Raport general privind activitatea Uniunii Europene 2010

Transcript

1 ISSN Raport general privind activitatea Uniunii Europene 2010 Comisia Europeană

2 Uniunea Europeană km Açores (PT) Reykjavík Ísland Madeira (PT) Canarias (ES) Guadeloupe (FR) Martinique (FR) Suomi Finland Norge Oslo Paramaribo Suriname Helsinki Helsingfors Sverige Stockholm Tallinn Rīga United Kingdom Danmark Baile Átha Cliath Dublin Rossija R. Brussel Bruxelles Belgique France Berlin Luxembourg Česká republika Ljubljana Raport general privind activitatea Uniunii Europene 2010 Lisboa Bosna i Beograd Hercegovina Podgorica Roma Tiranë BELGIA Comisia Europeană la 16 februarie 2011 sub cota SEC(2011) Ilustrația copertei: Corbis p ,7 cm ISBN doi: /60979 Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2011 Uniunea Europeană, 2011 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a imaginilor, permisiunea trebuie solicitată direct de la deţinătorii drepturilor de autor. Printed in Belgium Tipărit pe hârtie înălbită fără clor elementar (ECF) Prețul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR Skopje P.J.R.M. El Maghreb Tunis El Djazâir Yerevan Bulgaria (Azər.) Iran София Sofia Ankara Türkiye Αθήναι Athinai Alger Rabat Azərbaycan Haїastan България Ελλάδα Ellada Tounis Malta Valletta Statele membre Uniunii Europene Member states of theale European Union (2011) Candidate countries Țări candidate Raportul general privind activitatea Uniunii Europene 2010 a fost adoptat de * UNSCR 1244 Sakartvelo Tbilisi Bucureşti Shqipëria Direcţia Generală Comunicare 1049 Bruxelles Srbija Crna Priština Gora Kosovo Comisia Europeană Publicaţii Chişinău România Zagreb Sarajevo Città del Vaticano Moldova Budapest Magyarország Hrvatska San Marino Italia Madrid España Slovensko Bratislava Wien Schweiz Liechtenstein Bern Suisse Österreich Svizzera Monaco Kyïv Ukraїna Praha Luxembourg Qazaqstan Warszawa Polska Deutschland Slovenija Andorra Minsk Belarus' Amsterdam Paris Portugal Vilnius Nederland België Moskva Latvija Lietuva København London Réunion (FR) Brasil Eesti Éire Ireland Guyane (FR) Κύπρος Kypros Kibris Λευκωσία Lefkosia Lefkosa Libnan Beyrouth Souriya Dimashq Iraq

3 Raport general privind activitatea Uniunii Europene 2010

4 CUPRINS Cuvânt-înainte 4 1 Stimularea redresării 6 Redresarea economică și consolidarea guvernanței 8 Sprijinirea statelor membre în dificultate 9 Consolidarea guvernanței economice 12 Un sector financiar și o concurență în serviciul cetățenilor 16 Noua arhitectură de supraveghere financiară 16 Reforma legislației financiare 17 Rolul jucat de politica în domeniul concurenței 19 Redresarea globală și cooperarea internațională 21 Strategia Europa 2020 o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii 22 Eliberarea potențialului Europei cele șapte inițiative emblematice 23 Relansarea pieței unice 30 2 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene 34 Un spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățeni 36 Construirea unei Europe a cetățenilor: justiție, drepturi fundamentale și cetățenie 38 Afaceri interne: o Europă deschisă și sigură 44 Implicarea cetățenilor și simplificarea vieții lor cotidiene 49 Servicii 49 Sănătate și consumatori 51 Beneficiile rezultate dintr-o piață echitabilă 54 Drepturi sociale 56 Educație și cultură 58 Protecția civilă 60 Drepturile pasagerilor și transportul 60 3 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu 64 Energie 66 Infrastructura energetică 67 Eficiența energetică 68 Surse regenerabile de energie și tehnologii legate de aceste surse 69 Energia nucleară 71 Relațiile internaționale și securitatea aprovizionării cu energie 71 O piață eficientă 72 Combaterea schimbărilor climatice 73 De la Copenhaga la Cancún 75 Rezultatele conferinței de la Cancún 76 2

5 Mediul 77 Biodiversitate 77 Sustenabilitatea ecologică 78 Utilizarea durabilă a resurselor naturale și a mediului marin 79 4 UE în lume 84 Promovarea guvernanței multilaterale 86 Consolidarea alianțelor strategice 87 Promovarea păcii, a securității și a drepturilor omului 91 Comerțul desfășurarea de operațiuni comerciale în întreaga lume 95 Extinderea 99 Politica europeană de vecinătate 102 Răspunsul la crizele umanitare 103 Cooperarea pentru dezvoltare O Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai responsabilă 110 Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona 112 Instituțiile UE 113 Parlamentul European 113 Proiectul Europa Consiliul European 114 Consiliul 114 Comisia Europeană 115 Parlamentele naționale 118 Curtea de Justiție a Uniunii Europene 119 Comitetul Economic și Social European 121 Comitetul Regiunilor 121 Ombudsmanul European 122 Alte instituții 122 Agenții 122 Eficiență și transparență 123 Reglementarea inteligentă 123 Gestionarea calității legislației pe parcursul ciclului de politică 124 Îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației UE 125 Protejarea intereselor financiare ale UE și lupta împotriva fraudei 126 Mai multă transparență 128 Bugetul UE pentru CRONOLOGIE raport general 2010 CUPRINS

6 Cuvânt-înainte Îmi voi aminti de anul 2010 ca fiind unul dintre anii cei mai bogați în evenimente din istoria Uniunii Europene. Acest an a fost dominat de criza datoriei publice care a afectat zona euro. Uneori, era dificil de prevăzut ce se va întâmpla în momentele imediat următoare. Uneori, am fost împinși dincolo de limitele noastre. Uneori, am fost constrânși să adoptăm măsuri excepționale. Faptul că am reușit să depășim dificultățile reprezintă o dovadă a determinării și a solidarității care există în Uniunea Europeană. Criza datoriei publice a demonstrat că astăzi, mai mult ca niciodată, depindem unii de alții. O problemă într-o țară poate deveni rapid o problemă pentru toți, iar reacția unui guvern influențează în mod direct opțiunile celorlalte guverne, indiferent dacă se află în zona euro sau în afara acesteia. Din acest motiv am reacționat cu o hotărâre fermă pentru a obține consolidarea fiscală, nu ca obiectiv în sine, ci ca mijloc de a garanta creșterea, locurile de muncă și prosperitatea noastră viitoare. Învățăm din erorile trecutului și adoptăm decizii care modifică modul în care ne vom comporta în viitor. Uniunea Europeană În 2010, am aprobat programe financiare pentru Grecia și Irlanda și am garantat stabilitatea monedei euro. Acordul privind o plasă de siguranță de 750 miliarde EUR în luna mai și angajamentul privind constituirea unui fond permanent pentru criză începând cu anul 2013 au reprezentat măsuri cruciale în vederea obținerii stabilității necesare. Ele au dus la angajamentul din partea tuturor celor 27 de state membre în vederea evitării repetării unei astfel de situații. Acesta este motivul pentru care Comisia a prezentat propuneri legislative pentru o nouă abordare în materie de guvernanță economică. Sper că uniunea noastră monetară va fi în curând completată de uniunea economică îndelung așteptată. De asemenea, am realizat o supraveghere și o reglementare eficiente ale piețelor noastre financiare. Acum un an, puțini ar fi crezut că vom dispune de un nou sistem de supraveghere a piețelor noastre financiare aflat în funcțiune începând cu 1 ianuarie Sunt ferm convins că acesta este unul dintre cele mai bune exemple privind modul în care Europa poate demonstra că operează o schimbare. În ceea ce privește anul următor, este clar că 2011 va defini Europa pe care ne-o rezervă viitorul. Realizarea redresării economice va fi la fel de importantă în următoarele 12 luni. Consolidarea fiscală, reformele structurale și reformele legate de creștere trebuie să fie prioritare. Un element central al noii noastre strategii va fi noul semestru european, care combină norme fiscale mai stricte, consolidând Pactul de stabilitate și creștere, cu o coordonare economică eficientă. Acest element, împreună cu adoptarea propunerilor Comisiei privind guvernanța economică, până în vara acestui an, va constitui un salt important în ceea ce privește modul de abordare a problemelor economice în Europa. De la energie la inovare, de la Agenda digitală la educație, de la industrie la mediu, trebuie să stimulăm creșterea în noua economie a Europei. Nu ne putem întoarce la dezechilibrele care existau înainte de criză. Doar prin intermediul unor noi forme de creștere vom asista la o restabilire a încrederii și la crearea de noi locuri de muncă. Comisia va prezenta propuneri în fiecare dintre aceste sectoare, astfel încât să dispunem de o strategie pe termen mediu pentru a susține gestionarea crizei pe termen scurt. 4

7 În ultimele 12 luni, am inițiat dezbaterea cu privire la modul în care Europa își poate investi în mod optim resursele. Aș dori ca Uniunea Europeană să se concentreze asupra unor acțiuni care să contribuie la creșterea economiilor noastre și să stimuleze crearea de locuri de muncă. Trebuie să ne investim resursele financiare astfel încât să obținem cel mai mare beneficiu posibil. Și ar trebui să investim în domenii care stimulează creșterea și ne ajută să îndeplinim obiectivele din agenda noastră europeană. Calitatea cheltuielilor ar trebui să fie punctul de referință pentru noi toți. Consider că Uniunea Europeană trebuie să ofere valoare adăugată și să aducă beneficii reale cetățenilor săi. Trebuie să sporim beneficiile pe care le oferă piața unică cetățenilor și întreprinderilor. Trebuie să protejăm mai bine consumatorii și să ne asigurăm că întreprinderile sunt în măsură să concureze în mod loial la nivel transfrontalier. De asemenea, Europa trebuie să dispună de o piață unică pentru drepturile cetățenilor și pentru valori. O dimensiune fundamentală a Europei noastre este crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Depunem eforturi intense pentru a pune în aplicare planul de acțiune de la Stockholm. Vom impulsiona semnificativ acțiunile în domeniul azilului și al migrației legale și ilegale. Astăzi este mai important ca oricând modul în care Europa se poate proiecta mai bine din punct de vedere politic și economic la nivel mondial. Pe măsură ce se conturează parteneriatele strategice ale secolului XXI, Europa ar trebui să profite de ocazie pentru a-și defini viitorul. Aștept cu nerăbdare ca Uniunea să își asume la nivel global rolul care corespunde importanței sale economice. Partenerii noștri ne privesc și așteaptă din partea noastră un angajament la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, nu doar angajamentul a 27 de țări individuale. Înființarea Serviciului European de Acțiune Externă este un mare pas înainte către coerența acțiunii noastre externe. De la G20 și până la agenda privind dezvoltarea pentru Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, sunt mândru să afirm că, în prezent, Comisia contribuie la un rol mult mai activ al Uniunii Europene. Anul 2010 a fost anul politicilor care oferă rezultate concrete pentru cetățenii noștri. Pentru a obține acest rezultat, am operat modificări importante în ceea ce privește modul de funcționare al instituțiilor noastre. Am avut privilegiul de a conduce o nouă echipă de comisari. A fost un prim an dificil, însă sunt mândru de rolul central pe care Comisia l-a avut în ghidarea Uniunii Europene în contextul crizei economice și în conceperea răspunsului politic la această problemă. Propunerile Comisiei au stabilit agenda și au oferit baza pentru adoptarea de către Consiliul European a principalelor decizii strategice. Consiliul European a devenit în prezent o instituție cu drepturi depline, cu un președinte permanent. Aceasta este o evoluție pozitivă, care oferă stabilitate și consistență reprezentanței celor 27 de state membre. Cu un Parlament European revigorat, care are noi responsabilități, dispunem de un cadru instituțional stabil pentru următorii ani, esențial pentru ca Uniunea Europeană să poată ieși din criză mai puternică. Raportul general pentru anul 2010 oferă o imagine de ansamblu detaliată cu privire la activitățile Uniunii Europene în cursul anului trecut. Sper că el va stimula într-o mai mare măsură dezbaterea cu privire la activitatea noastră. José Manuel Barroso 5 raport general 2010 CUVÂNT-ÎNAINTE

8 Capitolul 1 Stimularea redresării

9 De-a lungul anului, instituțiile UE au căutat în mod hotărât soluții la problemele care amenințau stabilitatea economică a Uniunii Europene. UE a reacționat cu fermitate în fața amenințărilor imediate cu care s au confruntat finanțele publice ale Greciei și ale Irlandei, protejând în același timp și stabilitatea euro. Pentru a răspunde numeroaselor provocări apărute de-a lungul anului, UE a acționat rapid și decisiv pentru a realiza stabilizarea pe termen scurt, după care s-a lansat într-un exercițiu cu bătaie lungă de consolidare bugetară pe termen mediu și de reformă a supravegherii bugetare și economice. Crearea și implementarea rapidă mai întâi a unui mecanism de împrumut în regim de urgență pentru Grecia, apoi a unor mecanisme de sprijin financiar temporar pentru zona euro în ansamblu au permis Greciei să înceapă procesul de redresare a finanțelor naționale. În a doua parte a anului, aceeași reacție promptă a făcut posibilă limitarea riscurilor generate de dificultățile economice acute ale Irlandei. S-au întreprins, de asemenea, măsurile necesare pentru crearea unui Mecanism European de Stabilitate permanent, care va intra în vigoare în În paralel, au fost introduse noi pârghii de control al sistemului financiar, concepute pentru a preveni reapariția problemelor care au stat la originea crizei din ultimii doi ani. Între timp, UE a căutat împreună cu partenerii internaționali modalități comune de acțiune cu privire la mai multe aspecte ale guvernanței economice internaționale, în vederea consolidării creșterii și stabilității, promovării comerțului și asigurării unor condiții echitabile de concurență. Liderii din UE și-au dat acordul la Consiliul European din iunie pentru propunerea Comisiei Europene referitoare la un program de 10 ani având ca finalitate o creștere ridicată și sustenabilă. Strategia Europa 2020 ( 1 ), bazată pe orientările politice pe care președintele Barroso le-a stabilit pentru noua Comisie la sfârșitul anului 2009, va exploata la maximum atuurile UE, în special piața unică, și va crea condițiile necesare pentru ca aceasta să fie cât mai performantă în actualul context internațional, marcat de schimbări rapide. Strategia prevede angajamentul deplin al statelor membre și identifică domenii precise de acțiune pentru a transforma proiectele ambițioase în realitate. În strânsă legătură cu Strategia Europa 2020, politica UE în materie de comerț, întreprinderi, concurență și piață unică este în curs de perfecționare și actualizare. Întreaga gamă de politici de la ocuparea forței de muncă la mediu și de la drepturile cetățenilor la coeziune este în curs de reorientare, astfel încât avantajele obținute să se facă simțite în întreaga Uniune.

10 Redresarea economică și consolidarea guvernanței Așa cum au demonstrat-o, în modul cel mai concret, evenimentele din ultimul an, ceea ce se întâmplă într-un stat membru poate să le afecteze pe toate celelalte. Revenirea Uniunii în ansamblu la echilibru economic a însemnat susținerea acelor state membre care s-au confruntat cu cele mai mari probleme. Principiul solidarității promovat de UE a luat o formă cât se poate de tangibilă în momentul în care acțiunea comună a reinstaurat stabilitatea finanțelor naționale prin asigurarea accesului la credit. Ca răspuns la problemele cu care s-a confruntat Grecia și pentru a prezerva stabilitatea zonei euro în general, UE a înființat rapid mecanisme temporare de furnizare a creditării necesare, asociate unor condiții politice stricte care să permită repoziționarea economiilor pe un fundament solid. Astfel, UE a reușit să restabilească încrederea în finanțele publice din zona euro și în credibilitatea monedei unice. De asemenea, UE a promovat asumarea responsabilității, în special în rândul statelor membre cu datorii foarte mari, care au luat măsuri importante de consolidare a finanțelor publice. Iată care sunt principalele priorități ale Comisiei Europene în momentul de față: guvernanța economică, piața unică, inovarea, politica industrială și locurile de muncă. José Manuel Barroso, 14 octombrie Evenimentele și soluțiile propuse au generat, de asemenea, un consens din ce în ce mai larg între statele membre și instituțiile UE. A devenit din ce în ce mai clar că viitorul UE și al cetățenilor săi depinde de fermitatea cu care statele membre își gestionează economiile naționale. Ca urmare, UE a luat măsurile necesare pentru a consolida și moderniza guvernanța economică în zona euro și la nivelul Uniunii în general, printr-o coordonare mai accentuată a politicilor și reformelor bugetare și structurale, acordând în același timp o atenție specială monitorizării competitivității. Un grup de lucru prezidat de Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, a formulat o serie de recomandări prin care se cerea să se respecte cu mai multă strictețe normele pactului de stabilitate și creștere și regulile specifice unei politici fiscale prudente. UE a luat, de asemenea, măsuri de înăsprire a regulilor care stau la baza uniunii economice și monetare; printre acestea se numără consolidarea supravegherii planurilor bugetare naționale și înăsprirea sancțiunilor împotriva statelor membre care duc politici bugetare iresponsabile. Uniunea Europeană Cancelarul Germaniei, Angela Merkel (în dreapta), și președintele Franței, Nicolas Sarkozy (în stânga), îl însoțesc pe Georgios Papandreou, prim ministrul Greciei, primul stat membru care a beneficiat de asistența acordată de UE. 8

11 Sprijinirea statelor membre în dificultate UE a luat măsuri pentru asigurarea stabilității financiare, mai întâi prin asistența financiară condiționată acordată Greciei, apoi prin mecanismele pentru zona euro și UE în ansamblu. În mai, Grecia a primit acces la finanțare temporară, deoarece nu a reușit să obțină finanțare cu dobânzi convenabile de pe piețele financiare, ca urmare a suspiciunilor investitorilor legate de eventualitatea intrării sale în incapacitate de plată. Acordul încheiat cu Grecia ( 2 ), în cadrul căruia statele membre [împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Centrală Europeană (BCE)] au oferit 110 miliarde EUR, a avut la bază condiții stricte, un program amplu și ambițios de reforme structurale și o monitorizare permanentă. Pachetul financiar asigură Greciei o perioadă de până la doi ani în care nu va mai fi nevoie să caute finanțare pe piețele financiare, după care va trebui să recurgă din nou la finanțare de pe aceste piețe. UE a acționat rapid, oferind sprijin financiar sub forma unei garanții în zece zile de la primirea cererii. Această reacție rapidă a fost cu atât mai lăudabilă cu cât tratatele UE nu prevăd în mod explicit instrumente care să permită soluționarea unei astfel de situații extraordinare. Liderii din zona euro au fost nevoiți să pună urgent la punct un mecanism de salvare financiară care să respecte în același timp atât legislația UE, cât și legislația națională a statelor membre implicate. Comisia a jucat un rol important în conceperea și adoptarea pachetului financiar, a reunit contribuțiile bilaterale într-un împrumut comun și a negociat condițiile cu autoritățile din Grecia. Suntem ferm hotărâți. Șefii de stat sau de guvern din zona euro sunt pregătiți să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilității zonei euro în ansamblu. Herman Van Rompuy, Bruxelles, 16 decembrie Cum a ajutat Uniunea Europeană Grecia și Irlanda În luna mai, UE și FMI au pus la dispoziția Greciei 110 miliarde EUR. În luna decembrie, UE, statele membre din zona euro, Regatul Unit, Suedia și Danemarca, FMI, Trezoreria Irlandeză și Fondul Național de Rezervă a Pensiilor au pus la dispoziția Irlandei 85 miliarde EUR. AP / Reporters Ulterior, în perioada 7-9 mai, ca răspuns la preocupările generale legate de posibilitatea unei contagiuni în zona euro, au fost create, în urma unui nou efort comun și ambițios din partea instituțiilor UE și a statelor membre, două mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre. A fost deblocată o sumă totală de 500 miliarde EUR, care cuprindea un mecanism de stabilizare în valoare de 60 miliarde EUR destinat tuturor statelor membre și administrat de Comisie mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) și un fond interguvernamental de 440 miliarde EUR pentru statele din zona euro Fondul european de stabilitate financiară (FESF) administrat prin intermediul unui vehicul creat special în acest scop ( 3 ). La această sumă s-a adăugat o contribuție din partea FMI în valoare de 250 miliarde EUR. Acest program de stabilizare fără precedent, cu o durată de trei ani și cu acces supus unor condiții stricte, garantează sprijin temporar deosebit de eficace pentru țările din zona euro care se confruntă cu o creștere explozivă a randamentului obligațiunilor de stat. Acțiunea concertată la nivelul UE a permis limitarea riscurilor generate de dificultățile economice grave din Irlanda, unde măsurile de austeritate au provocat proteste publice generalizate. 9 raport general 2010 Stimularea redresării

12 Detaliile noilor mecanisme temporare Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) constă în maximum 60 miliarde EUR și este administrat de Comisia Europeană, care utilizează bugetul UE drept garanție pentru a obține fonduri de pe piețele financiare, pe care le împrumută ulterior statului membru beneficiar. Fondul european de stabilitate financiară (FESF) poate furniza până la 440 miliarde EUR pentru a sprijini statele din zona euro care sunt amenințate de riscul de a nu-și putea achita datoria publică. Este un vehicul investițional care își va emite propria datorie cu scopul de a acorda împrumuturi în eventualitatea în care o țară din zona euro se confruntă cu mari dificultăți financiare. Datoria fondului va fi garantată de statele din zona euro, precum și de Suedia și Polonia, care s au oferit să participe. La sfârșitul lunii noiembrie, guvernul Irlandei, care se confrunta din nou cu dificultăți în finanțarea împrumuturilor contractate, a solicitat asistență financiară. După intense coordonări, Consiliul, Comisia și BCE au convenit asupra faptului că acordarea de asistență Irlandei constituia o măsură de protecție a stabilității financiare în UE și în zona euro. Aceste instituții au acordat sprijin financiar prin intermediul MESF și FESF. A fost prima utilizare a acestui nou fond. Miniștrii de finanțe au formalizat împrumutul și condițiile atașate acestuia la începutul lunii decembrie ( 4 ). Împrumuturile vor fi acordate în baza unui program negociat cu autoritățile irlandeze de Comisia Europeană și FMI în colaborare cu BCE. Programul în trei piloni prevede o remodelare a sistemului bancar irlandez, reinstaurarea sustenabilității bugetare, inclusiv corectarea deficitului excesiv până în 2015, și reforme structurale de consolidare a creșterii. Asistența europeană (inclusiv împrumuturile bilaterale) se ridică la 45 miliarde EUR din totalul de 85 miliarde EUR. Pe tot parcursul anului, BCE a menținut ratele dobânzii de referință la niveluri minime fără precedent, în paralel cu alte măsuri non-standard care vizau reflectarea eficientă a ratelor scăzute ale dobânzilor în economie și, în final, asupra prețurilor. Programul pentru piața valorilor mobiliare i-a permis să cumpere obligațiuni publice și private din zona euro și să asigure profunzimea și lichiditatea segmentelor disfuncționale ale pieței obligațiunilor de stat pentru a restabili buna funcționare a mecanismului de transmitere a politicii monetare. RATELE INFLAȚIEI ȘI ALE DOBÂNZII % Rata directoare a dobânzii pentru împrumuturile acordate de Banca Centrală Europeană Rata inflației Surse: Comisia Europeană și BCE. AP / Reporters Președintele BCE, Jean Claude Trichet, a subliniat în repetate rânduri capacitatea monedei euro de a depăși perturbările și a dus o politică de menținere a ratei dobânzii la niveluri minime fără precedent. 10

