FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR MASTER: BIOTEHNOLOGIA RESURSELOR NATURALE TESTE GRILA

Transcript

1 TESTE GRILA PROGRAM STUDII MASTER: BIOTEHNOLOGIA RESURSELOR NATURALE 1

2 DISCIPLINA: MICROBIOLOGIE Selectati raspunsurile corecte din variantele de raspuns: 1. Imbunatatirea performantelor microorganismelor selectionate utilizate in scopuri industriale se realizeza prin: a) mutageneza b) inginerie genetica c) mutageneza, inginerie genetica si selectia tulpinilor transformate 2.Conservarea culturilor de microorganisme prin liofilizare presupune: a) refrigerarea b) crioconservarea c) uscarea d) congelarea si uscarea suspensiilor de celule in agenti cu efect protectiv 3. Vitezele specifice de transformare intr-un proces fermentativ sunt: a) direct corelate cu concentratia de biomasa b) nu sunt direct corelate cu concetratia de biomasa c) sunt partial corelate cu concentratia de biomasa e) nici unul dintre raspunsurile de mai sus 4. Bioderivatii sunt a) produse de bioconversie b) metaboliti primari c) metaboliti secundari d) enzime e) biocatalizatori 5.Selectia microorganismelor agenti in biotehnologie presupune etape de a) selectie calitativa b) selectie cantitativa c) selectie calitativa si cantitativa d) nici una dintre variantele mentionate mai sus 6. Tulpinile auxotrofe sunt: a) tulpini salbatice b) tulpini mutante c) tulpini obtinute prin conjugare sau transductie d) tulpini cu enzime defective 7. Un substrat limitativ este: a) un substrat esential pentru desfasurarea activitatii metabolice celulare in conditii eficiente b) un substrat care poate fi inlocuit de altul c) un substrat esential in anumite limite de concentratie d) un substrat care limiteaza cresterea celulelor 2

3 8. In sistemele de cultivare de tip sarja de alimentare ( fed batch system ), mediul fermentativ este alimentat in sistem: a) la inceputul procesului b) pe parcusul procesului, numai in perioada de multiplicare in trepte a culturii starter c) continuu tinand cont de: volumul de mediu din bioreactor, debitul de alimentare si viteza de dilutie Bibliografie Bahrim Gabriela, 1999, Microbiologie tehnica, Editura Evrika, Braila 3

4 DISCIPLINA: ENZIMOLOGIE GENERALA Selectati raspunsurile corecte din variantele de raspuns: 1. Cofactorul enzimatic reprezinta: a) o componenta neproteica, indispensabila activitatii catalitice b) un factor de mediu care influenteaza activitatea unei enzime c) o proteina speciala din structura unei enzime d) un factor cu care se calculeaza viteza reactiilor enzimatice 2. Izoenzimele reprezinta: a) izomeri ce se diferentiaza la nivelul structurii primare b) parti ale enzimelor, cu rol in controlul activitatii catalitice c) sisteme enzimatice d) forme moleculare multiple ale unei enzime care catalizeaza aceeasi reactie, au origine comuna dar difera ca structura si proprietati fizico-chimice 3. Glicozidazele sunt: a) hidrolaze capabile sa scindeze legaturi glicozidice, cu participarea apei b) enzime care au ca substrat compusi de natura glucidica c) enzime care hidrolizeaza substraturi cu formarea glucozei ca produs de reactie d) enzime care transforma glicogenul in gelatina 4. Renina este: a) o transferaza intramoleculara b) o carbon-carbon liaza c) o endopeptidaza capabila sa coaguleze laptele d) o enzima de natura vegetala, prezenta in ananas 5. Tripsinogenul reprezinta: a) precursorul inactiv al tripsinei b) principalul produs de reactie al tripsinei c) un inhibitor al activitatii tripsinei d) tripsina artificiala 6. Kinazele sunt: a) enzime care hidrolizeaza chinina b) fosfotransferaze c) enzime care catalizeaza activarea aminoacizilor liberi din citoplasma d) oxidoreductaze incapsulate 7. Specificitatea de grup reprezinta: a) o proprietate catalitica comuna mai multor enzime b) o secventa de aminoacizi comuna mai multor enzime c) o forma a specificitatii de substrat a enzimelor d) o actiune specifica manifestata de o enzima fata de o anumita forma stereoizomera a substratului Bibliografie Segal, R., 2006, Enzime. In: Biochimia produselor alimentare, Editura Academica 4

