O oazã de chimie militarã în Armata României

Transcript

1 O oazã de chimie militarã în Armata României Interviu cu comandantul Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie, colonel ing.dr. Vasile ªomoghi reprezintã prima unitate de cercetare ºtiinþificã din armata României. Ea a fost înfiinþatã la 31 octombrie 1924 ºi este printre primele 4-5 centre de profil înfiinþate în lume Sublocotenent Bogdan RÃDULESCU radulescu.bogdan@forter.ro E ste o unitate veche, cu multe tradiþii ºi angajaþii se mândresc cu ea. Sunt asemenea lorzilor englezi, care se mândresc cu ascendentul lor. Evident, în decursul a 85 de ani de existenþã, unitatea a suferit schimbãri atât de structurã, de ateliere, de subordonare, de preocupãri, de mãrime. Din 1998 este parte componentã a Agenþiei de Cercetare pentru Tehnicã ºi Tehnologie Militarã, ca unul din cele cinci centre de cercetare aferente Agenþiei, care este în subordinea Departamentului pentru Armamente. Domnule colonel, vã rog sã ne prezentaþi, în câteva cuvinte, istoricul unitãþii dumneavoastrã. Încã de la înfiinþare, aceastã unitate a avut ca sarcinã permanentã acordarea asistenþei, a expertizei, precum ºi

2 de a crea mijloace de luptã pentru toate categoriile de forþe. Vreau sã relev faptul cã au fost ani în care la acest centru s-a muncit din greu pentru a înlocui, pânã în 90, tot ce a fost tehnicã de import. Ajunsesem, la nivelul anului 1989, ca 99,3% din tehnica din înzestrarea trupelor de resortul chimic sã fie de producþie româneascã, lucru realizat prin cercetãrile de la Centru. Deci unitatea noastrã nu a fost creatã doar pentru a da soluþii, a face studii, ci chiar pentru a produce, a realiza obiecte noi, tipuri de arme noi, tipuri de mijloace protecþie noi, sarcinã de care s-a achitat cu succes. Printre foºtii comandanþi ai Centrului existã nume de mare rezonanþã, precum celebrul profesor Neniþescu, cel mai renumit chimist, una din metodele de preparare a iperitei fiind metoda lui. Centrul nu a avut niciodatã preocupãri neapãrat ofensive, de a crea arme chimice, fiindcã niciodatã, cel puþin din câte ºtiu eu, asta nu a fost politica României. Aici s-au creat mijloace de apãrare împotriva armelor chimice, radiologice, bacteriologice; aceasta a fãcut parte din strategia armatei române cam din tot timpul. Dar, pentru a face acest lucru, evident cã a trebuit sã ºi sintetizãm substanþe toxice de luptã, pentru cã nu poþi discuta despre protecþie sau testare a unor mijloace împotriva armelor chimice fãrã sã le poþi testa cu mijloace, cu arme chimice propriu-zise. Suntem singura instituþie din þarã care avem astfel de abilitãþi, fiind sub controlul Convenþiei pentru Interzicerea Armelor Chimice de la Haga ºi a ANCES-ului românesc. Avem dreptul sã producem astfel de substanþe în scopul de cercetare ºi testare, în anumite cantitãþi ºi cu declararea cantitãþilor preparate. Cum este organizat Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie? La ora actualã, Centrul este organizat pe ºase secþii, plus o Secþie de Stat Major, Logisticã ºi compartimente funcþionale, gen contabil-ºef, achiziþii, securitate etc. Secþia principalã este Secþia de Tehnologii Chimice, care are mai multe laboratoare: un laborator de sinteze speciale, unul de analize ºi testãri care este acreditat naþional încã de acum ºase ani, deci este un laborator cu recunoaºtere naþionalã ºi, în acelaºi timp, participã de douã ori pe an la testele interlaboratoare organizate de Organizaþia pentru Interzicerea Armelor Chimice deoarece are ºi recunoaºtere internaþionalã. Alt laborator este cel de detecþie-decontaminare, care se ocupã de tehnologii