13 În același timp, mai multe țări au început să aplice măsuri de consolidare pentru a reduce deficitele bugetare și a reinstaura sustenabilitatea bugetară în limitele cadrului comun prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere al UE. Statele membre trebuie să răspundă solidarității manifestate de UE prin asumarea responsabilităților ce le revin. Condițiile drastice atașate mecanismului de stabilizare creat în 2010 pornesc de la ipoteza că statele membre beneficiare își asumă integral rolul limitând cheltuielile publice și realizând reformele necesare reechilibrării finanțelor publice. Consiliul European din luna octombrie a convenit că statele membre trebuie să instituie un mecanism permanent pentru soluționarea situațiilor de criză care să asigure stabilitatea financiară a zonei euro. Președintele Consiliului European s-a consultat cu membrii acestuia în vederea efectuării unor modificări minore ale tratatului. Ca urmare, Consiliul European din decembrie a căzut de acord asupra modificării tratatului pentru a permite crearea Mecanismului European de Stabilitate (MES), cu care se dorește înlocuirea MESF și FESF în Mecanismul va fi activat prin acordul reciproc al statelor membre din zona euro în situația în care este amenințată stabilitatea zonei euro. CREȘTERE ȘI CRIZĂ Creșterea PIB-ului, variația anuală reală (%) sunt previziuni Modificarea propusă a tratatului La articolul 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se va adăuga următorul alineat: (3) Statele membre a căror monedă este euro pot institui un mecanism de stabilitate care urmează să fie activat în cazul în care este indispensabil pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblu. Acordarea oricărei asistențe financiare necesare în temeiul mecanismului va face obiectul unei stricte condiționări. 10 China 5 0 SUA UE Japonia Sursă: Comisia Europeană. 11 raport general 2010 Stimularea redresării

14 Euro: o valoare sigură în vremuri tulburi Bazele euro sunt cât se poate de puternice. Moneda unică este sinonimă cu o rată mică a inflației, un cont curent echilibrat și o creștere economică de apreciat; în același timp, euro este, în multe zone ale globului, moneda în care se constituie rezervele. Euro a rezistat presiunilor la care a fost supus în cursul anului, în ciuda unei anumite volatilități a cursului de schimb. Nu a existat o criză a monedei euro. Dificultățile au apărut din cauză că anumite state membre din zona euro nu și-au administrat bine finanțele publice sau nu au știut să își sporească competitivitatea. Consolidarea guvernanței economice Criza a scos la iveală nerespectarea regulilor de disciplină bugetară și incapacitatea de a garanta că statele membre aplică politici economice sănătoase, orientate către competitivitate. În cursul anului, Parlamentul, Consiliul și Comisia au lucrat la edificarea unei noi arhitecturi, în vederea remedierii acestor deficiențe. Acestea au convenit să creeze: un regim de supraveghere mai puternic, mai sever și mai amplu, care să acopere politicile bugetare, macroeconomice și structurale, precum și problemele de competitivitate. Acest regim va reflecta interdependența, element central al economiei europene. Se are în vedere un tablou al indicatorilor, pentru a se asigura identificarea din timp a divergențelor importante și cu potențial de amplificare; aceasta va declanșa recomandări de acțiuni corective, sprijinite de mecanisme concrete de execuție. Noile măsuri vor promova reformele structurale, inovația și comerțul, care vor ajuta Europa să revină la o creștere durabilă și echilibrată și vor contribui la crearea de locuri de muncă pentru viitor; Estonia intră în zona euro Estonia și-a câștigat dreptul de a intra în zona euro, demonstrând astfel că moneda unică nu și-a pierdut atractivitatea. În luna iunie, UE a răspuns pozitiv la cererea acesteia de a adopta moneda unică, Estonia devenind astfel în ianuarie 2011 cel de al 17 lea membru al zonei euro. Estonia are o economie sănătoasă, îndeplinind astfel criteriile de aderare la moneda euro. Ea a reușit să mențină inflația și dobânda la un nivel scăzut. Anul trecut, Estonia a înregistrat un deficit bugetar de 1,7 % din PIB, cu mult sub nivelul de 3 % stabilit de UE. Datoria publică a fost de asemenea scăzută, de numai 7,2 % din PIB. Economia este foarte flexibilă și, deși nu este imună la criză, și-a demonstrat capacitatea de funcționare și adaptare în condițiile unui curs de schimb fix timp de aproape două decenii. o evaluare colegială a proiectelor de bugete naționale, denumită semestru european deoarece va avea loc în prima jumătate a fiecărui an. Începând din 2011, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor de stabilitate sau de convergență, astfel încât să se poată verifica dacă se respectă regulile prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere. Pentru a se asigura calitatea datelor necesare, s-au stabilit noi competențe care să permită verificarea statisticilor statelor membre. Evaluarea va lua în considerare și planurile de stimulare a competitivității și de a introduce reformele structurale necesare. Rezultatele acestui demers vor fi o mai mare transparență economică și abordări bugetare concertate, ceea ce va fi de ajutor statelor membre la momentul stabilirii, discutării și adoptării bugetelor naționale. În mod concret, semestrul european va alinia procesele instituite în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și orientările generale de politică economică. El va acoperi disciplina bugetară, stabilitatea macroeconomică și politicile de stimulare a creșterii în conformitate cu Strategia Europa 2020; Xinhua / Belga Ministrul de finanțe al Estoniei, Jürgen Ligi, ține în mâini o monedă euro simbolică în timpul unei ceremonii organizate la Bruxelles. o consolidare a regulilor de bază ale uniunii economice și monetare, în special printr-o mai mare strictețe a Pactului de stabilitate și creștere, cu accent pe politici bugetare prudente pe termen mediu și acordând o mai mare atenție controlului datoriei. Se prevăd sancțiuni aplicabile statelor membre care duc politici bugetare neconforme cu dimensiunea europeană. Într-o rezoluție din luna mai cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, Parlamentul European a subliniat, la rândul său, necesitatea de a acorda prioritate supravegherii nivelului datoriei. 12

15 Legiferare pentru o mai bună guvernanță economică În septembrie, Comisia a propus un pachet amplu de măsuri legislative de consolidare a guvernanței economice în UE și în zona euro. Aceste măsuri vizează extinderea și consolidarea supravegherii politicilor bugetare, precum și a politicilor macroeconomice și a reformelor structurale. În același timp, ele instituie noi mecanisme de asigurare a respectării normelor pentru statele membre care nu se conformează. Patru din cele șase propuneri se referă la chestiuni bugetare; printre acestea, o reformă amplă a Pactului de stabilitate și creștere, astfel încât aplicarea sancțiunilor să fie o consecință firească pentru țările care nu își respectă angajamentele. Celelalte două regulamente vizează detectarea și soluționarea dezechilibrelor macroeconomice care apar în UE și în zona euro. Un regulament care consolidează componenta preventivă a Pactului de stabilitate și creștere ( 5 ) și care are rolul de a asigura că statele membre ale UE urmează politici bugetare prudente în vremuri de prosperitate, pentru a dispune de rezerve în perioade mai puțin favorabile. Monitorizarea finanțelor publice se va baza pe politici bugetare prudente, Comisia fiind abilitată să emită avertismente în cazul în care se produc deviații considerabile. Un regulament care consolidează rolul corector al pactului ( 6 ), astfel încât evoluțiile datoriei să poată fi urmărite mai îndeaproape, iar procedura de deficit excesiv să poată fi invocată în cazul în care se produc deviații. Statele membre a căror datorie depășește 60 % din PIB trebuie să ia măsuri de reducere a datoriei într-un ritm satisfăcător. Conform definiției din regulament, diminuarea suficientă a ponderii datoriei în PIB care a depășit nivelul de 60 % are loc atunci când diferența față de nivelul de 60 % s-a redus în ultimii trei ani cu aproximativ o douăzecime pe an. În cazul în care apar deviații se poate declanșa procedura de deficit excesiv. Un regulament privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro ( 7 ), care vine în sprijinul modificărilor pactului cu un nou set de sancțiuni financiare graduale pentru statele membre din zona euro. În ceea ce privește măsurile preventive, consecința unei devieri semnificative de la politica bugetară prudentă va fi constituirea unui depozit purtător de dobândă. În cazul componentei corective, dacă se stabilește că într-o țară există un deficit excesiv, țara respectivă trebuie să constituie un depozit nepurtător de dobândă, în sumă de 0,2 % din PIB. Acesta poate fi transformat într-o amendă în cazul neconformării cu recomandarea de corectare a deficitului excesiv. Pentru asigurarea aplicării, se va utiliza un mecanism de vot invers la impunerea sancțiunilor, adică propunerea Comisiei pentru aplicarea unei sancțiuni se consideră adoptată dacă nu este respinsă de Consiliu prin majoritate calificată. O directivă privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre ( 8 ), care va asigura reflectarea obiectivelor pactului în cadrele bugetare naționale (inclusiv la nivel de sisteme de contabilitate, statistici, practici în materie de previzionare, reguli fiscale, proceduri bugetare și relații fiscale cu autoritățile locale sau regionale). Directiva stabilește cerințele pe care trebuie să le respecte cadrele bugetare naționale pentru a asigura un nivel minim de calitate și coerență cu normele UE, ținând în același timp seama de nevoile și preferințele specifice ale statelor membre. Un regulament privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice ( 9 ), care introduce procedura de dezechilibru excesiv, un nou element al cadrului de supraveghere economică al UE. Evaluarea regulată a riscurilor de apariție a dezechilibrelor va permite Comisiei să realizeze analize aprofundate referitoare la statele membre care prezintă riscuri. În cazul statelor membre cu dezechilibre grave sau cu dezechilibre care periclitează funcționarea UEM, Consiliul poate adopta recomandări și poate iniția o procedură de dezechilibru excesiv. Un stat membru căruia i se aplică procedura de dezechilibru excesiv trebuie să prezinte un plan de acțiuni corective, supus aprobării Consiliului, care va stabili termenele de realizare a acestor acțiuni. Dacă se constată în mod 13 raport general 2010 Stimularea redresării

16 repetat că nu s-au întreprins acțiuni corective, statul membru respectiv din zona euro va fi supus unor sancțiuni. Un regulament privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro ( 10 ), în temeiul căruia statele membre din zona euro care nu vor respecta în mod repetat recomandările Consiliului referitoare la măsurile de soluționare a dezechilibrelor excesive vor fi obligate să plătească o amendă anuală de 0,1 % din PIB. Aplicarea amenzii poate fi stopată numai prin votul cu majoritate calificată ( votul invers, a se vedea pagina 13), exprimat exclusiv de statele membre ale zonei euro. Cum va funcționa semestrul european În cadrul noii evaluări colegiale a proiectelor de bugete naționale, statele membre și Comisia vor analiza rezultatele macrofinanciare și situația UE în raport cu cele cinci obiective definite în Strategia Europa 2020: creșterea numărului de locuri de muncă; dezvoltarea cercetării; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; îmbunătățirea nivelului de educație; și promovarea incluziunii sociale. Primul semestru european va debuta în ianuarie El combină disciplina bugetară impusă prin Pactul de stabilitate și creștere, reformele structurale prevăzute de Strategia Europa 2020, precum și noul mecanism de prevenire a macrodezechilibrelor. Semestrul vizează furnizarea de orientări politice prealabile și asigurarea unei supravegheri bugetare preventive, în vremuri în care aceste elemente contează mai mult ca oricând; politica bugetară va fi analizată la nivelul UE înainte ca bugetele să fie aprobate la nivel național. Ciclul va începe în ianuarie cu o analiză anuală a creșterii întocmită de Comisie, care va trece în revistă provocările de natură economică. Acest raport va fi analizat de Consiliul European la începutul primăverii; Consiliul va identifica principalele provocări economice ale UE și va formula orientări strategice cu privire la politicile Uniunii Europene și ale zonei euro. Ținând seama de aceste orientări, statele membre își vor prezenta strategiile bugetare pe termen mediu în cadrul programelor naționale de stabilitate sau convergență. În paralel, ele își vor stabili programele naționale de reformă în care expun acțiunile care trebuie întreprinse pentru consolidarea politicilor în domenii precum forța de muncă și incluziunea socială. Toate aceste programe vor fi prezentate simultan în luna aprilie. Aplicarea Pactului de stabilitate nu se rezumă la sancționarea statelor membre sau la corectarea greșelilor din trecut [ ] Nu trebuie să pierdem din vedere o altă miză, de mai mare anvergură, și anume îmbunătățirea creșterii structurale și sustenabile a Europei, precum și rezultatele sale economice în general. Aceasta a constituit de altfel nucleul Strategiei Europa 2020 [ ] Pentru cei care își fac griji în legătură cu faptul că restricțiile bugetare vor afecta creșterea economică, soluția este să se concentreze mai mult asupra rezolvării problemelor structurale aflate la bază, care stau în calea performanțelor economice. Herman Van Rompuy, discurs susținut în fața Parlamentului European, 24 noiembrie Într-o etapă ulterioară, Comisia va evalua politicile stabilite de statele membre în programe și, în cazul în care acestea nu sunt suficiente, va recomanda Consiliului să emită orientări de politică specifice fiecărui stat membru. În luna iulie, înainte ca statele membre să își finalizeze bugetele pe anul următor, Consiliul European și Consiliul vor formula recomandări de politică. Unul dintre elementele esențiale ale semestrului european este faptul că acesta va permite guvernelor să își examineze propriile reforme naționale în domenii strategice legate unele de altele. Prin sprijinirea semestrului european, statele membre au indicat că sunt pregătite să își însușească acest element indispensabil pentru reușită. În același timp, în baza normelor existente, Comisia a continuat supravegherea de rutină a finanțelor statelor membre. În 2010 au fost inițiate proceduri de deficit excesiv pentru 24 de țări care au încălcat legislația europeană, aceste țări fiind invitate să pună capăt situației de deficit excesiv. Expansiunea bugetară a jucat un rol esențial în menținerea unui nivel acceptabil de activitate economică și creștere. Pe de altă parte, pentru a utiliza integral avantajul competitiv al Europei, este esențial ca statele membre să implementeze de acum înainte reforme structurale în sprijinul cererii private și al creșterii inovatoare. 14

17 Cum a reușit UE să prevină colapsul prin măsurile de urgență adoptate În 2009, cele 27 de state membre ale UE au utilizat 9,3 % din produsul lor intern brut pentru a salva sistemul bancar de la faliment în cursul crizei financiare. Pe tot parcursul anului, Comisia a continuat autorizarea ajutoarelor de stat pentru bănci ori de câte ori a considerat că măsura respectivă reprezenta o soluție corespunzătoare la o perturbare gravă a economiei naționale. Acest sprijin temporar le permite băncilor să asigure un nivel adecvat de creditare a societăților din economia reală și ajută la stabilizarea piețelor financiare prin reinstaurarea încrederii. În același timp, condițiile atașate acestor ajutoare garantează că nu este denaturată concurența. În total, în perioada octombrie 2008-iulie 2010, Comisia a aprobat măsuri de criză pentru sectorul bancar adoptate de statele membre în valoare maximă globală de miliarde EUR. Garanțiile și intervențiile ad-hoc reprezintă peste trei sferturi din această sumă, cifrându-se la miliarde EUR. În perioada august 2008-iulie 2010, Comisia a aprobat măsuri de recapitalizare în valoare de 546 miliarde EUR. În aceeași perioadă, aceasta a aprobat intervenții legate de activele depreciate și măsuri în favoarea lichidității care se ridicau la 558 miliarde EUR. Cadrul pentru ajutoarele de stat cu caracter excepțional, adoptat la începutul crizei pentru a ușura unele dintre presiunile care afectează economia reală, a fost extins în luna decembrie pentru încă un an printr-o decizie a Comisiei prin care se defineau și noi condiții de acordare a acestor ajutoare. De îndată ce creșterea se relansează, trebuie instituite strategii de retragere, care să permită tuturor statelor membre să reducă sprijinul acordat, firește, într-un mod diferențiat, care să reflecte situațiile economice și bugetare specifice. S-a recunoscut de altfel faptul că economiile statelor membre nu-și vor putea redobândi dinamismul și competitivitatea dacă se bazează excesiv pe sprijinul guvernamental. S-a convenit ca, începând din 2011, când se estimează că redresarea economică se va accelera, orientarea bugetară a tuturor statelor membre să devină mai restrictivă, astfel încât să se promoveze creșterea sustenabilă. În ceea ce privește sectorul financiar, a început deja retragerea progresivă a ajutoarelor de stat. Acest proces va avea loc prin înăsprirea condițiilor de acordare de noi garanții de stat (comisioanele au crescut din luna iulie 2010) și printr-o monitorizare mai atentă a viabilității marilor utilizatori de garanții. Cu începere de la 1 ianuarie 2011, toate băncile din UE care au primit sprijin din partea statului sub formă de capital sau sub formă de măsuri legate de activele depreciate vor trebui să prezinte un plan de restructurare. 15 raport general 2010 Stimularea redresării

18 Un sector financiar și o concurență în serviciul cetățenilor Criza economică a pus în evidență deficiențele majore ale cadrului de reglementare și supraveghere a sectorului financiar. Au fost adoptate reforme profunde și cuprinzătoare, care să poată garanta că sectorul financiar reprezintă un partener de încredere în creșterea viitoare a nivelului de prosperitate în UE și care să protejeze în același timp cetățenii și afacerile care se bazează pe sistemul bancar. Pentru ca UE să rămână competitivă, ea trebuie să dispună de un sector financiar puternic în care băncile, și nu contribuabilii, își asumă în primul rând costul propriilor riscuri de a nu își îndeplini obligațiile. Finanțele publice solide și piețele financiare responsabile oferă încrederea și puterea economică necesare pentru o creștere durabilă. Cea mai importantă schimbare este reprezentată de crearea unei noi structuri de supraveghere, formată din trei autorități ale UE cu competențe în raport cu sectorul financiar din UE și de înființarea Comitetului european pentru riscuri sistemice ( 11 ). În efortul de redresare a băncilor, UE a efectuat teste referitoare la capacitatea acestora de a rezista unor șocuri viitoare. De asemenea, în cadrul politicii de concurență, UE a trasat o linie de echilibru între autorizarea ajutorului de stat destinat redresării, în condiții stricte, și garantarea absenței oricărei denaturări a pieței. Noua arhitectură de supraveghere financiară Supravegherea financiară a căpătat o dimensiune cu adevărat europeană în cursul anului, pentru a răspunde situației reale, și anume aceea că societățile și piețele financiare funcționează în principal la nivel european. Reforma supravegherii financiare adoptată în Europa este un demers unic în lume, în condițiile în care nicăieri altundeva nu s-a mai creat un astfel de cadru de supraveghere. Noul cadru, adoptat în noiembrie, consolidează supravegherea sectorului financiar și reduce riscurile, transformând Europa într-un loc mai sigur din punct de vedere economic și mai atrăgător pentru investitori. Pentru ca piețele financiare să se poată bucura de încrederea publicului și a investitorilor, autoritățile de supraveghere au nevoie de informații suficiente și de anumite competențe pentru a acționa rapid atunci când apare o problemă. Așa stând lucrurile, UE a elaborat și a convenit asupra unei abordări comune care vizează supravegherea comună și coerentă a societăților financiare dincolo de frontiere. Noile entități înființate la nivelul UE dispun de noi competențe, care le conferă mai multă autoritate. S-a ajuns la un acord cu privire la o structură europeană de supraveghere care să răspundă intereselor statelor membre și ale Uniunii Europene, dar mai ales nevoilor cetățenilor europeni, ale consumatorilor și ale investitorilor. Noile autorități pot soluționa dispute între entitățile naționale de supraveghere și pot interzice produsele și activitățile financiare foarte riscante. În cazul în care entitățile naționale de supraveghere nu iau măsuri, noile autorități pot, de asemenea, să impună decizii direct instituțiilor financiare, pentru a remedia cazurile de nerespectare a legislației UE. Atenția se va concentra asupra punctelor slabe identificate pe piețele financiare și se va introduce raportarea în funcție de țară. 16

19 În cadrul noii structuri: au fost înființate trei entități europene de supraveghere pentru sectorul bancar, sectorul asigurărilor și sectorul valorilor mobiliare. Aceste organisme de supraveghere microeconomică înlocuiesc actualul sistem al UE de comitete consultative și vor dispune de competențele necesare pentru a asigura o supraveghere vigilentă în Europa, inclusiv a marilor grupuri bancare transfrontaliere. Ele vor aplica un regulament unic, care să permită soluționarea dezacordurilor dintre entitățile naționale de supraveghere, monitorizarea aplicării corecte a legislației UE și intervenția în situații de urgență; a fost înființat un organism de supraveghere macrofinanciară complet nou, pentru a monitoriza amenințările la adresa stabilității financiare. Așa-numitul Comitet european pentru riscuri sistemice va fi prezidat de președintele BCE. Acest comitet va monitoriza riscurile care amenință economia UE și va exercita o supraveghere macroprudențială a sistemului financiar, lucru care lipsea în vechiul sistem. Reforma legislației financiare A fost necesară o reformă a sistemului financiar pentru a se garanta că instituțiile nu sunt doar bine supravegheate, ci și atent reglementate. Criza financiară a demonstrat că lipsa unei reglementări adecvate încurajează instituțiile financiare să își asume riscuri excesive pentru a obține câștiguri pe termen scurt. Interconectarea instituțiilor financiare a avut efecte sistemice, cu consecințe grave asupra întregului sector. Situația a fost agravată de lipsa reglementării, care ar fi permis lichidarea băncilor în condiții normale, fără să pună în pericol stabilitatea financiară. Printre măsurile adoptate pentru o mai bună reglementare și o mai mare responsabilitate în sectorul serviciilor financiare se numără: o directivă de reglementare a activităților administratorilor fondurilor de investiții alternative ( 12 ): fondurile speculative și fondurile de capital privat nu vor mai funcționa într-un vid legislativ, dincolo de posibilitatea de intervenție a entităților de supraveghere. Noile reguli permit comercializarea fondurilor, dar numai în condiții stricte, asigurându se atenta monitorizare și supraveghere a riscurilor; EUROPENII ÎȘI OFERĂ ÎN CONTINUARE SPRIJINUL Cetățenii europeni susțin în continuare coordonarea economică dintre statele membre; 7 din 10 respondenți consideră că o politică mai severă în domeniul financiar este cea mai bună modalitate de a evita o viitoare criză. Acestea au fost două dintre concluziile la care a condus cel de al doilea sondaj lansat de Parlamentul European cu privire la criza economică, realizat de TNS Sofres în perioada august septembrie noi cerințe pentru piața instrumentelor financiare derivate extrabursiere ( 13 ), astfel încât să se poată evita speculațiile dăunătoare; aceste cerințe se referă la utilizarea compensării în contrapartidă centrală, înregistrarea tranzacțiilor și controlul vânzării în lipsă. Un grup de lucru analizează în prezent efectele credit default swapurilor fără prevalidare asupra datoriei suverane. 17 raport general 2010 Stimularea redresării

