CREȚU MELANIA LICEUL TEHNOLOGIC 1 MAI PLOIEȘTI, jud. PRAHOVA

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "CREȚU MELANIA LICEUL TEHNOLOGIC 1 MAI PLOIEȘTI, jud. PRAHOVA"

Transcript

1 CREȚU MELANIA LICEUL TEHNOLOGIC MAI PLOIEȘTI, jud. PRAHOVA Domeniul de pregătire Mecanică GRUPA 7 20

2 CUPRINS TEMA - PLANIFICAREA EVALUĂRII 2 TEMA 2 - ELABORAREA ITEMILOR 7 TEMA - INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ 2 TEMA4 - ACTIVITATE REMEDIALĂ 0 BIBLIOGRAFIE 4

3 Tema PLANIFICAREA EVALUĂRII 2

4 Modul:Acționări pneumatice în mecatronică Modul Clasa Calificarea Competenţe UCTS: Acţionări pneumatice în mecatronică UCC: Procesarea datelor numerice Acţionări pneumatice în mecatronică a XII-a Tehnician mecatronist 26. Caracterizează echipamente pneumatice Realizează sisteme de acţionare pneumatică 26.. Analizează scheme de acţionare pneumatică 7.. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta 7.2. Prelucrează datele numerice. 7.. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

5 PLANIFICAREA EVALUĂRII Forme de evaluare Evaluare iniţială Competențe evaluate Senzori şi traductoare Acţionări electrice în mecatronică Rezultatele învățării Termeni specifici Integrează senzorii în schemele de automatizare Realizează scheme simple de alimentare şi comandă a diferitelor tipuri de motoare Contexte/ Resursele evaluării Locul de evaluare Materiale Timp În clasă În laborator, atelier şi agent economic Test de evaluare Senzori şi echipamente electrice S S2 Metode/Instrument e de evaluare test de evaluare întrebări orale întrebări orale probă practică Evaluare formativă 26. Caracterizează echipamentele pneumatice Echipamente: Grupul de pregătire a aerului; (compresoare cu ulei, fără ulei), motoare, distribuitoare, drosele, supape, aparate pneumatice speciale (modul de protecţie la pornire, butoane si limitatoare de cursă, temporizatoare, echipamente de manipulare cu vacuum, oscilatoare pneumatice) distribuitoare comandate electric, relee, presostate, întrerupătoare şi comutatoare) În laborator, atelier şi la agentul economic În clasă În laborator şi la agentul economic În laborator În laborator şi la agentul economic 4 Echipamente pneumatice Fişă de lucru Echipamente pneumatice Fişă de observare Fişă de lucru Echipamente pneumatice Fişă de observare Fişă de S S4 S5 S6 S7 S8 S9 întrebări orale probă practică probă scrisă observare sistematică probă scrisă observare sistematică probă scrisă

6 autoevaluare S0 7.. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Parametrii tehnicofuncţionali: presiunea maxima de lucru debitul nominal diametrul nominal mod de acţionare În clasă În laborator În laborator şi la agentul economic În laborator Fişă de lucru Echipamente pneumatice Echipamente pneumatice Fişă de observare (tabele de înregistrare date numerice) S S2 S S4 S5 probă scrisă probă practică întrebări structurate observare sistematică Evaluare remedială a competenţei 26. şi 7.. S6 Studiu de caz/ SimulareFluidSim Evaluare formativă Realizează sisteme de acţionare pneumatică 7.2. Prelucrează date numerice Reprezentare schematică: semne convenţionale simboluri specifice conexiuni Scheme de acţionare: pneumatice electropneumatice ciclograma de mişcare În laborator În laborator În laborator În clasă In laborator calculator/soft specific-fluidsim calculator/soft specific-fluidsim Fişă de lucru Calculator/soft FluidSim Fişă de observare (prelucrare date numerice- asamblare S4 S5 S6 S7 S8 S9 S20 S2 S2 S24 Probă scrisă Probă practică Întrebări structurate Probă practică Probă scrisă Probă practică Observare 5

7 scheme pneumatice) sistematică Evaluare remedială a competenţelor 26.2 şi 7.2 S25 Studiu de caz Evaluare formativă 26. Analizează scheme de acţionare pneumatică 7.. Interpreatează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile Documentaţie tehnică: cataloage cărţi tehnice Internet Condiţii impuse mediului: presiune debit puritate temperatură În laborator, atelier şi agent economic Fişă de lucru Fişă de observare Fişă de observare Fişă de lucru S26 S27 S28 S29 Investigaţia Probă scrisă Observare sistematică Observare sistematică Probă practică Evaluarea sumativă Evaluare remedială a competenţei 26. şi 7. S0 miniproiect Toate competenţele modulului S Test de evaluare 6

8 Tema 2 ELABORAREA ITEMILOR 7

9 2.. Itemi cu alegere multiplă Modulul: Senzori şi traductoare Nr ore: 66/LT- ore Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: 24.. Alege tipul se senzor corelat cu aplicaţia Obiectivele evaluării: Să selecteze tipurile de senzori pe baza principiului de funcţionare al acestora Să analizeze caracteristicile tehnico-funcţionale ale senzorilor şi parametrii acestora 2..Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaie răspunsului corect :. Denumirea de senzor este sinonimă cu: a) amplificator b) convertor c) decodificator d) releu litera corespunzătoare (0p) 2. Senzorii capacitivi nu pot fi realizaţi prin modificarea: a) grosimii dielectricului b) naturii dielectricului c) suprafeţei armăturilor d) rezistenţei dielectricului. Distanţa de sesizare uzuală a unui senzor inductiv este: a) 0,8mm...5mm b) 5mm...0mm c) 0mm...20mm d) 00mm...250mm 4. Senzorii inductivi pot detecta: a) metale şi nemetale b) numai metale c) numai nemetale d) obiecte transparente 5. Senzorii capacitivi fac parte din grupa senzorilor: a) activi b) generatori c) parametrici d) tensiometrici Barem de corectare şi notare b, 2d, a, 4c, 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. 8