privind detecþia substanþelor toxice periculoase ºi de decontaminarea lor, iar rezultatele sunt impresionante ºi în aceastã zonã. Mai existã ºi laboratorul de protecþie a mediului, ecologie ºi materiale speciale, principala lui sarcinã fiind protecþia mediului pentru cã, în ultimul timp, prezervarea mediului este o problemã mondialã, deci ºi româneascã, a armatei. Secþia 2 are ca obiect de activitate protecþia individualã ºi are în compunere douã laboratoare: un laborator acreditat deja de acum patru ani, este un laborator de protecþie balisticã, ºi a creat tot ceea ce înseamnã mijloace de protecþie balisticã individualã aflate pânã acum în înzestrare. Este importantã sarcina de cercetare, dar nu atât de importantã cum este cea de testare. Sã explic puþin: la începutul anilor 90 România nu avea posibilitatea de a obþine ºi de a produce mijloace de protecþie balisticã individualã. Existau douã posibilitãþi mari: de a realiza noi

3 astfel de produse sau de a le importa. Fiind o niºã, conducerea de atunci a Centrului s-a orientat destul de rapid ºi am dezvoltat o secþie de cercetare ºi, mai mult decât atât, de microproducþie pentru astfel de mijloace. Intrarea în producþie a unui produs nu se face într-un timp foarte scurt. În momentul acela nu exista o întreprindere în þarã care sã ºi producã ceea ce fãceam noi. În consecinþã, în momentul respectiv, am luat decizia de a le produce aici ºi, timp de trei-patru ani, Centrul lucra în trei schimburi pentru a produce primele de veste antiglonþ necesare armatei române. Dupã dezvoltarea agenþilor economici care sã preia aceastã sarcinã, a urmat cercetarea mijloacelor noi ºi, foarte important, procesul de atestare a produselor ºi tehnicii ce intrã în înzestrarea armatei. Al doilea laborator, cel de protecþie individualã, este acreditat RENAR ºi este singurul din þarã care efectueazã testarea mijloacelor de protecþie balisticã individualã, ºi nu numai. Asta facem pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale în primul rând, dar testãm ºi pentru Ministerul de Interne, pentru SRI, precum ºi pentru agenþi economici care vor sã vândã astfel de mijloace. Facem, de asemenea, testãri la casele de valori, la geamuri antiglonþ, la pereþi antiglonþ, gama fiind destul de mare. Acest laborator de vârf s-a dezvoltat în cursul anului trecut ºi al acestui an, pe fonduri ale Ministerului Cercetãrii, fiind dotat cu ce este mai nou în lume. Nr CERCETAREA ªTIINÞIFICà Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie desfãºoarã activitãþi de cercetare ºtiinþificã competitivã, pe proiecte, în beneficiul categoriilor de forþe. Sursa de finanþare este bugetul MApN pentru proiectele incluse în Planul Sectorial de cercetare-dezvoltare al MApN ºi bugetul Ministerului Cercetãrii pentru proiectele câºtigate în cadrul Planului Naþional de Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare. Proiectele cu care Centrul intrã în competiþii naþionale de proiecte sunt în sprijinul categoriilor de forþe armate sau al altor componente ale Sistemului Naþional de Apãrare. Ce ne puteþi spune despre armele exploziv-incendiare? Se mai ocupã cu aºa ceva unitatea dumneavoastrã? Da, se mai ocupã, iar aceste mijloace sunt repartizate Secþiei 3. Este o secþie puþin exoticã pentru un centru de chimie, dar este una cu cele mai mari realizãri. Pe vremuri, preocuparea era pentru arme incendiare deci, încã de la înfiinþarea Centrului, a existat o astfel de componentã. În concepþia româneascã, armele incendiare intrau ca un subcapitol al armelor chimice. Secþia a fost mult dezvoltatã la începutul anilor 80, când au apãrut în lume armele