5 DISCIPLINA: BIOTEHNOLOGIE APLICATA Selectati raspunsurile corecte din variantele de raspuns: 1. Din punct de vedere structural, amidonul este un amestec format din doi polimeri cu structuri diferite: a) amilaza care reprezintă componentul liniar, format prin legarea α-(1,4) glucozidică a unităţilor de glucoză si amilopectina care are o structura ramificata la construirea căreia participa legăturile α-(1,4) si α-(1,6) glucozidice; b) amiloza care reprezintă componentul liniar, format prin legarea α-(1,4) glucozidică a unitatilor de glucoza si amilopectina care are o structura ramificata la construirea căreia participa legăturile α-(1,4) si α-(1,6) glucozidice; c) amilopectina care reprezintă componentul liniar, format prin legarea α-(1,4) glucozidică a unităţilor de glucoza si amiloza care are o structura ramificata la construirea căreia participa legăturile α-(1,4) si α-(1,6) glucozidice. 2. Prin încălzirea progresiva a unei suspensii de amidon in apa au loc transformări minore (granulele se umfla reversibil) pana in momentul atingerii unei temperaturi critice numita: a) temperatura de retrogradare; b) temperatura de gelatinizare; c) temperatura de curgere. 3. Proteinele glutenice reprezintă 85% di totalul proteinelor fainii de grâu şi: a) sunt reprezentate de gliadina si glutenina; b) nu participa la formarea aluatului; c) pot participa la formarea aluatului datorita conţinutului redus de aminoacizi. 4. Proprietăţile tensioactive ale proteinelor se refera la: a) gust, miros, culoare, textura; b) gelificare si texturizare; c) capacitate de emulsionare si capacitate de spumare. 5. Tratarea termica a amidonului in suspensie si extruderea amidonului cu obtinerea de amidon pregelatinizat reprezintă: a) procedee chimice de obţinere a amidonurilor modificate; b) procedee fizice de obtinere a amidonurilor modificate; a) procedee enzimatice de obţinere a amidonurilor modificate. 6. Amidonurile reticulate se obţin prin crearea unor legături intemoleculare între molecule diferite de amidon, conducând la: a) diminuare gradului de polimerizare; b) creşterea capacităţii de umflare a granulelor la încălzire; c) creşterea gradului de polimerizare. 7. Principalele proprietari funcţionale care recomandă utilizarea gumelor ca aditivi alimentari sunt: a) capacitatea de a forma soluţii vâscoase, geluri si filme; b) acţiunea antimicrobiană; c) mirosul si gustul 8. Oxidoreductazele sunt ezime care pot interveni pozitiv în: a) îmbrunarea neenzimatică; 5

6 b) distrugerea apei oxigenate reziduale din produsele alimentare în care s-a folosit în scopuri de conservare; c) degradarea acidului ascorbic. 9. Oxidoreductazele sunt ezime care pot interveni negativ în: a) deteriorarea oxidativă a unor produse alimentare; b) procese fermentative de obţinere a unor produse alimentare care se realizează cu ajutorul unor microorganisme; c) procesul de albire (decolorare) a făinurilor de grâu. 10. Glucozoxidaza este o oxidoredcutaza FAD-dependenta care: a) transformă glucoza în acid gluconic; b) transformă glucoza în acid glucuronic; c) depolimerizează amidonul. 11. Hidrolazele sunt enzime care: a) scindează legăturile C-O, C-N, C-S, C-C, P-N etc; b) oxidează acizii organici; c) oxidează proteinele Galactozidaza (lactaza) este o enzima hidrolitica care: a) poate hidroliza lactoza la glucoză şi galactoză; b) poate scinda proteinele pana la aminoacizi; c) poate fi utilizata pentru hidroliza controlata a amidonului Galactozidaza (lactaza) este o enzima hidrolitica care se utilizează in mod curent pentru: a) obţinerea siropurilor de glucoza din amidon; b) hidroliza controlata a amidonului; c) delactozarea produselor lactate destinate persoanelor care prezintă intoleranţă la lactoză. 14. Invertaza ( -fructozidaza) este o enzima care hidrolizează zaharoza conducând la formarea de: a) glucoză şi galactoză; b) glucoza si fructoza; c) amiloza si amilopectina. 15. Invertaza ( -fructozidaza) este o hidrolaza care se utilizează practic pentru: a) obţinerea de zahăr invertit; b) cristalizarea zaharozei în unele produse de bombonerie cu umplutură; c) delactozarea produselor lactate destinate persoanelor care prezintă intoleranţă la lactoză. 16. Amilazele sunt enzime hidrolitice a) implicate în degradarea amidonului care este format din amilază şi amilopectină; b) implicate în degradarea oxidativa a proteinelor; c) implicate în degradarea amidonului care este format din amiloză şi amilopectină. 17. Endoamilaze atacă lanţurile de amiloză şi amilopectină: a) la extremitatea nereducătoare; b) la întâmplare, în puncte din interiorul lanţurilor polimerice; c) la extremitatea reducătoare. 6