20 De asemenea, Comisia a inițiat o amplă serie de acțiuni pentru a menține elanul reformei sectorului financiar și a-i extinde aria de aplicare. Printre acestea se numără: un plan de acțiune al Comisiei ( 14 ) care să permită fie ca băncile aflate în dificultate să revină la normal fără ajutor de la stat, fie să intre în faliment, fără a aduce prejudicii sistemului bancar în ansamblu. Mecanismele vor fi finanțate prin taxe aplicate instituțiilor financiare. În cursul crizei financiare, guvernele din UE au furnizat instituțiilor financiare sprijin public în valoare de 16,5 % din produsul intern brut al UE. Sprijinul a fost necesar pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar, însă a însemnat o povară grea pentru bugetele publice; o consultare cu privire la agențiile de rating, pentru a reexamina cadrul de reglementare în lumina preocupărilor legate de faptul că instituțiile financiare și investitorii instituționali se bazează prea mult pe ratingurile externe și nu efectuează suficiente evaluări interne ale riscului de credit, situație care poate avea drept consecință volatilitatea piețelor și instabilitatea sistemului financiar; o consultare privind pachetele de produse de investiții cu amănuntul, care vizează îmbunătățirea standardelor de protecție a consumatorilor, schițarea unor măsuri posibile de creștere a transparenței și comparabilității produselor de investiții și garantarea reglementării eficace și permanente a vânzării acestora; o consultare ( 15 ) privind rezervele de capital anticiclice pentru bănci destinate să atenueze fluctuațiile sistemului financiar garantând că băncile pot recurge la rezervele acumulate în perioade economice prospere pentru a putea continua activitatea de creditare în perioade economice nefavorabile; o propunere de revizuire în profunzime a sistemelor de garantare a depozitelor și a compensării investitorilor, precum și reorientarea sistemelor de garantare a asigurărilor, pentru o mai bună protecție a investitorilor și a deponenților. Limitarea bonusurilor pentru managerii băncilor Conform noilor norme convenite în luna decembrie ( 17 ), bancherii vor primi cel mult o pătrime din bonusurile lor sub formă de plată în numerar, diferența fiind reportată sau deținută în acțiuni pentru o durată minimă de trei ani. Noile norme prevăd, de asemenea, posibilitatea ca organismele naționale de reglementare să anuleze bonusurile plătite managerilor în cazurile în care se descoperă că aceștia și-au asumat riscuri care au produs pierderi societăților financiare. Normele urmăresc totodată stabilirea unei legături între salariul fix și remunerație. Un principiu fundamental al reformei sistemului financiar al UE a fost injectarea masivă de capital și capital de mai bună calitate în sistem. Înăsprirea cerințelor de capital ar trebui să garanteze că instituțiile financiare țin seama în mod adecvat de riscurile asociate portofoliului lor de tranzacționare, astfel încât să fie reflectate pierderile potențiale. De asemenea, se dorește ca reforma să asigure standarde minime în materie de lichidități, rate de îndatorare eficiente, sancțiuni de capital pentru băncile cu politici iresponsabile de remunerare și cerințe de capital adecvate pentru instrumentele financiare complexe care au contribuit la declanșarea crizei financiare. Reforma cerințelor de capital nu se limitează la Europa. Uniunea Europeană negociază cu partenerii internaționali în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară. Aceste reforme sunt implementate în UE prin modificări ( 16 ) aduse Directivei privind cerințele de capital. În linii mari, aceste măsuri contribuie la menținerea interesului pentru piețele UE și la asigurarea faptului că economia europeană are mijloacele necesare pentru promovarea creșterii. Însă reglementarea financiară este legată și de îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni, simplificându-le problemele și oferindu-le transparența și siguranța la care sunt îndreptățiți să se aștepte. 18

21 Rolul jucat de politica în domeniul concurenței Politica în domeniul concurenței și, în special, aplicarea coerentă și previzibilă a normelor privind ajutoarele de stat au jucat un rol important în răspunsul la criză. Măsurile de salvare excepționale adoptate la începutul crizei s-au dovedit eficiente deoarece au permis reinstituirea stabilității financiare și sprijinirea redresării economice. Politica ajutoarelor de stat a ajutat guvernele să reacționeze în fața crizei și a împiedicat colapsul sistemului financiar. Aceasta a permis să se evite acordarea de subvenții de către statele membre, a redus cazurile de denaturare a concurenței și a limitat stimulentele pentru asumarea excesivă de riscuri. Deciziile Comisiei au facilitat accesul la creditare și au furnizat un mecanism de coordonare a acțiunilor de salvare a instituțiilor financiare de către statele membre. Comisia a abordat în mod explicit problema hazardului moral. Acesta apare în momentul în care o societate crede că poate adopta un comportament iresponsabil fără nicio consecință, convinsă că va fi protejată de faliment deoarece falimentul său ar avea repercusiuni grave asupra întregii societăți. Din acest motiv, Comisia s-a asigurat că ajutoarele nu se acordă ca un simplu cadou pentru companiile cu probleme, ci în condiții stricte care trebuie respectate pentru a se reveni la funcționarea normală a pieței. După etapa inițială de salvare, ajutoarele notificate Comisiei au fost autorizate cu condiția clară ca planurile de restructurare sau analizele de viabilitate ale băncilor care beneficiază de ajutor să fie aprobate de Comisie. De multe ori, aceste planuri de restructurare au fost însoțite de anumite cerințe, de exemplu în ceea ce privește înstrăinarea activelor sau conduita pe piață după restructurare. Împrumuturile și garanțiile au fost acordate în aceiași termeni și pe baza acelorași reguli aplicabile în întreaga Europă. Ca urmare, economia UE și contribuabilii europeni se bucură de rezultatele acestor schimbări. Măsurile adoptate au ajutat instituțiile financiare să redevină viabile. Comisia și-a ajustat la rândul său normele cu privire la garanțiile de stat acordate sectorului bancar, avertizând băncile să se pregătească pentru a fi deconectate de la sprijinul excepțional de criză. Încă de la începutul anului 2011, toate băncile din UE care au primit sprijin din partea statului sub formă de capital sau sub formă de măsuri legate de activele depreciate vor trebui să prezinte un plan de restructurare. Mai mult, este în curs de elaborare un nou cadru pentru ajutoarele de stat destinate salvării și restructurării băncilor, care va fi urmat de o revizuire a orientărilor generale pentru salvarea și restructurarea firmelor aflate în dificultate. Măsuri concrete în materie de concurență în vederea redresării Conservarea condițiilor echitabile de concurență în Europa, cum ar fi, de exemplu, garantarea faptului că ajutoarele acordate industriei autovehiculelor nu sunt însoțite de condiții legate de localizarea uzinelor Prevenirea falimentelor prin intermediul cadrului temporar care permite statelor membre să asigure acces la finanțare companiilor viabile, cadru valabil și în 2011, dar cu un domeniu de aplicare mai limitat, condiții mai stricte și o atenție deosebită acordată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) Sprijinirea investițiilor inteligente, de exemplu prin intermediul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru banda largă, pentru a susține pe termen scurt redresarea economică și a obține beneficii pe termen lung pentru competitivitatea europeană 19 raport general 2010 Stimularea redresării

22 Concurența încurajează companiile să își adapteze strategiile de afaceri și să inoveze pentru a crea produse și servicii de calitate superioară. Datorită acestor eforturi, consumatorii beneficiază de mai multe opțiuni, de calitate superioară și de prețuri mai mici. Aplicarea unei politici în domeniul concurenței în întreaga UE garantează accesul întreprinderilor la aceleași oportunități în întreaga Europă, indiferent în ce loc s-ar afla. Politica în domeniul concurenței impulsionează inovația și creșterea prin faptul că permite piețelor să rămână deschise și competitive, astfel încât întreprinderile pot prospera, iar consumatorii se pot bucura de avantajele asociate. Pentru a garanta consumatorilor mai multe posibilități de a alege, precum și avantajul unor prețuri convenabile, Comisia a adoptat un regulament de exceptare a mai multor acorduri între producători și distribuitori pentru vânzarea de produse și servicii ( 18 ). Societățile cu o prezență modestă pe piață au posibilitatea de a decide cum vor fi distribuite produsele lor atât timp cât evită comportamentele în mod evident dăunătoare consumatorilor și concurenței, cum ar fi fixarea prețurilor. Împreună cu orientările care îl însoțesc ( 19 ), regulamentul urmărește promovarea distribuției pe internet, autorizarea distribuitorilor autorizați să vândă pe internet fără limite legate de cantități, de locul unde se găsesc clienții și de prețuri. La nivelul sectorului energetic, modificarea orientărilor de mediu cu privire la ajutoarele de stat vizează transformarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii într-un instrument de respectare a legislației care nu antrenează costuri mari și într-un stimulent pentru investițiile în tehnologii cu emisii reduse de carbon. Regulamentul privind ajutoarele de stat în industria cărbunelui ( 20 ), conform căruia statele membre trebuie să își mențină sprijinul atât timp cât cărbunele joacă un rol important în producția energetică a Europei, vizează garantarea concurenței loiale prin autorizarea ajutoarelor pentru închidere și a ajutoarelor pentru costurile moștenite. Comisia a intervenit pentru a se asigura că ajutoarele naționale planificate pentru sectorul auto respectă normele referitoare la ajutoarele de stat și la piața unică. Comisia a decis să elimine anumite dispoziții speciale introduse în timpul crizei pentru a permite statelor membre să ofere acces la finanțare de urgență pentru a preveni falimentul unor companii. Uniunea Europeană Industria automobilelor rămâne un sector important în economia UE. 20

23 Redresarea globală și cooperarea internațională UE funcționează într-o lume globalizată. Una dintre principalele sale funcții în acest context lărgit este găsirea unor răspunsuri globale în interesul statelor membre și al cetățenilor săi. Crizele economice din trecut au condus la cercuri vicioase de protecționism, la goana după subvenții și chiar mai rău. Readucerea economiei mondiale pe drumul creșterii și al prosperității necesită un leadership mondial și acțiuni multilaterale. În acest sens, UE nu poate acționa de una singură și nu poate elabora pe cont propriu o agendă de reformare a sistemului de reglementare. UE și-a asumat un rol principal în promovarea unor reacții internaționale în fața crizei. Prezența sa a fost determinantă în discuțiile din cadrul G20, primul forum de cooperare economică internațională, unde UE este reprezentată de președintele Comisiei, José Manuel Barroso, și de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. La reuniunile succesive ale G20, UE a pledat în favoarea depunerii unor eforturi la nivel mondial pentru a umple lacunele din legislația financiară și supravegherea sectorului financiar la nivel internațional. UE și-a asumat un rol de lider în promovarea de noi reguli în privința capitalului propriu al băncilor. Ea a insistat asupra luării unor măsuri adecvate de reducere a deficitelor și a datoriilor publice, stimulând în același timp creșterea. De asemenea, UE a făcut presiuni în vederea ajungerii la un acord internațional cu privire la taxele și impozitele bancare. În plus, pentru a garanta în continuare rolul comerțului în redresarea economică, UE și-a asumat un rol esențial în monitorizarea respectării angajamentelor luate în cadrul G20 de către marile economii în sensul evitării introducerii de noi obstacole în calea liberului schimb. Peer Grimm / DPA / Reporters În acest sens, cel mai important eveniment din 2010 a fost summitul G20 de la Seul, din luna noiembrie, în cadrul căruia UE a făcut progrese în promovarea acțiunilor comune de stimulare a creșterii și a ocupării forței de muncă. Prin Planul de acțiune de la Seul ( 21 ), G20 se angajează să continue acțiunile la nivel internațional pentru o creștere echilibrată; planul de acțiune reprezintă o recunoaștere explicită a responsabilității comune în numele căreia toate marile economii au consimțit să facă eforturi pentru a reveni la echilibru, soluționând astfel dezechilibrele existente. Metoda UE de utilizare a indicatorilor pentru a declanșa o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice și a cauzelor lor a fost sprijinită de liderii G20. UE a contribuit, de asemenea, la stabilirea unui consens cu privire la soluțiile bazate pe cooperare la tensiunile legate de problemele monetare și comerciale. În spiritul cerințelor formulate de reprezentanții UE înaintea summitului, liderii au fost de acord să evolueze către cursuri de schimb care țin cont de piață într-o mai mare măsură, să mărească flexibilitatea cursurilor de schimb pentru a reflecta bazele economice și să se abțină de la devalorizări competitive. Prin aprobarea reformei Basel III (a se vedea pagina 22), în cadrul G20 Liderii politici ai Germaniei, Franței, Italiei și Regatului Unit, alături de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și de președintele Comisiei, José Manuel Barroso, participă la summitul G8 care a avut loc în Canada în luna iunie, împreună cu liderii politici ai Canadei, Japoniei, Rusiei și Statelor Unite. 21 raport general 2010 Stimularea redresării

24 Basel III Basel III este un amplu set de măsuri de reformă elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară în vederea îmbunătățirii legislației, supravegherii și gestionării riscului în sectorul bancar. Aceste măsuri vizează ameliorarea capacității sectorului bancar de a absorbi șocurile, perfecționarea gestionării riscurilor și a guvernanței bancare și creșterea transparenței în acest sector. Se urmărește reglementarea atât la nivelul băncilor luate individual, cât și la nivelul întregului sector. Reformele Basel III fac parte din inițiativele mondiale de consolidare a legislației financiare care au fost aprobate de liderii G20, implementarea lor fiind prevăzută pentru anul s-a menținut entuziasmul pentru reforma sistemului de reglementare a pieței financiare la nivel internațional, o prioritate-cheie pentru UE. La summitul G20 de la Seul, UE a obținut angajamentul de a combate protecționismul sub toate formele sale. Comisia a realizat o serie de rapoarte referitoare la protecționism, menționând numele celor care se fac vinovați de nerespectarea regulilor, în cadrul unui efort concertat de menținere a deschiderii economiilor și de prevenire a intensificării efectelor crizei. Comunicarea Comerț, creștere și afaceri internaționale ( 22 ) din luna noiembrie a stabilit o agendă ambițioasă de politici comerciale pentru următorii cinci ani, constituind componenta externă a demersului UE de revitalizare a economiei Europei, venind în completarea principalelor inițiative lansate în cursul anului referitoare la piața internă, la industrie și la inovare. Ea propune o strategie care vizează reducerea barierelor comerciale, deschiderea piețelor internaționale și crearea unor condiții echitabile pentru întreprinderile europene. Obiectivul general este să garanteze că cetățenii europeni profită de avantajele comerțului, sub forma unei creșteri economice mai puternice, a unui număr mai mare de locuri de muncă și a diversificării opțiunilor oferite consumatorilor la prețuri mai mici. Strategia Europa 2020 o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii Finanțe publice sănătoase, o supraveghere financiară mai accentuată și piețe mondiale deschise sunt modalități de obținere a unui rezultat concret: creștere pentru noi locuri de muncă în UE. Măsurile structurale propuse în cadrul Strategiei Europa 2020 vizează remedierea cauzelor care au dus la declanșarea crizei. Ele fac parte din strategia amplă a UE de creare a unei traiectorii de creștere mai durabilă și mai dinamică, care să genereze niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. Obiectivul urmărit este creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Pentru a contracara riscurile generate de problemele finanțelor publice, de încrederea știrbită a societăților și de amenințarea șomajului, UE a propus în cursul anului 2010 o serie de acțiuni pentru a revigora economia, a descătușa potențialul de creștere al UE, a stimula investițiile și a dezvolta competențele. UE a pus accentul pe eficiența energetică, emisiile reduse de carbon, perfecționarea Virginia Mayo / AP / Reporters Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a lansat, în luna martie, Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. 22

25 competențelor profesionale, exploatarea potențialului pieței digitale unice, cercetare și dezvoltare și tehnologiile avansate. Acesta este modul în care UE își va spori competitivitatea și productivitatea și va promova coeziunea socială și convergența economică. Strategia Europa 2020 urmărește o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii. Creșterea inteligentă înseamnă stimularea cunoașterii, a inovației, a educației și a societății digitale. Creșterea sustenabilă înseamnă utilizarea mai eficientă a resurselor în producție, stimulând în același timp competitivitatea. Creșterea favorabilă incluziunii urmărește stimularea participării pe piața muncii, intensificarea dezvoltării de competențe și combaterea sărăciei. Strategia Europa 2020 oferă Uniunii un cadru coerent pentru a-și mobiliza toate instrumentele și politicile necesare garantării reformelor structurale de care are nevoie Europa. Ea definește cinci obiective principale pentru anul 2020 și încurajează angajamentul mai puternic al statelor membre pentru realizarea acestora, deoarece implicarea individuală este crucială pentru succesul strategiei. Obiectivele principale sunt amplificate de o serie de inițiative emblematice și de orientări integrate pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă ( 23 ). Strategia este completată de dezvoltarea permanentă a pieței unice a UE, precum și de eforturile în direcția unei reglementări mai inteligente și a unui mediu stimulant pentru concurență. Un alt obiectiv la fel de important este crearea unei societăți din ce în ce mai favorabile incluziunii; de altfel, coeziunea și incluziunea socială sunt primordiale în cadrul Strategiei Europa STABILIZAREA NIVELURILOR ȘOMAJULUI ÎN CADRUL UE Șomajul (%) în cele 27 de țări ale UE sunt previziuni Sursă: Comisia Europeană. Cele cinci obiective principale ale Strategiei Europa 2020: obiective concrete Creșterea la 75 % a ratei de ocupare a forței de muncă pentru bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, în paralel cu angajarea unui număr mai mare de tineri, persoane mai în vârstă și persoane slab calificate, corelată cu o mai bună integrare a imigranților legali Îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare și dezvoltare, astfel încât nivelurile investițiilor să crească la 3 % din PIB, precum și stimularea cercetării-dezvoltării și inovării cu noi indicatori Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990, menținând în același timp angajamentul condițional al UE în direcția unei reduceri de 30 % până în 2020; creșterea ponderii energiilor din surse regenerabile în consumul final de energie la 20 % și realizarea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice Ameliorarea nivelurilor de educație prin reducerea ratelor de abandon școlar sub 10 % și creșterea la 40 % a proporției persoanelor cu vârste de de ani cu studii superioare sau calificări echivalente Promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei și înlăturarea riscului de sărăcie și excludere pentru cel puțin 20 de milioane de oameni Eliberarea potențialului Europei cele șapte inițiative emblematice Prima inițiativă emblematică, prezentată în luna mai, a fost Agenda digitală pentru Europa ( 24 ), strategia Europei pentru o economie digitală înfloritoare până în Este vorba despre un sector care poate avea o creștere inteligentă. Jumătate din creșterea productivității europene din ultimii 15 ani a fost impulsionată de tehnologiile informației și comunicațiilor. Este probabil că această tendință se va intensifica. Agenda digitală europeană va asigura o piață unică digitală care să reprezinte 4 % din PIB-ul UE până în Cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020: Agenda digitală pentru Europa O Uniune a inovării Tineretul în mișcare O utilizare eficientă a resurselor O politică industrială pentru era globalizării O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale 23 raport general 2010 Stimularea redresării

26 Jamie Grill / Blend Images / Corbis Formarea în vederea dezvoltării competențelor digitale este un element central al Strategiei Europa Cele 100 de acțiuni incluse în Agenda digitală vizează generalizarea avantajelor revoluției digitale. Prin acestea se va promova o piață digitală unică, se va extinde accesul la internet, se va contribui la creșterea gradului de interoperabilitate a dispozitivelor și aplicațiilor, se va spori încrederea în internet printr-un nivel mai mare de securitate și de protecție a vieții private și a confidențialității pentru cetățeni și întreprinderi și se va determina creșterea investițiilor în cercetarea și inovarea din domeniul TIC. Comisia Europeană a lansat o consultare publică menită să valorifice întregul potențial al industriilor culturale și creative din Europa. Comisia se concentrează în prezent pe îmbunătățirea accesului la finanțare, mai ales pentru micile întreprinderi, pentru a ajuta acest sector să prospere și să contribuie la o creștere sustenabilă și favorabilă incluziunii. Progresele realizate în domeniul recunoașterii reciproce a modalității de tratare a materialelor ai căror deținători de drepturi nu sunt cunoscuți, denumite opere orfane, vor facilita accesibilitatea online transfrontalieră și vor pune moștenirea culturală și intelectuală a Europei la dispoziția publicului larg. Vor exista reguli mai clare cu privire la gestionarea colectivă a drepturilor, care vor oferi un cadru stabil pentru dezvoltarea serviciilor transfrontaliere și încurajarea ofertelor ce vizează piața audiovizualului online. Va fi, de asemenea, stimulată distribuția online a operelor audiovizuale și a conținutului creativ în general. Se promovează investițiile în rețele de fibră optică de bandă largă din noua generație, în special prin noi clarificări aduse cu privire la regulile de concurență în acest sector. Au fost adoptate măsuri complementare ( 25 ) care reflectă angajamentele din Agenda digitală de a oferi tuturor europenilor acces la serviciile de bază de bandă largă până în 2013, iar până în 2020 servicii de bandă largă rapide și ultrarapide. Printre alte elemente ale Agendei digitale se numără dezvoltarea competențelor de utilizare a tehnologiilor digitale și promovarea unui grad mai mare de incluziune: depășirea decalajului digital, astfel încât participarea utilizatorilor să nu fie limitată de studiile pe care le au sau de lipsa competențelor. În decembrie, Comisia a lansat Planul de acțiune pentru guvernarea electronică, care vizează servicii online îmbunătățite pentru cetățeni și întreprinderi. Planul de acțiune va ajuta UE să concretizeze angajamentul din Agenda digitală de a oferi servicii publice online inovatoare și de a favoriza adoptarea acestora. În a doua parte a anului au fost prezentate și alte inițiative emblematice, legate de ideea creșterii prosperității și a numărului de locuri de muncă, în paralel cu protecția mediului și cu sporirea nivelului de incluziune în UE. 24

27 Performanțele Europei în domeniul inovării trebuie ameliorate de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la cercetare la vânzarea cu amănuntul, prin parteneriate pentru inovare. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus, iar Consiliul European a aprobat, o Uniune a inovării ( 26 ). Aceasta este prima strategie de amploare pentru inovare. Ea are drept scop îmbunătățirea condițiilor și a accesului la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât ideile inovatoare să poată fi transformate în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă. Strategia se concentrează pe domenii de interes major pentru cetățeni, cum ar fi schimbările climatice, eficiența energetică și viața sănătoasă. Ea privește inovarea nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și în raport cu modelele de afaceri, cu designul, brandingul și serviciile care oferă un plus de valoare utilizatorilor. De asemenea, această inițiativă strategică include inovarea din sectorul public și social, precum și inovarea comercială, vizând implicarea tuturor actorilor din toate regiunile în ciclul inovării. Obiectivul său este ca Europa să devină o autoritate mondială în domeniul științific, sectorul public și cel privat desfășurând o cooperare strânsă. Atenția este, de asemenea, îndreptată spre facilitarea pătrunderii rapide a ideilor pe piață, îndepărtându-se obstacolele de tipul costurilor mari de brevetare, al fragmentării pieței, al ritmului lent cu care se stabilesc standardele în domeniu sau al penuriei de competențe. Atingerea țintei de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare până în 2020 ar putea crea 3,7 milioane de locuri de muncă și ar putea duce la o creștere cu 795 miliarde EUR a PIB-ului anual până în Aceasta ar însemna că Europa va avea nevoie de cel puțin un milion de cercetători în plus în următorul deceniu. În cadrul strategiei pentru inovare, parteneriatele europene în domeniul inovării vor mobiliza părțile interesate la nivel european, național și regional, din sectorul public și din cel privat, în jurul unor obiective bine definite în domenii care se confruntă cu provocări societale și care în același timp permit Europei să devină lider la nivel mondial. Comisia va furniza finanțare inițială pentru a atrage ulterior noi fonduri. Începând cu 2011, vor fi lansate parteneriate-pilot cu privire la îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, energie, orașele inteligente și mobilitatea, eficiența în sectorul apei, materiile prime neenergetice și agricultura durabilă și productivă. Strategia este completată și consolidată prin contribuțiile altor politici ale UE. Politica în domeniul concurenței va sprijini inițiative care stimulează inovarea și creșterea, asigurând condiții echitabile pentru companii, care pot astfel să concureze pe baza meritelor proprii. În cadrul programelor sale de cercetare, Comisia va investi aproximativ 500 milioane EUR în cercetare exploratorie în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente și va îndemna statele membre să facă același lucru. Institutul European de Inovare și Tehnologie a lansat în luna iunie primele sale trei Comunități ale cunoașterii și inovării. Acestea stimulează inovarea și spiritul antreprenorial în domeniul adaptării la schimbările climatice și al atenuării acestora, al energiei durabile și al viitoarei societăți a informației și comunicațiilor. Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică va avea, la rândul său, un rol de jucat; bugetul indicativ pentru 2010 este de peste 6 miliarde EUR, din care se vor finanța mii de proiecte și care va ajuta la crearea a peste de locuri de muncă. De asemenea, Comisia a dezvoltat noi inițiative de programare în comun în domeniul cercetării, cu privire la agricultură, securitatea alimentară, schimbările climatice, moștenirea culturală și schimbările globale, alimentația și viața sănătoasă. Succese ale sprijinirii cercetării la nivel european În luna decembrie, prin programul Acțiunile Marie Curie a fost finanțat cercetătorul cu numărul de la lansarea programului, în Pentru a construi o Uniune a inovării, Europa are nevoie de cercetători de talie mondială, care sunt capabili să răspundă provocărilor actuale și viitoare; UE se angajează să îi inspire, să îi motiveze, să îi instruiască și să îi păstreze. Sprijinind mobilitatea cercetătorilor într-un mare număr de discipline, atât în domeniul industrial, cât și în mediul academic, Acțiunile Marie Curie contribuie la realizarea obiectivului Uniunii Europene de a crea o piață a muncii puternică pentru cercetători creativi, cu înalte competențe și cu spirit de inițiativă. Finanțare pentru cercetare În 2010, UE a lansat prima inițiativă de programare în comun cu privire la bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Țările europene care aleg să participe la o inițiativă de programare în comun își grupează resursele și își coordonează eforturile de eficientizare a finanțării publice pentru cercetare, evitând duplicarea eforturilor. Ele schițează o agendă strategică de cercetare și un plan de implementare pentru a furniza un răspuns comun în fața unei provocări comune. 25 raport general 2010 Stimularea redresării