FAE. Atunci a fost constituit, în cadrul acelei secþii, un colectiv de tineri specialiºti care sã încerce realizarea unor astfel de arme în România, numite arme cu explozie în volum sau exploziv -incendiare. Acel colectiv a reuºit ca, pânã la sfârºitul anilor 80, sã stãpâneascã fenomenul obþinerii unor astfel de arme fenomenul exploziei în atmosferã liberã ºi sã creeze primele prototipuri. S-a creat prototipul unei mine, având în vedere doctrina noastrã de apãrare, arme care sã interzicã pãtrunderea pe teritoriul nostru naþional. S-a creat, totodatã, modelul experimental al unei bombe de aviaþie, precum ºi mai multe modele de lansatoare. Colectivul a desfãºurat activitãþi de cercetare pe mai multe generaþii de arme ºi a reuºit sã controleze acest fenomen pe mãsura evoluþiei lui pe plan mondial în aºa fel încât, la începutul anilor 90, eram a treia þarã din lume care deþinea tehnologia obþinerii unor astfel de arme, inclusiv Tehnicã militarã ºi armamente Modul de intervenþie rapidã SIBCRA În cadrul Sistemului de Supraveghere ºi Avertizare NBC (SSANBC) s-a constituit o structurã mobilã pentru prelevare ºi detecþie, care asigurã îndeplinirea unor misiuni specifice apãrãrii NBC, prin integrarea unor echipamente performante, structurã denumitã: Modul de intervenþie rapidã SIBCRA (Sampling & Identification of Biological, Chemical and Radiological Agents). Modulul de intervenþie rapidã SIBCRA reprezintã un sistem dislocabil, capabil sã asigure identificarea primarã a substanþelor chimice periculoase (agenþi neurotoxici, agenþi vezicanþi, agenþi toxici cu acþiune generalã ºi noxe industriale), determinarea contaminãrii radioactive (doza de radiaþii ºi debitul dozei), colectarea probelor video (probe juridice), precum ºi prelevarea, ambalarea corectã ºi transportul în siguranþã a probelor reprezentative cãtre laboratoarele de analizã. Modulul de intervenþie rapidã SIBCRA se prezintã sub forma unui complet care are în alcãtuire urmãtoarele componente principale: platformã de transport; sistem de avertizare optic ºi acustic; stelaje cu compartimente fixe ºi mobile; echipamente pentru detecþia, identificarea ºi monitorizarea contaminãrii chimice ºi radioactive; echipamente pentru prelevarea ºi conservarea probelor contaminate; aparaturã pentru colectarea probelor cu caracter juridic; sistem de navigaþie / poziþionare; echipamente pentru prelucrarea ºi transmiterea datelor în timp real ºi automat; echipamente pentru comunicaþie; sisteme pentru decontaminare; echipamente pentru protecþia personalului. Caracteristici de performanþã: - Detecþia tuturor agenþilor chimici de rãzboi ºi a principalelor substanþe chimice toxice industriale în conformitate cu specificaþiile aparatelor (RAPID, RAID-M, AP-2C, Miniwarn); - Determinarea contaminãrii radioactive, mãsurarea debitelor de dozã ºi calcularea dozelor de radiaþii radioactive în conformitate cu specificaþiile aparatelor (DET-COM, DET-2, RRM); - Realizarea monitorizãrii contaminãrii radioactive cu ajutorul detectorului DET-COM, a contaminãrii chimice cu ajutorul detectoarelor RAID-M ºi RAPID, precum ºi prelucrarea ºi transmiterea datelor în timp real cãtre structurile de comandã; - Prelevarea, ambalarea ºi transportul în siguranþã al probelor contaminate în conformitate cu AEP-10, AEP-49 ºi STANAG 3854; - Modularitatea subsistemelor dispuse pe autospecialã asigurã accesul facil ºi rapid la echipamente, precum ºi posibilitatea acestora de a fi interºanjabile; - Timpul de pregãtire necesar pentru plecarea în misiune este de maximum 30 minute; - Temperatura de lucru pentru detectoare se situeazã în intervalul: grade Celsius.