10 2.2. Itemi de tip pereche Modulul : Tehnologii generale mecanice Nr ore: T-72 ore, IP-08 ore/an Domeniul de pregătire generală- Mecanică Calificări: Lăcătuş mecanic structuri Lucrător în prelucrări la rece Lucrător în prelucrări la cald Lucrător în mecanică de montaj şi reparaţii Lucrător în mecanică de motoare Competenţa evaluată: Caracterizează operaţiile de lăcătuşerie Obiectivele evaluării: Să identifice SDV- uri şi utilaje folosite la operaţiile de lăcătuşerie Să descrie operaţiile de lăcătuşerie executate în atelierul de lăcătuşerie În coloana A sunt indicate Operații de lăcătușerie generală, iar în coloana B, SDV-uri folosite la aceste operații. Scrieți pe foaie, asocierile corecte dintre fiecare cifră a coloanei A și litera corespunzătoare din coloana B. ( 5p) A. Operații de lăcătușerie generală B. SDV-uri. Debitarea a. burghiu 2. Filetarea b. tarod. Îndoirea c. punctator 4. Polizarea d. foarfece 5. Trasarea e. piatra abrazivă f. șablon Barem de corectare şi notare d, 2b, f, 4e, 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. 9

11 În coloana A sunt indicate Operații de lăcătușerie generală, iar în coloana B, Definirea operaţiilor de lăcătuşerie. Scrieți pe foaie asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare coloanei B. A. Operații de lăcătușerie generală B. Definirea operaţiilor tehnologice. Filetarea a. Operaţia de însemnare pe semifabricat a liniilor de contur limită până la care trebuie înlăturat material prin prelucrare, pentru obţinerea piesei finite. 2. Găurirea b. Operaţia de ajustare aplicată după anumite prelucrări mecanice în scopul obţinerii netezimii suprafeţelor, sau a unei anumite forme necesare unei îmbinări corecte.. Îndreptarea c. Operaţia de prelucrare prin aşchiere prin care se obţin alezaje în materialele compacte. 4. Pilirea d. Operaţia de prelucrare prin aşchiere a canalelor elicoidale pe suprafeţe cilindrice exterioare sau interioare. 5. Trasarea e. Operaţia de deformare plastică a materialului metalic, fără îndepărtare de material, în urma căreia se schimbă forma materialului prin aplicarea unor forţe exterioare. f. Operaţia de remediere a deformaţiilor aplicată semifabricatelor (table, bare, sârme) care prezintă îndoituri, bombări sau ondulaţii. Barem de corectare şi notare d, 2c, f, 4b, 5a. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. 0

12 2.. Itemi duali Modulul : Senzori şi traductoare Nr ore: 66 ore/an- LT-ore Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: 24.. Alege tipul se senzor corelat cu aplicaţia Obiectivele evaluării: Să selecteze tipurile de senzori pe baza principiului de funcţionare al acestora Să analizeze caracteristicile tehnico-funcţionale ale senzorilor şi parametrii acestora Transcrieţi, pe foaie, litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. Reformulaţi unul din enunţurile false astfel încât să devină adevărat. (0 puncte). Caracteristica statică a unui senzor redă dependenţa dintre mărimea de ieşire şi mărimea de intrare a acestuia în regim variabil în timp. 2. Fidelitatea este capacitatea unui senzor de a măsura cu erori aleatoare reduse.. Senzorii şi traductoarele capacitive cu modificarea distanţei dintre armături sunt folosiţi pentru măsurarea deplasărilor mari peste 00mm. 4. Senzorii inductivi fac parte din grupa senzorilor generatori. 5. Senzorii inductivi se bazează pe proprietatea variaţiei inductanţei traductorului/senzorului produsă de mărimea de măsurat. Barem de corectare şi notare:.f, 2A, F, 4F, 5A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Pentru reformularea corectă a oricărui item din cele false, se acordă 2,5 puncte.. Caracteristica statică a unui senzor redă dependenţa dintre mărimea de ieşire şi mărimea de intrare a acestuia în regim staţionar. 2. Senzorii şi traductoarele capacitive cu modificarea distanţei dintre armături sunt folosiţi pentru măsurarea deplasărilor reduse (mici). Senzorii inductivi fac parte din grupa senzorilor parametrici.

13 2.4. Itemi de tip completare (4p) Modulul : Lucrări de întreţinere şi reparaţii Nr ore: 28/LT-64 Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Competenţa evaluată: Organizarea lucrărilor de întreţinere Obiectivele evaluării: Să selecteze lubrifiantul şi metoda de ungere adecvată Să identifice lucrările de întreținere specifice instalațiilor și utilajelor. Metoda de ungere aplicată fusului din figura este ungerea...()... folosind...(2)... consistentă. Figura 2. Lucrările de întreținere specifice instalațiilor hidraulice constau din întreținerea...()... de lucru și întreținerea...(4)... componente ale acestora. Barem de corectare şi notare () directă; (2)- unsoare ; ()- lichidului; (4)- elementelor Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. 2

14 2.5. Itemi de tip întrebare structurată (8 puncte) Modulul: Lucrări de întreţinere şi reparaţii Nr ore: 28 ore/an; LT-64 ore/an Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Competenţa evaluată: 28.. Planifică lucrările de întreținere și reparații Obiectivele evaluării: Să analizeze scopul planificării corecte a lucrărilor de întreținere și reparații Să aleagă sistemul de reparații adecvat scopului planificat Reparaţia capitală (R k ) reprezintă gama de lucrări ce se execută în mod planificat, după expirarea ciclului de funcţionare prevăzut în normativ, în scopul menţinerii parametrilor nominali şi preîntâmpinării ieşirii maşinii sau utilajului din funcţiune înainte de termen.. Enumerați 5 operații din cadrul reparației capitale. (5p) 2. Precizați procentul de piese ce se poate înlocui în timpul reparației capitale și valoarea maximă a reparației capitale (considerată din valoarea de înlocuire a mașinii). (p) Barem de corectare şi notare. 5 puncte. demontare de pe fundație 2. demontarea parțială sau totală. repararea batiurilor sau a pieselor de bază 4. răzuirea pieselor supuse la frecare 5. recondiționarea sau înlocuirea parțială sau totală a pieselor uzate, respectiv a unuia sau mai multor agregate, sau subansambluri componente ale maşinii, utilajului sau instalației, care nu mai pot funcționa în condiții de siguranță şi precizie 6. înlocuirea sau reparația echipamentului electric 7. remontarea 8. vopsirea suprafețelor exterioare 9. probele şi rodajul mecanic (atunci când este cazul) 0. montarea pe fundație. verificarea preciziei de lucru şi redarea în funcțiune. Pentru oricare 5 din operațiile enumerate... se acordă câte punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte. 2. puncte -50% din piesele componente -,5 puncte - valoarea maximă este de 60% din valoarea de înlocuire a mașinii,5 puncte Pentru răspuns corect se acordă,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

