaza in Regiunea Stepica, iar din punct de vedere floristic face parte din Regiunea Central Europeana si în cadrul acesteia, Provincia Danubio Pontica. Fig.17-Regiunile Biogeografice din Romania fig.18- Provinciile floristice ale Romaniei Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

38 Teritoriul analizat in suprafata de 44,66 ha are folosinta actuala de teren neproductiv, este marginit la nord si sud de exploatari de cariera existente, iar la est si vest de terenuri agricole, teren neproductiv si drumuri de exploatare. Fig.19- Imagini de pe amplasament Flora din zona studiata este reprezentata de specii de plante care edifică pajişti seminaturale cu Botriochloa ischaemum, care se afla intr-o stare continua de degradare datorita activitatilor antropice desfasurate in trecut si in prezent pe acest amplasament. Acest aspect este exemplificat prin practicarea actuala a pasunatului intensiv, depozitarile necontrolate de deseuri, utilizarea drumurilor de la limita perimetrului pentru traficul greu din carierele invecinate. In situatia neimplementarii planului propus, degradarea speciilor de flora va continua, din cauza activitatilor antropice intense, in special pasunatului intensiv Informatii privind fauna locala Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate, datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere. Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

39 punctul de vedere al gradului de protecţie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice. Speciile de ihtiofaună de interes naţional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea; - 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea. Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcţie de gradul de protecţie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică. Speciile de amfibieni de interes naţional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea; - 7 specii care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea; - 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea. Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeţului reprezintă aproximativ 70% din cea a ţării. Speciile de reptile de interes naţional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea; Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

40 - 13 specii de reptile care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea. Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanţă conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziţiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate. Speciile de păsări de interes naţional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel: - 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 15 specii a căror comercializare este permisă în condiţii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea. Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaţi numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanţi ai Fam.Mustelidae. Speciile de mamifere de interes naţional se împart în două categorii: - 5 specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere; - specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii de animale care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

41 - 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere. Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr. 6 în comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului viitoarei cariere. Grupe de specii Nr. total de specii Gradul de conservare a speciilor Specii vulnerabile Specii rare Specii periclitate Specii endemice Specii stabile Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere TOTAL Tabelul nr. 6 Diversitatea faunei dobrogene Specii observate pe amplasament In cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate de tipul padurilor sau a silvostepei, doar pe alocuri fiind prezente grupuri restranse de arbusti. Datorita tuturor acestor factori mai sus mentionati, distributia faunei in perimetrul carierei precum si zonele adiacente este relativ redusa si restransa la anumite grupuri faunistice cu o buna adaptabilitate si un grad scazut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate in cadrul tabloului faunistic din Romania. Singurele cazuri cand s-au observat si alte specii de pasari au fost atunci cand acestea tranzitau zona de studiu. In ceea ce priveste speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de guster (Lacerta viridis), specie avand o larga raspandire pe teritoriul Dobrogei, Şopârla de stepă (Podarcis taurica), Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera) identificată în vecinătatea perimetrului propus spre exploatare, Şarpele rău (Delicopius caspius), Şarpele de casă (Natrix natrix). Cele doua specii de mamifere identificate in cadrul amplasamentului, sau a caror prezenta a fost relevata prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, ingluvii, excremente etc., sunt urmatoarele: iepurele de camp (Lepus europaeus) si vulpea roscata (Vulpes vulpes), ambele fiind specii comune, des intalnite in Dobrogea. Pe amplasament nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru chiroptere. Referitor la nevertebrate, pe amplasament sunt prezente specii comune, care nu prezinta importanta din punct de vedere conservativ atat pentru amplasament, cat si pentru ariile protejate din vecinatate. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

42 În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 29 de specii dintre care 10 de specii cuibăritoare, 12 specii sedentare, 13 specii de pasaj şi o specie oaspete de iarnă, unele specii de păsări fiind prezente şi ca specii cuibăritoare, de pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă, lista speciilor identificate fiind prezentată în tabelul de mai jos ( nr. 7 ) : Denumire în română Denumire ştiinţifică Cod Statut Euring conservare Erete alb Circus macrourus CIRMAC SPEC 1 Erete sur Circus pygargus CIRPYG NON-SPEC E Uliu porumbar Accipiter gentilis ACCGEN NON-SPEC Şorecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC Şorecar mare Buteo rufinus BUTRUF SPEC 3 Acvilă ţipatoare mică Aquila pomarina AQUPO SPEC 2 Vânturel roşu Falco tinnunculus FALTIN SPEC 3 Şoimul rândunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC Pescăruş argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPEC E Pescăruş râzător Larus ridibundus LARRID NON-SPEC E Guguştiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3 Dumbrăveancă Coracias garrulus CORGA SPEC 2 Ciocârlie de Bărăgan Melanocorypha MELCAL SPEC 3 Ciocârlan Galerida cristata GALCRI SPEC 3 Ciocârlie de câmp Alauda arvensis ALAARV SPEC 3 Lăstun de mal Riparia riparia RIPRIP SPEC 3 Rândunică Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3 Fâsă de câmp Anthus campestris ANTCAM SPEC 3 Pitulice mică Phylloscopus collybita PHYCOL NON-SPEC Pietrar sur Oenanthe oenanthe OENOEN SPEC 3 Pietrar răsăritean Oenanthe isabellina OENISA NON-SPEC Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio LANCOL SPEC 3 Coţofană Pica pica PICPIC NON-SPEC Cioară de semănătură Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC Cioară grivă Corvus cornix CORNIX NON-SPEC E Sticlete Carduelis carduelis CARCAR NON-SPEC Cânepar Carduelis cannabina CARCAN SPEC 2 Vrabie de casă Passer domesticus PASDOM SPEC 3 de Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

43 Clasificarea speciilor de păsări de interes european (SPEC) Toate speciile de păsări din Europa Specii periclitate pe plan mondial Specii care nu sunt periclitate pe plan mondial Statut nefavorabil de conservare (E, V, R, D, L, Ins) Statut favorabil de conservare (S) Concentrată în Europa Ne-concentrată în Europa Concentrată în Europa Ne-concentrată în Europa SPEC 1 SPEC 2 SPEC 3 SPEC 4 Non-SPEC Statutul European de Periclitare: E Periclitată V Vulnerabilă R Rară D În declin L Localizată Ins Date insuficiente S Stabilă O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnată şi pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de această categorie în vederea clasificării SPEC Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

44 Lista criteriilor şi a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de păsări Criteriu: Dimensiunea/Trendul < 250 perechi < 2,500 perechi < 10,000 perechi > 10,000 perechi populaţiei europene Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dacă mai mult de 90% din populaţie se regăseşte doar în 10 locaţii sau mai puţine. Notă Criteriile pentru populaţiile din sezonul de iarnă folosesc niveluri ale populaţiilor de pasaj de mai puţin de 1,000, 10,000, şi 40,000 de exemplare ca şi echivalenţe pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 şi 10,000 folosite pentru speciile cuibăritoare Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de păsări, declinul populaţiilor de iarnă sunt luate în considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae şi Scolopacidae Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

45 CLASIFICAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERICLITARE Toate limitele populaţiilor se referă la estimările minime ale acestora. Date insuficiente Specie suspectată de a fi încadrată ca Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă sau Periclitată, dar nu există date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar şi provizoriu. Categoriile următoare sunt evidenţiate în ordinea crescătoare a gradului de periclitare. Stabilă Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populaţii stabile au un Statut Favorabil de Conservare. Localizată Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populaţie care se regăseşte doar în 10 sau mai puţine locaţii (Arii de Importanţă Avifaunistică). În declin Populaţie cu un declin moderat şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna. Vulnerabilă Fiecare din următoarele: Populaţie cu un declin semnificativ şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna; Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari neeuropeană; Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană. Periclitată Fiecare din următoarele: Populaţie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) şi care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau populaţie care conţine mai puţin de 40,000 de păsări iarna; Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari neeuropeană, sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 10,000 de păsări; Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci supusă unui pericol datorită susceptibilităţii populaţiilor mici faţă de factorii descrişi. Rară Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană; sau, populaţia europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj este mai mică de 40,000 de păsări, şi deci, datorită susceptibilităţii populaţiilor mici, sunt în pericol de: distrugerea structurii socială; pierderea diversităţii genetice; fluctuaţii masive Raport ale populaţiilor; de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea persecuţie, deranj şi interferenţe antropice.

46 Planul propus este inclus in ROSPA 0073 Macin Niculitel, in conformitate cu HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, la o distanta de peste 2,0 Km fata de ROSCI0123 Muntii Macinului, si la o distanta de peste 1,5 Km fata de ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin si ROSCI0012 Bratul Macin. Fig Amplasamentul carierei fata de ariile protejate Situl de protecţie specială avifaunistica ROSPA 0073 Măcin Niculiţel se întinde pe o suprafaţă de ,1 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice, cu o altitudine medie de Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

47 154 m (variind între 0 şi 466 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează: Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaţa sitului (%) Râuri, lacuri N06 211, Pajişti naturale, stepe N Culturi (teren arabil) N12 211, Păşuni N Alte terenuri arabile N15 242, Păduri de foioase N Vii şi livezi N21 221, Alte terenuri artificiale N23 1xx 2 Habitate de păduri (tranziţie) N Lista speciilor de pasari pentru care a fost declarata aria de protectie speciala avifaunistica enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, conform Anexei 4 la H.G. 1284/2007: Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

48 Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

49 POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: A: 100 p > 15% B: 15 p > 2% C: 2 p > 0% D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii: i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie; I: elemente in stare excelenta, II: elemente bine conservate, III: elemente in stare medie sau partial degradata ii) posibilitatile de refacere. I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu, III: refacere dificila sau imposibila. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: A: populatie (aproape) izolata, B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. A: valoare excelenta B: valoare buna, C: valoare considerabila. Cum unele specii de fauna, in special specii de pasari, sunt migratoare, situl poate fi important din punct de vedere al unor aspecte variate ale ciclului lor de viata. Aceste aspecte sunt clasificate mai jos: Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

50 areal de rezidenta specia se gaseste de-a lungul intregului an in sit areal de reproducere /crestere specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor areal temporar (de pasaj, de migratie) areal de iernat specia foloseste situl pentru migrare sau schimbarea penelor in afara arealului de reproducere specia foloseste situl in timpul iernii Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123; c) număr de specii periclitate la nivel global: 10. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Falco cherrug Ciconia ciconia Burhinus oedicnemus Circaetus gallicus Emberiza hortulana Hieraaetus pennatus Coracias garrulus Accipiter brevipes Oenanthe pleschanka Buteo rufinus Caprimulgus europaeus Lullula arborea Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele specii: Ciconia ciconia Circaetus gallicus Hieraaetus pennatus Gyps fulvus Galerida cristata Falco vespertinus Pandion haliaetus Ciconia nigra Haliaeetus albicilla Tringa glareola Pelecanus crispus Plegadis falcinellus Accipiter brevipes Buteo rufinus Lanius collurio Ficedula parva Lullula arborea Neophron percnopterus Nycticorax nycticorax Himantopus himantopus Recurvirostra avosetta Pelecanus onocrotalus Ardea purpurea Platalea leucorodia Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