4 a armelor termobarice, care sunt un derivat al armelor FAE. Pe vremuri, colectivul se ocupa de mijloace fumigene, mijloace incendiare, realizãrile de-a lungul timpului fiind interesante, dar asta a fost dupã aceea preocuparea principalã. ªi în continuare colectivul se ocupã de aºa ceva dar, din pãcate, la ora actualã, armata românã nu are nimic în înzestrare din astfel de mijloace, din diverse motive. Chiar astãzi am avizat un prototip de cercetare pentru o grenadã cu efect sporit pentru AG-7. Deci Secþia 3 mai are în compunere un laborator, tot în curs de acreditare RENAR, fãcut tot pe banii obþinuþi din proiecte ale Ministerului Cercetãrii ºi un colectiv de pirotehnie. La ora actualã este destul de puþin populat, datoritã atât lipsei de comenzi dar ºi a multor restructurãri ºi a lipsei oamenilor de specialitate. Aparatura dozimetricã se realizeazã tot la dumneavoastrã? Avem ºi o secþie de radiometrie care, în decursul timpului, a creat cam tot ceea ce înseamnã aparaturã de control dozimetric din Armata României ºi a creat în continuare noi mijloace de detecþie. Centrul are în compunere ºi o unitate nuclearã puternicã cu sursã, de categoria a III-a, în care se pot face testãri, mãsurãtori ºi etalonãri, secþia având în compunere douã laboratoare: un laborator de radio-chimie ºi un laborator de dozimetrie militarã. ªi aceastã secþie este o secþie destul de puþin populatã, dar din cauza lipsei de specialiºti ºi pentru cã nu ducem lipsã de comenzi. Cu toate acestea, îºi desfãºoarã activitatea în condiþii bune, fiind acreditatã CENECA ºi este în curs de modernizare tot pe un proiect câºtigat de Ministerul Cercetãrii. Avem ºi o secþie de intervenþie. Statul Major General a considerat la un moment dat cã, pentru întãrirea sistemului de supraveghere ºi avertizare a armatei României, în afara punctelor fixe de pe teritoriu, în care fac monitorizarea on-line nuclear, mai nou ºi chimic, din subordinea Centrului Naþional Militar de Comandã, sunt necesare ºi grupe de intervenþie. În mod normal, acestea ar trebui sã existe la MICROPRODUCÞIE MICROPRODUCÞIE ÎN SPRIJINUL CATEGORIILOR DE FORÞE SAU PENTRU ALÞI BENEFICIARI În derulare: Hârtie indicatoare autoadezivã pentru detecþia substanþelor toxice de luptã; Tubuºoare indicatoare pentru STL; Complete de materiale consumabile pentru decontaminare; Soluþie odorantã netoxicã pentru verificarea mãºtii contra gazelor; Revitalizare pachet de decontaminare individualã. MICROPRODUCÞIE ÎN SPRIJINUL CATEGORIILOR DE FORÞE Alte posibilitãþi de microproducþie la cerere: Exploziv plastic; Încãrcãturã cumulativã pentru tãierea rapidã a metalelor; Grenade fumigene, incendiare ºi compoziþii pirotehnice; Dozimetru individual cu afiºare cifricã; Radiometru alfa-beta; Complet EOD; Veste ºi maiouri antiglonþ. categoriile de forþe, dispersate pe teritoriu. Dar, având în vedere lipsa de specialiºti, primele grupe au fost create în cadrul Centrului, în aceastã secþie. Avem la ora actualã trei grupe operative, cu sarcini permanente de luptã, care pot interveni oriunde pe teritoriul naþional ºi pot face detecþia, identificarea ºi prelevarea probelor pentru a se putea lua deciziile în cazul unui incident, atac, accident, atacuri teroriste ºi care pot acoperi toate zonele de apãrare NBC. Aceste echipe au fost create în perioada Centrul ºi-a continuat preocupãrile pentru realizarea unor mijloace mai noi, mai