28 Procesul de la Bologna Această inițiativă comună a peste de 40 de țări urmărește crearea unui spațiu european al învățământului superior, unde studenții să poată alege dintr-o gamă largă și transparentă de cursuri de mare calitate și să poată beneficia de proceduri de recunoaștere facile. Inițiativa Tineretul în mișcare ( 27 ), lansată în septembrie, reunește măsurile UE și măsurile luate la nivel național pentru a îmbunătăți perspectivele tinerilor, studenților și stagiarilor de a ocupa un loc de muncă. Ea urmărește creșterea calității și a nivelului de educare și formare, oferind tinerilor mai multe oportunități de studiu și formare în străinătate. Inițiativa va asigura o mai mare mobilitate participanților la programele universitare și de cercetare, va promova spiritul antreprenorial în rândul tinerilor specialiști și va stimula recunoașterea învățării informale. Printre acțiunile propuse se numără un portal european al locurilor de muncă îmbunătățit, o mai mare susținere a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în efortul de a sprijini tinerii și un proiect-pilot în cadrul programului Erasmus care permite tinerilor întreprinzători să petreacă până la șase luni alături de un întreprinzător experimentat într-o întreprindere mică dintr-un alt stat al UE. Uniunea Europeană și-a dat deja acordul pentru suplimentarea bugetului începând din 2011 în beneficiul unui program-pilot care să ajute tineretul să utilizeze posibilitățile de pe piața muncii a UE și întreprinderile să găsească forță de muncă calificată. Noul instrument european de microfinanțare Progress va facilita accesul la credit pentru tinerii întreprinzători. Comisia a făcut apel la statele membre solicitându-le să nu sacrifice bugetele pentru educație în cadrul programelor de austeritate adoptate ca răspuns la criză. În iunie, Comisia a propus o viziune pe 10 ani de îmbunătățire a învățământului și a formării profesionale, iar Consiliul European a aprobat noi ținte în materie de educație. În noiembrie au fost propuși noi indicatori pentru educație, în ceea ce privește mobilitatea și potențialul de angajare în câmpul muncii. În martie a fost lansat spațiul european pentru învățământ superior, care vizează schimbări la nivelul învățământului superior european, astfel încât să se îmbunătățească compatibilitatea, comparabilitatea, competitivitatea și atractivitatea acestuia. Inițiativa Tineretul în mișcare analizează, la rândul său, măsurile care ar putea atenua impactul crizei asupra tinerilor. Printre acestea se numără o tranziție ușoară de la studii și formare profesională la angajarea în câmpul muncii și o mai bună corelare a priorităților politice cu fondurile UE, în special cu Fondul social european. Inițiativa a luat, de asemenea, în considerare creșterea sprijinului direct pentru proiecte inovatoare prin intermediul instrumentului Progress și al programelor Învățare pe tot parcursul vieții și Tineretul în acțiune. Politica industrială în ajutorul întreprinderilor mici Comisia, prin intermediul programului pentru întreprinderi și inovare, a ajutat peste de întreprinderi să obțină împrumuturi sau investiții de capital de risc. În total, UE a alocat peste 1,1 miliarde EUR pentru facilitarea accesului la credite și la capitaluri proprii pentru firmele mici. În octombrie, Comisia a insistat, în comunicarea privind O politică industrială integrată pentru era globalizării ( 28 ), asupra faptului că industria trebuie plasată în centrul preocupărilor Europei dacă aceasta dorește să fie în continuare lider economic la nivel internațional. Această inițiativă emblematică stabilește o strategie menită să impulsioneze creșterea și crearea de locuri de muncă prin întreținerea și susținerea unei baze industriale puternice, diversificate și competitive în Europa, care oferă locuri de muncă bine plătite și produce, în același timp, din ce în ce mai puțin carbon. Pe fondul intensificării globalizării, noua abordare renunță la conceptul depășit al sectoarelor și ramurilor industriale naționale în favoarea unor strategii coordonate la nivel european. Acest lucru necesită o viziune asupra întregului lanț valoric, începând cu infrastructura și materiile prime și terminând cu serviciile post-vânzare. Inițiativa plasează crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în centrul politicii industriale și consideră tranziția la o economie durabilă drept o posibilitate de consolidare a competitivității. 26

29 În total, UE a alocat peste 1,1 miliarde EUR pentru facilitarea accesului la credite și la capitaluri proprii pentru firmele mici, în special pentru firmele noi și pentru persoanele care doreau să pornească o afacere. Banca Europeană de Investiții a oferit, de asemenea, asistență specială firmelor mici; acordarea accelerată de împrumuturi pentru acestea a avut drept rezultat utilizarea aproape integrală a alocărilor de 30 miliarde EUR pentru perioada , cu accent pe transporturile ecologice, energiile din surse regenerabile și activitățile de cercetare asociate. Paul Hermann / REA / Reporters În anul 2010 s-au produs evoluții spectaculoase în numeroase sectoare industriale din UE. Comisia a propus ( 29 ) inițiative vizând promovarea competitivității, a dezvoltării și a vizibilității internaționale a sectorului turistic. În aprilie 2010 ea a propus, de asemenea, o schimbare a politicii în industria autovehiculelor, pentru a încuraja dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a unor autovehicule curate și eficiente din punct de vedere energetic. Industria chimică a făcut pași în direcția îmbunătățirii competitivității sale. La Agenția europeană pentru produse chimice au fost depuse până la 30 noiembrie de dosare de înregistrare a produselor chimice cel mai des utilizate sau cel mai periculoase. Întreprinderile mici și mijlocii stau la baza redresării UE. În imagine, ucenici însușindu și noi competențe într un colegiu din Regatul Unit. ȘOMAJUL ÎN ȚĂRILE UE Rata șomajului (%) previziuni Austria Țările de Jos Luxemburg Danemarca Cipru Malta Germania Republica Cehă Slovenia România Finlanda Regatul Unit Suedia Italia Belgia Bulgaria Polonia UE-27 Franţa Portugalia Irlanda Ungaria Slovacia Grecia Estonia Lituania Letonia Spania Sursă: Comisia Europeană. 27 raport general 2010 Stimularea redresării

30 Exporturi Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe) oferă firmelor mici din Europa acces simplificat la piețele de export. Cu 589 de organizații partenere din 47 de țări, rețeaua își extinde anvergura, mai ales în Asia. În prezent ea include 15 puncte de contact în China și Coreea de Sud și se preconizează adăugarea de noi puncte de contact în China și Japonia. Agenda pentru noi competențe și noi locuri de muncă va impulsiona creșterea favorabilă incluziunii prin îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă, odată cu crearea de noi locuri de muncă de calitate superioară. Aceasta își propune să sprijine cetățenii de toate vârstele în efortul de a anticipa și gestiona schimbarea, oferindu-le posibilitatea de a-și însuși calificările și competențele necesare. Ea cuprinde și modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială, precum și demersurile necesare pentru a garanta că cetățenii din toate zonele UE se bucură de avantajele creșterii. Printre mecanismele specifice avute în vedere se numără reformele pieței muncii pentru îmbunătățirea flexisecurității, un contract unic care să înlocuiască diferitele modele de contracte temporare și permanente, noi stimulente pentru învățarea pe tot parcursul vieții, facilități suplimentare pentru firmele care investesc în formarea profesională și o mai bună capacitate de anticipare a nevoilor viitoare în materie de competențe. Agenda propune o interfață comună Clasificarea europeană a competențelor, calificărilor și ocupațiilor pentru a realiza o apropiere a domeniilor ocupării forței de muncă, educației și formării. În decembrie a fost lansată Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale. Aceasta va promova inovarea în domeniul politicilor sociale pentru găsirea de soluții inteligente în Europa post-criză, mai ales în sensul unui sprijin social mai eficient și eficace. Ea pledează pentru utilizarea optimă a tuturor fondurilor UE, mai ales a Fondului social european, pentru sprijinirea obiectivelor de incluziune socială și propune ca politica socială să devină o prioritate pentru viitoarele finanțări ale UE. Se urmărește eficientizarea protecției și a serviciilor sociale, pentru un răspuns mai bun la noile necesități sociale și atragerea unei game mult mai extinse de parteneri în lupta împotriva excluziunii Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale Cu un buget total de 17 milioane EUR (completat cu cel puțin alte 9 milioane EUR din cofinanțările naționale), Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale a sprijinit peste 700 de proiecte din 29 de țări. Elanul politic generat a deschis calea spre stabilirea de către liderii UE a primului obiectiv de reducere a sărăciei în cadrul Strategiei Europa Printre evenimente s-au numărat o competiție europeană pentru jurnaliști pe temele anului și inițiative naționale pornind de la difuzarea pe cel mai mare post de radio irlandez a unor reportaje cu privire la persoane care trăiesc în sărăcie la ajutarea a 60 de comunități din Țările de Jos să elaboreze strategii integrate pentru combaterea excluziunii sociale și de la acțiunile locale de voluntariat din Germania pentru a facilita integrarea în societate a persoanelor dezavantajate de origine străină la formarea personalului agenției de șomaj din Danemarca pentru a putea răspunde mai bine nevoilor persoanelor cu dizabilități mentale care caută un loc de muncă. 28

31 Politica regională În cadrul politicii de coeziune, a fost deja alocată suma de 93 miliarde EUR (27 % din fondurile UE alocate pentru perioada ) pentru proiecte de investiții în stimularea creșterii și crearea de locuri de muncă în Europa; s-au realizat progrese mari în domenii-cheie precum cercetarea-dezvoltarea și inovarea, precum și rezultate pozitive în urma programelor de formare și specializare profesională oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin intermediul Fondului social european. Prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, UE va investi, în perioada , 347 miliarde EUR în cele 27 de state membre. Politica europeană de coeziune a contribuit la creștere și prosperitate și la promovarea unei dezvoltări echilibrate a Uniunii prin investiții directe și beneficii indirecte de pe urma comerțului. Aceasta a contribuit și la atenuarea efectelor crizei asupra angajaților și a întreprinderilor mici. Comisia a pledat ( 30 ) în favoarea unei și mai strânse corelări a politicii de coeziune cu Strategia Europa 2020 pentru a răspunde noilor provocări ce au apărut în urma evoluțiilor economice și sociale substanțiale din ultimii ani. Ea a recomandat condiții mai stricte, stimulente mai mari și o mai mare concentrare asupra rezultatelor. La nivel regional, cetățenii au beneficiat de acțiuni precum dezvoltarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării, prezentată în luna decembrie, care vizează îmbunătățirea condițiilor de mediu, dezvoltarea potențialului economic uriaș al regiunii și uniformizarea diferențelor sociale și de infrastructură care încă mai există din cauza modului diferit în care au evoluat în trecut zonele respective. Strategia va contribui la eradicarea acestei moșteniri inegale, oferind cetățenilor noi posibilități prin dezvoltarea rețelelor comerciale, de transport și energetice, prin promovarea inovării în firmele mici și prin activități culturale și educaționale. Cu toate că inițiativa emblematică privind utilizarea eficientă a resurselor nu va fi lansată decât la începutul anului 2011, au fost deja inițiate o serie de acțiuni legate de aceasta. De exemplu, se fac progrese în direcția transporturilor durabile, prin: finanțarea anticipată a rețelei transeuropene de transport, accelerarea reformei cerului unic european, implementarea unui spațiu fără frontiere al transportului maritim european în vederea promovării transportului maritim, îmbunătățirea competitivității globale prin creșterea nivelului de productivitate și acces simplificat la fondurile structurale. O parte dintre aceste aspecte vor fi tratate mai pe larg în capitolul 2. Consiliul a salutat în decembrie inițiativa emblematică privind utilizarea eficientă a resurselor ( 31 ) și în special progresul către o abordare durabilă a ciclului de viață, combinația de măsuri necesară pentru utilizarea mai durabilă a materialelor în Europa. Ocuparea forței de muncă în sectorul ecologic Sectoarele industriale ecologice au deja în jur de 3,4 milioane de angajați direcți și reprezintă aproximativ 2,2 % din PIB-ul Europei. Fiecare loc de muncă direct din sectoarele industriale ecologice ale Europei creează între 1,3 și 1,9 locuri de muncă indirecte. Se estimează că piața globală a tehnologiilor de mediu va crește în viitor cu aproximativ 10 % anual. Ar putea fi create aproximativ 3 milioane de noi locuri de muncă ecologice la nivelul UE. Nestor Bachmann / DPA / Reporters Întreținerea celulelor fotovoltaice ale celei mai mari centrale solare din lume instalate pe acoperiș, în Germania 29 raport general 2010 Stimularea redresării

32 Relansarea pieței unice Ameliorarea pieței unice este unul dintre pilonii Strategiei Europa 2020 și o condiție prealabilă a reușitei acesteia. În luna octombrie, Comisia a prezentat planuri ( 32 ) care vizau consolidarea pieței unice prin măsuri de stimulare a creșterii economice și de consolidare a drepturilor cetățenilor. Pentru a impulsiona creșterea, competitivitatea și progresul social, Comisia a prezentat propuneri pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice și pentru a simplifica viața companiilor, a consumatorilor și a angajaților. Actul privind piața unică este un amplu plan pe doi ani, pentru perioada , care urmărește relansarea creșterii și a creării de locuri de muncă în UE. Acesta conține 50 de inițiative referitoare la economie, guvernanță și publicul larg. Printre prioritățile-cheie se numără: pentru întreprinderi: accesul la finanțare al IMM-urilor poate fi dificil. Comisia intenționează să înainteze propuneri care vizează creșterea vizibilității celor mai mici întreprinderi europene și facilitarea accesului acestora la piețele de capital. De asemenea, aceste propuneri vor determina reducerea costurilor pentru IMM-uri prin simplificarea normelor contabile și prin îmbunătățirea accesului IMM-urilor la contractele de achiziții publice. Comisia va analiza introducerea unei baze comune de impozitare pentru întreprinderile cu activități transfrontaliere, care să ducă la reduceri suplimentare ale costurilor; Premiul Pieței Unice În decembrie, Premiul Pieței Unice 2010 a fost decernat ONG-ului Grenzoffensive din Austria. Premiul subliniază importanța principiului liberei circulații care stă la baza pieței unice europene. Grenzoffensive a câștigat premiul pentru eforturile sale de minimizare a barierelor administrative pentru lucrătorii și întreprinderile mici și mijlocii care au activități transfrontaliere în regiunile vecine din Bavaria (Germania), Austria Superioară și Boemia de Sud (Republica Cehă). pentru întreprinderi: Europa are un enorm potențial pentru dezvoltarea antreprenoriatului social. În ultimii ani, persoane fizice, fundații și întreprinderi au lansat numeroase inițiative de a îmbunătăți accesul la alimente, locuințe, servicii de sănătate, locuri de muncă și servicii bancare pentru cei nevoiași. Dornică să promoveze intensificarea activităților transfrontaliere, Comisia va propune un statut european pentru astfel de organizații, cu scopul de a servi și promova economia socială. De asemenea, Comisia va încuraja investițiile pe termen mai lung, inclusiv investițiile etice, și va examina opțiunile pentru un sistem specific de etichetare; pentru consumatori: în prezent, piața online are performanțe sub așteptări. Din acest motiv, Comisia va propune în 2011 norme menite să asigure că artiștii și creatorii își pot vinde lucrările în întreaga Europă prin vizitarea unui ghișeu unic în scopul obținerii autorizației care să le permită să primească recompensa pentru munca lor. De asemenea, punerea integrală în aplicare a directivei privind serviciile și a normelor actualizate privind comerțul electronic vor aduce îmbunătățiri; pentru salariați: de profesii sunt reglementate diferit în statele membre. Prin urmare, de mult ar fi trebuit efectuată o revizuire temeinică a directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale. Comisia consideră că introducerea unei cărți de identitate profesională ( carte professionnelle ) ar reduce birocrația care persistă. Inițiativa Comisiei referitoare la Actul privind piața unică vine în urma prezentării, în luna mai, de către Mario Monti, fost comisar pentru Piața internă și apoi pentru Concurență, a unui raport cu privire la modul în care UE ar trebui să relanseze și să finalizeze construcția pieței unice, raport solicitat în octombrie 2009 de către președintele Comisiei, José Manuel Barroso. Consiliul European din luna iunie a salutat acest raport. La sesiunea plenară din mai a fost adoptat un raport al Parlamentului European privind crearea pieței unice pentru consumatori și cetățeni ( 33 ). 30

33 În luna decembrie, Consiliul a aprobat ( 34 ) abordarea, în special atenția acordată problemelor cu care se confruntă firmele și cetățenii care îi împiedică să beneficieze pe deplin de avantajele pieței unice. Consiliul a salutat comunicarea Comisiei și a subliniat faptul că piața unică trebuie să se concentreze pe stimularea competitivității și a creșterii inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii, precum și pe reinstaurarea și sporirea încrederii cetățenilor și consumatorilor, prin plasarea acestora în centrul pieței unice, și a încrederii firmelor, prin asigurarea accesului lor la piață. Nu există o soluție unică pentru construcția unei Uniuni Europene de succes în secolul XXI. Consolidarea stabilității bugetare și financiare este vitală, iar acest lucru se reflectă în Strategia Europa Succesul vine însă prin mobilizarea tuturor atuurilor pe care le are UE în vederea edificării unei forme sustenabile de creștere. UE și-a pus în aplicare politicile din domeniul pieței unice, al concurenței și al coeziunii cu și mai multă determinare și precizie. Ea a ajutat statele membre din afara zonei euro (Letonia, Ungaria și România) prin facilitatea de sprijin în favoarea balanței de plăți și a elaborat și utilizat noi forme de cooperare între instituțiile sale. În 2010, UE a acționat cu și mai multă coerență, pentru a propune o abordare cu adevărat globală. Uniunea Europeană Dl Mario Monti, fost comisar pentru pentru Piața internă și pentru Concurență 31 raport general 2010 Stimularea redresării

34 Instrumentele UE au deja un impact pozitiv Fondul european de ajustare la globalizare, care sprijină muncitorii disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei economice, a acordat 52,3 milioane EUR în 2009 pentru a ajuta aproximativ de muncitori din opt țări. Au fost aprobate plăți în beneficiul Irlandei, Spaniei, Danemarcei, Țărilor de Jos și Portugaliei; în același timp, condițiile de acces au fost simplificate. Fondul cofinanțează asistența pentru căutarea locurilor de muncă, formare și reconversie profesională, precum și sprijinul pentru înființarea de noi întreprinderi. Rata sa de succes este foarte ridicată în ceea ce privește sprijinul pentru găsirea de noi locuri de muncă. Instrumentul european de microfinanțare Progress ( 35 ), asupra căruia s-a convenit în luna martie, ajută cetățenii să își păstreze locurile de muncă sau să găsească altele noi. Acest instrument oferă împrumuturi persoanelor care și-au pierdut locul de muncă și care doresc să pornească o mică afacere, dar care nu îndeplinesc condițiile de creditare. Bugetul său inițial este de 100 milioane EUR, care ar putea mobiliza peste 500 milioane EUR în urma cooperării cu instituții financiare internaționale precum Banca Europeană de Investiții. Perspectivele de combatere a întârzierii plăților în cadrul tranzacțiilor comerciale s-au îmbunătățit odată cu votul Parlamentului European din luna octombrie în favoarea noii directive care va oferi mai multă protecție creditorilor, în special numeroaselor firme mici al căror flux de numerar depinde de promptitudinea plăților. Autoritățile publice vor fi obligate să plătească în termen de 30 de zile, iar în caz contrar vor plăti o dobândă de 8 %; ca urmare, întreprinderile vor dispune de un plus de lichidități în valoare de 180 miliarde EUR. Pentru a simplifica accesul micilor întreprinderi la finanțare, UE a implementat programul pentru întreprinderi și inovare, iar forumul privind finanțarea IMM-urilor a reunit bănci, organizații de afaceri și alte părți interesate, care au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a fluxului de finanțare pentru întreprinderi. Regulile care stau la baza fondurilor structurale și de coeziune au fost simplificate în luna iunie, spre a facilita accesul la finanțare, element deosebit de important într-o perioadă în care presiunea asupra bugetelor publice îngreunează eforturile administrațiilor centrale și regionale de a oferi finanțare pe măsura necesităților. Accelerarea implementării proiectelor pe teren prin reducerea birocrației ajută, de asemenea, economiile naționale și regionale să se redreseze. 32

35 Note ( 1 ) Comunicarea Comisiei Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [COM(2010) 2020]. ( 2 ) Declarațiile șefilor de stat sau de guvern din zona euro (PCE 86/10, 7 mai 2010) ( ( 3 ) Concluziile Consiliului extraordinar Afaceri Economice și Financiare, 9-10 mai 2010 ( ecofin/ pdf). ( 4 ) Consiliul Eurogrup/Ecofin, 6-7 decembrie. ( 5 ) Comunicarea Comisiei Consolidarea coordonării politicilor economice [COM(2010) 250]. ( 6 ) Propunere de regulament privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv [COM(2010) 522]. ( 7 ) Propunere de regulament privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro [COM(2010) 524]. ( 8 ) Propunere de directivă privind cerințe referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre [COM(2010) 523]. ( 9 ) Propunere de regulament privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice [COM(2010) 527]. ( 10 ) Propunere de regulament privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro [COM(2010) 525]. ( 11 ) Propunere de regulament privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice [COM(2009) 499]. ( 12 ) Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (FIA), votată de Parlamentul European la 11 noiembrie, urmând să fie adoptată și de Consiliu. ( 13 ) Propunere de regulament privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale și registrele centrale de tranzacții [COM(2010) 484]. ( 14 ) Comunicarea Comisiei Un cadru al Uniunii Europene pentru gestionarea crizelor din sectorul financiar [COM(2010) 579]. ( 15 ) ( 16 ) HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en ( 17 ) Comitetul european al supraveghetorilor bancari, 10 decembrie. ( 18 ) Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 (JO L 102, ). ( 19 ) Orientări privind restricțiile verticale (JO C 130, ). ( 20 ) Propunere de regulament privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive [COM(2010) 372]. ( 21 ) Planul de acțiune multianual privind dezvoltarea ( g20seoul-development.pdf). ( 22 ) Comunicarea Comisiei Comerț, creștere și afaceri internaționale [COM(2010) 612]. ( 23 ) Decizia 2010/707/UE a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, ). ( 24 ) Comunicarea Comisiei O agendă digitală pentru Europa [COM(2010) 245]. ( 25 ) Recomandarea Comisiei 2010/572/UE privind accesul reglementat la rețelele de acces de nouă generație (JO L 251, ). Propunere de decizie de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio [COM(2010) 471]. Comunicarea Comisiei Banda largă europeană: o investiție într-un promotor digital al creșterii [COM(2010) 472]. ( 26 ) Comunicarea Comisiei Europa 2020 Inițiativa emblematică O Uniune a inovării [COM(2010) 546]. ( 27 ) Comunicarea Comisiei Tineretul în mișcare O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană [COM(2010) 477]. ( 28 ) Comunicarea Comisiei O politică industrială adaptată erei globalizării Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității [COM(2010) 614]. ( 29 ) Comunicarea Comisiei Europa, destinația turistică favorită pe plan mondial un nou cadru politic pentru turismul european [COM(2010) 352]. ( 30 ) Al cincilea raport al Comisiei cu privire la coeziunea economică, socială și teritorială, 10 noiembrie ( cohesion5/index_ro.cfm). ( 31 ) Concluziile Consiliului Mediu din 20 decembrie. ( 32 ) Comunicarea Comisiei Către un Act privind piața unică [COM(2010) 608]. ( 33 ) Raportul Parlamentului European din 3 mai 2010 privind crearea pieței unice pentru consumatori și cetățeni ( EP//TEXT+REPORT+A DOC+XML+V0//RO). ( 34 ) pdf ( 35 ) Decizia 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, ). 33 raport general 2010 Stimularea redresării