51 Chlidonias hybridus Anthus campestris Aquila heliaca Aquila clanga Circus aeruginosus Milvus migrans Egretta alba Pernis apivorus Aquila pomarina Aquila chrysaetos Circus macrourus Falco peregrinus Phalacrocorax pygmaeus SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI 0012 BRAŢUL MĂCIN Suprafaţa sitului este de ha si întreg situl se incadrează în bioregiunea stepică. Altitudine medie/maximă/minimă: 8,0 / 94,0 / 0 m Situl prezintă importanţă în primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba şi Populus alba galleries, ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafaţa habitatului la nivel naţional. Habitatul este reprezentat pe suprafeţe mai mult sau mai puţin reduse şi prin arborete asupra cărora nu s-au făcut intervenţii silvice, încă de la formare, suprafeţe ce pot fi considerate păduri vigine (în prezent sau potenţiale). Nu au fost însă identificate până în prezent arborete seculare din acest habitat. Pe locul secund ca importanţă se situează habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocupă o suprafaţă de aproximativ 4% din suprafaţa naţională a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri bălane (asociaţia Agropyretum pectiniformae), întâlnite în ţară predominant în Dobrogea, şi stepe petrofile pe şisturi paleozoice (asociaţia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) încadrate în alianţa endemică pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcuş, 1999). În sit a fost citată (Săvulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia, din zona lacului Igliţa, care există şi în prezent (însă ca amenajare piscicolă), fapt pentru care se poate presupune că specia respectivă nu a dispărut. Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migraţie a speciilor de plante din Peninsula Balcanică spre dobrogea de nord şi Delta Dunării. În plus acesta constituie şi o importantă cale de migraţie pentru păsări (fiind propus şi ca SPA), precum şi pentru anumite specii de peşti, inclusiv sturioni. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

52 Includerea Cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cît şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul Dobrogei şi Delta Dunării. În general suprafeţele sitului sunt acoperite cu habitate de: ape dulci continentale - 26,79%; mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%, stepe - 3,8%; pajişti seminaturale umede, preerii mezofile 4,6% ; habitatele de păduri caducifoliate - 19,41% păduri de monocultură (plopi) - 40% Caracterizare: DESCRIEREA SITULUI Cod % CLC Clase de habitate N , 512 Râuri, lacuri N , 512 Râuri, lacuri N , 412 Mlaştini, turbării N Culturi (teren arabil) N Păşuni N Păduri de foioase ROSCI 0123 Muntii Macinului a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Ordinului nr. 1964/2007. Perimetrul studiat se afla la peste 2000 m fata de limita ROSCI 0123 Muntii Macinului, fiind despartit de acesta prin drumul national DN 22 Tulcea - Constanta. Avand in vedere distanta fata de acasta arie naturala protejata si de celelalte elemente care constituie o bariera in extindera impactului provocat de aceasta activitate, consideram ca obiectivul Deschidere cariera piatra, titular SC Granit Agregate SRL nu poate genera nici un fel de impact negativ asupra acestui sit. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

53 Patrimoniul cultural in Alternativa zero Troesmis a fost o cetate getică aflată în nord-vestul Dobrogei de astăzi, pe malul Dunării, lângă Balta şi fostul cătun Igliţa. Este situata pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta. Oraşul antic ocupa o suprafaţă întinsă, între Balta Igliţa, dealul Piatra Râioasă şi comuna Turcoaia, acoperită azi de ruine. Situl cuprinde: Cetatea de est, din sec. V, de tip moeso - roman, de plan poligonal cu turnuri în formă de potcoavă la colţuri. În interior sunt 2 bazilici şi zidurile mai multor edificii; Cetatea de vest, contemporană cu cea dintâi; Aşezarea civilă, între cele două cetăţi, delimitată de 3 valuri cu şanţuri, reprezentând 4 faze succesive de dezvoltare a aşezării în perioada sec. II - VII. Printre numeroasele vestigii arheologice aflate în acest vast complex, sunt de menţionat valuri de apărare, un canal, două apeducte, un mythraeum ş.a. Până azi, ruinele nu au fost cercetate sistematic şi exhaustiv pe întreaga lor suprafaţă. Primele săpături au fost făcute de Engelhardt în Ruinele au fost apoi văzute şi studiate fără săpături de către Gr. Tocilescu (ocazie cu care P.Polonic a ridicat planul celor două cetăţi) şi de Vasile Pârvan. În 1939 Emil Coliu a explorat curtina de nord a Cetăţii de Vest. Dar rezultatele şi rapoartele acestor puţine cercetări au rămas în cea mai mare parte nepublicate. O soartă mai bună au avut inscripţiile decoperite aici, publicate încă de timpuriu în lucrări prestigioase. 33 din monumentele de la Troesmis, duse de Engelhardt la Paris, se află şi azi în Muzeul Saint Germain-en-Laye. În ISM vol. 5 sunt înregistrate 84 de inscripţii provenind de la Troesmis. Fig Cetatea Troesmis Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic şi de aceea el este menţionat în principalele izvoare geografice, uneori ca sediu al unor legiuni romane. Cea mai veche menţiune a sa este în Ponticele lui Ovidius, în forma Troesmen (acuzativul lui Troesmes), în şi El apare apoi la Ptolemeu, numit Τροισμίς (în Geogr , aşezat la coord , între Καρσούμ şi Δινογέτεια Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

54 46 40), ca lagăr al legiunii a V-a Macedonica. Itinerarium Antonini, două secole mai târziu, îl numeşte Trosmis, îl aşează între Beroe Piatra Frecăţei şi Arrubium (Măcin) (la 18 mp de primul şi la 9 mp de al doilea) şi plasează aici garnizoana legiunii I Iovia. Nu mult mai târziu, când a fost scrisă Notitia Dignitatum (Orientis), aici era reşedinţa comandantului legiunii a IIa Herculia (NDOr. 39, 23 şi 29: Trosmis, 31: Iprosmis). Figurează şi în Tabula Peutingeriana 8.3: Troesmis (la 23 mp de Beroe şi la 8 mp de Arrubium). Numele său mai apare şi în Itinerarium Burdigalense (sau Hierosolymitanum), la Hierocles, în 'Cosmografia' geografului anonim din Ravenna, la Constantin Porfirogenetul precum şi în câteva inscripţii descoperite în ruinele de la Igliţa Situatia economica si sociala in Alternativa zero Forta de munca in comuna Turcoaia este dispersata in urmatoarele activitati: agricultura, piscicultura, cariere pentru exploatarea pieterei, transport auto si silvicultura. Avand in vedere ca pe teritoriul localitatii Turcoaia functioneaza mai multe cariere, situatia economica si sociala a populatiei este mult mai buna comparativ cu alte zone din judetul Tulcea. Sunt situatii cand forta de munca este asigurata si de catre muncitorii veniti din zone apropiate (inclusiv orasul Macin). In situatia neimplementarii planului situatia economica si sociala din comuna Turcoaia va ramane neschimbata (in cazul in care societatile existente nu se vor inchide) Starea de sanatate in Alternativa zero Nu exista o definitie unica pentru sanatate, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de cunostintele acumulate, de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual, evolutiv. De aici rezulta si tentativa de a defini sanatatea multicriterial si de a fi masurata in functie de niste criterii de referinta. In lista foarte larga a definitiilor sanatatii se folosesc mai multe criterii pentru definirea sanatatii, fiecare scoala adoptind unul, doua sau toate cele trei criterii utilizate cel mai frecvent. Criteriile utilizate pentru definirea sanatatii: -bunastarea functional -capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca -conditia umana care il face pe individ creativ (criteriul utilizat frecvent de francezi). Definitia sanatatii individuale din constitutia O.M.S.: "stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii" este cea mai frecvent utilizata. Caracteristicile acestei definitii sunt: -este acceptata de toata lumea ca o "aspiratie"; -realizarea ei presupune responsabilitatea societatii; Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

55 -subliniaza caracterul pozitiv si multiaxial al sanatatii. Sanatatea grupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica, globala (ecosistemica). Comuna Turcoaia are o populatie de 3695 locuitori (dupa recensamantul din 2002). Din punct de vedere al starii de sanatate, nu s-au facut cercetari cu privire la cauzele de imbolnaviri inregistrate. Nu se cunosc cazuri de boli endemice sau ca rezultat al activitatilor desfasurate in cariere. CONCLUZIE : In cazul neimplementarii planului, calitatea factorilor de mediu, socio-economici si de patrimoniu vor ramane neschimbate. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

56 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 4.1. Hidrologia si hidrogeologia Pe parcursul implementarii proiectului apa nu este folosita decat pentru umectarea materialului derocat la concasare-sortare si a drumurilor de acces in cariera, atunci cand conditiile meteo vor impune. Avand in vedere aceste aspecte, caracteristicile fizico-chimice ale apelor din vecinatatea amplasamentului (lacul Turcoaia si fluviul Dunarea-brat Macin) nu se vor modifica din cauza amplasarii acestei cariere Solul si subsolul Implementarea planului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra solului si subsolului. Astfel se va modifica categoria de folosinta a terenului din neproductiv in teren curti-constructii. Solul si subsolul pot fi afectate in faza de amenajare a drumurilor de acces si in timpul lucrarilor de exploatare prin urmatoarele fenomene: -dislocarea solului si a loessului din zona unde sunt programate lucrarile de exploatare; -fisurarea artificiala si dezvoltarea fisurilor naturale preexistente in masivul de roca in procesul de excavare; -alunecarea taluzelor treptelor de exploatare,daca acestea nu sunt realizate la un unghi corespunzator; - poluari accidentale cu produse petroliere provenite de la utilajele si mijloacele auto si deseuri Atmosfera Sursele de poluare a aerului sunt urmatoarele: - gazele emanate in atmosfera datorita functionarii utilajelor si masinilor aferente procesului de productie ; - particule de praf ca rezultat al procesului de concasare-sortare si de incarcare cu utilaje de mare capacitate, in autobasculante ; - particule de praf ca rezultat al traficului rutier. In subcapitolul s-a prezentat calculul emisiilor de noxe de la surse mobile, constatandu-se ca acestea se situeaza sub concentratiile maxim admise. Cea mai nefavorabila situatie ar fi aceea in care toate utilajele sunt in functiune, inclusive forezele, la toate carierele din zona. Acest lucru este exclus, datorita faptului ca in Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