bine utilate cu aparaturã ºi tehnicã, rezultând un nou prototip de autospecialã de intervenþie pe care îl îmbunãtãþim permanent. Nu ne putem permite construirea alteia noi, deoarece fondurile necesare sunt foarte mari ºi nu pot fi luate decât de la Ministerul Apãrãrii Naþionale. Autospeciala a participat anul acesta la exerciþiul NATO NAMUR, fiind prima participare româneascã în domeniul apãrãrii NBC cu tehnicã ºi participare efectivã în exerciþii, iar participarea noastrã a fost extraordinar de bine primitã în Alianþã. ªeful aplicaþiei, de origine germanã, a spus la un moment dat cã, din punctul de vedere al apãrãrii NBC al UE, cei care sunt la acest exerciþiu existã. O altã secþie înfiinþatã anul trecut este o secþie de microproducþie. Dacã, în urmã cu 20 de ani, Armata României îºi putea permite sã acceseze orice material sau tehnicã de resortul apãrãrii NBC din economia naþionalã, acum lucrurile s-au mai schimbat. În primul rând, armata s-a comprimat, trupele chimice au devenit ºi ele din ce în ce mai mici, pânã au dispãrut ca noþiune de trupe ºi sunt încadrate la categoriile de forþe. Necesarul unor astfel de materiale a scãzut drastic. Posibilitãþile de achiziþie a unor astfel de materiale, mai ales de la începutul anilor 90, au scãzut foarte mult. Industria româneascã a devenit o industrie privatã în bunã mãsurã. Nicio fabricã, nicio întreprindere nu-ºi poate permite sã menþinã secþii speciale care sã aibã comenzi la doi-trei ani, sã menþinã utilaje ºi forþã umanã care sã nu producã. Evident, acestea s-au desfiinþat. În momentul când aceste bunuri au fost necesare armatei, existau cele douã mari variante: importul sau producþia pro- 72 Revista Forþelor Terestre

5 prie. A le produce în uzinele româneºti era foarte greu, pentru cã toate aceste produse intrã în categoria unor produse aºa-zise orfane, cu cerere micã dar strict necesare. A le importa implica cel puþin trei probleme: preþ mare, disponibilitate ºi cantitãþi minim livrabile. Sã luãm un exemplu: banalul tubuºorindicator. Pentru a-l cumpãra din afara þãrii, cantitatea minim livrabilã de la producãtorii cunoscuþi este de de bucãþi, termenul de garanþie al unui tubuºor-indicator fiind de doi ani. Necesitãþile României pentru teatrele de operaþii ºi pentru instrucþie nu depãºesc de bucãþi pe an deci, aproape de bucãþi ar fi trebuit casate dupã doi ani, deoarece au ieºit din garanþie. În plus, preþul unui tubuºor din import este de aproximativ 12 euro, în timp ce unul produs la noi este de 0,5 euro. Este clar cã existã anumite avantaje. ªi atunci a fost luatã decizia ca aceste lucruri, care sunt rezultatul cercetãrii Centrului, sã fie implementate în producþie chiar în cadrul laboratoarelor, cu personalul cu studii medii din Centru, la comanda categoriilor de forþe. Având în vedere cã sunt multe lucruri care se produc în Centru, a fost nevoie, la un moment dat, ca toate chestiunile acestea sã fie administrate separat ºi a fost creatã aceastã secþie de microproducþie. În afara producþiei, mai are ºi partea de etalonare de aparaturã, de control nuclear ºi chimic. Tot ceea ce înseamnã aparaturã de control nuclear ºi chimic care se gãseºte în dotarea forþelor armate, fie cã este vorba de Forþele Terestre, Marinã sau Aviaþie sau celelalte componente ale sistemului naþional de apãrare, se produc aici. Care sunt sursele de finanþare ºi portofoliul de comenzi al