36 Capitolul 2 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

37 Obiectivul Strategiei Europa 2020 a Comisiei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, adoptată în martie 2010, este în ultimă instanță de a aduce beneficii cetățenilor europeni. Tratatul de la Lisabona, în vigoare din decembrie 2009, semnalase deja această tendință. Interesele cetățenilor și legitimitatea democratică a Uniunii au fost consolidate grație rolului sporit al Parlamentului European în calitate de colegiuitor în majoritatea domeniilor și implicării sporite a parlamentelor naționale, ducând la o creștere a responsabilității UE pentru acțiunile sale. În al doilea rând, introducerea votului cu majoritate calificată în Consiliu pentru cea mai mare parte a domeniilor politice va raționaliza procesul decizional. În sfârșit, controlul jurisdicțional va fi îmbunătățit deoarece Curtea de Justiție a Uniunii Europene asigură în prezent controlul tuturor aspectelor din domeniul libertății, securității și justiției, în timp ce Carta drepturilor fundamentale capătă forță juridică obligatorie pentru UE. Asigurând condițiile necesare pentru ca UE să devină mai eficientă, mai democratică și mai responsabilă, tratatul acordă o atenție suplimentară intereselor cetățenilor din UE, așezându-i cu o fermitate fără precedent în centrul activităților și obiectivelor UE. Inițiativa cetățenească este un exemplu clar pentru această nouă orientare. În acest an, la începutul mandatului Comisiei, președintele Barroso a creat două noi portofolii: unul dedicat în mod explicit justiției, drepturilor fundamentale și cetățeniei, pe care l-a încredințat unuia dintre vicepreședinții săi un important semnal politic de recunoaștere a importanței fundamentale a acțiunii UE în acest domeniu; celălalt portofoliu, consacrat afacerilor interne, include misiunea importantă și delicată de a garanta faptul că toate activitățile necesare și benefice creșterii economice, culturale și sociale a UE se pot derula într-un mediu legal și sigur. El include, de asemenea, toate activitățile legate de gestionarea fluxurilor de migrație, protecția persoanelor care fug din calea persecuțiilor și controalele la frontierele externe. Unul dintre aspectele cele mai importante ale noii orientări către cetățeni este sporirea tangibilității beneficiilor în domeniul libertății, securității și justiției. Acțiunile întreprinse în acest domeniu se înscriu în cadrul programului de la Stockholm, care pune accentul pe interesele și necesitățile cetățenilor și abordează necesitatea asigurării respectării libertăților fundamentale și a integrității, garantând în același timp securitatea. În cursul anului, s-au realizat progrese substanțiale în vederea finalizării programului și a obținerii primelor rezultate concrete. UE ține seama în continuare de preocupările și interesele oamenilor, prin intermediul unor măsuri dintr-o gamă largă de domenii politice care afectează viața cotidiană a acestora, de la sănătate și educație la cultură și transport și de la drepturile consumatorilor la protecția civilă.

38 Un spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățeni În decembrie 2009, Consiliul European a adoptat Programul de la Stockholm O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora ( 1 ). Acesta cuprinde acțiuni în domeniile drepturilor fundamentale, justiției civile și penale, drepturilor consumatorilor și cetățeniei, securității, azilului, imigrării și gestionării frontierelor. Programul stabilește, de asemenea, orientările politice pentru dezvoltarea ulterioară a spațiului de libertate, securitate și justiție în următorii cinci ani. În aprilie, Comisia a adoptat un plan de acțiune ( 2 ) pentru a transforma acest concept în realitate, traducând orientările politice oferite de Consiliul European și de Parlamentul European ( 3 ) în acțiuni concrete cu un calendar precis și obiective clare. În cadrul planului de acțiune al Comisiei, acțiunea Uniunii Europene în acest domeniu în cursul următorilor ani se va axa în principal pe realizarea de progrese concrete către o Europă unde oamenii pot trăi, lucra și călători în siguranță, având încredere în respectarea deplină a drepturilor lor. În ceea ce privește drepturile fundamentale și justiția, planul de acțiune al Comisiei include următoarele propuneri: îmbunătățirea protecției datelor pentru cetățeni în cadrul tuturor politicilor inclusiv în materie de aplicare a legislației și de prevenire a criminalității și în relațiile cu partenerii internaționali, în special cu Statele Unite; directiva UE din 1995 privind protecția datelor va fi modernizată pentru a răspunde noilor provocări tehnologice; consolidarea drepturilor persoanelor suspecte și inculpate în cadrul procedurilor judiciare în vederea garantării unui proces echitabil, prin intermediul propunerilor referitoare la informarea acestora cu privire la acuzații, furnizarea de consiliere juridică, comunicarea cu rudele și asigurarea unor măsuri speciale de protecție în cazul persoanelor vulnerabile; simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni și întreprinderi garantând recunoașterea transfrontalieră a deciziilor judiciare și a documentelor civile, fără proceduri greoaie sau cheltuieli excesive; simplificarea recuperării transfrontaliere a creanțelor și a soluționării alternative a litigiilor; la ora actuală, întreprinderile recuperează doar 37 % din creanțele transfrontaliere; promovarea comerțului online oferind societăților o legislație europeană în materie de contracte cu titlu facultativ: în 2008, doar 7 % din tranzacțiile de pe internet din Europa au avut caracter transfrontalier; creșterea protecției cetățenilor care călătoresc în străinătate pe teritoriul UE atunci când rezervă un pachet turistic sau depun o cerere în urma unui accident rutier. Pentru călătoriile în afara UE, cetățenii vor beneficia de o protecție consulară mai bună. Pentru a asigura securitatea cetățenilor europeni și o mai bună gestionare a fluxurilor de migrație, planul de acțiune de la Stockholm conține următoarele propuneri: definirea unei strategii globale de securitate internă pentru UE, vizând cele mai urgente amenințări la adresa securității cu care se confruntă Europa; negocierea unui acord pe termen lung cu Statele Unite privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară în scopul combaterii terorismului (Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste Terrorism Financing Tracking Programme, TFTP); 36

39 examinarea unei abordări a UE pentru utilizarea datelor registrului cu numele pasagerilor (EU-PNR) în scopul asigurării aplicării legislației și crearea unui cadru european pentru comunicarea datelor PNR țărilor care nu sunt membre ale UE; protejarea cetățenilor europeni împotriva criminalității informatice prin incriminarea furtului de identitate, precum și a software-ului ostil utilizat pentru a ataca sistemele informatice; consolidarea securității frontierelor prin instituirea unui sistem intrare-ieșire, facilitarea deplasărilor resortisanților țărilor care nu sunt membre ale UE prin intermediul unui program de înregistrare a călătorilor și studierea unei abordări europene pentru un sistem electronic european de autorizare a călătoriilor (ESTA european); evaluarea și, dacă este necesar, modificarea directivei privind păstrarea datelor; clarificarea condițiilor de intrare și ședere pentru resortisanții țărilor care nu sunt membre ale UE în scopul ocupării unor locuri de muncă sezoniere, precum și al detașărilor în cadrul aceleiași societăți, introducând un sistem comun UE de acordare a azilului și promovând solidaritatea între statele membre; protejarea copiilor împotriva exploatării sexuale și a pornografiei infantile, având în vedere în special dezvoltarea internetului și facilitarea călătoriilor internaționale; combaterea mai eficientă a sclaviei moderne intensificând sancțiunile penale aplicate traficanților și consolidând protecția victimelor traficului de persoane; garantarea faptului că criminalitatea nu aduce venituri și privarea autorilor infracțiunilor de activele pe care le-au obținut printr-o confiscare mai eficientă a activelor. Shutterspy / Demotix Images / Belga Un rol mai important pentru cetățenii europeni: inițiativa cetățenească Această inovație a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Atunci când un număr suficient de cetățeni împărtășesc o opinie fapt indicat prin minimum un milion de semnături inițiativa cetățenească le permite să invite Comisia să elaboreze propuneri legislative în domenii în care tratatul atribuie competențe Uniunii Europene. Având în vedere oportunitatea unică pe care o oferă acest instrument de a aduce Uniunea mai aproape de cetățeni și în urma unei ample consultări publice la începutul anului, Comisia a propus norme în vederea creării acestui instrument pentru ca cetățenii să poată începe să beneficieze de acest nou drept cât mai curând posibil. În decembrie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la aceste norme ( 4 ) care vor garanta faptul că inițiativele cetățenești sunt reprezentative pentru un interes al UE, asigurând în același timp faptul că instrumentul rămâne ușor de folosit pentru cetățeni. Declarațiile de sprijin din partea cetățenilor trebuie colectate în termen de un an de la data înregistrării inițiativei propuse. Acest nou instrument va contribui la promovarea intensificării dezbaterii transfrontaliere cu privire la politicile UE. Inițiativa cetățenilor: dispozițiile Tratatului de la Lisabona conferă cetățenilor noi drepturi pentru a și spune cuvântul în ceea ce privește politicile UE. 37 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

40 Construirea unei Europe a cetățenilor: justiție, drepturi fundamentale și cetățenie Justiție Pe baza planului de acțiune de la Stockholm, Comisia a lansat un program ambițios de reforme în domeniul justiției, vizând atât aspecte legate de dreptul civil, cât și aspecte legate de dreptul penal. În ceea ce privește dreptul civil, Comisia a propus un nou cadru juridic pentru cazurile de divorț transfrontalier. Noul cadru (denumit regulamentul Roma III ) le permite cuplurilor din două țări diferite ale UE, celor care locuiesc în țări diferite sau celor care locuiesc împreună într-o altă țară decât țara de origine să aleagă cu un nou grad de securitate juridică legislația aplicabilă divorțului și separării de drept. Există aproximativ 16 milioane de astfel de cupluri internaționale în UE. Regulamentul Roma III fiind blocat în cadrul Consiliului deoarece nu toate statele membre erau dispuse să participe, Comisia a recurs în luna martie, pentru prima dată în istoria Uniunii, la așa-numita procedură de cooperare consolidată. Această procedură, instituită prin Tratatul de la Amsterdam, permite Comisiei să avanseze cu privire la o problemă cu un grup mai restrâns de state membre, cu condiția ca această cooperare consolidată să rămână deschisă participării tuturor statelor membre. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul, au convenit să utilizeze cooperarea consolidată în acest caz și, până la sfârșitul anului, 14 state membre au decis să adopte noile norme în materie de divorțuri transfrontaliere. Acest fapt a servit drept precedent pentru propunerea ulterioară a Comisiei de a utiliza cooperarea consolidată în ceea ce privește brevetul Uniunii. În iunie, Curtea de Justiție a clarificat anumite norme privind recunoașterea și aplicarea hotărârilor prin care se solicită înapoierea unui copil care a fost deplasat ilicit. Aceasta reprezintă o aplicare a regulamentului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești ( 5 ). La 1 iulie, Comisia a desemnat drept obiectiv prioritar problema referitoare la dreptul european al contractelor, prin intermediul unei cărți verzi, instituind un grup de experți în materie de drept al contractelor și reunind organizații profesionale, organizații ale consumatorilor și profesioniști din domeniul juridic în cadrul unui forum consacrat dezbaterii acestui subiect. Obiectivul său este, printre altele, de a crea un regim european pentru anumite contracte (un așa-numit al 28 lea regim ), care ar putea fi ales de părțile contractante pentru tranzacțiile lor în cadrul pieței unice a UE. Comisia dorește, în special, ca întreprinderile mici și mijlocii să ofere produsele și serviciile lor consumatorilor din alte țări fără a fi necesar să devină experți în sistemele naționale de drept al contractelor din toate celelalte 26 de state membre. Prin intermediul cărții verzi, Comisia a lansat o consultare publică care urma să se încheie în ianuarie Sunt planificate propuneri legislative în următoarea perioadă a anului. 38

41 În august, Comisia a recomandat economisirea de timp și bani în litigiile transfrontaliere prin recurgerea la mediere: potențialul normelor UE existente în domeniul medierii în litigiile transfrontaliere este efectiv doar în cazul aplicării de către statele membre la nivel național. Statele membre trebuie să pună în aplicare până în luna mai 2011 directiva privind medierea adoptată în În decembrie, Comisia a propus noi măsuri pentru reducerea costurilor și a birocrației pentru cetățeni și întreprinderi în ceea ce privește recunoașterea hotărârilor judecătorești și a documentelor de stare civilă. Obiectivele sunt eliminarea cheltuielilor judiciare (care se ridică, în medie, la EUR) necesare în prezent de obicei o pură formalitate pentru a obține recunoașterea unei hotărâri judecătorești într-o altă țară a UE, precum și garantarea circulației documentelor publice cum sunt contractele sau titlurile de proprietate fără a fi necesare proceduri suplimentare. Inițiativele propuse vor reduce birocrația, ajutând întreprinderile și cetățenii să economisească bani, consolidând în același timp piața unică și facilitând viața cetățenilor care trăiesc și lucrează în alte țări ale UE. Comisia a căutat soluții pentru a facilita tranzacțiile transfrontaliere, prin intermediul unei cărți verzi privind opțiunile de politică în perspectiva unui drept european al contractelor pentru consumatori și întreprinderi și a abordat obstacolele fiscale pentru cetățenii care desfășoară activități transfrontaliere. Un nou site internet juridic pentru toți În iulie, Comisia a lansat un portal e justiție ( 6 ), care este un punct de contact pentru cetățeni și juriști, menit să faciliteze accesul la justiție și să ajute persoanele care doresc să obțină consiliere cu privire la probleme juridice transfrontaliere, în materie civilă sau penală. În materie penală, prioritatea Comisiei era consolidarea drepturilor la un proces echitabil în UE. Comisia a propus în martie o nouă legislație pentru a ajuta oamenii oriunde în UE în cazul în care nu pot înțelege limba procedurilor penale în care sunt implicați. Acest instrument obligă statele membre să furnizeze persoanelor suspecte sau inculpate servicii de interpretare și traducere pentru documente esențiale. De asemenea, Comisia a propus în iulie o legislație privind dreptul la informare conținând, în esență, un model orientativ de comunicare în scris a drepturilor care enumeră drepturile fundamentale ale persoanelor suspecte și inculpate în cursul procedurilor penale. Având în vedere numărul tot mai mare de europeni care călătoresc, studiază și lucrează în afara țării lor de origine, garantarea acestor drepturi în întreaga UE contribuie la instaurarea unei încrederi reciproce între judecători și cetățeni și promovează punerea în aplicare a principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare în materie penală. Prin urmare, sunt îmbunătățite șansele aplicării cu succes a măsurilor bazate pe recunoașterea reciprocă adoptate de UE în vederea combaterii criminalității cum ar fi mandatul european de arestare. Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra directivei privind dreptul la interpretare și la traducere în octombrie, iar Consiliul a aprobat politic directiva privind dreptul la informare în decembrie. În iulie, Comisia a lansat o consultare publică privind posibilitățile de ameliorare a drepturilor victimelor în cadrul procedurilor penale, în vederea elaborării de propuneri care urmează a fi prezentate în raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

42 Cooperarea dintre autoritățile judiciare din statele membre este fundamentală pentru a combate eficient criminalitatea transfrontalieră. Eurojust și Rețeaua judiciară europeană în materie penală contribuie în permanență la stabilirea de contacte directe între judecătorii naționali și la coordonarea anchetelor în materie de criminalitate transfrontalieră. Drepturi fundamentale Prin Tratatul de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (elaborată în sub forma unei convenții) devine obligatorie din punct de vedere juridic, conferindu i se același statut juridic ca în cazul tratatelor UE. Instituțiile UE trebuie în primul rând să respecte carta atunci când adoptă acte legislative sau decizii. De aceea, la 3 mai 2010, noul Colegiu al comisarilor a depus jurământul în fața Curții de Justiție în ceea ce privește respectarea nu doar a tratatelor, ci și a cartei. În plus, Comisia a adoptat, în octombrie, o strategie pentru a garanta că toate noile măsuri propuse de Comisie sau de alte instituții ale UE vor trebui să fie controlate pe baza unei liste de control a drepturilor fundamentale, astfel încât să fie compatibile cu carta. De asemenea, cetățenii ar trebui informați cu privire la circumstanțele în care pot invoca carta, care se aplică în primul rând instituțiilor UE și statelor membre doar atunci când pun în aplicare legislația UE. Prin urmare, carta completează, însă nu înlocuiește, ordinele constituționale naționale cu propriile lor sisteme de protecție a drepturilor fundamentale. Pentru a completa sistemul de apărare a drepturilor fundamentale în UE, Tratatul de la Lisabona solicită, de asemenea, Uniunii Europene să adere la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei. La 7 iulie, pe baza unui mandat din partea Consiliului, Comisia a deschis negocierile cu Consiliul Europei în acest sens. Obiectivul principal al acestei negocieri este asigurarea unei integrări eficiente a sistemului juridic de apărare a drepturilor fundamentale al Uniunii în cadrul sistemului Consiliului Europei, păstrând în același timp autonomia ordinii juridice a Uniunii. După încheierea cu succes a acestor negocieri de către Consiliu și ratificarea de către Parlamentul European, cele 27 de state membre ale UE și celelalte 20 de state membre ale Consiliului Europei, cetățenii vor putea după ce au epuizat toate căile de recurs la nivel național să depună plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg cu privire la încălcări presupuse ale drepturilor fundamentale de către UE. În plus, UE va dispune de un judecător care va reprezenta propria ordine juridică a Uniunii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Uniunea Europeană Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, la o conferință de presă, în luna septembrie 40

43 Două drepturi fundamentale au a ocupat un loc important pe agenda UE în cursul anului: protecția vieții private și a datelor (articolele 7 și 8 din cartă). În noiembrie, Comisia a definit o strategie privind modul de protejare a datelor persoanelor în toate domeniile de politică, inclusiv asigurarea respectării legii, reducând în același timp birocrația pentru întreprinderi și garantând libera circulație a datelor în UE. Ea a propus modernizarea cadrului UE pentru protecția datelor prin consolidarea drepturilor individuale și a dimensiunii privind piața unică, revizuirea normelor în materie de protecție a datelor în domeniul polițienesc și al justiției penale, asigurarea unor niveluri înalte de protecție pentru datele transferate în afara UE și printr-o aplicare mai eficientă a normelor. De asemenea, Comisia a obținut un mandat din partea Consiliului pentru a începe negocierile cu privire la un acord referitor la protecția datelor cu caracter personal între Uniunea Europeană și Statele Unite în ceea ce privește cooperarea în vederea combaterii terorismului sau a criminalității. Obiectivul este asigurarea unui nivel înalt de protecție a tuturor tipurilor de date cu caracter personal în cazul transferului și prelucrării lor în scopul asigurării aplicării legislației sau în cadrul cooperării transatlantice. Egalitatea și nediscriminarea au continuat să aibă un rol important în programul UE în materie de drepturi fundamentale în În ianuarie, Curtea de Justiție a confirmat, în ceea ce privește o lege germană privind ocuparea forței de muncă, existența principiului nediscriminării pe criterii de vârstă și rolul instanțelor naționale în aplicarea acestuia ( 7 ). Într-o hotărâre ulterioară, Curtea a aplicat acest principiu, considerând că privarea unui lucrător/unei lucrătoare de o indemnizație de concediere deoarece acesta/aceasta ar putea beneficia de o pensie pentru limită de vârstă reprezintă o discriminare pe criterii de vârstă ( 8 ). În martie, Comisia a adoptat o cartă a femeilor pentru a pune în evidență prioritatea politică acordată drepturilor fundamentale privind egalitatea de gen în cadrul activității noii Comisii. Pe această bază, Comisia a adoptat în septembrie o strategie pe cinci ani pentru promovarea egalității de gen. Această strategie vizează, în special, valorificarea într-o mai mare măsură a potențialului femeilor, contribuind astfel la atingerea obiectivelor sociale și economice generale ale Uniunii Europene. Obiectivele vizează de la creșterea reprezentării femeilor în cadrul consiliilor de supraveghere ale societăților cotate la bursă până la combaterea violenței pe criterii de sex. În noiembrie, Comisia a prezentat o strategie pe 10 ani privind persoanele cu handicap, în scopul creării unei Europe mai accesibile și fără obstacole. Standardizarea și achizițiile publice sunt instrumentele fundamentale pe care Comisia le va folosi în acest scop în următorii ani. De asemenea, Comisia va examina fezabilitatea unui act european privind accesibilitatea. 41 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

44 Provocările legate de integrarea socială și economică a romilor principala minoritate etnică în Europa, precum și aspectele conexe privind libera circulație au reprezentat preocupări deosebite pentru UE în Comisia inclusese acest aspect pe ordinea sa de zi la 7 aprilie prin intermediul comunicării Integrarea socială și economică a romilor în Europa ( 9 ). Ulterior, expulzarea romilor din Franța în vara anului 2010 a suscitat mai multe reacții și intervenții din partea Comisiei în august, septembrie și octombrie. Această problemă a fost intens dezbătută în cadrul unui Consiliu European în luna septembrie, precum și în cadrul Parlamentului European. Prin urmare, Franța, precum și alte state membre, și-au adaptat legislația națională la cerințele directivei europene din 2004 privind libera circulație. Comisia a instituit un Grup operativ privind romii care are mandatul de a analiza în ce măsură fondurile europene și naționale sunt utilizate în mod eficient pentru proiecte de sprijinire a integrării sociale și economice a romilor atât în țările de origine, cât și în țările gazdă. Primele constatări ale Grupului operativ privind romii din luna decembrie arată că este necesară o strategie UE pentru o finanțare mai precis orientată a integrării romilor de către toate statele membre. Prin urmare, o astfel de strategie a fost inclusă în programul de lucru al Comisiei pentru primul semestru al anului Vadim Ghirda / AP / Reporters Situația romilor în țările lor de origine, precum și în mai multe țări gazdă din UE, a fost un subiect foarte mediatizat în În imagine, un grup de romi care participă la un festival anual la Costești, în România. În urma Comunicării din 2006 intitulate Către o strategie europeană privind drepturile copilului ( 10 ), a fost instituită linia telefonică de urgență pentru a permite copiilor dispăruți și părinților acestora să solicite ajutor oriunde s-ar afla în UE. La trei ani după adoptare, linia telefonică de urgență funcționează în 13 state membre. Comisia Europeană a adoptat în noiembrie o comunicare care vizează oferirea unui ajutor concret celorlalte 14 țări ale UE care nu au activat încă linia telefonică de urgență, asigurând în același timp o calitate înaltă a serviciului pe întreg teritoriul UE. 42