57 timpul puscarilor celelalte utilaje de pe amplasamente sunt in repaos si derocarile nu se efectueaza simultan Mediul socio-economic Impactul planului asupra mediului socio-economic este pozitiv atat asupra locuitorilor comunei Turcoaia, cat si a celor din localitatile invecinate, prin crearea de noi locuri de munca. Cresterea numarului de angajati va determina o crestere a nivelului de trai si a calitatii vietii in zona. Bugetul Primariei Turcoaia se va mari prin taxele si impozitele ce se vor plati de titular Biodiversitatea Termenul de biodiversitate descrie intrega gama a variabilitatii organismelor vii in cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului si diversitatea genetica a unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se imparte in: - Biodiversitatea vegetala; - Biodiversitatea animala Informatii despre flora locala Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost realizat in perioada aprilie noiembrie 2009, ianuarie-februarie 2010 si a fost efectuat dupa metodele europene de fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite: - etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor in teren. - etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a itinerarului si a punctelor cercetate, colectarea in teren a ierbarului, in vederea determinarii ulterioare a speciilor unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din publicatii de specialitate [Ciocârlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile fitocenotice existente. Pentru descrierea vegetatiei s-au luat suprafete de proba cu marimea cuprinsa intre 100 mp, apoi dintr-un colt al suprafetei de proba s-au inregistrat speciile cuprinse in campul vizual. In general au fost delimitate suprafete de proba de forma patrata Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

58 si dreptunghiulara. Locul in care s-au ales suprafetele de proba a prezentat un anumit grad de omogenitate, adica a reunit insusirile caracteristice generale si particulare ale tipului de fitocenoza analizat, la fiecare specie din releveul asociatiei urmarindu-se abundenta si dominanta dupa scara lui Braun Blanquet. - etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea releveelor in vederea determinarii asociatiilor vegetale si a prezentei/absentei unor habitate de interes conservativ. Studiul floristic al pajistilor din zona de interes a evidentiat preponderenta speciilor xerofile specii caracteristice solurilor uscate, dar si prezenta pe suprafete restranse, mai joase, a unor specii de plante xero-mezofile si mezofile specii caracteristice solurilor moderat umede. Dintre speciile de graminee stepice care predomina in covorul ierbos formand asociatii vegetale au fost remarcate urmatoarele: Botriochloa ischaemum, Cynodon dactylon, Chrysopogon gryllus, Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Melica ciliata, Elymus repens, Calamagrostis epigeios, Stipa capillata, Poa angustifolia, Bromus tectorum, Bromus squarrosus, Bromus hordeaceus, Hordeum vulgare. Aceste specii de graminee sunt insotite de specii de plante dicotiledonate precum: Xeranthemum annuum, Teucrium polium, Achillea setacea, Marrubium peregrinum, Eryngium campestre, Salvia nemorosa, Convolvulus cantabrica, Astragalus onobrychis. De asemenea pe suprafete destul de extinse au fost identificate specii ruderale si segetale, care au migrat pe amplasament din imediata vecinatate, din terenurile agricole cultivate sau parloage. Dintre aceste specii au fost remarcate urmatoarele: Artemisia campestris, Verbascum phlomoides, Euphorbia helioscopia, Centaurea diffusa, Erophila verna, Xanthium italicum, Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

59 Amaranthus retroflexus, Artemisia austriaca, Xanthium strumarium, Polygonum aviculare, Eryngium campestre, Sorghum halepense, Salsola kali, Setaria verticillata, Setaria pumila, Atriplex patula, Convolvulus arvensis, Conium maculatum, Solanum nigrum, Euphorbia virgata, Hordeum murinum, Capsella bursa-pastoris, Tribulus terrestris, Echium vulgare. In suprafata studiata nu se regasesc specii de arbori. In ceea ce priveste vegetatia arbustiva, apar razlet numai cateva tufe de paducel. Asociatiile vegetale identificate in perimetrul analizat si in zona de interferenta dintre aceasta si terenurile agricole, sunt reprezentate de specii ce vegeteaza pe terenuri plane sau usor inclinate, uscate si insorite. Asociatiile vegetale evidentiate in acest perimetru sunt: Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977, Agropyretum pectiniformae (Dihoru 1970), Artemisietum austriacae (Popescu et Turca 1960) I. Pop 1970, Hordeo murini Chenopodietum albi (Timar 1955) Timar-Bodrogk În zona studiată este cea mai răspândită asociaţie pe terenurile utilizate ca păşune, realizând fondul vegetaţiei de pe islazul intens păşunat şi indicând habitatul R Pajişti pontobalcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca. Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977 Specia Abundenţă - Dominanţă Car. as. Botriochloa ischaemum Festucion rupicolae Artemisia austriaca Agropyron cristatum ssp. pectinatum Asperula cynanchica Haplophyllum suaveolens Goniolimon besserianum Artemisia scoparia Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

60 Ranunculus illyricus Centaurea gracilenta Specii într-un releveu: Hypericum perfoliatum +; Cruciata pedemonatana +; Alyssum hirsutum +; Pimpinello Thymion zygoides Thymus zygoides Scleranthus perennis Centaurea micranthos Rumex tenuifolius Festucetalia valesiacae Poa bulbosa Minuartia glomerata Teucrium polium Chondrilla juncea Achillea coarctata Asperula cynanchica Specii într-un releveu: Chrysopogon gryllus +; Hieracium pilosella +; Leontodon crispus +; Convolvulus cantabrica +. Festuco - Brometea Cynodon dactylon Acinos arvensis Plantago lanceolata Xeranthemum annuum Eryngium campestre Linum austriacum Sanguisorba minor Specii într-un releveu: Euphorbia nicaeensis +; Phlomis pungens +; Alyssum alyssoides +. Însoţitoare; Filago arvensis Filago germanica Marrubium peregrinum Polygonum patulum Nigella arvensis Erophila verna Specii într-un releveu: Alyssum saxatile +; Senecio vernalis +; Lactuca serriola +. Specia caracteristică este rezistentă la o tasare moderată a terenului, fapt ce i-a permis menţinerea şi răspândirea pe păşunile intens folosite. Deosebit de abundente mai sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Teucrium polium, Cynodon dactylon, Acinos arvensis, Plantago lanceolata, Xeranthemum annuum. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

61 Influenţa antropică mare asupra acestui tip de vegetaţie se observă şi prin apariţia în cadrul asociaţiei a unor specii ruderale sau segetale cum sunt: Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Bromus tectorum, Reseda lutea, Polycnemum majus, Nigella arvensis, etc. Terenurile care au ca folosinţă păşune sunt reprezentate de pajişti formate din habitate stepice degradate instalate pe un strat de sol superficial din grupa litosolurilor (rendzine calciforme şi soluri levigate de pantă). In urma identificarii asociatiilor vegetale prezente in perimetrul studiat se poate concluziona ca habitatele prezente pe amplasament sunt habitate seminaturale in care fitocenozele stepice reprezentate de pajisti seminaturale se afla intr-o stare continua de degradare datorita activitatilor antropice desfasurate pe acest amplasament. Acest aspect este exemplificat prin practicarea actuala a pasunatului intensiv, depozitarile necontrolate de deseuri, utilizarea drumurilor de la limita perimetrului pentru traficul greu din carierele invecinate. Fig harta asociatiilor vegetale de pe amplasament Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

62 In aceste conditii habitatele naturale au fost inlocuite de habitatele seminaturale care au rezistenta ridicata la actiunea factorilor antropici. Fig. 23 Excremente de ovine identificate pe amplasament Din punct de vedere conservativ acesta zona nu prezinta importanta datorita absentei speciilor protejate, a speciilor si habitatelor de interes conservativ, aceasta concluzie fiind sustinuta si de faptul ca zona nu este inclusa in zone naturale protejate prin lege la nivel national si nici in Siturile de Importanta Comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene NATURA 2000 in Romania Informatii despre fauna locala Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia elementelor faunistice precum şi delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcţie şi de Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

63 adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaţia acestor factori. Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau mai puţin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul animal există o delimitare a speciilor funcţie de gradul acestora de adaptabilitate la condiţiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie în parte. Nivelul de specializare este dat de preferinţa pentru anumite habitate pentru cuibărit, preferinţa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite condiţii de mediu (tip de habitat, particularităţi geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăţi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaţii restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaţiilor local şi într-un final riscului de dispariţie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puţin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaţii semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distribuţie uniformă şi populaţii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuţa (Corvus monedula), coţofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemănătoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suportă învecinarea cu habitatele antropizate şi activităţile antropice aşa că, chiar dacă habitatul lor nu a fost distrus, datorită deranjului, acestea vor abandona acest areal. O altă cauză care afectează speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forţează aceste specii să caute un microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scăzută. Din punct de vedere geologic, perimetrul carierei face parte din formaţiunea Munţii Măcin, formaţiune cu structuri sedimentare ce aparţin Masivului Nord Dobrogean, aşa cum reiese de altfel şi din imaginea de mai jos ( fig.24 ). Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

64 Elementele geologice reprezentate de roci sedimentare calcaroase precum şi granit sunt evidenţiate în special pe culmile dealului acestea fiind mai expuse acţiunii factorilor climatici. Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 11 o C), precipitaţii reduse (în jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale şi secete frecvente, bate frecvent Crivăţul, geros iarna şi uscat vara. Datorită tuturor acestor factori mai sus menţionaţi, distribuţia faunei în perimetrul carierei precum şi zonele adiacente este relativ redusă şi restrânsă la anumite grupuri faunistice cu o bună adaptabilitate şi un grad scăzut de specializare, specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate în cadrul tabloului faunistic din România. Singurele cazuri când s-au observat şi alte specii de păsări au fost atunci când acestea tranzitau zona de studiu. In ceea ce priveste speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de guster (Lacerta viridis), specie avand o larga raspandire pe teritoriul Dobrogei, Şopârla de Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