15 2.6. Itemi de tip problemă Modulul: Asamblări mecanice Nr. ore: L- 8 ore; IP-42 ore Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: 22. Stabilește procesul tehnologic de asamblare Obiectivele evaluării: Să identifice corect datele inițiale ale procesului de asamblare Să analizeze dimensiunile caracteristice ale pieselor (alezaje, arbori) Să calculeze și să reprezinte diferite tipuri de ajustaje Se dă ajustajul ϕ ,02. (20 p) ϕ22 +0,022 +0,05 a. Să se determine caracteristicile ajustajului. (0p) b. Să se precizeze tipul ajustajului. ( 5p) c. Să se reprezinte grafic ajustajul. (5p) Barem de corectare și notare: Arbore (5p) N=22mm; a s =0,05mm, a i =0,022mm (2p) dmax=n+as dmax=22+0,05=22,05mm dmin=n+ai dmin= 22+0,022=22,022mm Td=as-ai=0,05-0,022=0,0mm (p) Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj conform graficului de punctaj; pentru răspuns incorect 0 puncte Alezaj (5p) N=22mm, A s =0,02mm, A i =0 (2p) Dmax= N+As Dmax=22+0,02=22,02mm Dmin=N+Ai Dmin=22+0=22mm T D =As-Ai T D =0,02 mm Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj conform graficului de punctaj; pentru răspuns incorect 0 puncte b. ajustaj cu strângere mică, sistem alezaj unitar (Ai=0) (5p) Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte; răspuns incomplet sau incorect 0 puncte. 4

16 c. reprezentarea ajustajului cu strângere (5p) Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incomplet sau incorect 0 puncte Pentru alezajul ϕ 60 +0,2-0,2, precizați: (0p) a. valoarea diametrului nominal și abaterile (,5p) b. valorile maxime și minime ale diametrului arborelui (6p) c. toleranța dimensională (2,5p) Barem de corectare și notare: a) N=80mm; as=0,mm; ai=-0,2mm Pentru răspuns corect se acordă,5 puncte. Pentru răspuns incomplet sau incorect 0 puncte. b) Dmax=N+as (,5p) Dmax=80+0,=80,mm (,5p) Dmin=N+ai (,5p) Dmin=80-0,2=79,8mm (,5p) Pentru răspuns corect se acordă punctajul indicat în dreptul fiecărei relații. Pentru răspuns incorect sau incomplet 0 puncte. Td=a s -a i (,5p) Td=0,mm (p) Pentru răspuns corect se acordă puncte. Pentru răspuns incorect 0 puncte. 5

17 2.6. Modulul: Lucrări de întreţinere şi reparaţii Nr ore: 24 ore/lt-64 ore Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Competenţa evaluată: 28.. Planifică lucrările de întreținere și reparații Obiectivele evaluării: Să analizeze scopul planificării corecte a lucrărilor de întreținere și reparații Să aleagă sistemul de reparații adecvat scopului planificat 6 puncte 6.. Pentru un strung revolver, pe o durată a serviciului de ore i se fac reparații, la anumite intervale de timp. Pe baza normativelor FT, stabiliți:. Numărul intervențiilor Rt, Rc, Rc2, Rk (4p) 2. Numărul de ore pe ciclu (p). Numărul de cicluri ( p) 4. Reprezentarea grafică pentru durata de serviciu și structura ciclului. (0 p) Barem de corectare și notare:. Numărul intervențiilor: Rt = 2 ( p) Rc = 9 (p) Rc 2 = 2 ( p) Rk = ( p) 2. Numărul orelor= 0000 ore ( p). Numărul de cicluri=4 ( p) 4. Reprezentarea grafică: Structura ciclului: (5 p) Durata de serviciu: (5 p) 6

18 Normative pentru reparații-ft Codul de clasificare Denumirea categoriei, grupei, subgrupei, şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex0 ) Nr. de sch. Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire R t R c R c2 R k R t R c R c2 R k R t R c R c2 R k Maşini de burghiat verticală pentru Ø2 mm - Maşini de burghiat verticală pentru Ø2-25mm - Maşini de burghiat verticală pentru Ø2-0mm - Strung paralel H=250 mm L=2000mm - Strung paralel H=400 mm L=000mm - Strung carusel Ø 200 mm - Strung revolver pentru bare Ø 8-2 mm - Maşini de alezat verticale Ø 65 mm ; L=450 mm - Maşini de frezat universale cursă masa 500mm - Maşină de frezat roţi dinţate cilindrice 0/20 mm - Maşină de rectificat universală H= 25 mm L= mm - Maşină de rectificat plan cu l= mm - Maşină de ascuţit universală 50 x 750mm - Polizor electric Ø 200mm - Maşină de îndoit tablă b= 4 mm; l= 2000 mm 2/20 2/20 2/20 4/80 0/70 0/70 2/20 4/80 2/20 2/20 2/20 2/20 2/20 2/ ,, 0,6, 0,8 0, 0,6,8, 0,5 0,6 0,45 0, ,6,6 6,6 5,5,8,, 7,7,9 4,5,,

19 Maşină de bobinat - Pompe cu roţi dinţate şi angrenaje interioare - Concasoare cu ciocane - Vinciuri hidraulice cu acţionare dublă - Troliu cu acţionare manuală - Macarale capră deplasabile cu elecropalan - Pod rulant monogrindă cu electropalan 5 kn - Pod rulant monogrindă cu cărucior 50 kn - Macara funicular de 200 kn - Autostivuitoare pe pneuri t 20/ ,6,, 2,2,,,,,, 5,5,2 5,5 4,4 5,5, 8,8, 6,

20 2.7. Itemi de tip eseu Modulul: Tehnici de măsurare în domeniu Nr. ore: T- ore, LT-8 ore, IP-25 ore. Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: 6.. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. Obiectivele evaluării: Să descrie mijloacele de măsurare folosite la determinarea mărimilor tehnice specifice Să analizeze mijloacele şi metodele de măsurare utilizate la determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice. Să efectueze măsurări ale mărimilor tehnice cu ajutorul mijloacelor de măsurare Realizați un eseu structurat cu tema Mijloace de măsurare pentru lungimi urmărind: (0p) a. Definirea lungimii și unitatea de măsură fundamentală SI, multiplii şi submultiplii acesteia (7p) b. Clasificarea mijloacelor de măsură pentru lungimi (6p) c. Alegerea şi clasificarea după criterii a celui mai utilizat mijloc de măsurare pentru lungimi. (7p) Barem de corectare și notare a. 7 puncte Lungimea este o mărime fizică fundamentală. Unitatea de măsură fundamentală, din SI, este metrul (m). ( punct) Pentru răspuns corect se acordă punct. Pentru răspuns incorect 0 puncte Multiplii şi submultiplii metrului se formează cu ajutorul prefixelor cu factor de multiplicare n 0, astfel: dam=0m hm=0 2 m km=0 m Mm=0 6 m Gm=0 9 m Tm=0 2 m dm=0 - m cm=0-2 m mm=0 - m µm=0-6 m nm=0-9 m pm=0-2 m Pentru răspuns corect se acordă 6 puncte. Pentru fiecare multiplu și submultiplu corect se acordă 0,5 puncte.pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. 9