7 18. -Amilaza este o enzima hidrolitica care este capabilă să rupă unic şi la întâmplare legăturile - 1,4 glucozidice: a) din amidon, amiloza si amilopectina; b) doar din amiloza; c) doar din amilopectina. 19. Enzimele amilolitice cu activitate -1,4 glucozidica sunt: a) -amilaza si β-amilaza; b) -amilaza, izoamilaza si β-amilaza; c) amiloglocozidaza fungică. 20. Celulazele sunt enzime hidrolitice care: a) hidroliza celuloza din diferite surse vegetale până la glucoză; b) hidroliza celuloza din diferite surse vegetale până la amidon; c) hidroliza proteinele din diferite surse vegetale. 21. Exopeptid hidrolazele hidrolizează legătura peptidică: a) din interiorul polimerului proteic conducând la aminoacizi; b) din interiorul polimerului proteic conducând la produşi cu masă moleculară mai mică; c) de la extremităţile polimerilor proteici cu eliberare de aminoacizi. 22. Izomerazele sunt enzime care catalizează: a) hidroliza poliglucidelor, inclusiv a amidonului; b) oxidarea acizilor grasi polinesaturati; c) rearanjarea moleculară în substraturile asupra căror acţionează. 23. Microorganismele sunt utilizate în industria alimentară pentru obţinere de: a) celule, biomasă, metaboliţi primari, metaboliţi secundari şi enzime; b) celule si biomasă; c) metaboliţi primari si metaboliţi secundari. 24. Principalele genuri de bacterii utilizate in diferite ramuri ale indutriei alimentare sunt: a) Lactobacillus si Streptococcus; b) Penicillium si Debaryomyces; c) Lactobacillus si Penicillium. 25. Principalele genuri de drojdii utilizate in diferite ramuri ale industriei alimentare sunt: a) Lactobacillus şi Streptococcus; b) Saccharomyces, Kluyveromyces şi Debaryomyces; c) Lactobacillus şi Penicillium. 26. Principalele genuri de mucegaiuri utilizate in diferite ramuri ale industriei alimentare sunt: a) Mucor, Rhizopus, Penicillium şi Aspergillus; b) Saccharomyces, Kluyveromyces şi Debaryomyces; c) Lactobacillus şi Penicillium. 27. Mucegaiurile dezvoltate în/pe brânzeturi au rol fundamental în: a) formarea aromei, gustului, consistenţei şi definitivarea aspectului; b) formarea aromei, gustului şi consistenţei; 7

8 c) definitivarea aspectului. FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR 28. Prelucrarea biotehnologică a amidonului presupune următoarele tipuri de transformări: a) izomerizarea glucozei cu obţinere de izosiropuri; b) hidroliza enzimatica a amidonului, izomerizarea glucozei cu obţinere de izosiropuri şi reacţii de sinteză cu obţinerea de ciclodextrine şi zaharuri de sinteză; c) reacţii de sinteză cu obţinerea de ciclodextrine şi zaharuri de sinteză. 29. Prin încălzire la temperaturi de peste 60 C, în exces de apă, are loc distrugerea ireversibilă a granulei de amidon, transformare care se poartă numele de: a) plasteinizare; b) retrogradare; c) gelatinizare. Referinte bibliografice: Banu C., 2000, Biotehnologii in industria alimentara, Editura Tehnica. Cap II - Enzime mai importante pentru industria alimentara. Cap III - Miocroorganisme utilizate in industria alimentara; Cap V - Biotehnologii in industria alimentara Banu C., 2000, Aditivi si ingrediente pentru industria alimentara, Editura Tehnica. Cap VIII - Hidrocoloizi si substante stabilizatoare 8

9 RASPUNSURI CORECTE DISCIPLINA: MICROBIOLOGIE 1c; 2c; 3a; 4a; 5c; 6b, 7a; 8b DISCIPLINA: ENZIMOLOGIE 1a; 2d; 3a; 4c; 5a; 6b; 7c DISCIPLINA: BIOTEHNOLOGIE APLICATA 1 b; 2 b; 3 a; 4 c; 5 b; 6 c; 7 a; 8 b; 9 a; 10 a; 11 a; 12 a; 13 c; 14 b; 15 a; 16 c; 17 b; 18 a; 19 a; 20 a; 21 c; 22 c; 23 a; 24 a; 25 b; 26 a; 27 a; 28 b; 29 c 9