65 stepă (Podarcis taurica), Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera) identificată în vecinătatea perimetrului propus dpre exploatare, Şarpele rău (Delicopius caspius), Şarpele de casă (Natrix natrix). Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), care este specie cu statut special de protecţie nu a fost identificată în perimetrul strict al investiţiei propuse, acest lucru este susţinut şi de faptul că habitatele din perimetrul analizat nu sunt cele specific acestei specii şi nu pot furniza hrana şi adăpostul necesar dezvoltării unei populaţii în zonă. Totuşi în vecinătatea perimetrului propus, în decursul ieşirilor în teren au fost identificate doar 3 exemplare (2 adulţi şi o femelă). În ceea ce priveşte Vipera cu corn (Vipera ammodythes montadonnii) menţionăm că aceasta nu a fost identificată în zona cercetată, prezenţa acesteia este foarte puţin probabilă deoarece habitatele din perimetrul investiţiei nu sunt cele specific specie, aceasta se întâlneşte în zone de silvostepă, respectiv rarişti de pădure cu stejar pufos, tufărişuri pontosarmatice intercalate cu stâncărie. Din literatura de specialitate şi observaţii făcute în zonă în cadrul altor proiecte, vipera cu corn a fost identificată cel mai aproape în zona Chervant Priopcea, respectiv la aproximativ 3 km de amplasamentul propus. Cele doua specii de mamifere identificate in cadrul amplasamentului, sau a caror prezenta a fost relevata prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, ingluvii, excremente etc., sunt urmatoarele: iepurele de camp (Lepus europaeus) si vulpea roscata (Vulpes vulpes), ambele fiind specii comune, des intalnite in Dobrogea. Referitor la chiroptere - pe amplasament nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru aceste mamifere. Cea mai apropiata pestera (neomologata) este Pestera lui Terente, situata la aproximativ 1500 m de proprietatea SC Granit Agregate si m de Rezervatia Naturala Chervant-Priopcea (care este partial impadurita si prezinta fisuri in stancile existente si care ar putea oferi conditii de habitat pentru aceste mamifere). Fig. 25 -Imagine cu Pestera lui Terente Fig.26 - Pestera lui Terente fata de SC Tehnologica Radion Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

66 La cca 500 m de Pestera lui Terente se afla cariera apartinand SC Tehnologica Radion SRL, care functioneaza din anul Singurul studiu efectuat in zona Muntilor Macin si vecinatatea acestora (spre localitatile Cerna si Greci) publicat, a fost in perioada de catre dr. Murariu Dan, care mentioneaza ca s-au inventariat urmatoarele specii din Ordinul CHIROPTERA: Familia Rhinolophidae - Rhinolophus ferrumequinum la baza Dealului Sulucu Mic si in afara PNMM in Macin si in apropierea Popasului Caprioara. - Rhinolophus mehelyi in estul localitatii Greci, in afara PNMM. Familia Vespertilionidae Myotis myotis in vecinatatea PNMM, pe Dealul Cernei si pe Valea Luncavitei. - Myotis blythii la baza Dealului Tugulea, in nordul localitatii Greci. - Myotis emarginatus pe Coasta Priopcei si Dealul Chervant. - Plecotus auritus specie rara in Dobrogea, identificata cu ajutorul detectorului de ultrasunete, numai pe dealul Priopcea. - Nyctalus noctula specie comuna in fauna Romaniei, dar intalnita doar in vecinatatea Popasului Caprioara si in Macin. - Pipistrellus pipistrellus specie comuna in fauna tarii, dar identificata de noi numai in vecinatatea Popasului Caprioara, in Macin si Valea Cetatuia in perimetrul PNMM. - Pipistrellus nathusii numai in afara PNMM vecinatatea popasului Caprioara. - Miniopterus schreibersii la baza dealului Pietrele Albe, in afara PNMM. De altfel, in Ghidul metodologic LILIECII SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI elaborat de Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania 2008, se mentioneaza ca liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum)- specie prioritaracare originar avea adaposturi in pesteri s-a adaptat destul de bine la conditiile omenesti, in Europa Centrala coloniile de maternitate gasindu-se exclusiv in poduri de cladiri. Intre adaposturi si habitatele de hranire zboara langa elemente liniare de vegetatie, siruri de arbori, garduri vii. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

67 Fig Amplasamentul Pesterii lui Terente fata de Rezervatia Chervant-Priopcea Avand in vedere pozitionarea Pesterii lui Terente fata de amplasamentul carierei analizate, respectiv la o distanta de peste 1500 de m pe directia Sud-Est, este exclus ca specia prioritara Rhinolophus ferrumequinum sa tranziteze zona, atata timp cat la 500 m functioneaza o cariera si la m exista o zona impadurita Rezervatia Chervant Priopce,a care-i poate asigura habitatul propice. Mai mult decat atat, intre pestera si amplasamentul investitiei exista un lant de dealuri care depaseste cota maxima a locatiei investitiei. In aceste conditii tinand cont si de rezultatele monitorizarilor efectuate si de alti specialisti in chiroptere (Richard Hoffmann, Chachula Oana angajat Societatea Ornitologica Romana) facem precizarea ca este exclus ca amplasamentul carierei sa se situeze pe culoarul de migratie al speciilor de chiroptere identificate in vecinatatea Parcului National Muntii Macin. In ceea ce priveste nevertebratele, pe amplasament sunt prezente specii comune, care nu prezinta importanta din punct de vedere conservativ nici pentru amplasament, nici pentru ariile protejate din vecinatate. In vecinatatea zonei analizate, dintre nevertebrate domina orthopterele (lacuste, cosasi, greieri), reprezentate prin specii ca Oedalus decorus, Calliptamus italicus (lacusta migratoare italiana), specii ale genurilor Sthenobothrus, Chorthippus si Omocestus, Decticus verrucivorus, Acrida hungarica, Oedipoda caerulescens, Aiolophus thalassinus, Gryllus campestre (greierele de camp). Efectivele mari de cosasi si lacuste pot asigura baza trofica pentru o serie de pasari insectivore si limicole prezente de asemenea in zonele invecinate. In zona monitorizata au fost identificate si o serie de specii de odonate (libelule) Sympetrum sanguineum, Symterum vulgatum, Crocothemis erythraea, Orthetrum coerulescens, Orthetrum cancellatum, Libelulla depressa, Agrion sp. Toate aceste specii sunt comune, caracteristice unor astfel de zone datorita imediatei vecinatati cu canalul magistral de irigatie din zona, efectivele lor nefiind puse in pericol de eventuale activitati desfasurate in zona. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

68 Fig. 28 Nevertebrate identificate in zona studiata Dintre lepidoptere, au fost identificate o serie de specii diurne ca: Pieris rapae (fluturele alb al rapitei), Colias croceus, Colias erate, Pontia daplidice (Fam. Pieridae), Polyommatus icarus, Aricia agestis, Lycaena thersamon (Fam. Pieridae), Pararge megera, Coenonympha pamphilus (Fam. Satyridae), Apatura metis, Argynnis pandora (Fam. Nymphalidae). În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 29 de specii dintre care 10 de specii cuibăritoare, 12 specii sedentare, 13 specii de pasaj şi o specie oaspete de iarnă, unele specii de păsări fiind prezente şi ca specii cuibăritoare, de pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă În vederea obţinerii unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de amplasare a carierei. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor. Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul viitoarei cariere, precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate. Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeţi de iarnă. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este cuprins în situl ROSPA 0073 Măcin - Niculiţel, s-a monitorizat inclusiv prezenţa/absenţa speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura Metodele de lucru şi perioadele de monitorizare a păsărilor, utilizate în vederea identificării particularităţilor avifaunei locale sunt reprezentate în funcţie de categoria ţintă de păsări, şi anume: pentru identificarea speciilor de păsări cuibăritoare sau oaspeţi de iarnă s-a utilizat metoda transectelor cu puncte fixe şi metoda vantage point (metoda punctului favorabil) care reprezintă de fapt singurele metode de colectare a datelor agreate de BirdLife International pentru aceste categorii de păsări, iar pentru speciile de păsări de pasaj, Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

69 prezente exclusiv pe perioada migraţiei s-a utilizat metoda punctelor fixe în vederea identificării eventualelor rute şi dinamici de migraţie. Aceste metode au fost aplicate în perioadele favorabile fiecărei categorii de păsări ţintă, astfel că pentru speciile cuibăritoare s- au făcut observaţii în perioadele de cuibărit şi creştere a puilor, atunci când se pot determina foarte bine speciile de păsări care cuibăresc pe un amplasament, aceste perioade fiind cuprinse între jumătatea lunii iunie şi luna iulie. În ceea ce priveşte observaţiile efectuate pentru speciile oaspeţi de iarnă, acestea au fost efectuate în perioada octombrie decembrie, atunci când acestea sunt prezente pe teritoriul Dobrogei. În cele din urmă, observaţiile pentru identificarea speciilor de păsări migratoare au fost efectuate în perioada 25 august 31 septembrie, aceasta fiind de fapt perioada cunoscută ca fiind caracteristică pentru pasajul păsărilor migratoare, încheindu-se cu sosirea speciilor de păsări oaspeţi de iarnă, care confirmă sfârşitul perioadei de migraţie. În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe pentru aplicarea metodei transectelor în puncte fixe, dar şi puncte selectate special pentru aplicarea punctului favorabil (Vantage Point), puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu. Frecvenţa monitorizărilor în vederea colectării datelor a fost adaptată funcţie de categoria de păsări ţintă, astfel că pentru păsările cuibăritoare s-au efectuat deplasări de două ori pe lună în perioadele favorabile şi câte o deplasare pe lună în restul perioadei, pentru migraţie au fost efectuate 5 deplasări pe migraţia de primăvară şi alte 5 deplasări pentru migraţie de toamnă, iar pentru speciile oaspeţi de iarnă s-a efectuat un număr de 6 deplasări în perioada favorabilă mai sus menţionată Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes. Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 10 de specii de păsări cuibăritoare în zona de studiu (perimetrul carierei + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din România (a se vedea Tabelul Nr. 2 Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu). Zona amplasamentului carierei nu reprezintă o zonă propice cuibăritului niciunei specii de păsări de mai dimensiuni (păsări acvatice sau răpitoare), deoarece în cazul speciilor răpitoare nu sunt condiţii minime de habitat şi hrană, iar pentru păsările acvatice deoarece acestea sunt păsări coloniale, cu un pronunţat caracter gregar, şi care au nevoie de habitate cu întinderi de stuf sau galerii de sălcii habitate care nu sunt prezente pe amplasament. De asemenea, zona amplasamentului este imposibil de a fi zonă de hrănire pentru speciile de Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