21 b. 6 puncte. măsuri cu repere (0,5 p) Metrul etalon (0,5 p) Ruleta; (0,5 p) Rigla; (0,5 p) Panglica topografică. (0,5 p) 2. măsuri terminale (fără repere) : (0,5 p) Cale plan-paralele; (0,5 p) Calibre de interstiţii; (0,5 p) Şabloane pentru filete (lere), pentru raze. (0,5 p). aparate: (0,5 p) Cu riglă şi cursor = şublere; (0,5 p) Cu şurub micrometric=micrometrul (0,5 p) Pentru răspuns corect se acordă 6 puncte distribuite conform graficului de punctaj. Pentru răspuns incorect 0 puncte c. 7 puncte Şublerul este cel mai utilizat mijloc de măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară gradată în mm şi dintr-un cursor cu vernier. ( punct) Clasificarea şublerelor:. după precizie: cu precizie de 0, mm: la care există 0 diviziuni pe vernier; (2 puncte= p precizie+p nr diviziuni) cu precizie de 0,05 : cu 20 de diviziuni pe vernier; (2 puncte=p precizie+p nr diviziuni) cu precizie de 0,02 (cea mai mare precizie) : cu 50 de diviziuni pe vernier. (2 puncte=p precizie+p nr diviziuni) 2. după limita superioară de măsurare: limita superioară de măsurare, notată cu L, poate fi: L= 50; 200; 00; 500; 800; 000; 500; mm. (2 puncte=8lx0,25p). după destinaţie: I. şublere de exterior şi interior: folosite pentru măsurarea dimensiunilor interioare şi exterioare, care pot fi prevăzute şi cu tijă pentru adâncime. (2 puncte=p tip șublerxp indicații suplimentare ) II. şublere pentru adâncime: utilizate numai pentru măsurarea adâncimilor (2 puncte=p tip șubler+p indicații suplimenatere) III. şublere pentru trasaj: cursorul este prevăzut cu un cioc ascuţit pentru trasaj (2puncte=p tip șubler+p indicații suplimenatre) IV. şublere pentru roţi dinţate: are două rigle perpendiculare şi două cursoare cu 2 verniere. (2 puncte= p tip șubler+ p indicații suplimentare) Pentru răspuns corect se acordă 7 puncte distribuite conform graficului de punctaj. Pentru răspuns incorect 0 puncte 20

22 Tema INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIV 2

23 INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ Realizarea unui instrument de evaluare sumativă (complet: matrice de specificaţie, test, barem de corectare şi notare) pentru modulul ales, modul care să conţină atât competenţe cheie cât şi competenţe specializate. Modul Clasa Calificarea Competenţe UCTS: Acţionări pneumatice în mecatronică UCC: Procesarea datelor numerice Obiectivele evaluării Acţionări pneumatice în mecatronică a XII-a Tehnician mecatronist 26. Caracterizează echipamente pneumatice Realizează sisteme de acţionare pneumatică 26.. Analizează scheme de acţionare pneumatică 7.. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta 7.2. Prelucrează datele numerice. 7.. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile. Să descrie echipamentele pneumatice Să explice rolul funcţional al echipamentelor pneumatice Să identifice simbolurile echipamentelor pneumatice din diferite scheme Să identifice modul de acţionare al echipamentelor pneumatice Să stabilească parametrii tehnicofuncţionali ai sistemelor de acţionare pneumatică Să reprezinte scheme de acţionare pneumatice folosindu-se de simbolurile pneumatice Să interpreteze corect simbolurile şi semnele convenţionale utilizate în schemele pneumatice 22

24 Matricea de specificație: Nivelurile din Taxonomia Bloom/ Andreson Teme/ Continuturi/ Concepte-cheie/ Unități tematice A-și aminti A înțelege A aplica A analiza Pondere Conţinut Echipamente-Grupul de pregătire al aerului Conţinut 2 Parametrii tehnico-funcţionali mod de acţionare,5 0,5 0,5 0, % 20% Conţinut Simbolizarea echipamentelor pneumatice 0% Conţinut 4 Scheme de acţionare,5 0,5 0,5 0,5 Pondere % 00 2

25 Nivelurile din Taxonomia Bloom/ Andreson Teme/ Continuturi/ Concepte-cheie/ Unităţi tematice Conţinut Echipamente-Grupul de pregătire al aerului Achiziția Înțelegerea Aplicarea Analiza 0,7 item I.. 2, 2 itemi I.. 2, 2 itemi I.2. 2, 2 itemi II.. II.. Total itemi 7 itemi Conţinut 2 Parametrii tehnico-funcţionali mod de acţionare 0,4 item I.2,2 item I.2.,2 item II..,2 item II.. 4 itemi Conţinut Simbolizarea echipamentelor pneumatice 0,2 I.. 0,6 item I. 0,6 item I.2 0,6 item II. 2 itemi Conţinut 4 Scheme de acţionare 0,7 item I.2. 2, 2 itemi I.. 2, 2 itemi III.. II.2 2, 2 itemi III.2. III. 7 itemi Total itemi 2 itemi 6 itemi 6 itemi 6 itemi 20 Nr. total itemi/test=20 Nr itemi/nivel cognitive...=procentaj x nr.total itemi Structura test: I..-,2,,4,5 I.2.-a,b,c,d,e I..-item de tip asociere II..-a,b,c- item semiobiectiv II.2. - item semiobiectiv II.. -a,b- item semiobiectiv III.-,2,-item de tip problemă (5x2p=0puncte) (5x2p=0puncte) (5x2p=0 puncte) (x5p=5puncte) (x5p=5puncte) (2x5p=0puncte) (x0p=0 puncte) 24