45 Cetățeni În octombrie, Comisia a publicat un plan în 25 de puncte pentru a aduce beneficii concrete cetățenilor UE care se deplasează în străinătate. Raportul privind cetățenia UE, adoptat la 27 octombrie, vizează consolidarea mobilității prin eliminarea obstacolelor cu care se confruntă încă cetățenii atunci când își exercită dreptul de a se deplasa într-un stat membru altul decât cel de origine, pentru a studia sau a lucra, a înființa o întreprindere, a pune bazele unei familii sau a ieși la pensie. Curtea a hotărât, în special, că simplul fapt al deținerii cetățeniei Uniunii îndreptățește cetățenii să își stabilească reședința într-un alt stat membru ( 11 ), recunoscând cetățenia UE ca sursă a drepturilor la liberă circulație. Comisia întreprinde acțiuni pentru a asigura respectarea deplină a acestor drepturi. Aceste drepturi sunt în egală măsură importante în cazul în care cetățenii călătoresc, se căsătoresc, cumpără sau moștenesc proprietăți, votează, beneficiază de tratament medical sau doar cumpără online de la întreprinderi stabilite în alte state membre. Raportul privind cetățenia UE a identificat disparități între norme și realitate: cetățenii se confruntă în continuare cu obstacole în viața cotidiană, în special în situații transfrontaliere. Printre problemele frecvent întâlnite se numără procedurile administrative greoaie în cazul înregistrării unui autoturism cumpărat într-un alt stat membru, normele complexe privind rambursarea pentru asistență medicală obținută în alte țări sau dificultățile privind obținerea de servicii consulare din partea unui alt stat membru pentru cetățenii aflați într-o țară unde nu există o reprezentanță a statului lor membru de origine. Cele 25 de măsuri concrete pe care Comisia intenționează să le adopte în următorii trei ani vor facilita viața cetățenilor UE atunci când aceștia își exercită drepturile într-o altă țară a UE. Măsurile vor simplifica formalitățile și condițiile pentru ca cetățenii să se poată bucura de drepturile lor. Ele variază de la actualizarea normelor care asigură protecția turiștilor în cazul falimentului agenției de turism în cursul vacanței la consolidarea dreptului la protecție consulară pentru cetățenii UE care călătoresc în străinătate și de la asistența oferită consumatorilor pentru a obține despăgubiri în cazul în care au probleme cu un comerciant până la simplificarea și accelerarea transferului drepturilor de asigurări sociale pentru cetățenii care lucrează într-o altă țară din UE. Proprietarii de autovehicule vor beneficia de simplificarea procedurilor de înmatriculare a autovehiculelor achiziționate din altă țară a UE, iar firmele mici de simplificarea normelor de contabilitate. În ceea ce privește cetățenia europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a afirmat că retragerea naturalizării obținute în mod fraudulos poate avea drept consecință pierderea cetățeniei Uniunii. Cu toate acestea, decizia de retragere ar trebui să respecte principiul proporționalității ( 12 ). Cetățenii se deplasează din ce în ce mai mult între țările UE Aproape 12 milioane de cetățeni europeni trăiesc într-o altă țară a UE decât cea în care s-au născut. Mult mai mulți acumulează experiențe transfrontaliere atunci când călătoresc, studiază sau lucrează, eventual se căsătoresc sau divorțează, cumpără sau moștenesc proprietăți, votează, primesc tratamente medicale sau doar efectuează cumpărături online. Există 16 milioane de căsătorii cu o dimensiune transfrontalieră. Aproximativ 2 milioane de studenți europeni au studiat într-un alt stat membru de la lansarea programului Erasmus. Prin urmare, mulți doresc să își exercite drepturile în calitate de cetățeni europeni. Prea mulți, însă, sunt încă împiedicați să facă acest lucru. Ar trebui menționat, de asemenea, faptul că încă 30 de milioane de cetățeni ai UE trăiesc permanent într-o țară terță, însă doar în trei țări (Statele Unite, China și Rusia) sunt reprezentate toate cele 27 de state membre. 43 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

46 Afaceri interne: o Europă deschisă și sigură Politicile în acest domeniu promovează un mediu stabil, legal și sigur în care fiecare dintre noi ar trebui să se simtă în siguranță și unde ne unim forțele pentru a combate criminalitatea organizată și transfrontalieră și terorismul un spațiu fără frontiere interne unde cetățenii UE și resortisanții țărilor care nu sunt membre ale UE pot intra, se pot deplasa, pot locui și lucra. O Uniune Europeană mai sigură După ce a trecut în revistă într-o comunicare din luna iulie progresele realizate și provocările legate de politica UE de combatere a terorismului, Comisia a prezentat în noiembrie o strategie de securitate internă. Ea identifică cinci domenii prioritare în care UE poate aduce o reală valoare adăugată: infracțiunile grave și criminalitatea organizată; terorismul; criminalitatea informatică; gestionarea frontierelor și catastrofele naturale și cele provocate de om. Strategia stabilește o nouă abordare comună pentru a răspunde amenințărilor și problemelor legate de securitate. Ea vizează perioada și preconizează acțiuni bazate pe elemente de probă concrete și pe evaluarea amenințărilor și a riscurilor, respectând în același timp drepturile fundamentale și protecția datelor cu caracter personal. Securitate Pentru a deveni eficientă, Strategia Europa 2020 trebuie să fie aplicată într-un mediu sigur și legal. Comisia și-a evaluat instrumentele de asigurare a echilibrului adecvat între securitate și drepturile cetățenilor. Ea a luat inițiative în vederea creșterii securității tuturor cetățenilor UE în special în ceea ce privește prevenirea terorismului și a criminalității organizate. Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor a fost, de asemenea, modificată, pentru a crește capacitatea transfrontalieră europeană de a preveni, a detecta și a gestiona mai bine problemele legate de securitatea rețelelor și a informațiilor. Un acord pe termen lung a fost negociat cu SUA cu privire la prelucrarea și transferul de date financiare în scopul combaterii terorismului (acordul TFTP a se vedea caseta) și a intrat în vigoare în august. În septembrie, a fost prezentată o propunere de regulament de stabilire a unor norme comune de limitare a accesului la anumite substanțe chimice care pot fi utilizate ilicit ca precursori pentru fabricarea de explozivi artizanali. Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste stabilit de UE și SUA Acest acord referitor la transferul de date de mesagerie financiară din Europa permite efectuarea de căutări precis orientate pentru investigațiile în materie de combatere a terorismului desfășurate în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) al Statelor Unite ale Americii. Acest acord a fost încheiat în urma unor negocieri dificile pentru a asigura un nivel adecvat de protecție a datelor europenilor. Conform dispozițiilor acordului ( 13 ), Europol verifică toate solicitările din partea Statelor Unite înainte de transferul oricăror date și un responsabil cu monitorizarea independent din partea UE este detașat la Washington pentru a supraveghea respectarea cerințelor stricte ale acordului de fiecare dată când funcționarii din Statele Unite consultă aceste informații. Funcționarea va fi reexaminată în mod regulat, începând cu februarie 2011, iar Comisia va raporta cu privire la rezultate către Parlamentul European și Consiliu. În noiembrie, Comisia a inițiat lucrările cu privire la crearea unui sistem european echivalent, care va permite în final extragerea de date pe teritoriul UE, punând capăt astfel transferului unor volume importante de date către SUA. În cadrul luptei împotriva terorismului, Curtea de Justiție a specificat domeniul de aplicare al regulamentului Consiliului care impusese înghețarea fondurilor și a altor resurse economice ale persoanelor care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al-Qaida și cu talibanii ( 14 ). Ea a afirmat în special că înghețarea fondurilor nu se aplică anumitor prestații de securitate socială plătite soților/soțiilor acestora ( 15 ). Ea a afirmat, de asemenea, că deciziile Consiliului care includeau DHKP C (Frontul partidului pentru eliberarea poporului revoluționar din Turcia) pe liste legate de măsuri vizând combaterea terorismului înainte de luna iunie 2007, a căror adoptare încălca garanțiile procedurale fundamentale, nu pot constitui baza unor proceduri penale împotriva membrilor acelei organizații care nu figurează pe listele respective ( 16 ). 44

47 Tribunalul a anulat anumite măsuri ale Consiliului privind înghețarea fondurilor Fundației Al-Aqsa în vederea combaterii terorismului ( 17 ). O comunicare adoptată în luna iulie privind schimbul de informații în domeniul justiției, libertății și securității a stabilit principiile care stau la baza dezvoltării unor viitoare inițiative în materie de securitate internă. Ea a propus, de asemenea, un model european de schimb de informații pentru a oferi claritate cetățenilor europeni preocupați cu privire la schimbul de date între autoritățile publice. O comunicare privind o strategie pentru transferul de date referitoare la numele pasagerilor (PNR) către alte țări a fost aprobată în septembrie. Datele legate de PNR s-au dovedit un instrument important în lupta împotriva infracțiunilor transnaționale grave și a terorismului dar, în același timp, ridică o problemă importantă cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Comunicarea Comisiei s-a axat pe protecția datelor cu caracter personal ale pasagerilor și pe mecanismele transferului de date. Ea a subliniat, de asemenea, importanța schimbului de informații analitice obținute din PNR cu autoritățile polițienești și judiciare din cadrul UE, ca o contribuție la securitatea cetățenilor europeni. Comunicarea a fost însoțită de trei mandate de negociere pentru acorduri cu SUA, Australia și Canada, care au fost adoptate de Consiliu în luna decembrie. A fost evaluată utilizarea scanerelor corporale în aeroporturi, iar Comisia a solicitat standarde comune pentru utilizarea lor, precum și respectarea deplină a drepturilor fundamentale (în special demnitatea umană și protecția vieții private) dacă statele membre aleg această opțiune. Ca răspuns la noi amenințări pentru aviația civilă, un grup de lucru ad-hoc la nivel înalt coprezidat de Comisie și de Președinția belgiană a analizat posibilitățile de ameliorare a sistemelor de securitate pentru transportul de mărfuri și poștă. Această acțiune a avut loc în strânsă cooperare cu statele membre și cu operatorii, pe baza unei evaluări comune a amenințărilor și a riscurilor și a unei mai bune integrări a serviciilor de informații. Raportul acestui grup, însoțit de recomandări privind acțiuni ulterioare, a fost aprobat de Consiliu în decembrie. 45 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

48 Pentru a combate traficul de persoane și abuzul sexual asupra copiilor, exploatarea sexuală și pornografia infantilă s-au adoptat măsuri pentru consolidarea cadrului juridic prin sancțiuni mai severe. În urma unor propuneri din partea Comisiei adoptate în martie, Parlamentul European și Consiliul au convenit cu privire la textul unei directive privind combaterea traficului de persoane, inclusiv normele minime referitoare la definiția infracțiunilor, nivelul sancțiunilor și protecția victimelor ( 18 ). Odată adoptate, noile norme vor consolida prevenirea infracțiunilor și protecția victimelor traficului. De asemenea, în decembrie, Comisia a numit un coordonator european pentru combaterea traficului, care va avea un rol central în coordonarea tuturor aspectelor politicilor de combatere a acestei infracțiuni. Coordonatorul va contribui, de asemenea, la elaborarea de politici actuale și viitoare ale UE, relevante pentru combaterea traficului, și va oferi orientare strategică globală cu privire la politici pentru politica externă a UE în acest domeniu. În sfârșit, Comisia a lansat un nou site internet ( 19 ) dedicat luptei împotriva traficului de persoane. Acest site internet ar trebui să devină un punct de referință unic la nivelul UE pentru profesioniștii din acest domeniu și pentru publicul larg interesat să afle mai multe despre trafic și despre modul în care acesta este combătut în cadrul UE. Philippe Huguen / AFP / Belga UE clădește o Europă în același timp deschisă și sigură. În imagine, o unitate de poliție din Lille specializată în criminalitatea informatică monitorizează internetul pentru a depista utilizările frauduloase, înșelăciunile și furturile de identitate. În luna mai, au fost propuse norme mai stricte pentru a proteja cetățenii europeni de atacuri împotriva sistemelor de informații și de criminalitatea informatică. În cadrul acestor norme propuse, autorii atacurilor informatice și producătorii programelor informatice necesare în acest sens și producătorii de programe informatice nocive ar putea face obiectul urmăririi penale și al unor sancțiuni penale mai severe. Statele membre ar fi, de asemenea, obligate să răspundă rapid la solicitări urgente de ajutor în cazul unor atacuri informatice, astfel încât justiția europeană și cooperarea polițienească în acest domeniu să devină mai eficiente. Europol, Oficiul European de Poliție, a devenit o agenție a UE la începutul anului. Comisia a inițiat o reflecție cu privire la viitorul său regim în temeiul Tratatului de la Lisabona, susținută în luna decembrie printr-o comunicare privind procedurile de control democratic asupra activităților Europol, deschizând calea către un sistem de control parlamentar mai solid în ceea ce privește acest aspect. Comunicarea sprijină ideea creării unui organism comun prin care Parlamentul European și parlamentele naționale pot exercita controlul asupra Europol. De asemenea, ea propune modalități de sporire a transparenței activității acestuia. Deschiderea Uniunea Europeană caută în mod constant obținerea unui echilibru adecvat între menținerea unor frontiere sigure și deschiderea în continuare către accesul legitim al cetățenilor din alte țări un echilibru care este creat în cadrul politicilor sale în materie de migrație, vize și azil. În domeniul migrației, obiectivul este o politică care astfel cum se prevede în Strategia Europa 2020 deschide calea imigrației legale, care este un avantaj pentru o redresare economică durabilă și, în același timp, abordează problema migrației ilegale/clandestine. Se acordă prioritate consolidării unei autentice politici comune privind imigrarea și azilul. Ea include sisteme de admitere noi și flexibile în ceea ce privește imigrația forței de muncă și inițiative menite să sprijine integrarea imigranților. Obiectivul său îl reprezintă progresele în ceea ce privește constituirea unui sistem european comun de azil bazat pe solidaritate și pe respectarea drepturilor fundamentale. 46

49 În conformitate cu noua bază juridică a Tratatului de la Lisabona pentru măsuri de sprijin în vederea integrării resortisanților țărilor care nu sunt membre ale UE cu ședere legală, Consiliul a aprobat în iunie sprijinul pentru politicile statelor membre bazate pe schimb de cunoștințe și pe o mai bună coordonare. El a anunțat o nouă agendă europeană privind integrarea. UE se orientează către un sistem de admisie nou și flexibil pentru imigrarea economică. În iulie, a fost prezentată o propunere privind lucrătorii sezonieri proveniți din țări terțe pentru a stabili un sistem de admisie simplu și accelerat comun pe întregul teritoriu al UE. Obiectivul este protejarea acestui grup deosebit de vulnerabil prin crearea unui statut juridic sigur, în vederea împiedicării exploatării și a protejării sănătății și siguranței. În același timp, o propunere privind persoanele transferate în cadrul aceleiași întreprinderi a vizat facilitarea transferurilor temporare de lucrători calificați din țări terțe către sucursale sau filiale efectuate de companii multinaționale în cadrul UE. În luna mai, a fost propus un plan de acțiune pe patru ani privind minorii neînsoțiți. El se referă la prevenire, protecție regională, primire și identificare de soluții durabile. Planul ia în considerare interesele copilului și Carta drepturilor fundamentale, precum și Convenția ONU privind drepturile copilului. Consiliul a aprobat această abordare în iunie. Noi cerințe și un buget au fost convenite pentru a completa Sistemul de Informații Schengen. Acest sistem vizează să asigure un nivel înalt de control și securitate la frontierele externe ale Uniunii, precum și să contribuie la cooperarea în materie de aplicare a legislației. Sistemul de Informații privind Vizele pentru schimbul de date privind vizele între statele membre a progresat, de asemenea, iar din 2011 va contribui la punerea în aplicare a politicii comune Schengen în domeniul vizelor, precum și la prevenirea terorismului și a altor amenințări la adresa securității interne. Lucrările privind un sistem european comun de azil au continuat. Ele au dus la instituirea oficială a Biroului European de Sprijin pentru Azil în Malta în luna noiembrie și la continuarea negocierilor privind legislația modificată, precum și un program comun în materie de reinstalare. Biroul European de Sprijin pentru Azil va consolida solidaritatea în rândul statelor membre și le va ajuta să își îndeplinească obligațiile europene și internaționale în acest domeniu. El va dezvolta cooperarea practică între statele membre în domeniul azilului, facilitând schimbul de informații privind țările de origine, oferind statelor membre sprijin pentru traducere și interpretare, organizând cursuri de formare pentru agenții responsabili pe probleme de azil și oferind asistență în transferul persoanelor cărora le-a fost recunoscut statutul de refugiat. De asemenea, el va susține statele membre supuse unei presiuni deosebite, în special prin stabilirea unui sistem de alertă timpurie și prin coordonarea echipelor de experți pentru a oferi asistență țărilor UE în gestionarea cererilor de azil și în instituirea unor facilități de primire corespunzătoare. În sfârșit, el va colecta informații și va face schimb de informații privind cele mai bune practici, elaborând un raport anual referitor la situația azilului în UE și adoptând documente tehnice, cum ar fi orientări și manuale operaționale. 47 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

50 A fost propus un cadru juridic modificat pentru Frontex, agenție de coordonare a operațiunilor la frontieră, pentru a consolida capacitățile operaționale ale acesteia și respectarea drepturilor fundamentale (în special în ceea ce privește operațiunile de repatriere). S-au convenit noi norme privind operațiunile la frontierele maritime și operațiunile de salvare pentru a garanta faptul că măsurile adoptate în contextul operațiunilor de supraveghere a frontierelor maritime coordonate de Frontex respectă în totalitate drepturile fundamentale și principiul nereturnării principiul de drept internațional care protejează refugiații împotriva returnării acestora în locuri în care viața sau libertatea lor ar fi amenințată. Echipele de intervenție rapidă la frontieră ale Frontex au fost activate pentru prima dată în luna octombrie, când Grecia a solicitat asistență operațională pentru a răspunde unei presiuni urgente și excepționale în puncte aflate de-a lungul frontierelor sale externe, deoarece un număr mare de resortisanți din țări terțe au încercat să intre în mod ilegal pe teritoriul acesteia. AP / Reporters UE își propune să asigure un nivel ridicat de control și securitate la frontierele sale externe. Polițiștii de frontieră, precum cei din imagine, care își desfășoară activitatea la frontiera bulgaro turcă, folosesc echipamente sofisticate și culegerea de informații pentru a preveni traficul ilegal. Parlamentul European și Consiliul au convenit cu privire la modificările necesare în ceea ce privește o directivă din 2003, care reglementează statutul resortisanților țărilor nemembre ale UE care sunt rezidenți pe termen lung, al refugiaților și al beneficiarilor unei protecții subsidiare care însă nu au în prezent dreptul de a beneficia de statutul de rezident pe termen lung. Prin intermediul acestor modificări, refugiații și beneficiarii unei protecții subsidiare vor putea să dobândească statut de rezident pe termen lung în statele membre ale UE în mod similar cu alți resortisanți ai țărilor nemembre ale UE care au locuit legal în UE timp de peste cinci ani. Noile norme vor permite beneficiarilor unei protecții internaționale care devin rezidenți pe termen lung să se stabilească într-un stat membru altul decât cel în care sunt recunoscuți. În anumite condiții, ei s-ar bucura de un tratament egal cu cel al cetățenilor statului membru al UE în care își au reședința într-o gamă largă de domenii economice și sociale, inclusiv educația și accesul la piața forței de muncă și prestații de asigurări sociale. De asemenea, noile norme consolidează măsurile de protecție împotriva returnării (expulzării). Curtea de Justiție a stipulat circumstanțele în care o persoană ar putea pierde statutul de refugiat. În luna iunie, ea a specificat, de asemenea, condițiile în care trebuie examinată o cerere de acordare a statutului de refugiat depusă de un palestinian strămutat într-un stat membru ( 20 ). Analiza aprofundată a condițiilor naționale din Bosnia și Herțegovina și Albania a dus la decizia de a revoca obligativitatea vizei de scurtă ședere pentru cetățenii acestor două țări. Codul vizelor, care a devenit aplicabil în luna aprilie, a armonizat procedurile și a sporit transparența pentru peste 10 milioane de persoane care depun cereri pentru vize Schengen în fiecare an. S-au înregistrat progrese pozitive în ceea ce privește reciprocitatea deplină în materie de vize cu țări terțe, inclusiv acorduri de scutire de vize cu Brazilia, precum și exonerarea de obligația de a deține viză Schengen pentru Taiwan. 48

51 Implicarea cetățenilor și simplificarea vieții lor cotidiene Cetățenii au obținut noi avantaje într-un mare număr de domenii în care UE are influență. Ei se bucură de oportunități tot mai mari legate de accesul și implicarea în ceea ce privește modul de funcționare al UE. De la reducerea costului telefoniei mobile până la simplificarea modalităților de schimbare a furnizorului de energie sau ameliorarea protecției călătorilor și de la produse mai sigure până la alimente mai sănătoase, UE și-a menținut și și-a dezvoltat în mod constant domeniul de intervenție în beneficiul cetățenilor. Politica în domeniul concurenței a contribuit la crearea unor piețe dinamice care sunt favorabile pentru consumatori, politica socială a consolidat drepturile lucrătorilor și ale soților/soțiilor acestora, iar legislația, cooperarea și coordonarea la nivelul UE au permis reacții mai eficiente în cazul pagubelor provocate de incendii și inundații. Servicii Servicii de telecomunicații Utilizatorii de telefonie mobilă au beneficiat de noi reduceri de tarife și garanții impuse de UE (a se vedea caseta); altele sunt în curs de examinare: Comisia a concluzionat în iunie că concurența nu garantează încă o gamă suficientă de opțiuni consumatorilor. O revizuire a cadrului de reglementare în domeniul telecomunicațiilor a inclus instituirea Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice. Acesta va îmbunătăți coerența cadrului de reglementare al UE în acest domeniu, ameliorând astfel condițiile pentru cetățeni în calitate de consumatori. Un încărcător comun pentru telefoane mobile Telefoanele mobile sunt perfecte până când bateria se descarcă și nu avem încărcătorul la noi. Imposibil să efectuăm apeluri. Imposibil să accesăm datele sau contactele noastre. Nu ne mai rămâne decât să căutăm cu frenezie un încărcător compatibil. Dar această problemă va fi în curând de domeniul trecutului. La insistența Comisiei, 13 dintre principalii fabricanți de telefoane mobile au convenit cu privire la un sistem armonizat pentru telefoanele informatizate vândute în UE. Toate aceste telefoane pot fi încărcate cu ajutorul unui simplu conector micro USB. Rezultatul pentru mediu este reducerea deșeurilor de echipamente electrice. Este vorba despre o simplă măsură de bun simț care nu a necesitat nicio nouă dispoziție legislativă. Julien Muguet / IP3 / Belga Roaming un mare avantaj pentru cetățeni Începând cu 1 iulie 2010, au intrat în vigoare noi plafoane care limitează costul transferului de date în roaming pentru persoanele care călătoresc. În plus, prețurile maxime angro pentru transferul de date în roaming au scăzut de la 1 EUR la 80 de cenți pe megabyte. Prețul maxim pentru efectuarea unui apel în roaming a fost redus la 39 de cenți pe minut (fără TVA), de la 43 de cenți înainte de luna iulie 2010, în timp ce primirea unui apel va costa maximum 15 cenți pe minut (fără TVA), în loc de 19 cenți. Din 2005, costurile au fost reduse cu 70 % pentru cetățenii care efectuează apeluri pe telefoanele lor mobile în timp ce se află într-un alt stat membru. Trimiterea unui mesaj text între statele membre ale UE costă cu 60 % mai puțin decât în La 8 decembrie, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru a solicita opiniile consumatorilor, întreprinderilor, operatorilor de telecomunicații și autorităților publice cu privire la piața de roaming pentru telefonia mobilă în UE. Reducerea tarifelor de roaming în UE îi protejează pe consumatori de facturile șoc. În iunie, Curtea de Justiție a confirmat validitatea așa-numitului regulament privind roamingul ( 21 ). Acesta stabilește tarife maxime pe care operatorii de telefonie mobilă le pot aplica pentru apelurile vocale efectuate și primite de utilizatori în afara propriei rețele ( 22 ). 49 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