70 păsări acvatice identificate şi prezentate în Tabelul 2 deoarece aceste păsări se hrănesc exclusiv în apă cu peşti sau nevertebrate acvatice şi nicidecum pe uscat. Cele mai apropiate zone de cuibărit ale unor specii de păsări de dimensiuni mari sunt reprezentate de culmile munţilor Măcin şi Chervant pentru păsările răpitoare şi lunca inundabilă a braţului Dunării, zone care sunt situate la distanţe foarte mari faţă de amplasamentul carierei. În ceea ce priveşte colonii ale unor păsări de mici dimensiuni, singurele specii de păsări de acest tip prezente în vecinătatea perimetrului carierei sunt speciile de ciocârlii, care însă sunt prezente pe tot teritoriul ţării având o distribuţie foarte largă şi uniformă, practic oriunde există terenuri agricole se vor observa populaţii de ciocârlii. Şi în cazul amplasamentului carierei, acesta fiind învecinat cu terenuri agricole, s-au identificat populaţii stabile de ciocârlii pe aceste terenuri agricole. În afara populaţiilor de ciocârlii nu s-au identificat alte colonii ale unor specii de mici dimensiuni şi nici zone de hrănire sau de aglomerare pentru înnoptare sau pentru pregătirea de migrare. În plus, amplasamentul carierei nu reprezintă o zonă de cuibărit sau hrănire pentru speciile caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA 0073 Măcin - Niculiţel din motivele enunţate deja în cadrul raportului. In ceea ce priveste prezenta speciilor de pasari cuibaritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0073 Macin Niculitel, s-au efectuat monitorizari in vederea determinarii prezentei/absentei lor in cadrul zonei de studiu, iar in urma acestora s-au obtinut urmatoarele date: 1. Barza alba (Ciconia ciconia) nu a fost observat niciun exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii care este adaptata la ecosisteme acvatice; 2. Soimul dunarean (Falco cherrug) nu a fost observat niciun singur exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii; 3. Serparul (Circaetus gallicus) desi pe parcursul studiilor din teren nu a fost confirmata prezenta sa, este posibil ca aceasta sa viziteze zona datorita prezentei unor specii de reptile ce fac parte din dieta normala; 4. Sorecarul mare (Buteo rufinus): - in zonele invecinate amplasamentului au fost identificate doua exemplare ale acestei specii care tranzitau zona in cautarea hranei, insa atat amplasamentul cat si zonele invecinate nu prezinta conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. Alte exemplare au fost identificate pe parcursul migratiei sau in perioada de iernare; 5. Acvila mica (Hieraaetus pennatus) nu a fost observat niciun singur exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului acestei specii; Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

71 6. Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) acesta specie nu a fost identificata in zona de studiu in principal si datorita faptului ca este o specie strict legata de ecosistemele de padure, unde cuibareste si se hraneste, cel mult fiind observat la marginile padurilor sau in luminisuri; Singura posibilitate de identificare a acestei specii in zona de studiu este pe parcursul migratiei insa prin monitorizarile efectuate nu a fost identificat niciun exemplar; 7. Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) in cadrul amplasamentului nu a fost identificata aceasta specie, deoarece habitatul si particularitatile geografice nu sunt prielnice cuibaritului si/sau hranirii acestuia. Au fost efectuate inclusiv monitorizari in perioada nuptiala cand aceasta specie este cea mai activa, inclusiv sunete de atragere, insa fara niciun exemplar nu a fost identificat; 8. Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) aceasta specie nu a fost identificata pe amplasament, un motiv fiind habitatul de aici care nu ofera conditii minime cuibaritului si/sau hranirii sale, fiind o specie legata de habitatele forestiere; 9. Dumbraveanca (Coracias garrulus) zona de studiu prezinta conditii bune cuibaritului si/sau hranirii acestei specii, insa au fost observate doar exemplare in zbor si doar tranzitand zona de studiu fara a prezenta vreun comportament specific de cuibarit sau hranire; 10. Ciocarlia de padure (Lullula arborea) - nu a fost identificata in zona amplasamentului, deoarece este legata de habitatele din vecinatatea zonelor impadurite care sunt absente atat din cadrul perimetrului carierei cat si din zonele invecinate; 11. Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) nu a fost identificat in cadrul zonei de studiu, desi exista conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. In schimb, au fost identificate exemplare ale acestei specii in carierele invecinate, fiind binecunoscut faptul ca exploatarile de cariere ofera conditii extrem de bune pentru cuibaritul speciilor de pietrari, cu predilectie al celor doua specii sensibile pentru tara noastra, si anume pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) si pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica); 12. Presura de gradina (Emberiza hortulana) este o specie care prefera zonele deschise, cu vegetatie ierboasa inalta si arbusti. Datorita faptului ca in zona nu exista multe locuri cu vegetatie crescuta care sa asigure locuri bune de cuibarit, au putut fi fost observate doar 2 3 exemplare pe teritoriul intregii zone de studiu. Cea de-a doua categorie tinta de pasari pentru zona de studiu este cea a pasarilor de pasaj care pot tranzita zona in diferite scopuri: pasari care se deplaseaza de la locurile de hranire spre locurile de odihna sau cuibarit si invers, pasari care se afla in migratie precum si Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

72 pasari care utilizeaza uneori zona studiata ca un potential loc de hranire si/sau odihna (cum ar fi majoritatea reprezentantilor Familiei Corvidae sau a pasarilor rapitoare). Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice). Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice. Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata obstacolele naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

73 creandu-se astfel un efect de palnie. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii. Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare. Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare: Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

74 Fig. 29 trasee de migratie Cele mai multe pasari din Europa ierneaza in Africa sau in Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar si in Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migratie europene sunt urmatoarele: Ruta Scandinaviei de Sud Ruta Baltica Ruta Trans Iberica Ruta Central Mediterana Via Pontica (partea vestica a Marii Negre) Ruta Trans Caucaziana Ruta de migratie Via Pontica, impreuna cu ruta Trans Iberica reprezinta una dintre cele mai semnificative rute de migratie din Europa. De-a lungul coastei Marii Negre si a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat nastere stravechea cale de migratie Via Pontica. Pasarile care cuibareau si populau aproximativ jumatate din suprafata Europei folosesc aceasta ruta de migratie. Studiile efectuate asupra migratiei pasarilor diurne au demonstrat ca incepand cu luna august si continuand in septembrie, de-a lungul Dobrogei si a coastei Marii Negre trec in pasaj pana la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezinta aproximativ 60% din populatia europeana a acestei specii, pana la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de sorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile tipatoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de soimuleti de seara (Falco vespertinus). Un numar semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizeaza aceasta ruta de migratie (Via Pontica): acvila de camp (Aquila heliaca), carstelul de camp (Crex crex), pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus), acvila tipatoare mare (Aquila clanga), vanturelul mic (Falco Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

75 naumanni), eretele alb (Circus macrourus) si altele. Pe langa speciile de pasari mari aceeasi ruta este utilizata de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. In total, aproximativ 379 specii de pasari pot fi intalnite in Dobrogea si de-a lungul coastei Marii Negre pe perioada migratiei. Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari. Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana. Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste. Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile si se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice). Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nordest, vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu L.,1958): Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

76 Toamna a)drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu- Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; b)drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa centralnordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; c)drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; d)drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; e)drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; f)drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier. Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume: drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocorii zboara usor peste intinderi mari de ape, munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita - Babadag, Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

77 spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara. Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata rigid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale: - Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv. Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spircaci; Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa centralnordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Pentru aceste specii de pasari migratoare s-au implementat si utilizat metode diferite de monitorizare care sa poata reda toate particularitatile de pasaj (directii de deplasare, culoare de migratie, comportament etc.). Principala metoda de lucru utilizata a fost cea a punctelor fixe, deoarece aceasta metoda poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migrationale, fiind si singura metoda utilizata de catre specialisti in cadrul studiului migratiei pasarilor. Pentru analiza structurii si dinamicii populatiiilor afectate de implementarea planului au fost alese puncte cheie care sa acopere intreaga zona de studiu in vederea identificarii directiilor si culoarelor de pasaj preferate de speciile de pasari. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

78 Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate incat sa surprinda perioadele de varf al migratiei in vederea stabilirii importantei eventualelor rute de migratie ce traverseaza zona de studiu. In figura de mai jos se poate observa dinamica migratiei pe teritoriul Dobrogei, dinamica ce releva faptul ca amplasamentul carierei (punctul galben) este situat intre principalele rute de migratie (linii rosii), fapt sustinut si de numarul foarte redus de pasari observate in perioadele de migratie (mai putin de 50 de exemplare/zi), numar ce pentru perioada migratie este extrem de mic, chiar nesemnificativ comparativ cu rutele principale unde se observa peste 1000 de exemplare/zi. Fig. 30- Dinamica migratiei in Dobrogea Deşi amplasamentul carierei este situat în apropierea unei rute de migraţie, ca în cazul întregului teritoriu din Dobrogea (fig. 30), există efective reduse de păsări care deviază de la rutele de migraţie, în special păsări imature, fiind posibil astfel de observat specii migratoare pe aproximativ întreaga suprafaţă a Dobrogei. Din această cauză este posibilă trecerea unor exemplare de păsări pe perioada pasajului pe deasupra amplsamentului carierei, însă datorită particularităţilor rutei de migraţie, care în acest caz este reprezentată de ruta Via Pontica, păsările care tranzitează amplasamentul carierei zboară la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri, datorită faptului că în prealabil au tranzitat culmile munţilor Măcin, în special culmea Pricopan, unde cu ajutorul curenţilor termali s-au ridicat la altitudini mari, Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

79 unde se pot folosi de curenţi puternici spre a migra mai departe. Acest fapt reiese şi din figura de mai jos (nr. 31), unde se poate observa amplasarea carierei în afara rutei de migraţie: Fig. 31 migratia in zona monitorizata Datorita suprafetei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din care s-a efectuat monitorizarea migratiei, acest punct asigurand o buna acoperire atat a zonei amplasamentului cat si a zonelor adiacente. Ca urmare a monitorizarilor pe perioada migratiei, pe langa particularitatile legate de numarul redus de pasari identificate, s-a observat de asemenea ca in cazul speciilor de pasari de dimensiuni medii si mari, acestea zboara la altitudini relativ mari, de peste 800 de metri, iar speciile de mici dimensiuni tind sa zboare la altitudini mai joase, de aproximativ de metri. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