Centrului? Noi suntem o unitate a Ministerului Apãrãrii Naþionale, sarcina principalã fiind sã lucrãm pentru armatã. Instrumentul de bazã cu care lucrãm în cercetare este planul sectorial al M.Ap.N. Sursele temelor de cercetare a proiectelor de cercetare sunt cerinþa categoriilor de forþe ºi propunerile noastre. Ministerul Apãrãrii Naþionale are resurse financiare limitate iar necesitãþile sunt diverse în primul rând de înzestrare ºi este firesc ca partea alocatã cercetãrii ºtiinþifice sã fie relativ micã. În aceste condiþii, începând din anul 2000, am accesat fondurile naþionale de cercetare puse la dispoziþia centrelor de cercetare ºi a universitãþilor din þarã de cãtre Ministerul Cercetãrii. Planul naþional de cercetare are multe componente care acoperã toate domeniile de activitate ºi de necesitate, de la programe de infrastructurã pânã la programe de cercetare aplicativã sau fundamentalã. Accesul la astfel de programe nu se mai face prin atribuire directã, ci se fac propuneri de proiecte care intrã în competiþie ºi, pe baza unor punctaje de performanþã, se declarã punctaje câºtigãtoare. Deci, ca sã câºtigi un proiect trebuie sã fii foarte bun. În plus, este o sursã de finanþare alternativã importantã. Ceea ce propunem este tot pentru armata României, ºi avem aprobarea Departamentului pentru Armamente ca sã participãm la astfel de proiecte. În ultimii trei-patru ani, aceastã sursã de finanþare a fost concentratã pe douã mari direcþii: una pe proiecte de infrastructurã, de modernizare a infrastructurii existente, iar a doua pentru finanþarea unor proiecte de cercetare cu produse fizice realizate la nivel de model experimental, demonstrator ºi prototip. Una din marile probleme care nu este rezolvatã la nivelul Ministerului Apãrãrii Naþionale de fapt nici la nivel naþional este cea a transferului tehnologic. Numai anul trecut am avut în derulare vreo ºaptesprezece proiecte de cercetare, finanþate de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii iar, ca fonduri atrase, raportul a fost de 1 la 10 în favoarea acestuia. Pe proiecte de cercetare sunt proiecte diverse, ca dezvoltarea de mijloace de testare bio. Noi am intrat într-un proiect extrem de ambiþios, la ora actualã o premierã ºi o prioritate tehnicã mondialã, care va permite detecþia biologicã, în cazul unui succes, undeva la ordinul minutelor, ceea ce este deosebit de important, mai ales în condiþiile câmpului de luptã dar ºi a structurilor critice. Avem, de asemenea, proiecte de protecþie a infrastructurilor critice atât din Ministerul Apãrãrii Naþionale, cât ºi la nivel naþional. Avem, de asemenea, proiecte de dezvoltare a unor mijloace de intervenþie în caz de incidente, accidente sau de atac terorist. Dupã incidentul scrisorilor cu antrax, când ameninþarea de acest gen a fost palpabilã, au fost finalizate ºi existã astfel de mijloace de tratare ale acestor scrisori ºi sunt deja în dotarea armatei. Avem proiecte de dezvoltare a sistemelor simple de detecþie, pentru cã, pe câmpul de luptã, nu poþi sã dai câte un detector la fiecare militar. De regulã, pe acestea le au unitãþile specializate, dar este necesar ca fiecare militar sã fie avertizat în timp util dacã se aflã într-un mediu contaminat. De aceea am creat atât tubuºoare indicatoare, cât ºi mijloace mult mai simple, dar foarte fiabile, de detecþie, aºa cum sunt hârtiile indicatoare, create ºi produse