52 Servicii financiare Pe lângă măsurile de redresare a sectorului financiar (a se vedea capitolul 1), interesele cetățenilor au fost abordate în mod direct. În martie, Comisia a promovat dialogul între bănci și asociațiile de consumatori cu privire la transparența comisioanelor bancare (care a dus la lansarea unei inițiative a sectorului bancar în legătură cu acest subiect în luna noiembrie). Această acțiune a fost concepută pentru a duce la elaborarea unui cod de conduită. O nouă secțiune privind educația în domeniul financiar a fost lansată în aprilie pe Dolceta, instrumentul online de educație a consumatorilor, vizând cheltuielile, economiile și investițiile, împrumuturile, precum și protejarea sau asigurarea. Comisia a cofinanțat o acțiune de educație online a consumatorilor în domeniul financiar în aprilie și mai și, în iulie, a instituit un grup de utilizatori de servicii financiare pentru a consolida reprezentarea consumatorilor, a micilor investitori și a altor utilizatori de servicii financiare la nivelul UE. De asemenea, acest grup va consilia Comisia cu privire la aspectele care afectează utilizatorii de servicii financiare cum ar fi retailul bancar, creditul ipotecar și asigurările. Comisia a căutat soluții pentru a facilita tranzacțiile transfrontaliere, prin intermediul unei cărți verzi privind opțiunile de politică în perspectiva unui drept european al contractelor pentru consumatori și întreprinderi și a abordat obstacolele fiscale pentru cetățenii care desfășoară activități transfrontaliere. Reporters Piața energiei electrice a fost revizuită pentru a permite consumatorilor să dispună de instrumente mai bune pentru estimarea prețurilor și a serviciilor. În imagine, un stâlp electric pentru linii electrice de înaltă tensiune. Energie Comisia a studiat funcționarea piețelor electricității din punctul de vedere al consumatorilor. Obiectivul este de a le permite acestora să își exercite libertatea de alegere pe piață, furnizându-le instrumente pentru a evalua prețurile și serviciile. În consens cu consumatorii, autoritățile de reglementare și industria, Comisia a prezentat, de asemenea, recomandări în vederea asigurării clarității, conciziei și comparabilității facturilor de energie. Servicii și servicii de interes general Serviciile de interes general intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al normelor UE. La sfârșitul lunii octombrie, au fost actualizate orientările cu privire la aplicarea normelor în materie de ajutoare de stat, achiziții publice și piață internă la serviciile de interes economic general și, în special, la serviciile sociale de interes general. În același timp, Comisia a publicat cel de al doilea raport bianual al său cu privire la serviciile sociale de interes general. În iunie, Comisia a consultat părțile interesate cu privire la procesul de punere în aplicare a directivei privind serviciile, care a intrat în vigoare la sfârșitul lunii decembrie

53 Sănătate și consumatori Comisia și-a consolidat capacitatea de a determina dacă piața unică nu funcționează pentru consumatori. Ea a identificat probleme constante în ceea ce privește comerțul electronic transfrontalier și regimurile naționale de asigurare a aplicării legislației în domeniul protecției consumatorilor. Comisia a evidențiat, de asemenea, principalele piețe de consum a căror funcționare nu este satisfăcătoare pentru consumatori. În ceea ce privește piața cu amănuntul a electricității, ea a evidențiat obstacole în calea libertății efective de alegere a consumatorilor și în calea schimbării furnizorilor. Funcționarea rețelei Centrelor europene ale consumatorilor, care gestionează de plângeri pe an, a fost trecută în revistă și a fost finalizată o evaluare intermediară a strategiei pentru politica de protecție a consumatorilor Aceasta va fi luată în considerare în conceperea strategiei prevăzute pentru perioada de după În domeniul serviciilor financiare cu amănuntul, dialogul dintre bănci și asociațiile de consumatori cu privire la transparență și comparabilitate a dus la lansarea oficială a unei inițiative a sectorului bancar privind comisioanele bancare în luna noiembrie. Această acțiune a fost concepută pentru a duce la elaborarea unui cod de conduită. În ianuarie, Curtea de Justiție a declarat că participarea gratuită a consumatorilor la o loterie în urma achiziționării unei anumite cantități de bunuri, poate, în anumite circumstanțe specifice, să constituie o practică comercială neloială, interzisă prin directiva europeană privind practicile comerciale neloiale. În contextul unei hotărâri preliminare referitoare la directiva privind protecția consumatorilor în ceea ce privește contractele la distanță ( 23 ), Curtea a hotărât că un consumator care se retrage dintr-un contract la distanță nu ar trebui să suporte costul livrării produselor. În acest caz, doar costul reexpedierii produselor poate fi suportat de consumator ( 24 ). Siguranța produselor Siguranța produselor a fost reexaminată prin intermediul unor evaluări ale impactului și al unor consultări cu privire la directiva din 2001 privind siguranța generală a produselor și directiva din 1987 privind produsele care imită alimentele. De asemenea, au fost avute în vedere noi cerințe pentru articolele de baie pentru copii și pentru dispozitivele de blocare a ferestrelor și a ușilor de balcon împotriva accesului copiilor ( 25 ). Cooperarea internațională a dus la o reuniune trilaterală cu autoritățile din Statele Unite și China. Noi orientări privind sistemul de informare rapidă al UE privind produsele periculoase, care clarifică procedurile și asigură o evaluare mai strictă a riscurilor, au intrat în vigoare în ianuarie. Uniunea și-a continuat acțiunile împotriva pericolelor derivate din materiale și produse diverse, precum substanța dimetil fumarat și brichetele fantezie. Normele privind materialele plastice care intră în contact cu alimentele au fost actualizate. Siguranța alimentară Măsurile luate de UE pentru a combate ESB (așa-numita boală a vacii nebune ) inclusiv dispozițiile privind vârsta minimă a vitelor care trebuie să facă obiectul unor teste de depistare a acestei boli au fost din nou reexaminate. A fost lansată o inițiativă vizând controlarea sistemelor de inspecție a cărnii, cu o contribuție științifică din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cu privire la criterii și metodologie. În noiembrie, peste 250 milioane EUR au fost alocate pentru programe de sprijin în vederea eradicării, combaterii și monitorizării bolilor animalelor în Au fost stabilite noi limite și au fost efectuate noi controale cu privire la contaminanții și reziduurile de medicamente de uz veterinar și de pesticide. Au fost acordate noi autorizații substanțelor active incluse în produsele de protecție a plantelor și au fost impuse obligații suplimentare 51 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

54 fabricanților. Lista aditivilor alimentari autorizați în prezent a fost revizuită și a fost creată prima listă a UE pentru aromele autorizate pentru aromele de fum. Au devenit mai stricte controalele cu privire la importurile de anumite tipuri de hrană pentru animale și anumite produse alimentare de origine neanimală. În octombrie, membrii Parlamentului European și-au reiterat angajamentul de a împiedica vânzarea de carne și lapte provenite de la animale clonate în UE. Acest fapt a intervenit în urma publicării de către Comisie a unui raport privind clonarea care preconizează un moratoriu de cinci ani privind vânzarea de alimente provenite de la animale clonate și utilizarea clonării în scopul producției de alimente. Parlamentul European și Consiliul ar trebui să înceapă negocieri de conciliere pentru a încerca să ajungă la un acord privind propuneri de actualizare a normelor privind alimentele noi. Având în vedere importanța fundamentală a calității alimentelor pentru agricultori și consumatori, Comisia a adoptat în decembrie o serie de propuneri. Acestea încurajează diversificarea producției agricole, asigură o concurență loială și ajută agricultorii să comunice mai bine calitățile produselor lor. Acest așa-numit pachet privind calitatea facilitează utilizarea și înțelegerea de către consumatori a sistemelor de calitate ale UE, cum sunt denumirea de origine protejată, indicația geografică protejată și specialitatea tradițională garantată. El contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea sistemelor de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare prin intermediul orientărilor privind cele mai bune practici. Comisia a îmbunătățit etichetarea alimentelor. Ea a colaborat cu Parlamentul European și Consiliul pentru a avansa propunerea privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, pentru a le permite consumatorilor să aleagă în cunoștință de cauză, luând în considerare recomandări de ordin nutrițional și dietetic. Noile norme UE privind etichetarea produselor alimentare ecologice, inclusiv obligația de a afișa noua siglă ecologică a UE, au intrat în vigoare în luna iulie. De la începutul anului, produsele alimentare în UE au devenit mai sigure datorită intensificării controalelor și a reducerii numărului și nocivității reziduurilor fapt datorat, în parte, retragerii de pe piață a pesticidelor nocive și, în parte, consolidării activităților de control la frontiera Uniunii. BSIP / Reporters UE a îmbunătățit etichetarea alimentelor pentru a le permite consumatorilor să ia decizii informate. Noul logo ecologic obligatoriu la nivelul UE a intrat în vigoare în luna iulie. Pentru a proteja cetățenii împotriva mențiunilor de sănătate înșelătoare de pe produsele alimentare, Comisia va stabili liste de mențiuni de sănătate autorizate, pe baza evaluării științifice a EFSA și în urma procedurilor de autorizare la nivelul UE. În 2010, au fost autorizate trei mențiuni de sănătate și 15 au fost respinse. La sfârșitul procesului, vor fi autorizate pe piața UE doar mențiunile de sănătate justificate. De asemenea, sunt în curs inițiative (fără caracter de reglementare) pentru încurajarea părților interesate în vederea continuării eforturilor de reformulare a produselor alimentare în ceea ce privește nutrienții care pot spori riscul apariției unor boli cronice. Alimente modificate genetic În iulie, Comisia a adoptat o propunere de stabilire a unei noi abordări flexibile cu privire la cultivarea OMG-urilor, care ia în considerare dezideratele statelor membre, asigurând, în același timp, faptul că orice autorizare a unui OMG se bazează pe argumente științifice solide. Conform acestei propuneri, deciziile privind cultivarea le aparțin statelor membre, în timp ce deciziile privind autorizarea sunt adoptate în continuare la nivelul UE. În noiembrie, serviciile Comisiei au finalizat un proiect de regulament denumit soluție tehnică pentru prezența la un nivel scăzut de OMG-uri neautorizate în hrana pentru animale. Această propunere va oferi securitate juridică operatorilor din sectorul hranei pentru animale care 52

55 importă materii prime furajere din țări terțe armonizând controalele oficiale ale OMG-urilor pentru care o cerere de autorizare este în așteptare în UE sau pentru care a expirat o autorizare în cadrul UE. De asemenea, Comisia a pregătit un raport privind implicațiile socioeconomice ale cultivării de OMG-uri, pe baza contribuțiilor din 24 de state membre. Elaborarea de orientări pentru evaluarea riscurilor reprezentate de OMG-uri pentru mediu s-a bazat pe o actualizare a orientărilor EFSA publicată în noiembrie. Au fost efectuate evaluări externe ale legislației referitoare la OMG-uri în ceea ce privește cultivarea și produsele alimentare și hrana pentru animale. Acestea pot fi urmate de o analiză a impactului posibilelor modificări de politică până la jumătatea lui Comisia a adoptat o decizie de autorizare a cultivării unui cartof modificat genetic. Alte decizii referitoare la utilizarea de produse alimentare și hrană pentru animale sunt încă în curs de examinare. Orientările privind evaluarea riscului alimentelor și hranei pentru animale modificate genetic sunt în curs de finalizare în urma unor consultări cu statele membre, EFSA și părțile interesate. Produse și servicii medicale În ceea ce privește libera circulație a serviciilor medicale în cadrul pieței interne, Curtea de Justiție a hotărât că autoritățile publice pot oferi stimulente financiare medicilor, pentru ca aceștia să prescrie medicamente mai ieftine, cu condiția, în special, ca acest sistem de stimulente să se bazeze pe criterii obiective și nediscriminatorii ( 26 ). De asemenea, Curtea a specificat condițiile în care limitele demografice și geografice pot fi stabilite de autoritățile competente ale unui stat membru pentru deschiderea de noi farmacii, în vederea asigurării unor servicii farmaceutice adecvate ( 27 ). Ea a hotărât că, în cazul administrării unor îngrijiri spitalicești neprevăzute în cursul unui sejur temporar într-un stat membru altul decât statul membru de afiliere, acesta din urmă nu este obligat să ramburseze costurile pe care trebuie să le plătească pacientul în statul în care aceste îngrijiri au fost administrate ( 28 ). Clasificarea plantelor Comisia a înregistrat aproximativ de noi soiuri de plante în cataloagele comune. Prin urmare, în prezent pot fi comercializate în întreaga Uniune Europeană aproximativ de soiuri de plante agricole și de soiuri de legume. Comisia a finalizat pachetul legislativ privind materialul destinat conservării vizând cerințe mai puțin stricte pentru comercializarea semințelor destinate conservării resurselor genetice și a mediului natural. În 2010, numărul de cereri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală pentru soiurile de plante a crescut ușor, în prezent fiind protejate aproximativ de soiuri de plante. Pentru a rezolva problemele legate de exploatarea agricolă a soiurilor de plante protejate, un grup de lucru reprezentativ pentru părțile interesate a formulat propuneri de soluții viitoare. Calitatea și siguranța substanțelor de origine umană pentru uz medical Cu privire la țesuturile și celulele de origine umană, UE a făcut progrese către un nivel semnificativ de competență și performanță al inspecțiilor și măsurilor de control, fiind stabilite noi orientări cu privire la formarea și calificarea responsabililor. În iulie, au fost adoptate noi norme privind standardele de calitate și siguranță ale organelor umane destinate transplantului, referitoare la activitățile de prelevare și transplant, trasabilitate, raportarea reacțiilor adverse și transportul în condiții de siguranță. Acțiuni întreprinse împotriva falsificării Autoritățile vamale din UE au confiscat cantități importante de precursori de droguri bunuri legitime utilizate în industria parfumurilor, dar deturnate în mod ilicit pentru fabricarea de droguri de sinteză, cum ar fi ecstasy inclusiv 240 de tone de anhidridă acetică, principalul precursor al heroinei. Ele au interceptat, de asemenea, 118 milioane de produse contrafăcute, dintre care multe prezentau un potențial pericol pentru cetățeni de la țigări la șampoane și de la medicamente la aparate electrocasnice. Acțiuni întreprinse împotriva fumatului Comisia a lansat o consultare publică în vederea revizuirii normelor din 2001 privind produsele din tutun, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății și pentru a elimina diferențele persistente dintre dispozițiile statelor membre cu privire la fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun. Eliminarea progresivă a subvențiilor directe pentru tutun a început, de asemenea, în acest an. AFP / Belga Vameșii polonezi inspectează un automobil plin cu țigări, la frontiera cu Kaliningrad Oblast, în Rusia. Vameșii și funcționarii din domeniul fiscal ai UE combat contrabanda, care poate aduce atingere atât sănătății cetățenilor europeni, cât și veniturilor UE provenite din accize. 53 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

56 Beneficiile rezultate dintr-o piață echitabilă Cetățenii au beneficiat de pe urma politicii Uniunii în domeniul concurenței. Comisia a aplicat cu fermitate norme în materie de concurență, prin acțiunile sale de combatere a cartelurilor și a altor practici anticoncurențiale, precum și prin activitatea sa de control al fuziunilor. În special, Comisia a sancționat un număr de carteluri mari, care reprezintă cea mai dăunătoare formă de încălcare a dreptului concurenței. Combaterea comportamentului anticoncurențial În 2010, Comisia a amendat 17 fabricanți de echipamente pentru săli de baie cu 622 milioane EUR deoarece coordonaseră creșteri de prețuri pentru căzi de baie, chiuvete și robineți timp de 12 ani în șase țări reprezentând o populație de 240 de milioane de locuitori. Acest cartel nu numai că a adus prejudicii întreprinderilor din sectorul construcțiilor și din cel al instalațiilor, ci a afectat și un mare număr de consumatori. Unsprezece operatori de transport aerian de marfă au fost condamnați la plata unor amenzi totalizând 799 milioane EUR pentru coordonarea timp de șase ani a suplimentelor pentru carburant și securitate. O astfel de înțelegere secretă aduce prejudicii întreprinderilor și consumatorilor europeni. În iunie, Comisia a amendat 17 producători de oțel pentru precomprimare cu 458 milioane EUR în total pentru organizarea unui cartel de fixare a prețurilor și împărțire a pieței între 1984 și Infracțiunea a vizat toate statele membre ale UE din acea perioadă, cu excepția a trei state membre, și, prin urmare, a prezentat importanță pentru aproape întreaga piață europeană a construcțiilor. În decembrie, Comisia a amendat șase producători de ecrane cu cristale lichide (LCD) cu 648 milioane EUR în total, pentru înființarea unui cartel care a adus prejudicii cumpărătorilor europeni de televizoare, monitoare de calculator și agende electronice, o componentă-cheie a acestora fiind ecranul LCD. Denunțarea și suprimarea unor astfel de carteluri oferă concurenților și clienților posibilități de inovare și de creștere, furnizând, de asemenea, consumatorilor opțiuni mai diverse, o calitate îmbunătățită și prețuri mai competitive. Pe lângă carteluri, Comisia a amendat asociația profesională a farmaciștilor din Franța cu 5 milioane EUR deoarece s-a opus unor forme de structurare de grup care ar permite societăților străine care își desfășoară activitatea în sectorul analizelor de laborator să reducă costurile, să îmbunătățească calitatea testelor și, în ultimă instanță, să concureze eficient cu cele deja stabilite în Franța. Prețurile testelor clinice de laborator în Franța sunt printre cele mai ridicate din UE. În cadrul deciziei, Comisia a invocat pentru prima dată o normă prin care membrii unei asociații de întreprinderi care a încălcat dreptul concurenței pot fi trași la răspundere dacă asociația nu dispune de fonduri suficiente pentru a plăti amenda. În 2010, Curtea de Justiție și Tribunalul au emis mai multe hotărâri în domeniul dreptului concurenței. Curtea de Justiție a confirmat o hotărâre a Tribunalului care prevede că comunicările interne din cadrul întreprinderilor cu avocații interni nu sunt incluse în domeniul de aplicare al protecției secretului profesional, având în vedere dependența economică a avocaților interni și legăturile strânse pe care le au aceștia cu angajatorii lor, precum și faptul că aceștia nu se bucură de același nivel de independență profesională ca avocații externi ( 29 ). De asemenea, Curtea de Justiție a hotărât cu privire la măsura în care Comisia este supusă obligațiilor care decurg din principiul proporționalității atunci când acceptă angajamentele oferite de întreprinderile care fac obiectul anchetei în temeiul articolelor 101 și 102 din TFUE. De asemenea, ea a oferit orientări cu privire la drepturile procedurale de care se bucură întreprinderile terțe ale căror interese sunt afectate în mod direct de aceste decizii de angajament adoptate în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 ( 30 ). În același mod, Tribunalul a confirmat faptul că Comisia se bucură de o marjă de apreciere atunci când stabilește nivelul amenzilor impuse în cazul unei încălcări a normelor în materie de concurență ( 31 ). 54

57 În plus, Curtea de Justiție a confirmat amenda în valoare de 12,6 milioane EUR impusă Deutsche Telekom pentru abuz de poziție dominantă pe piețele de telefonie fixă din Germania ( 32 ). În iulie, Tribunalul a susținut în esență decizia Comisiei, care considerase că AstraZeneca a abuzat de poziția sa dominantă împiedicând comercializarea de produse generice care copiau produsul său împotriva ulcerului, Losec. Curtea a redus ușor amenda impusă întreprinderii AstraZeneca la 52,5 milioane EUR ( 33 ). De asemenea, Tribunalul a susținut validitatea interzicerii preluării Aer Lingus de către Ryanair ( 34 ) și legalitatea deciziei Comisiei din 7 ianuarie 2004 de autorizare, sub rezerva vânzării de active, a achiziționării Vivendi Universal Publishing de către Lagardère. De asemenea, Comisia a acordat o atenție deosebită promovării concurenței în sectoare-cheie ale economiei. Printre exemplele importante se numără sectorul transportului aerian, în care Comisia a exprimat preocupări cu privire la faptul că o întreprindere comună preconizată între British Airways, American Airlines și Iberia ar putea încălca normele antitrust ale UE și ar putea prejudicia consumatorii. Ca răspuns la aceste preocupări, companiile respective au oferit angajamente care vor facilita intrarea și extinderea concurenților pe principalele rute aeriene transatlantice. Angajamentele vor asigura concurența pe aceste rute, având drept rezultat o alegere adecvată a zborurilor, calității serviciilor și prețului biletelor pentru consumatori. Acest fapt le va permite, de asemenea, companiilor aeriene să instituie alianța transatlantică la care aspiră de mult timp. În același domeniu, Comisia a aprobat, de asemenea, fuziunea British Airways Iberia, pe motiv că aceasta va conduce la o consolidare a industriei transportului aerian european fără a prejudicia concurența. În patru cauze împotriva unor mari companii din sectorul energetic din Germania, Franța, Italia și Suedia, Comisia a deschis piețele energiei către o mai mare concurență, cu efecte pozitive asupra a peste 100 de milioane de clienți (a se vedea capitolul 3). În februarie, Microsoft a început să pună la dispoziția utilizatorilor Windows o fereastră de alegere a browserului, oferindu-le posibilitatea de a face o alegere obiectivă în materie de browsere de internet, în conformitate cu o decizie adoptată de Comisie în Prin urmare, în prezent există mai multe posibilități de alegere și concurența pe piața browserelor s-a intensificat. Comisia a efectuat, de asemenea, o anchetă aprofundată cu privire la achiziționarea preconizată de către Unilever a liniei de fabricare a produselor de igienă și de întreținere din cadrul societății Sara Lee, în vederea garantării faptului că fuziunea nu va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori. Pentru a obține aprobarea din partea Comisiei privind achiziționarea, Unilever s-a angajat să renunțe la marca Sanex a societății Sara Lee și la activitățile conexe în Europa. Această măsură corectivă clară și realistă a fost considerată suficientă pentru a restabili concurența pe toate piețele cu privire la care Comisia avea motive de îngrijorare. 55 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

58 În sectorul financiar, Comisia a acceptat angajamente oferite de Visa Europe pentru a-și reduce în mod semnificativ comisioanele interbancare multilaterale pentru plățile cu carduri de debit. Comisionul interbancar multilateral este un comision interbancar pentru plăți cu cardul care este fixat în mod colectiv de băncile membre ale Visa Europe, însă este plătit în ultimă instanță de consumatori. Visa Europe își asumă, de asemenea, angajamentul de a menține și a dezvolta în continuare măsuri care vor spori transparența și concurența pe piețele cardurilor de plată. Scăderea comisioanelor interbancare multilaterale va aduce beneficii reale comercianților și consumatorilor, în timp ce norme mai transparente vor îmbunătăți, de asemenea, concurența pe piețele cardurilor. Drepturi sociale Drepturi părintești În iulie, Curtea de Justiție a hotărât că lucrătoarele cărora li se acordă concediu sau care sunt transferate către un alt loc de muncă din cauza unei sarcini au dreptul la remunerația lor lunară de bază și la indemnizații suplimentare și suplimente salariale legate de statutul lor profesional. Ea a afirmat, de asemenea, că tații salariați au dreptul la concediu parental, indiferent de statutul profesional al mamei copilului ( 35 ). Comisia Europeană a declarat că va căuta să obțină un compromis echilibrat în favoarea drepturilor mamelor, în urma unui vot al Parlamentului European din luna octombrie în vederea prelungirii perioadei minime de concediu de maternitate la 20 de săptămâni remunerate integral mai mult decât perioada de 14 până la 18 săptămâni propusă de Comisie. O directivă propusă de Comisie vizând îmbunătățirea protecției sociale a lucrătorilor care desfășoară activități independente și eliminarea obstacolelor din calea antreprenoriatului feminin a fost aprobată de Parlamentul European în mai și de Consiliu în iunie. Noua directivă, care a intrat în vigoare la 4 august, garantează faptul că femeile care desfășoară activități independente, soțiile colaboratoare și partenerele de viață ale lucrătorilor care desfășoară activități independente, primesc o alocație de maternitate suficientă și o perioadă de concediu de cel puțin 14 săptămâni, în cazul în care doresc să beneficieze de acestea. Este pentru prima dată când se acordă o alocație de maternitate lucrătoarelor care desfășoară activități independente la nivelul UE. Soțiile colaboratoare și partenerele de viață ale lucrătorilor care desfășoară activități independente vor avea dreptul la asigurare socială (precum pensiile), la fel ca și lucrătorii înregistrați efectiv ca desfășurând o activitate independentă, în cazul în care statele membre oferă o astfel de protecție acestor lucrători. Acest lucru va contribui la oferirea unui sistem mai bun de protecție socială și la prevenirea riscului de sărăcie în cazul femeilor. Statele membre pot decide dacă alocația de maternitate și drepturile de protecție socială sunt acordate în mod obligatoriu sau pe o bază voluntară, și anume, la cerere. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune legislația în dreptul lor intern. Drepturile lucrătorilor Protecția lucrătorilor s-a consolidat în martie, când miniștrii responsabili cu ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din UE au adoptat o directivă vizând prevenirea rănirii și a infecțiilor lucrătorilor din sectorul asistenței medicale provocate de obiecte ascuțite cum sunt acele una dintre cele mai grave amenințări la adresa sănătății și a siguranței lucrătorilor din Europa, cauzând, conform estimărilor, un milion de răniri în fiecare an. 56