80 De asemenea, multe specii de mici dimensiuni (passeriforme) prezinta o directie de migratie pe directia vest est, indreptandu-se inspre coasta Marii Negre, care este principala ruta de migratie a speciilor de passeriforme. In plus, de mentionat este faptul ca datorita amplasarii unor culmi inalte mai la nord, reprezentate de Muntii Macin, pasarile migratoare care trec pe deasupra amplasamentului carierei au un culoar de zbor situat la altitudini foarte mari, de peste 500 de metri. Speciile de pasari de pasaj identificate ca urmare a monitorizarii sunt mentionate in capitolele anterioare. Cea de-a treia categorie distincta de pasari este cea reprezentata de catre pasarile care ierneaza pe teritoriul Dobrogei. Dintre aceste specii cea mai mare importanta o prezinta populatiile de gaste care ierneaza in numar semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativa, fiind periclitata pe plan mondial. Distributia populatiilor de gaste pe parcursul iernii tinde sa fluctueze in functie de conditiile climatice (temperatura, inghetarea lacurilor, stratul de zapada etc.), astfel ca in timpul aceleiasi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins intre complexul lagunar Razim Sinoe si lacurile litorale Shabla si Durankulak din Bulgaria. Toate aceste date dovedesc ca zona studiata poate fi cel mult tranzitata de populatii mici de gaste care se pot deplasa dinspre locurile traditionale de hranire si odihna reprezentate de complexul lagunar Razim Sinoe catre zonele aflate dincolo de Dunare, lucru dovedit de observatii ale unor populatii mici de gaste prezente in aceste zone, fapt dovedit si de monitorizarile efectuate in acest sens in ultimii 13 ani. De asemenea, datorita particularitatilor geografice (relief discontinuu) precum si a faptului ca zona de studiu nu asigura conditii bune pentru hranire, nefiind multe culturi agricole favorabile, prezenta speciilor de gaste in perimetrul carierei este exclusa. In urma monitorizarilor din teren nu au fost identificate populatii de gaste care sa se hraneasca sau sa tranziteze amplasamentul carierei, aceste date obtinute venind in sprijinul celor mai sus relatate. In continuare sunt prezentate date referitoare la descrierea functiilor ecologice ale speciilor de pasari si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate, distributia acestora, precum şi date referitoare la importanţa populaţiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte conform cu Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, prezentând astfel importanţa fiecărei specii pentru amplasamentul carierei, evaluarea populaţiilor fiecărei specii precum şi gradul lor de conservare: Barza alba (Ciconia ciconia) Cuibareste ocazional in nordul Dobrogei. Zone de hranire preferate: fanete, pasune, zone umede in apropierea locurilor de cuibarit. In sit cuibaresc perechi de barza, in special in sate, pe stalpii de curent. Conform fisei de instituire a sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi Populatie: B in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

81 Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna. Specia nu a fost observata atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii care este adaptata la ecosisteme acvatice; Soimul dunarean (Falco cherrug) Este o specie rara, care cuibareste in Dobrogea de nord (Muntii Macinului), este o specie periclitata din cele cuibaritoare in sit. Muntii Macinului reprezinta singura zona din tara unde este certificata prezenta soimului dunarean. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Rezidenta: 6 perechi, pasaj: 2-10 indivizi. Populatie: A intre 15 si 100% din totalul exemplarelor la nivel national se gaseste in sit Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: A populatie aproape izolata Global: B valoare sitului pentru conservarea speciei este excelenta Soimul dunarean nu a fost observat (nici un singur exemplar) atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului sau hranirii acestei specii; Serparul (Circaetus gallicus) Specie rapitoare relativ comuna in Dobrogea. Cuibareste in zona de stancarii sau in copacii batrani, incepand cu luna mai. Se hraneste pe pasunile si terenurile agricole cu mamifere mici: popandau, harciog, soarece de camp etc. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: 6-10 perechi, Pasaj: indivizi; Populatie: C in sit exista pana la 2% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna. Desi pe parcursul studiilor din teren nu a fost confirmata prezenta sa, este posibil ca aceasta sa viziteze zona datorita prezentei unor specii de reptile ce fac parte din hrana normala; Sorecarul mare (Buteo rufinus): - Specie frecventa in Dobrogea. Cuibareste in zona Muntilor Macin. Este o specie rapitoare diurna, care se hraneste in special cu mamifere mici. Protejarea acestei specii depinde in mare masura de asigurarea hranei. Cuibareste pe stancarii, incepand cu luna mai. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

82 Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi, pasaj: indivizi Populatie: A in sit exista intre 15 si 100% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: B populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna. In zonele invecinate amplasamentului au fost identificate doua exemplare ale acestei specii care tranzitau zona in cautarea hranei, insa atat amplasamentul cat si zonele invecinate nu prezinta conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. Alte exemplare au fost identificate pe parcursul migratiei sau in perioada de iernare; Acvila mica (Hieraaetus pennatus) Specie relativ comuna, in pasaj, in aceasta zona. Popandaul este o sursa de hrana foarte importanta pentru acvila mica. Este o specie bine reprezentata in sit, fiind caracteristica zonei Dobrogei de Nord. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi; pasaj: indivizi Populatie: B in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna Nu a fost observat niciun singur exemplar atat in perioada de cuibarit cat si pe perioada migratiei, zona amplasamentului nefiind un loc prielnic cuibaritului acestei specii; Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) Specie relativ comuna in zona Dobrogei de nord, cuibaritoare. Prefera habitatele deschise bogate in animale de hrana. Cele mai importante teritorii de hranire terenurile deschise, unde apare popandaul ca sursa de hrana. Cuibareste in copacii din marginea padurilor si pe siruri de copaci. Este una dintre speciile de pasari rapitoare caracteristice Dobrogei de Nord. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit perechi, pasaj indivizi; Populatie: A intre 15 si 100% din totalul exemplarelor la nivel national se gaseste in sit Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: B populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie Global: B valoare sitului pentru conservarea speciei este excelenta Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

83 Acesta specie nu a fost identificata in zona de studiu in principal si datorita faptului ca este o specie strict legata de ecosistemele de padure, unde cuibareste si se hraneste, cel mult fiind observat la marginile padurilor sau in luminisuri. Singura posibilitate de identificare a acestei specii in zona de studiu este pe parcursul migratiei insa prin monitorizarile efectuate nu a fost identificat niciun exemplar; Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) Este o specie relativ comuna in zona Dobrogei de nord. Pentru cuibarit, pasarea ogorului foloseste stepele de la poalele muntilor si dealurile mai plate. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi Populatie: B in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna. In cadrul amplasamentului nu a fost identificata aceasta specie, deoarece habitatul si particularitatile geografice nu sunt prielnice cuibaritului si/sau hranirii acestuia. Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) Este o specie des intalnita in zona Dobrogei e nord. Pentru cuibarit are nevoie de paduri si pentru hranit de terenuri agricole cu vegetatie naturala. Habitatele din sit sunt favorabile pentru aceasta specie. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi Populatie: C in sit exista pana la 2% din populatia totala la nivel national Conservare: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: A valoarea sitului pentru conservarea speciei este excelenta. Aceasta specie nu a fost identificata pe amplasament, un motiv fiind habitatul de aici care nu ofera conditii minime cuibaritului si/sau hranirii sale, fiind o specie legata de habitatele forestiere; Dumbraveanca (Coracias garrulus) Este o specie comuna in Dobrogea, cuibareste doar in zonele stepice cu copaci razleti sau zonele de granita intre stepa si padure rara. De asemenea prefera apropierea apelor unde sapa galerii in malurile din argila, gresie sau loess pentru cuibarit. In lipsa hranei se apropie si de asezarile omenesti. Este o pasare activa ziua, hrana principala a ei o constituie insectele. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

84 Populatie: B in sit exista intre 2 si 15% din populatia totala la nivel national Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut. Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este buna. Zona de studiu prezinta conditii bune cuibaritului si/sau hranirii acestei specii, insa au fost observate doar exemplare in zbor si doar tranzitand zona de studiu fara a prezenta vreun comportament specific de cuibarit sau hranire; Ciocarlia de padure (Lullula arborea) Specie frecventa Dobrogea, cuibareste in zona Muntilor Macin. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi; Pasaj: indivizi. Populatie: D populatie nesemnificativa; Conservare: B - conservare buna - specie bine conservata indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: C valoarea sitului pentru conservarea speciei este considerabila. Aceasta specie nu a fost identificata in zona amplasamentului, deoarece este legata de habitatele din vecinatatea zonelor impadurite care sunt absente atat din cadrul perimetrului carierei cat si din zonele invecinate; Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) Specie relativ comuna in Dobrogea si in sit, cuibaritoare, Prefera zonele cu stancarii si pietrisuri. Populatia cea mai mare este prezenta in Dobrogea. Cloceste 4-6 oua in fisurile stancilor, se hraneste cu insecte. Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: indivizi; Populatie: A in sit exista intre 15 si 100% din populatia totala la nivel national Conservare: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, Izolare: B populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie Global: A valoarea sitului pentru conservarea speciei este excelenta Aceasta specie nu a fost identificat in cadrul zonei de studiu, desi exista conditii minime pentru cuibaritul acestei specii. In schimb, au fost identificate exemplare ale acestei specii in carierele invecinate, fiind binecunoscut faptul ca exploatarile de cariere ofera conditii extrem de bune pentru cuibaritul speciilor de pietrari, cu predilectie al celor doua specii sensibile pentru tara noastra, si anume pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) si pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica); Presura de gradina (Emberiza hortulana) Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

85 Specie frecventa, cuibaritoare zona Dobrogei de nord, Conform fisei sitului, specia este caracterizata astfel: Cuibarit: perechi. Populatie: C in sit exista pana la 2% din populatia totala la nivel national Conservare: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, Izolare: C populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa Global: A valoarea sitului pentru conservarea speciei este excelenta Este o specie care prefera zonele deschise, cu vegetatie ierboasa inalta si arbusti. Datorita faptului ca in zona nu exista multe locuri cu vegetatie crescuta care sa asigure locuri bune de cuibarit, au putut fi fost observate doar 2 3 exemplare pe teritoriul intregii zone de studiu Concluzii: 1. Speciile de pasari protejate nu au fost identificate pe amplasamentul studiat 2. Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de odihna ale speciilor de pasari protejate. Amplasamentul este utilizat de un numar redus de specii doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezinta o sursa temporara de hrana. 3. Nu au fost identificate pe amplasament surse de hrana astfel incat lanturile trofice stabile si complexe sa fie functionale in zona analizata si in imprejurimi pe o distanta mai mica de 2-3 km. 4. Impactul exploatarii granitului de pe amplasamentul studiat are efect nesemnificativ asupra exemplarelor speciilor de pasari, deoarece in zona s-a produs deja un efect de modelare a comportamentului acestora ca urmare a numarului mare de cariere functionale de o mare perioada de timp in zona Turcoaia. Zona este cunoscuta ca fiind reprezentativa pentru exploatarea granitului, a radiolitilor si in prelucrarea acestora. 5. Plasticitatea comportamentala a speciilor de pasari asigura orientarea acestora catre locuri cu abundenta de hrana atat pentru intretinere cat si pentru reproducere. Menţionăm că informaţiile detaliate mai sus pot fi verificate prin consultarea bibliografiei de specialitate şi în special prin consultarea studiilor efectuate în perioada de către Asociaţia pentru Protecţia Naturii şi a Păsărilor Grup Milvus în contract pentru Parcul Naţional Munţii Măcinului în cadrul proiectului GEF/UNDP Consolidarea sistemului de arii protejate mici al României prin demonstrarea celor mai bune practici de administrare a ariilor protejate mici în Parcul Naţional Munţii Măcinului. Aceste studii pot fi găsite pe site-ul PNMM, Din aceste studii reiese că nici o specie de păsări răpitoare de interes consevativ nu cuibăreşte pe amplasamentul propus. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