în Centru. A treia mare sursã de finanþare o reprezintã fondurile care nu sunt naþionale. Avem o singurã reuºitã în domeniu, ºi anume participarea la un proiect NATO, un proiect de decontaminare, în consorþiu internaþional, format din câte o universitate din Canada, Spania, Italia ºi Universitatea Bucureºti. Noi am avut, în cadrul acestui proiect, o calitate triplã: de cercetãtor, de testator ºi de utilizator final. Proiectul a fost finalizat la sfârºitul anului trecut ºi a fost declarat un succes de cãtre NATO. Nr

6 Masca contra gazelor cu cartuº filtrantsorbant compatibile NATO DESTINAÞIE: Asigurã protecþia respiratorie la agenþi chimici, biologici ºi radioactivi atât pentru militari cât ºi pentru populaþie în caz de contaminare a mediului cu agenþi chimici, biologici sau radiologici. CARACTERISTICI: Masca contra gazelor culoarea: neagrã sau alte culori cerute de beneficiar; masa medie: 550 g; spaþiul mort al mãºtii:1%; protecþia la picãturi de iperitã: minimum 24 ore; câmpul vizual total:80%; inteligibilitatea vorbirii:95%; racordul central cu filet interior: Rd 40x1/7; coeficientul de penetraþie al agenþilor RBC în mascã: 1x10-3%. Cartuºul filtrant-sorbant masa: 350 g; dimensiuni de gabarit: diametrul exterior: 110 mm; înãlþimea: 100 mm; filet de cuplare conform STANAG 4155 ºi STPM Rd 40 x 1/7inch; rezistenþa aerodinamicã la curent continuu de 30 l/min: 130 Pa; timp de protecþie faþã de: benzen: 30 minute (debit 30± 0,5 l/min.; concentraþie 18±0,1 mg/l); acid cianhidric: 30 minute (debit 30±0,5 l/min.; concentraþie 3±0,1 mg/l); clorcian: 30 minute (debit 30± 0,5 l/min.; concentraþie 3±0,1 mg/l); Autospeciala ADTT-4M CARACTERISTICI AUTOSPECIALà greutatea totalã a autospecialei cu plinurile fãcute ºi cu echipajul complet: kg (din care 185 kg motopompa Kärcher HDS DE); debitul pompei centrifuge PCN, la rot/min: l/min; debitul pompei centrifuge PCN, la rot/min: l/min; debitul de abur fierbinte: 450 l/h (225 l/h la lucrul simultan cu cele douã lãncii); presiunea aburului fierbinte: max. 32 bar (max. 16 bar la lucrul simultan cu cele douã lãncii); domeniul de temperaturã al apei de prespãlare/postspãlare ºi al soluþiilor de decontaminare: C; domeniul de temperaturã al aburului fierbinte: C; domeniul de temperaturã al apei de prespãlare/postspãlare ºi al soluþiilor de decontaminare care sunt aspirate de motopompã din cisternã: C. CARACTERISTICI SOLUÞIE DECONTAMINARE DR-18 asigurã decontaminarea suprafeþelor de armament, tehnicã militarã, clãdiri, cãi de acces contaminate cu toate tipurile de radionuclizi α, β ºi γ; norma de consum: 0,5-1 l/m 2 ; eficienþã de decontaminare: peste 90%; concentraþia reactivului de spumare: 6%; ph soluþie - 7 (neutru); temperatura la care se utilizeazã: 90 0 C; timpul de reacþie al spumei fierbinþi: max. 15 min.; impact minim asupra mediului înconjurãtor, datoritã produºilor biodegradabili pe care îi conþine. Stadiu: omologat. Sursa de finanþare: Program RELANSIN ºi Plan sectorial de cercetare- dezvoltare al MApN. Producãtor: Secþia de Reparaþii Tehnicã de Apãrare NBC Câmpulung Muscel. iperitã: 480 minute (debit 30± 0,5 l/min. Stadiu: în curs de omologare (prototip omologat intern 2006). Sursa de finanþare: programul RELANSIN. Producãtor: SC ROMCARBON SA Buzãu. 74 Revista Forþelor Terestre