26 TEST DE EVALUARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 0 puncte din oficiu. Subiectul I.Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect:. Sistemele pneumatice utilizează ca agent de lucru: a. aer comprimat b. curent electric c. energie mecanică d. lichid sub presiune 0 puncte (0p) 2. Compresoarele volumice funcţionează pe principiul camerei cu: a. suprafaţă constantă b. suprafaţă variabilă c. volum constant d. volum variabil. Motoarele pneumatice au rolul de : a. dirijare a fluidului pe anumite trasee b. reglare şi control a parametrilor de lucru c. transformare a energiei fluidului în energie mecanică d. transformare a energiei fluidului în energie termică 4. Distribuitorul din figura lăturată este un distribuitor de tipul /2: a. bistabil cu repoziţionare automată ; b. bistabil cu repoziţionare manuală ; c. bistabil cu repoziţionare cu arc ; d. monostabil cu repoziţionare manuală 5.Supapa reprezentată prin simbolul următor este o supapă: a. de evacuare rapidă b. de sens pilotată c. selectoare de joasă presiune ; d. selectoare de înaltă presiune ; I.2. Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul acesteia litera ( A), dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera ( F), dacă apreciaţi că enunţul este fals. ( 0 p) a) Filtratrea grosieră se încadrează se încadrează în intervalul 50-00µm. b) Punctul de rouă este temperatura minimă la care apa sub forma de vapori existentă intr-un spatiu oarecare începe să condenseze pe suprafaţa obiectelor înconjurătoare. c) Presiunea relativă, măsurată cu manometrul faţă de presiunea atmosferică, care are valoare mai mică ca zero (p s <0), se numeşte vacuum. 25

27 d) Reglarea presiunii dată de un compresor sistemului pneumatic nu depinde de turaţia motorului de antrenare. e) Temperatura aerului comprimat dintr-o instalaţie pneumatică trebuie să aibă valori cuprinse între C. I.. În coloana A sunt indicate Simboluri folosite în acţionările pneumatice iar în coloana B sunt Denumirile elementelor simbolizate. Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B: (0 p) A Simboluri folosite în acţionările pneumatice B Denumirile elementelor simbolizate. a. Instrument pentru măsurarea debitului 2. b. Cilindru cu dublu efect. c. Filtru 4. d. Răcitor 5. e. Compresor f Sursă de presiune Subiectul II TOTAL: 0 puncte II.. Scrieţi pe foaie informaţia care completează spaţiile libere: (5 p) a) Funcţionarea unui ungător se bazează pe principiul...()... b) Elementele pneumatice ce servesc la numărarea impulsurilor pneumatice se numesc...(2)... c) Parametrii ce caracterizează şi măsoară umiditatea sunt: umiditatea de saturaţie, umiditatea absolută si umiditatea...()... II.2. Schema pneumatică este reprezentarea grafică a instalației pneumatice care echipează o maşină pentru înțelegerea funcționării acesteia din punct de vedere pneumatic. Reprezentați schematic interdependenţa dintre cele 5 categorii de elemente pneumatice (din schema pneumatică). (5 p) 26

28 II.. În urma analizei cilindrului cu simplu efect din figura : (0 p) a) denumiţi părţile componente numerotate cu,2,,4,5,6,7,8,9. b) reprezentaţi simbolul asociat aparatului în schemele pneumatice Figura Subiectul III TOTAL: 0 puncte III.. Realizaţi o schemă pneumatică pentru un cilindru cu piston. În reprezentarea schemei veţi utiliza: a. un cilindru cu piston - cursa pistonului este de 00 mm (A 0 =0mm, A =00mm) b. un distribuitor 5/ comandat electric c. o sursă de presiune III.2. Pentru cilindrul cu piston din schema pneumatică realizată construiţi şi descrieţi ciclograma de mişcare. (0p) (0p) III.. Cunoscând că informaţiile mecanice sunt culese cu ajutorul a 2 senzori de contact ce acţionează ca nişte comutatoare electrice, corectaţi schema din figura 2 şi denumiţi elementele K,K2, A, A0. (0p) Figura 2 27

29 BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 0 puncte din oficiu. Subiectul I 0 puncte I.. -0 puncte (5x2p) a, 2d, c, 4d, 5a. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.2.-0 puncte (5x2p) a. A; b. F; c. A; d. F; e. F; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.. -0 puncte (5x2p) b; 2a; e; 4d; 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Subiectul II 0 puncte II.. -5 puncte (x5p) a-.venturi; b-2. contoare; c-. relativă; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte II puncte FORTA, DEPLASARE MOMENT, TURATIE 5 ELEMENTE DE EXECUTIE 4 ELEMENTE DE COMANDA FINALA ELEMENTE DE PROCESARE 2 ELEMENTE DE COMANDA ELEMENTE PREPARARE AER COMPRIMAT PUTERE PNEUMATICA: DEBIT, PRESIUNE Pentru reprezentare corectă se acordă 5 puncte. Pentru reprezentarea elementelor componente fără precizarea corectă a interdependenţei se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. II puncte a. -cămaşă cilindru, 2, -capace, 4- piston, 5- etanşare, 6-resort revenire, 7-bucşă de ghidare; 8-etanşare tijă; 9- tijă piston. (9x0,5p =4,5p) b. Pentru reprezentare corectă se acordă 5,5 puncte. Pentru reprezentare incorectă sau fără reprezentare 0 puncte. 28

30 Subiectul III 0 puncte III.. Pentru reprezentarea corectă a schemei se acordă 0 puncte=2 puncte/element +,5 puncte conexiuni+0,5 puncte rigla S0-S. Pentru reprezentare incompletă se acordă punctaj corespunzător modului de calcul de mai sus. Pentru răspuns incorect 0 puncte. III.2. Abscisa-timpul.Axa verticală din stânga - axa stărilor principale ale pistonului (A 0, A ) Axa verticală din dreapta- axa de poziţie a pistonului (2 puncte xaxe=6 puncte) t,t 2, t - cele mai importante momente (t -declanşare ciclu de lucru; t 2 - pistonul ajunge în A, t - pistonul revine în A 0.Intervalele (t - t 2 ), (t 2 - t ) sunt egale cu aceeaşi presiune în ambele camere ale cilindrului. (câte punct pentru fiecare t corect şi punct pentru precizarea celor 2 intervale egale cu presiunea) Pentru a avea intervale diferite se modifică presiunea prin introducerea unui drosel. ( punct) Reprezentare completă ciclogramă- 0 puncte.reprezentare incorectă sau lipsă 0puncte. III.. Schema corectă : K, K2-relee A, A0- bobine S,S0 senzori Pentru răspuns corect se acordă 0 puncte. Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj conform (8p schemă corectată+ 2 puncte identificare şi denumire A0,A, K,K2) 29