86 4.6. Peisaj Amplasarea carierei va conduce la modificarea cadrului natural al zonei. Coreland legislatia Uniunii Europene in acest domeniu, Romania a transpus Conventia europeana a peisajului (Florenta, 20 octombrie 2000) prin Legea nr. 451/2002. Conform art. 1 din Legea nr. 451/2002 termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii: «a) peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani; b) politica peisajului este o expresie prin care autorităţile publice competente desemnează principii generale, strategii şi linii directoare care permit adoptarea de măsuri specifice care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea peisajului; c) obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraţiilor populaţiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viaţă; d) protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană; e) managementul peisajelor cuprinde acţiunile vizând, într-o perspectivă de dezvoltare durabilă, întreţinerea peisajului în scopul direcţionării şi armonizării transformărilor induse de evoluţiile sociale, economice şi de mediu; f) amenajarea peisajului reprezintă acţiunile cu caracter de perspectivă ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje. Art.2 prevede la randul sau ca statele semnatare ale Conventiei: a) să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de viaţă pentru populaţie, expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi natural şi fundament al identităţii acesteia; b) să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea acestuia, prin adoptarea de măsuri specifice menţionate în prezenta convenţie; c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi regionale şi locale, precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere menţionate la lit. b); d) să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. Avand in vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare peisagistica deosebita, se poate concluziona ca impactul asupra peisajului poate fi considerat in limite acceptabile, mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul comunei Turcoaia, unde aceasta activitate este considerata traditionala. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

87 4.7. Patrimoniul cultural Nu va exista un impact asupra patrimoniului cultural si etnic, avand in vedere faptul ca cetatea Troesmis se afla la cca 3,5 km fata de amplasament, iar personalul angajat va proveni, in proportie mare, din populatia locala. 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM din: Problemele de mediu care sunt relevante pentru planul supus avizarii sunt constituite - amplasarea carierei in ROSPA0073 Macin-Niculitel; - vecinatatea cu Parcul National Muntii Macinului, ROSCI 0123 Muntii Macinului, ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin si ROSCI0012 Bratul Macin; - vecinatatea cu alte cariere. Pentru a se studia impactul pe care-l va avea activitatea desfasurata in cariera asupra ariilor protejate mentionate mai sus si asupra locuitorilor comunei Turcoaia se descriu in continuare efectul seismic, zgomotul si vibratiile preconizate. Este cunoscut faptul că, exploziile realizate în frontul de extracţie al unei cariere produc asupra mediului înconjurător un impact negativ, manifestat prin următoarele trei fenomene dinamice: prin vibraţia seismică a particulelor solului; prin unda de şoc aeriană; prin aruncarea fragmentelor de rocă la distanţă. Efectul seismic al exploziilor Dintre cele trei fenomene dinamice enunţate mai sus, numai manifestarea din punct de vedere seismic va prezenta importanţă pentru securitatea construcţiilor gospodăreşti din intravilanul localităţii Turcoaia aflate în imediata apropiere a limitei vestice a perimetrului de exploatare instituit. În schimb, celelalte două fenomene secundare nu vor reprezenta niciun pericol pentru aceste obiective de protejat, întrucât orientarea frontului undei de şoc aeriene şi a aruncării rocilor la distanţă de suflul exploziei vor fi pe o direcţie abătută faţă de amplasamentul intravilanului localităţii. Fundaţiile construcţiilor gospodăreşti din intravilanul localităţii Turcoaia sunt realizate în granit, unde viteza de propagare a undelor longitudinale de tensiune provocate de explozii este măsurată la valoarea m/s, şi respectiv de m/s pentru undele transversale. Vibraţia solului la nivelul fundaţiei acestor construcţii gospodăreşti individuale Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

88 reprezintă un risc de deteriorare arhitecturală a structurii clădirilor. Această deteriorare arhitecturală, fără a provoca fisuri însemnate în tencuiala zidăriei, se poate produce la o viteză de vibraţie a particulelor solului de până la 1,5 cm/s. Vibraţia solului nu va afecta speciile de pasari pentru care a fost instituit situl, deoarece in zona amplasamentului nu au fost identificate specii cuibaritoare. Din datele prezentate mai sus rezultă că, criteriul cel mai important de deteriorare a construcţiilor este reprezentat de viteza particulei. Unii cercetători, printre care şi Rowe, au stabilit că la stabilirea riscului de deteriorare cauzată de vibrarea solului trebuie luaţi în considerare şi alţi factori, cum ar fi: proprietăţile elastice ale terenului pe care se află construcţia, frecvenţa proprie a construcţiei, categoria construcţiei, respectiv starea şi destinaţia construcţiei. Astfel, în baza criteriului de deteriorare formulat de Rowe (1973) se poate stabili viteza maximă a particulelor solului la nivelul valorii de 0,5 cm/s, ca fiind limita inferioară, de la care începe să se producă la construcţiile cu structuri fragile deteriorarea arhitecturală, cum sunt construcţiile din mediul rural. Prescripţiile tehnice privind măsurarea vitezei de oscilaţii a solului şi de determinare a cantităţii de explozivi nepericuloase din punct de vedere seismic din Norme specifice de protecţia muncii pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/ , admit viteza de oscilaţie nepericuloasă de 0,5 cm/s pentru construcţii cu structuri fragile. Comparând nivelul deteriorărilor minimal prestabilite produse de efectul seismic al exploziilor asupra construcţiilor gospodăreşti din intravilanul localităţii Turcoaia, construite în zona imediat învecinată perimetrului de exploatare VALEA OII, în baza criteriilor prezentate mai sus, se poate stabili ca, NIVELUL DE SIGURANŢĂ RECOMANDAT AL VITEZEI OSCILAŢIILOR SOLULUI LA FUNDAŢIILE CONSTRUCŢIILOR CIVILE GOSPODĂREŞTI EXISTENTE ÎN INTRAVILANUL LOCALITĂŢII TURCOAIA, SĂ FIE DE MAXIM 0,5 cm/s. Obiectivele de protejat în zona de influenţă a lucrărilor de împuşcare efectuate în cariera VALEA OII vor fi, deci, locuinţele şi dependinţele de tip rural aflate în imediata apropiere de limita vestică a perimetrului de exploatare instituit. Având în vedere succesiunea exploatării rezervelor geologice cantonate în limitele perimetrului de exploatare instituit, limitarea încărcăturii explozive se analizează, în cele ce urmează, în trei situaţii cele mai nefavorabile din punct de vedere al distanţelor, ce vor exista la împuşcările în carieră, şi anume: Stabilirea încărcăturii maxime de explozivi, ce se va detona la o singură repriză, la împuşcarea găurilor de sondă în etapa I de dezvoltare a carierei din subzona est, unde distanţa cea mai mică a celor mai apropiate obiective de protejat faţă de locul de declanşare a exploziei în carieră va fi: R I = 700 m; Stabilirea încărcăturii maxime de explozivi, ce se va detona la o singură repriză, la împuşcarea găurilor de sondă în etapa a II-a dezvoltare a carierei din subzona vest, unde Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

89 distanţa cea mai mică a celor mai apropiate obiective de protejat faţă de locul de declanşare a exploziei în carieră va fi: R II = 350 m; Stabilirea încărcăturii maxime de explozivi, ce se va detona la o singură repriză, la împuşcarea găurilor de sondă în etapa a III-a dezvoltare a carierei din subzona vest, unde distanţa cea mai mică a celor mai apropiate obiective de protejat faţă de locul de declanşare a exploziei în carieră va fi: R II = 175 m. Nu in ultimul rand, la evaluarea efectelor lucrarilor de impuscare asupra mediului inconjurator s-a tinut seama de faptul ca, perimetrul carierei se afla la urmatoarele distante de principalele arii naturale protejate instituite in zona: - Parcul National MUNTII MACINULUI, la o distanta de peste 3000 m de limita estica a perimetrului; - ROSCI 0123 Muntii Macinului, la o distanta de peste 2000 m de limita estica a perimetrului; - ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin si ROSCI0012 Bratul Macin la o distanta de peste 1,5 Km; Datorita amplasamentului acestor arii protejate la distante considerabile fata de amplasamentul propus al planului urbanistic zonal,,deschidere cariera piatra, apreciem ca impactul efectului seismic respectiv al vibratiilor si zgomotului asupra acestora va fi nesemnificativ. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

90 6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI De mai bine de trei decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de dezvoltare durabila, lansat in raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat Viitorul nostru comun, cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din In cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, a fost statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, avand obiective complementare. Prin acordul international exprimat in Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabila s-a constituit in optiune strategica globala pentru secolul urmator. Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii umane, sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si a conservarii starii mediului, ca singura cale pentru cresterea calitatii vietii. In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. Potrivit acestei definitii, echitatea apare ca un principiu fundamental al dezvoltarii durabile. Este vorba atat despre echitatea in cadrul aceleiasi generatii, respective motivatia distribuirii prosperitatii in cadrul societatii, cat si despre echitatea intre generatii. Dezvoltarea economica este avuta in vedere de societate nu numai pentru satisfacerea cerintelor materiale de baza ci si pentru a asigura resurse in scopul de imbunatati calitatea vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii, educatie, dezvoltare sociala si un mediu inconjurator mai bun. Toate formele dezvoltarii economice au un impact asupra mediului; ele folosesc resursele naturale care sunt in cantitate limitata si genereaza produse secundare, desuri reziduuri si poluare. Exista multe cai, prin acere activitatile economice, in context durabil pot proteja mediul. Acestea include masurile eficiente privind energia, tehnologiile si tehnicile de management preventive, mai buna proiectare si marketingul produselor, reducerea la minimum a desurilor nereciclabile, practicile agricole concordante cu protectia mediului, utilizarea mai buna a terenului si constructiilor, eficienta sporita a transportului, etc. O alta preocupare este utilizarea rationala a resurselor naturale cu valoare economica si potential limitat in timp. Acestea include terenul, vegetatia, stocul de pesti din mari si oceane si diversitatea speciilor, care ofera oportunitati pentru dezvoltare. Chiar daca nu este implicata nici o tranzactie de piata, oamenii evalueaza unele especte ale mediului peisajul, flora si fauna naturala, parte din mostenirea construita din perspective placerii estetice pe care acestea le produc si din dorinta de a le trece nealterate generatiilor viitoare. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