7 Lovitura exploziv incendiarã pentru AG-7 DESTINAÞIE: Scoaterea din luptã a inamicului aflat în teren descoperit sau în lucrãri de fortificaþie de campanie, ori îmbarcat pe mijloace de transport neblindate sau uºor blindate; Distrugerea sau avarierea mijloacelor de transport neblindate, a avioanelor aflate la sol, a instalaþiilor de lansare a rachetelor, antenelor de radiolocaþie ºi radiocomunicaþie; Distrugerea sau avarierea construcþiilor din lemn, cãrãmidã sau beton; Lupta în oraº împotriva punctelor de rezistenþã sau a trãgãtorilor izolaþi; Completeazã unitatea de foc a aruncãtorului de grenade AG-7. CARACTERISTICI: Grenada funcþioneazã pe baza unui exploziv neconvenþional ºi acþioneazã asupra þintei prin efect de undã de ºoc, incendiar ºi de schijã; Masa loviturii complet echipatã: aprox. 4,5 kg; Domeniul temperaturilor de funcþionare: C; Distanþa de tragere ochitã: m; Distanþa maximã de tragere: m; Raza de scoatere din luptã a personalului: aprox. 10 m. Stadiu: omologat. Sursa de finanþare: Plan sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Apãrãrii Naþionale. Producãtor: CARFIL Braºov. Tubuºoare indicatoare pentru STL fosgen ºi acid cianhidric - TI-ACG Destinat pentru detecþia, la funcþionare îndelungatã, simultan sau separat, a fosgenului (difosgenului), acidului cianhidric ºi clorcianului, la concentraþii de ordinul 5 x 10 3 mg/l, folosind aparatura de cercetare chimicã din înzestrare. Bz - TI-BZ Destinat pentru detecþia, cu ajutorul detectoarelor de substanþe toxice de luptã, a substanþelor toxice psihochimice tip Bz din aer, de pe teren, obiecte ºi tehnica de luptã. agenþi neurotoxici - TI-G Destinat pentru detecþia, cu ajutorul detectoarelor de substanþe toxice de luptã, a substanþelor toxice neuroparalitice sarin soman din aer, de pe teren, obiecte ºi tehnica de luptã. iperitã - TI-HD Destinat pentru detecþia iperitei, cu ajutorul detectoarelor de substanþe toxice de luptã, din aer, de pe teren, obiecte ºi tehnica de luptã. Stadiu: omologat, se realizeazã în microproducþie. Sursã de finanþare: Plan sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Apãrãrii Naþionale. Producãtor: CCSANBCE microproducþie. Sistemul de management al calitãþii din Centru este certificat de GLOBAL CERT, TESTARE - EVALUARE în conformitate cu SR EN ISO 9001:2001 pentru activitãþi de cercetare ºtiinþificã, proiectare, dezvoltare, microproducþie ºi reparaþii/etalonare de tehnicã ºi materiale de apãrare NBC, mijloace pirotehnice, incendiare, explozive, balistice ºi de mascare, cu destinaþie militarã ºi civilã. De asemenea, Centrul deþine ºi certificarea conform publicaþiei NATO AQAP 2110 Cerinþe NATO de asigurare a calitãþii pentru proiectare, dezvoltare ºi producþie în aceleaºi domenii de activitate. Centrul dispune de douã laboratoare de încercãri, acreditate RENAR: Laboratorul de Analize Chimice ºi Testãri (LACT), Laboratorul de Încercãri pentru Protecþie Balisticã ºi Pirotehnice (LIPBP). Centrul dispune de unitate nuclearã categoria a III-a ce asigurã toate facilitãþile necesare pentru desfãºurarea în condiþii optime a tuturor activitãþilor aferente operaþiunilor de mentenanþã pentru aparatura de control nuclear ºi chimic din armatã ºi, la cerere, ºi pentru celelalte componente ale Sistemului Naþional de Apãrare. Centrul este autorizat de Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþilor pentru desfãºurarea de activitãþi în domeniul nuclear, pentru deþinere, utilizare ºi transport de surse radioactive. Nr