31 Tema 4 PLAN REMEDIAL 0

32 Test de evaluare/plan remedial Modulul: Asamblarea structurilor metalice Nr. ore: T: 70 IP:70 Domeniu de pregătire generală: Lăcătuș structuri metalice Competenţa evaluată/ Rezultatul învățării: Stabilește procesul tehnologic de asamblare Obiectivele evaluării: Să identifice documentele folosite la asamblare Să descrie documentele folosite la asamblare Să selecteze date din documentația tehnologică folosită la asamblarea structurilor metalice Să analizeze datele din documentatția tehnologică specifică asamblării structurilor metalice Să calculeze și să reprezinte diferite tipuri de ajustaje Matricea de specificație: Nivelurile din Taxonomia Bloom/ Andreson Teme/ Conținuturi/ Concepte-cheie/ Unități tematice Conținut Precizia de prelucrare-abateri A-și aminti A ințelege A aplica A analiza I. I.2 I. I.4 I.5 I 2. I 2.4 I 2.5 II..b II..c I.2.. I 2.2 Total itemi 0 Conținut 2 Procesul tehnologic de asamblare I. II..a II.2.a II.2.b II.2.c II..a 8 Conținut Toleranțe și ajustaje III..a III.2.a III.2.b III.2.c III..b III..c Total

33 TEST DE EVALUARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 0 puncte din oficiu. Subiectul I 0 puncte I.. Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 p). Gradul de asemănare a piesei sau a produsului realizat față de piesa sau produsul proiectat se numește: a. precizia dimensională b. precizia geometrică c. precizia prelucrării d. rugozitatea suprafeței 2. Mărimea care exprimă valoarea numerică a unei lungimi, în unitatea de măsură aleasă, este: a. dimensiunea b. planitatea c. precizia dimensională d. precizia geometrică. Denumirea convențională a suprafeței exterioare a unei piese este: a. alezaj b. arbore c. bucșă d. osie 4. Valoarea obținută prin prelucrare și pusă în evidență prin măsurare este: a. abaterea limită b. dimensiunea efectivă c. dimensiunea medie d. dimensiunea nominală 5. Diferența dintre dimensiunea maximă și minimă se numește: a. Abatere inferioară b. Abatere superioară c. Precizia d. Toleranța I.2. Transcrieţi pe foaie, litera corespunzătoare fiecarui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul acesteia litera ( A), dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera ( F), dacă apreciaţi că enunţul este fals. ( 5 p). Diferențele dintre razele de curbură din același plan determină o formă poligonală sau ovală în locul celei cilindrice 2. Ovalitatea se poate constata prin intermediul șublerului.. Abaterea de la coaxialitate se referă la diferențele dintre distanțele de la suprafața prelucrată la axă. 4. Abaterile de la paralelism se referă la diferența dintre dimensiunile distanțelor de la o axă la alta, sau de la o axă la o suprafață. 5. Abaterile privind rectilinitatea se referă la profilul suprafeței. 2

34 I.. În coloana A sunt indicate Elemente de asamblare, iar în coloana B, Definirea elementelor. Scrieți pe foaia de concurs, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare coloanei B. ( 5 p) A. Elemente de asamblare B. Definirea elementelor. Ansamblul a. unitatea cea mai simplă, formată din două sau mai multe piese îmbinate într-una singură. 2. Ansamblul general b. unitatea de asamblare cu rol bine determinat din punct de vedere funcțional, care participă integral în componența utilajului sau mașinii.. Mecanismul c. unitate de asamblare mai complexă, compusă din două sai mai multe piese, dintre care una sau mai multe piese de bază sunt asamblate intr-un tot unitar. 4. Piesa de bază (completul) d. unitate de asamblare formată din două sau mai multe subansambluri și piese unite într-un tot unitar și având un rol funcțional bine determinat. 5. Subansamblul e. mașina sau instalalația propriu-zisă f. elementul cel mai simplu al asamblării și se execută dintr-o singură bucată. Subiectul II II.. Precizați etapele de realizare a unui proces de asamblare. 0puncte (7p) II.2. Completați corespunzător spațiile libere: (0p) a. La asamblare se intâlnesc trei tipuri de producție: productie...()..., producție de serie și producție de...(2)... b. Asamblările mecanice sunt de două tipuri: mobile și...()... c. Metodele de asamblare sunt: metoda interschimbabilității totale, metoda interschimbabilității parțiale, metoda...(4)...pieselor, metoda reglării, metoda...(5)... II.. Din figura a,b,c,d: (p) a) Indicați tipul abaterilor din fig..a,b,c,d. (8p) b) Definiți noțiunea de profilul suprafețelor (p) c) Enumerați factorii la care se referă abaterile de prelucrare. ( 4p) a. b. c. d.

35 Subiectul III 0 puncte III.. Se dă ajustajul ϕ52 +0,00 +0,040. (20 p) 0 Φ52-0,09 a. Să se determine caracteristicile ajustajului. 0p b. Să se precizeze tipul ajustajului. 5p c. Să se reprezinte grafic ajustajul. 5p III.2. Pentru dimensiunea 0 +0, -0,2, precizați: (0p) a. valoarea dimensiunii nominale și abaterile,5p b. valorile maxime și minime ale dimensiunii 6p c. toleranța dimensională 2,5p 4

36 Barem de corectare și notare Subiectul I I..- 0 puncte c, 2 a, b, 4b, 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.2. A, 2F, F, 4A, 5A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.. d, 2e, b, 4a, 5c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Subiectul II II.. -7 puncte Alegerea pieselor ( punct) Controlul pieselor pentru stabilirea corespondenței dimensionale și de calitate ( punct) Transportul pieselor la locul de asamblare ( punct) Pregătirea pentru asamblare ( punct) Asamblarea inițială și verificarea acestei asamblări ( punct) Asamblarea finală ( punct) Reglarea ansamblului și efectuarea probei de funcționare ( punct) II puncte ()-individuală, (2)- masă, ()- staționare, (4)- sortării, (5)- ajustării Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. II.. a) a-convexitate; b-concavitate; c-deformația curbă a axei piesei, d- conicitate. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. b) Profilul suprafeței rezultă din intersecția suprafeței prelucrate cu un plan ideal, perpendicular pe ea. Pentru răspuns corect se acordă punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. c) dimensiuni, forma geometrică (macrogeometria), calitatea suprafețelor (microgeometria), poziția reciprocă a suprafețelor. Pentru răspuns corect se acordă 4 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Subiectul III III.. a. Arbore N=52mm; a s =0mm, a i =-0,09mm dmax=n+as dmax=52+0=52mm dmin=n+ai (5p) (2p) 5