91 Bogatia umana nu poate fi masurata numai prin capitalul realizat de om, ci trebuie sa tina seama si de capitalul natural, constituit atat din resursele regenerabile cat si neregenerabile. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere a bogatiti totale, concomitent cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale comune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm care sa tina seama de nevoile generatiilor viitoare. Este necesara o viziune clara asupra ponderii care se acorda acestor factori. Uneori, anumite efecte negative asupra mediului urmeaza sa fie acceptate ca pret al dezvoltarii economice, dar, in alte ocazii, un ecosistem ori un anumit aspect al mediului inconjurator trebuie sa fie protejat impotriva exploatarii (*** Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila) Obiective de protectie a mediului In domeniul protectiei naturii legislatia romaneasca a transpus legislatia UE prin urmatoarele acte: - Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar, 2 februarie M.Of. nr. 18/ ; - Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, adoptata la Rio de Janeiro, 5 iunie M.Of. nr. 199/ ; - Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, Berna, M.Of. nr. 62/ ; - Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa. M.Of. nr. 228/ ; - Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a, zone protejate - M.Of. nr. 152/ ; - Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, Florenta, M.Of. nr. 536/ ; - Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/ ) vânatorii si a protectiei fondului cinegetic, modificata si completata de Legea nr. 197/2007 (MO nr. 472/ ); - OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/ ) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si completata de OUG nr. 154/2008; - HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/ ) privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone; - HG nr /2007 (MO nr. 691/ ) privind instituirea de noi arii naturale protejate; - HG nr /2007 (MO nr. 739/ ) privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România; Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

92 - Ordin MMDD nr.1964/2007(mo nr.98/ ) privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura Referitor la zgomot, HG nr. 321/2005, modificata si completata in 2008, privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental transpune Directiva 2002/49/EC. Planul propus spre avizare este inclus in ROSPA 0073 Macin Niculitel, in conformitate cu HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, la o distanta de peste 2 Km fata de ROSCI 0123 Muntii Macinului si la o distanta de peste 1,5 Km fata de ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin si ROSCI0012 Bratul Macin. Amplasamentul se afla la o distanta de peste 3 km de limita Parcului National Muntii Macin (fig. 33 ): PARCUL NATIONAL MUNTII MACINULUI A fost constituit prin Legea nr.5/2000, se intinde pe o suprafata de ha si cuprinde teritorii din comunele Greci, Cerna, Hamcearca, Luncavita, Jijila si orasul Macin. Parcul National Muntii Macinului cuprinde si ROSCI 0123 Muntii Macinului. In afara de caracterul unic din punct de vedere geologic, Muntii Macinului, cei mai vechi munti din tara, se impun si prin peisajul lor caracteristic, ce nu se mai regaseste la nivel national, rezultat al combinatiei dintre aspectele geomorfologice - in care un rol major revine formatiunilor granitice megalitice- si fitocenocomplexele tipice pentru majoritatea etajelor si zonelor de vegetatie din Dobrogea (paduri balcanice, submediteraneene, silvostepa si stepa). Din punct de vedere fitocenotic originalitatea Parcului National consta in primul rand in existenta unor asociatii prezente doar in Muntii Macinului sau in imediata lor vecinatate, cum sunt fagetele din rezervatia Valea Fagilor, ce constituie un habitat distinct, de interes comunitar. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

93 Fig.33- Distanta PUZ fata de limita PNMM ROSCI 0123 Munţii Măcinului a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Ordinului nr. 1964/2007, pentru urmatoarele tipuri de habitate si specii de interes comunitar: Tipuri de habitate: 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-veronicion dilleni pe stâncării silicioase; Peşteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91X0 - Păduri dobrogene de fag; 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen Specii de mamifere: Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc); 2633 Mustela eversmannii (Dihor de stepă); Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

94 Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă); Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă); Vormela peregusna (Dihor pătat) Specii de amfibieni şi reptile: Elaphe quatuorlineata (Balaur mare); Testudo graeca (Ţestoasă de uscat dobrogeană). Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; Cerambyx cerdo (Croitor mare); Euphydryas maturna; Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea); Lycaena dispar; 1089 Morimus funereus (Croitorul cenuşiu); 1084* - Osmoderma eremita (Cărăbuş); Pholidoptera transsylvanica (Cosaşul transilvan). Specii de plante : Agrimonia pilosa (Turiţă); Campanula romanica (Clopoţel dobrogean); Echium russicum (Capul şarpelui); Himantoglossum caprinum (Ouăle popii); 2079 Moehringia jankae (Merinană). Perimetrul studiat se afla la aproximativ 2000 m fata de limita ROSCI 0123 Muntii Macinului. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

95 6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului Avand in vedere faptul ca amplasamentul carierei se afla in vecinatatea unor arii protejate, la amenajarea teritoriala a viitoarei exploatari s-a tinut cont de modul in care se vor pozitiona haldele de pamant vegetal (2440 mp), cea de coperta sterila (11350 mp) si halda de steril (8480mp). Astfel, halda de steril va fi situata va fi situată în partea central sudică a perimetrului instituit, în subzona vest, la imediata vecinătatea sudică a haldei de copertă sterilă, halda de coperta sterila va fi situata în partea centrală a perimetrului instituit, în subzona vest, iar platforma de amenajare a haldei de sol vegetal va fi situata la marginea de SE a perimetrului de exploatare instituit, la baza versantului masivului. Acest mod de dispunere a haldelor este benefic, avand in vedere faptul ca in cazul in care halda de sol vegetal este conservata corespunzator, se va putea utiliza cu usurinta la lucrarile de ecologizare care se vor realiza. De asemenea, halda de steril a fost dimensionata corespunzator, pentru a nu fi nevoie de afectarea unor suprafete suplimentare de teren, dupa inceperea exploatarii. Amenajarea haldei de steril in partea de central sudica a perimetrului carierei limiteaza antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu protectie. Statia de concasare-sortare a fost amplasata pe o platformă amenajată în partea de SE a perimetrului instituit, în subzona est. Utilizarea unor instalatii de concasare-sortare performante, prevazute cu sisteme de umectare vor limita foarte mult dispersia prafului (particule prafoase) pe terenurile invecinate. Se recomanda utilizarea de utilaje si mijloace auto cu motoare care se incadreaza in normele UE. Distantele relativ mari fata de ariile protejate si evaluarea principalelor surse de poluare (zgomot si vibratii, praf tratate in capitolul 5) ne conduc la concluzia ca impactul pe care-l va avea activitatea propusa spre avizare nu va fi semnificativ. Perimetrul carierei a fost selectat astfel incât sa fie intr-o zonă cât mai puţin reprezentativă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0073 Măcin - Niculiţel, şi ţinând cont de existenţa mai multor cariere în zonă, s-a dovedit a fi cel mai bun amplasament din punct de vedere al obiectivelor de protecţie a mediului, având în final un impact nesemnificativ chiar inexistent faţă de zonele protejate şi de speciile si habitatele protejate, reuşind chiar ca pe termen lung să aibă un impact uşor pozitiv prin oferirea unor noi nişe ecologice pentru specii de păsări de interes comunitar care momentan sunt absente cu desăvârşire, contribuind astfel la creşterea calitativă a biodiversităţii de pe amplasament chiar din perioada de exploatare, deoarece speciile de păsări s-a observat că pot cuibări în interiorul carierelor încă din perioadele de exploatare. Din acest motiv, amplasamentul a fost selectat astfel încât să fie la distanţe de cel puţin 2 km faţă de zonele de hrănire şi cuibărit al speciilor din zonele protejate precum şi faţă de eventuale colonii ale păsărilor de mari dimensiuni, având astfel o influenţă minimă, imperceptibilă asupra acestora. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

96 7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 7.1. Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii Biodiversitatea Amplasamentul carierei se situeaza intr-o zona afectata antropic de alte exploatari de roci utile (unele datand de peste 100 ani), care a condus in timp la adaptarea speciilor de pasari (in special) la noile conditii de viata. Nu se va inregistra un efect negativ semnificativ asupra biodiversitatii prin deschiderea carierei SC GRANIT AGREGATE SRL Populatia Nu va fi afectata de activitatea desfasurata de SC GRANIT AGREGATE SRL, deoarece amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Turcoaia si avand in vedere ca ca pe teritoriul localitatii Turcoaia functioneaza mai multe cariere, populatia este obisnuita cu efectele acestora si cu eventualul disconfort creat de activitatile specifice. Dimpotriva, se poate aprecia ca va exista un efect benefic, luand in considerare ca populatia din comuna Turcoaia va beneficia de aparitia unor noi locuri de munca Sanatatea umana Principalele preocupari ale locuitorilor din Turcoaia sunt: mineritul (cariere de piatra, pe teritoriul comunei existand mai multe exploatari in functiune), pescuitul, agricultura, silvicultura. Starea de sanatate a populatiei este in general buna, neinregistrandu-se boli profesionale. Nu se estimeaza un impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale localnicilor. Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea

97 Fauna În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, se poate remarca prezenţa unui număr de aproximativ 22 de specii de păsări, care fie cuibăresc în zona de studiu, fie tranzitează zona de studiu de la un loc de hrănire la altul sau de la locurile de cuibărit la locurile de hrănire (cum este cazul majorităţii speciilor adaptate la ecosistemele acvatice), fie sunt prezente în zonă datorită faptului că prezenta zonă de studiu reprezintă un potenţial loc de hrănire (cum este cazul speciilor din Familia Corvidae), fie sunt specii care tranzitează zona în cursul migraţiei. În programul de monitorizare au fost adoptate inclusiv studii privind etologia (studii comportamentale) speciilor rezidente sau a celor care se hrănesc în cadrul zonei de studiu, în vederea stabilirii intensităţii activităţilor desfăşurate de populaţiile păsărilor în cadrul zonei de studiu. Ca urmare a acestor studii etologice s-a observat că activitatea populaţiilor locale de păsări este relativ redusă, distribuţia acestora este foarte limitată iar abundenţa totală este de asemenea foarte redusă. În plus, din totalul de 29 de specii de păsări identificate în zona de studiu (amplasament carieră + zone adiacente) doar un număr extrem de redus de specii au prezentat un caracter de păsări locale care cuibăresc sau se hrănesc în zonă, restul fiind reprezentat de specii de păsări care au tranzitat zona de studiu, chiar şi pentru o singură dată, fie în deplasarea lor de la locurile de cuibărit la locurile de hrănire şi invers, fie în parcursul migraţiei, demonstrând astfel că tabloul avifaunistic al speciilor de păsări autohtone amplasamentului carierei este extrem de redus, aşa cum reiese şi din graficul următor (fig. 35): Fig Evaluarea speciilor de pasari autohtone De asemenea, din totalul celor 20 de specii de tranzit, aproximativ 12 specii au fost observate în mai puţin de 25% din cazuri, fapt ce demonstrează că amplasamentul carierei Raport de mediu Deschidere cariera piatra, com. Turcoaia, jud. Tulcea