37 dmin= 52-0,09=5,98mm Td=as-ai=0+0,09=0,09 (p) Alezaj (5p) N=52mm, A s =0,040mm, A i =0,00 (2p) Dmax= N+As Dmax=52+0,040=52,040mm Dmin=N+Ai Dmin=52+0,00=52,00mm T D =As-Ai T D =0,00 b. ajustaj cu joc (p), sistem alezaj unitar (p) Jmax =As-ai Jmax =0,040+0,09=0,059mm Jmin = Ai-as Jmin = 0,00-0=0,00 Tj=Jmax-Jmin Tj=0,059-0,00=0,049 c. reprezentarea ajustajului cu joc foarte mic -5 puncte Pentru răspuns corect se acordă 0 puncte. Pentru răspuns incomplet sau incorect se acordă punctajul conform graficului de notare de mai sus.pentru răspuns incorect 0 puncte. Sistem arbore unitar III.2. a) N=0mm; as=0,mm; ai=-0,2mm Pentru răspuns corect se acordă,5 puncte=0,5px. Pentru răspuns incomplet sau incorect 0 puncte. b) lmax=n+as (,5p) lmax=0+0,=0,mm (,5p) lmin=n+ai (,5p) lmin=0-0,2=29,8mm (,5p) Pentru răspuns corect se acordă punctajul indicat în dreptul fiecărei relații. Pentru răspuns incorect sau incomplet 0 puncte. Td=a s -a i (,5p) Td=0, (p) Pentru răspuns corect se acordă 2,5 puncte=,5p formula+p înlocuire. Pentru răspuns incorect 0 puncte. 6

38 Nr. L P. of I-20puncte I2-5puncte I-5 puncte II-0 puncte III-0 puncte Punc taj final II.2. II.. III.. III.2 a/b/c a b c a b c a b c ,5 2, ,5 2, ,5 6 2, ,5 2, ,5 2, , , ,5 2, ,5 2, ,5 2, ,5 2, ,5 2, ,5 6 2, ,5 2, ,5 2, ,5 6 2, ,5 6 2, ,5 6 2,5 82 7

39 PLAN DE ACTIVITATE REMEDIALĂ. Identificarea aspectelor care trebuie remediate: Testul a fost aplicat unui număr de 27 elevi, a necesitat un nivel mediu de cunoștințe iar repartiția itemilor pe cele subiecte (Subiectul I, II, III) a fost echilibrată. La SI- categorii de itemi: itemi cu răspuns multiplu (5), itemi duali (5), itemi de tip pereche.la SII- itemi de tip întrebare cu răspuns scurt (II..), întrebări structurate (II.), itemi de completare (II.2.). La SIII itemi de tip rezolvare de probleme. În general SIII a creat probleme, insă pentru remediere au fost selectatați elevi care au avut punctajele mici la test. Elev a obținut 40 puncte, Elev -59 puncte, Elev 2-58 puncte. Activitate remedială a urmărit însușirea cunoștințelor tehnice generale referitoare la aspectele corespunzătoare itemilor din test la care nu au fost capabili să răspundă. La elevul Avram Nicolae la itemii I.. ce vizau conținuturile referitoare la i. Precizia de prelucrare și abaterile specifice - identificarea dimensiunilor nominale, efective, maxime, minime - înțelegerea reprezentarii grafice a dimensiunilor itemii II.2 ii. Procesul tehnologic de asamblare- - înțelegerea componentelor ansamblului itemii III, III.2 iii. Rezolvarea situațiilor problemă legate de ajustaje La elevii Elev- 59 puncte și Elev2 s-a urmărit activitatea remedială ce vizează în principal: o Operarea cu termeni specifici preciziei de prelucrare: dimensiuni nominale, maxime, minime, abateri, toleranțe, ajustaje o Rezolvarea problemelor cu ajustaje și toleranțe o Reprezentarea grafică a ajustajelor 8

40 B. Aspecte de remediat C. Cauze Grup țintă (elev sau grup de elevi). Utilizarealimbajului tehnic 2. Efectuarea calculelor de abateri, toleranțe, ajustaje. Extragerea datelor din documentația tehnică. Comunicarea în limbaj tehnic Specific -Lipsa interesului pentru școală -Lipsa deprinderilor de citit -Lipsa motivației învățării -Lipsa deprinderilor de calcul matematic Lipsa deprinderilor de selectare a informațiilor din documentația tehnică Neînsușirea termenilor de specialitate Elev D. Activități remediale oră la 2/săptămâni Colaborare cu familia (la consultații cu părinții prezența elevului) 0 min la 2 săptămâni Elev Elev2 oră la 2 săptămâni Data de început și durata (20 februarie- 9 martie) Pe parcursul anului școlar (9 martie- 9 aprilie) (9 aprilie-9 mai) Responsabil Profesorii de discipline tehnice care predau la clasa a X-a G Diriginții claselor/consilierul psihopedagog Profesor de discipline tehnice Profesor de discipline tehnice Resurse necesare Listă cu termeni tehnici Fișă de lucru Fișe de documentare Chestionare aplicate părinților elevului/elevului Fișă cu exerciții de calcul matematic Documentația tehnică specifică Procesului tehnologic de asamblare Fise de documentare Documentație tehnică 9

41 4. Aplicarea noțiunilor tehnice în rezolvarea problemelor Slaba dezvoltare a gândirii tehnice Elev Elev2 0 min la 2 săptămâni (9 mai -9 iunie) Profesor de M Fișă de exerciții și probleme (ajustaje, toleranțe, abateri) Temă pt acasă: Fișe cu exerciții de logică cu grad de dificultate scăzut 40

42 BIBLIOGRAFIE [] Ciocîrlea Vasilescu, O. Spornic, L. Constantin, M. Senzori și traductoare, editura CD PRESS, [2] Luncan, R.-Acționări pneumatice în mecatronică. Automate programabile, Editura Imprimeriei de Vest Oradea, 2008 [] Ciocîrlea Vasilescu Constantin, M.-Asamblarea structurilor metalice Suport curs de formare proiect Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale 4

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Școala: LICEUL TEHNOLOGIC SPIRU HARET TÂRGOVIȘTE

Școala: LICEUL TEHNOLOGIC SPIRU HARET TÂRGOVIȘTE Nume și prenume: MARINESCU PATRIȚA Școala: LICEUL TEHNOLOGIC SPIRU HARET TÂRGOVIȘTE Localitatea: TÂRGOVIȘTE, JUD. DÂMBOVIȚA Grupa: G8 2 CUPRINS 1. Planificarea evaluarii pag. 3 2. Exemple de itemi pag.

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21 Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

PORTOFOLIU PROGRAMUL DE FORMARE PROFESOR EVALUATOR DE COMPETENȚE PROFESIONALE

PORTOFOLIU PROGRAMUL DE FORMARE PROFESOR EVALUATOR DE COMPETENȚE PROFESIONALE UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale 2007-2013 OIPOSDRU Centrul Naţional de Dezvoltare

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC CRIȘAN Localitatea: CRIȘCIOR, JUDEȚUL HUNEDOARA Domeniul: MECANICĂ

Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC CRIȘAN Localitatea: CRIȘCIOR, JUDEȚUL HUNEDOARA Domeniul: MECANICĂ Nume și prenume: prof. ing. MARINCU ANGELA OLGA Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC CRIȘAN Localitatea: CRIȘCIOR, JUDEȚUL HUNEDOARA Domeniul: MECANICĂ Grupa: 15 CUPRINS 1. Planificarea evaluării...

Διαβάστε περισσότερα

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =. Copyright c ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 4 iunie Profilul real Timp

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I Concurs de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 2 ani (pentru formarea

Διαβάστε περισσότερα

TOLERAN E ŞI CONTROL DIMENSIONAL Suport de curs

TOLERAN E ŞI CONTROL DIMENSIONAL Suport de curs FACULTATEA DE CONSTRUC II DE MAŞINI ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL Florentin Cioată Adriana Munteanu TOLERAN E ŞI CONTROL DIMENSIONAL Suport de curs principiul interschimbabilit ţii; precizia prelucr rii, abateri

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme

Διαβάστε περισσότερα

Nume si prenume: TATARU ELENA GABRIELA. Scoala: LICEUL TEHNOLOGIC GRIGORE MOISIL. Localitatea: BRAILA. Grupa: G16

Nume si prenume: TATARU ELENA GABRIELA. Scoala: LICEUL TEHNOLOGIC GRIGORE MOISIL. Localitatea: BRAILA. Grupa: G16 Nume si prenume: TATARU ELENA GABRIELA Scoala: LICEUL TEHNOLOGIC GRIGORE MOISIL Localitatea: BRAILA Grupa: G16 1 CUPRINS A. PLANIFICAREA EVALUĂRII... 3 Competente relevante pentru Modulul III Tehnici de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu, Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu, Iaşi Repere metodice ale predării asemănării în gimnaziu

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

3. REPREZENTAREA PLANULUI

3. REPREZENTAREA PLANULUI 3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Toleranţe şi control tehnic Prima parte (cap.1-3) Partea a doua (cap.5-10) (cap Ultimele două capitole (cap )

Toleranţe şi control tehnic Prima parte (cap.1-3) Partea a doua (cap.5-10) (cap Ultimele două capitole (cap ) Cursul Toleranţe şi control tehnic este destinat studenţilor de la facultăţile de inginerie mecanică, dar poate fi golosit şi de către inginerii mecanici sau tehnologi, precum şi de controlorii de calitate.

Διαβάστε περισσότερα

Prof. ing. ION CRÎȘMARU FIȘE DE DOCUMENTARE MODULUL 7: ASAMBLĂRI MECANICE. CLASA a XI-a Tehnic

Prof. ing. ION CRÎȘMARU FIȘE DE DOCUMENTARE MODULUL 7: ASAMBLĂRI MECANICE. CLASA a XI-a Tehnic Prof. ing. ION CRÎȘMARU FIȘE DE DOCUMENTARE MODULUL 7: ASAMBLĂRI MECANICE CLASA a XI-a Tehnic - 2011 - Prof. ing. ION CRÎŞMARU Modulul 7: Asamblări mecanice clasa a XI-a, Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR.

Διαβάστε περισσότερα

Motto: Cele mai importante zile din viața ta sunt cea în care te-ai născut și cea în care afli de ce. Mark Twain

Motto: Cele mai importante zile din viața ta sunt cea în care te-ai născut și cea în care afli de ce. Mark Twain Motto: Cele mai importante zile din viața ta sunt cea în care te-ai născut și cea în care afli de ce. Mark Twain CUPRINS 1. Planificarea evaluarii... 3 2. Exemple de de itemi... 11 2.1. Itemi cu alegere

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naţionale Subiecte pentru Etapa naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii

Ministerul Educaţiei Naţionale Subiecte pentru Etapa naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii Page1 OLIMPIADA ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII Etapa naţională Bistriţa, aprilie 014 Profil: Tehnic Domeniul: Electric, electrotehnic, electromecanic Clasa: a XII-a Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 9 DETERMINAREA EXPERIMENTALÃ A DISTIBUŢIEI DIMENSIUNILOR EFECTIVE ÎN INTERIORUL CÂMPULUI DE ÎMPRÃŞTIERE

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 9 DETERMINAREA EXPERIMENTALÃ A DISTIBUŢIEI DIMENSIUNILOR EFECTIVE ÎN INTERIORUL CÂMPULUI DE ÎMPRÃŞTIERE LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 9 DETERMINAREA EXPERIMENTALÃ A DISTIBUŢIEI DIMENSIUNILOR EFECTIVE ÎN INTERIORUL CÂMPULUI DE ÎMPRÃŞTIERE 1. Scopul lucrãrii. Lucrarea are rolul de a permite cunoaşterea metodologiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati Capitolul 15 Asamblari prin caneluri, arbori profilati T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare? a) cele din seria usoara; b) cele din seria mijlocie; c) cele din

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 2 MÃSURAREA DIAMETRULUI MEDIU AL FILETULUI PRIN METODA SÂRMELOR CALIBRATE

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 2 MÃSURAREA DIAMETRULUI MEDIU AL FILETULUI PRIN METODA SÂRMELOR CALIBRATE LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 2 MÃSURAREA DIAMETRULUI MEDIU AL FILETULUI PRIN METODA SÂRMELOR CALIBRATE 1. Scopul lucrãrii Lucrarea urmãreşte cunoaşterea unei metode de mãsurare a diametrului mediu al filetelor

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

RX Electropompe submersibile de DRENAJ RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă

Διαβάστε περισσότερα

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj

Διαβάστε περισσότερα

Nume si prenume: GRIGORESCU ANDREI. Scoala: LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER. Localitatea: CURTEA DE ARGEŞ. Grupa: G 9

Nume si prenume: GRIGORESCU ANDREI. Scoala: LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER. Localitatea: CURTEA DE ARGEŞ. Grupa: G 9 Nume si prenume: GRIGORESCU ANDREI Scoala: LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER Localitatea: CURTEA DE ARGEŞ Grupa: G 9 CUPRINS 1. Planificarea evaluarii pag. 3 2. Exemple de de itemi pag. 7 2.1. Itemi cu alegere

Διαβάστε περισσότερα