59 Programele de cercetare ale UE îi ajută pe cetățeni prin elaborarea de soluții pentru problemele sociale din Europa. Două probleme au fost examinate în cadrul unor conferințe importante organizate de UE în 2010 diferitele tipuri de inegalități și influența lor asupra sărăciei în Europa, precum și religia, toleranța și impactul lor asupra coeziunii europene. În iulie, Comisia a publicat o carte verde lansând discuția cu privire la viitorul regimurilor de pensii în fața evoluției demografice. Obiectivul acestui document este garantarea faptului că UE aplică măsurile adecvate pentru a sprijini statele membre în misiunea lor dificilă de a oferi cetățenilor lor pensii adecvate, durabile și sigure atât în prezent, cât și în viitor. Conceperea sistemelor de pensii le revine în mare măsură statelor membre, însă cadrul de reglementare la nivelul UE vizează unele aspecte importante, cum ar fi coordonarea transfrontalieră a pensiilor de securitate socială, piața internă pentru sisteme ocupaționale finanțate, precum și standardele în materie de norme prudențiale, garanțiile în cazul insolvenței întreprinderilor și combaterea discriminării. În noiembrie, miniștrii UE au aprobat un raport pe această temă ( 36 ). Mobilitate În mai, au intrat în vigoare noi norme privind coordonarea sistemelor de securitate socială, vizând simplificarea vieții europenilor care se deplasează fie din motive profesionale, fie ca pensionari, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau ca turiști. Acestea au avut drept rezultat o mai bună garantare a menținerii drepturilor în materie de asigurare de boală, pensii, șomaj și prestații familiale în cazul deplasării în Europa. Instituțiile responsabile cu securitatea socială din statele membre trebuie să furnizeze informații în mod activ și cu promptitudine. Proceduri mai actualizate vor duce la servicii mai rapide și mai simple pentru cetățeni, reducând birocrația și povara administrativă pentru serviciile publice, inclusiv printr-o nouă rețea de informații pentru schimbul de informații privind securitatea socială, și la un acces mai rapid la mai multe prestații pentru un număr mai mare de persoane. Incluziune Anul 2010 a fost Anul European pentru Combaterea Sărăciei și a Excluziunii Sociale. Lansată la Madrid în ianuarie, inițiativa a vizat sensibilizarea cu privire la sărăcie în Europa, la cauzele sale și la eventualele soluții. Ea a inclus o serie de evenimente importante la nivelul UE și peste de proiecte la nivel național. În iunie, Parlamentul European a adoptat un raport privind rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa. De asemenea, a fost lansată o platformă europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale. Inițiativa Europa 2020 privind reducerea sărăciei (a se vedea capitolul 1) definește mijloacele pentru garantarea unei distribuții echitabile a beneficiilor creșterii și ocupării forței de muncă, astfel încât persoanelor care se confruntă cu sărăcia să li se acorde posibilitatea de a juca un rol activ în societate. Inițiativa se va baza în special pe experiența dobândită în urma Anului European pentru Combaterea Sărăciei și a Excluziunii Sociale. În iunie, miniștrii responsabili cu ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au convenit să fixeze drept obiectiv să scoată cel puțin 20 de milioane de persoane din sărăcie sau excluziune în următorii 10 ani. Printre alte realizări în materie de probleme societale s-au numărat un raport din luna aprilie privind finanțarea UE pentru integrarea romilor și lansarea, în luna septembrie, a grupului operativ la nivel înalt privind romii pentru a îmbunătăți modul în care sunt cheltuite fondurile UE pentru a-i ajuta pe aceștia. De asemenea, a fost purtat un dialog cu bisericile, comunitățile religioase și organizațiile filozofice neconfesionale. 57 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

60 Etică A continuat reflecția privind etica în știință și în noile tehnologii în cadrul grupului european cu același nume. În martie, grupul a adoptat un raport pe cinci ani cu privire la activitățile sale, rezumând aspectele vizate de avizele sale, rolul eticii în cadrul politicilor UE în urma adoptării Tratatului de la Lisabona și problemele care merită o analiză ulterioară la nivelul UE. De asemenea, în martie a avut loc Dialogul internațional privind bioetica al Comisiei Europene cu statele membre, reprezentanții Parlamentului European, organizații internaționale printre care Consiliul Europei, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Unesco și țări terțe, printre care Africa de Sud, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Egipt, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Rusia și Statele Unite. În paralel, Comisia a publicat buletine de informare privind bioetica și rapoarte privind reuniunile și activitățile grupului și a înființat un portal privind etica. Grupul interservicii al CE privind etica și politicile UE s-a reunit de trei ori, pentru a purta discuții cu privire la biologia sintetică, biosecuritate, biotehnologie și TIC. BSIP / Reporters Etica rămâne în centrul progresului științific și tehnologic din UE. Educație și cultură În martie, miniștrii din 46 de țări europene au lansat Spațiul european al învățământului superior, în cadrul procesului de la Bologna. Obiectivul acestuia este sporirea compatibilității, comparabilității, competitivității și atractivității învățământului superior european. În aprilie, Curtea de Justiție a declarat că legislația Uniunii Europene se opune, în principiu, unei limitări a numărului de studenți nerezidenți care se pot înscrie la anumite cursuri universitare în domeniul sănătății publice, cu excepția cazului în care se dovedește că o astfel de limitare este justificată în ceea ce privește protecția sănătății publice ( 37 ). Comisia a propus crearea unei mărci a patrimoniului european ( 38 ) pentru a celebra și a simboliza integrarea, idealurile și istoria Europei. În septembrie, ea a publicat o comunicare privind sprijinul pentru digitalizarea cinematografului european. De asemenea, ea a publicat un raport în luna iulie privind punerea în aplicare a agendei europene pentru cultură și o recomandare privind mobilitatea artiștilor. Consiliul a adoptat concluzii privind patrimoniul cinematografic european ( 39 ), inclusiv cu privire la provocările erei digitale, privind tranziția de la sistemul analogic la cel digital și legătura dintre politicile de finanțare a cinematografului și patrimoniul cinematografic. 58

61 În noiembrie, Comisia a evaluat noile dispoziții privind sportul din Tratatul de la Lisabona. Comisia promovează deja incluziunea socială și alte obiective prin intermediul sportului, cu finanțare din programe ale UE și fonduri structurale. De exemplu, ea susține 30 de rețele europene care reunesc 250 de organizații partenere în vederea promovării sportului în domeniile sănătății, educației și formării, sportului pentru persoanele cu handicap, egalității de gen, luptei împotriva dopajului și voluntariatului. Xinhua / Belga În anul 2010, care a marcat cea de a 25-a aniversare a capitalelor europene ale culturii, orașele desemnate pentru a purta acest titlu au fost Pécs (Ungaria), Essen pentru Ruhr (Germania) și Istanbul (Turcia). Consiliul a desemnat Umeå (Suedia) și Riga (Letonia) drept capitale pentru 2014 și Mons (Belgia) pentru 2015, alături de un oraș din Cehia care nu a fost încă desemnat oficial. Evenimentul de deschidere al Ruhr 2010, Engel über Zollverein, la Essen (Germania), una dintre capitalele culturale ale Uniunii Europene ale anului 2010 În 2010, Parlamentul a decernat Premiul LUX pentru cinematografie filmului Die Fremde, de Feo Aladağ din Germania, prima femeie care a prezentat un film în competiția pentru acest premiu. Filmul evocă problema crimelor de onoare, descriind drama unei familii turce care locuiește în Germania. Celelalte două filme selectate în finală au fost Akadimia Platonos de Filippos Tsitos (Grecia și Germania) și Illégal de Olivier Masset-Depasse (Belgia). O serie de premii ale UE decernate în domeniul culturii Printre aceste premii se numără European Border Breakers Awards (pentru muzică contemporană) acordat în ianuarie, European Talent Prize (pentru scenarii de film) în mai, Premiile pentru patrimoniul cultural/premiile Europa Nostra în iunie și Premiul pentru literatură în noiembrie, care a recompensat 11 autori noi și în curs de afirmare selecționați de jurii naționale din 11 țări (Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Germania, Luxemburg, România, Slovenia și Spania). Biblioteca digitală a Europei, Europeana, permite oriunde în lume accesul online la peste 14 milioane de opere ale patrimoniului cultural european cărți, hărți, fotografii, picturi, filme și clipuri muzicale; lansată în 2008 cu 2 milioane de obiecte, Europeana a depășit deja obiectivul de 10 milioane stabilit inițial pentru Printre filmele recompensate în cadrul ceremoniei de închidere a Festivalului internațional de film de la Roma, la 5 noiembrie, se numărau trei filme cofinanțate de programul MEDIA al Uniunii Europene. 59 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

62 Conform cifrelor publicate în luna iunie, de studenți au beneficiat de programul Erasmus pentru schimburile de studenți în anul universitar 2008/2009, numărul total al beneficiarilor de la începutul programului în 1987 ajungând astfel la peste 2 milioane. Franz-Peter Tschauner / Belga Mecanismul de protecție civilă al UE a fost mobilizat pentru a ajuta la protejarea unor zone din Ungaria atunci când s au produs scurgeri de nămol roșu toxic de la un baraj industrial. Protecția civilă Mecanismul de protecție civilă al UE pentru gestionarea crizelor și a catastrofelor a fost declanșat pentru a face față inundațiilor din primăvară din Polonia, Republica Cehă și Germania. În mai, Polonia a solicitat activarea mecanismului de protecție civilă al UE și, ca răspuns la această solicitare, 14 echipe dotate cu pompe de mare capacitate provenind din alte state membre, precum și cu o pompă finanțată de UE și gestionată de cele trei state baltice au intervenit pentru a duce la scăderea nivelului apei. Având în vedere impactul în creștere al catastrofelor naturale, UE a reflectat cu privire la modalitățile de consolidare a capacității sale de răspuns în caz de dezastre și a sporit capacitatea analitică și de coordonare a Centrului său de monitorizare și de informare. Noua strategie privind securitatea internă vizează includerea în cadrul noii abordări comune a catastrofelor naturale (seisme, incendii de pădure, inundații sau căderi masive de zăpadă), precum și a crizelor provocate de atacuri teroriste sau de atacuri informatice asupra infrastructurii critice, a întreruperilor în alimentarea cu energie, a pandemiilor, a defecțiunilor TIC majore sau a accidentelor industriale. Drepturile pasagerilor și transportul Este important pentru cetățenii UE să se poată deplasa cu ușurință și în siguranță și la fel de important pentru ei este să fie în măsură să transporte bunurile și serviciile pe care le doresc. Pentru a evalua necesitatea unor măsuri ulterioare, Comisia a examinat modul în care companiile aeriene aplică legislația UE și modul în care autoritățile naționale asigură aplicarea drepturilor pasagerilor aerieni. În decembrie, a fost adoptat un nou regulament privind drepturile pasagerilor în cadrul transportului maritim și fluvial și s-a ajuns la un acord general privind un alt regulament referitor la pasagerii care utilizează autobuzul și autocarul. Acesta a fost încheiat în urma unei proceduri de conciliere între Parlament și Consiliu. În cursul verii, a fost lansată o campanie de informare pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la drepturile lor în calitate de pasageri atât în transportul aerian, cât și în transportul feroviar, în urma constatărilor unei anchete Eurobarometru din 2009, care a identificat aspecte care ar putea fi îmbunătățite în legătură cu acest subiect. 60

63 Transportul aerian În ceea ce privește drepturile pasagerilor aerieni, Curtea de Justiție a confirmat că responsabilitatea transportatorilor aerieni în cazul distrugerii, pierderii, deteriorării sau întârzierii bagajelor, care este reglementată prin Convenția de la Montréal ( 40 ), este limitată la EUR, incluzând atât daunele materiale, cât și pe cele morale ( 41 ). În ceea ce privește transportul aerian, pe lângă acțiunile adoptate în vederea facilitării transportului ca urmare a erupției vulcanice din Islanda, siguranța și securitatea transportului a fost consolidată prin actualizarea periodică a listei companiilor aeriene interzise. În iunie, a avut loc o audiere a părților interesate cu privire la drepturile pasagerilor. Au fost realizate progrese majore cu privire la un cer unic european, un mecanism care va reduce costurile și întârzierile pentru pasagerii europeni și, în același timp, va contribui la reducerea emisiilor. În luna octombrie, au fost discutate provocările viitoare pentru aviația din Europa în cadrul primei reuniuni a platformei în domeniul aviatic, înființate pentru a oferi consiliere strategică privind baza pentru un viitor durabil pentru transportul aerian și un viitor competitiv pentru industria aviatică europeană. În decembrie, a fost convenit un plan de acțiune european pentru a consolida securitatea transportului aerian de mărfuri în urma propunerilor prezentate de Comisie, după descoperirea unor dispozitive explozive în încărcături provenite din Yemen. Planul de acțiune va permite o abordare comună la nivelul UE cu privire la măsurile de securitate de urgență instituite de mai multe state membre pentru a face față acestei noi amenințări la adresa aviației civile. Zburând prin cenușă! Care au fost măsurile adoptate pentru a reduce la minimum perturbările și a ajuta cetățenii UE după erupția vulcanului în Islanda? Comisia a acționat rapid pentru a proteja pasagerii aerieni în urma erupției vulcanului Eyjafjallajökul. Printr-o strânsă coordonare și printr-un dialog constant cu companiile aeriene și autoritățile publice, ea a asigurat aplicarea uniformă a normelor UE care protejează drepturile pasagerilor aerieni. Comisia a coordonat modificarea procedurilor de gestionare a traficului aerian, a instituit o celulă de criză permanentă la nivel european și a prezentat propuneri pentru a reduce impactul asupra sectorului transportului aerian. În special, ea a depus eforturi pentru accelerarea reformei cerului unic european, pentru optimizarea spațiului aerian european. Comisia a elaborat, de asemenea, strategii pentru a reduce la minimum prejudiciul în cazul unor eventuale evenimente similare, inclusiv un plan pentru utilizarea coordonată a mijloacelor de transport pentru a garanta circulația persoanelor și a mărfurilor. Francisco Seco / AP / Reporters Transportul rutier Au fost intensificate eforturile cu privire la siguranța rutieră (pe lângă reducerea cu 40 % a accidentelor rutiere mortale realizată în Europa în ultimii ani) și cu privire la creșterea securității rutiere (prin intermediul unei recomandări privind sistemul ecall ). Comisia a adoptat planuri ambițioase pentru a reduce la jumătate numărul accidentelor rutiere mortale în Europa până în 2020, începând din Aceste planuri s-au bazat pe rezultatele programului de acțiune în domeniul siguranței rutiere , care, conform estimărilor, a permis salvarea a de vieți. În decembrie, Consiliul a ajuns la un acord politic privind schimbul transfrontalier de informații privind un anumit număr de infracțiuni rutiere care pun în pericol siguranța rutieră. Obiectivul acestei directive este de a permite identificarea șoferilor care comit infracțiuni într-un stat membru altul decât cel în care vehiculul este înregistrat. Prin urmare, pot fi aplicate sancțiuni la nivel transfrontalier. Legislația UE le a conferit pasagerilor care se confruntă cu întârzieri pe teritoriul UE mai multe drepturi pentru a beneficia de hrană, cazare și compensări atunci când întârzierile sunt din vina transportatorilor, indiferent dacă transportul este efectuat cu avionul, cu autocarul sau cu trenul. 61 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

64 De asemenea, se consideră că cetățenii vor beneficia de pe urma politicilor UE cu un puternic caracter antreprenorial prin diminuarea poluării atmosferice și oportunitatea de a conduce vehicule mai puțin zgomotoase, precum și vehicule cu un consum de carburant mai redus. Inițiativa UE privind automobilele ecologice promovează poziția de lider a Europei în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică de vehicule ecologice și cu un consum redus de carburant, în timp ce, în luna aprilie, Comisia a prezentat un nou plan de acțiune referitor la reducerea continuă a emisiilor vehiculelor, sprijinul pentru cercetare și inovare și elaborarea de standarde și exigențe în materie de siguranță comune, precum și de propuneri privind stimularea cererii. Pentru a evita o fragmentare a pieței, organismele europene de standardizare dezvoltă în prezent un sistem comun de alimentare pentru automobile, scutere și biciclete electrice. Lennart Preiss / AP / Reporters Un intercity expres german (ICE) lângă un Eurostar, în gara St Pancras International din Londra, în luna octombrie. Se iau măsuri suplimentare pentru ca spațiul feroviar unic european să devină realitate. Transportul feroviar UE a adoptat, de asemenea, noi măsuri privind instituirea spațiului feroviar unic european. Acesta va duce în viitor la asigurarea unor servicii mai bune de transport feroviar de pasageri și mărfuri. Transportul feroviar de mărfuri în Europa a fost stimulat prin noi norme concepute pentru a favoriza dezvoltarea unei gestionări de înaltă calitate a infrastructurilor feroviare la nivel internațional. Aceste norme au fost publicate în octombrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, făcând obligatorie crearea unei rețele feroviare europene pentru un transport de mărfuri competitiv, bazată pe coridoare de transport de marfă internaționale. Această rețea va contribui la consolidarea cooperării dintre gestionarii de infrastructuri și va spori competitivitatea și atractivitatea serviciilor feroviare de transport de mărfuri. Îmbunătățirea schimburilor de informații dintre statele membre, UE și investitori a favorizat evoluția construcției rețelei transeuropene de transport. Au fost desemnate nouă noi coridoare strategice pentru transportul feroviar de mărfuri. În iunie, Comisia a inițiat proceduri judiciare împotriva a 13 state membre care nu puseseră integral în aplicare primul pachet feroviar. Transportul maritim Comisia a adoptat noi norme pentru a consolida și îmbunătăți inspecțiile tehnice ale navelor, inclusiv un set de regulamente care garantează transparența și informarea publicului cu privire la antecedentele companiilor maritime în materie de siguranță, la pavilioane și la profilurile de risc ale navelor ( 42 ). Aceste norme vor introduce, de la începutul anului 2011, un nou registru online care va permite denumirea și denunțarea companiilor maritime care obțin rezultate slabe în urma inspecțiilor privind siguranța vitală, precum și identificarea celor care obțin rezultate bune în materie de siguranță. Companiile și statele ale căror performanțe sunt nesatisfăcătoare vor face obiectul unor inspecții coordonate 62

65 mai intensive în porturile UE și, în același timp, clienții vor putea să își aleagă companiile maritime în deplină cunoștință de cauză în ceea ce privește performanțele acestora în materie de siguranță. În același timp, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă a continuat elaborarea de instrumente moderne de informare maritimă, cum ar fi SafeSeaNet (sistemul de supraveghere a traficului maritim al UE) sau Thetis (baza de date privind controlul statului portului în UE). Aceste noi instrumente reprezintă un progres decisiv pentru politica privind siguranța maritimă și se află în centrul unui sistem paneuropean de monitorizare, coordonare și analiză care va permite o utilizare mai eficientă a resurselor în toate statele membre ale UE. Mandatul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă a fost modificat în septembrie pentru a-i permite acesteia să facă față provocărilor inerente ale lumii de astăzi. O agendă socială pentru transportul maritim a fost pregătită pentru 2011; ea cuprinde acțiuni vizând un echilibru echitabil între garantarea unor condiții adecvate de încadrare în muncă pentru navigatori, competitivitatea sectorului și aplicarea de către UE a convențiilor internaționale în acest domeniu. În octombrie, Consiliul a adoptat un regulament în vederea consolidării drepturilor pasagerilor care utilizează transportul maritim, acordând o atenție deosebită pasagerilor cu handicap sau cu mobilitate redusă. Regulamentul prevede plata unor despăgubiri și acordarea de asistență în caz de anulare a călătoriei sau întârziere. De asemenea, el garantează nediscriminarea pasagerilor cu handicap și prevede acordarea unei asistențe adecvate pentru aceștia. note ( 1 ) Concluziile Președinției Consiliului European, 11 decembrie 2009 ( ( 2 ) Comunicarea Comisiei privind crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm [COM(2010) 171]. ( 3 ) Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie ( 4 ) &aged=0&language=en&guilanguage=en ( 5 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 211/10 PPU, Povse. ( 6 ) ( 7 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 555/07, Kücükdeveci. ( 8 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 499/08, Ingeniørforeningen i Danmark. ( 9 ) Comunicarea Comisiei Integrarea socială și economică a romilor în Europa [COM(2010) 133]. ( 10 ) Comunicarea Comisiei Către o strategie europeană privind drepturile copilului [COM(2006) 367]. ( 11 ) Articolul 21 alineatul (1) din TFUE specifică faptul că acest drept poate face obiectul anumitor restricții și condiții. ( 12 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 135/08, Rottmann. ( 13 ) 3AHTML ( 14 ) Regulamentul (CE) nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al Qaida și cu talibanii (JO L 139, ). ( 15 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 340/08, M. și alții. ( 16 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 550/09, E și F. ( 17 ) Hotărârea Tribunalului din în cauza T 348/07, Al Aqsa/Consiliul. ( 18 ) Bruxelles, 24 noiembrie 2010, 16913/10, PRESSE 321. ( 19 ) ( 20 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 31/09, Bolbol. ( 21 ) Regulamentul (CE) nr. 717/2007 privind roamingul în rețelele publice de telefonie mobilă în interiorul Comunității (JO L 171, ). ( 22 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 58/08, Vodafone și alții. ( 23 ) Directiva 97/7/CE privind protecția consumatorilor cu privire la contractele la distanță (JO L 144, ). ( 24 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 511/08, Heinrich Heine. ( 25 ) Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor (JO L 11, ). Directiva 87/357/CEE a Consiliului referitoare la produsele care, nefiind ceea ce par a fi, pot pune în pericol sănătatea sau siguranța consumatorilor (JO L 192, ). Decizia 2010/11/UE a Comisiei privind cerințele de siguranță care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru dispozitivele de blocare a ferestrelor și a ușilor de balcon împotriva accesului copiilor, instalate de consumatori (JO L 4, ). În mai, Comisia a solicitat Comitetului european de standardizare să elaboreze standarde europene de siguranță pentru aceste produse. ( 26 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 62/09, Association of the British Pharmaceutical Industry. ( 27 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauzele conexate C 570/07 și C 571/07, Blanco Pérez și Chao Gómez. ( 28 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 211/08, Comisia/Spania. ( 29 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 550/07 P, Azko Nobel Chemicals și Ackros Chemicals/Comisia. ( 30 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 441/07 P, Comisia/Alrosa. ( 31 ) Hotărârea Tribunalului din în cauza T 155/06, Tomra Systems și alții/comisia. ( 32 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 280/08 P, Deutsche Telekom/ Comisia. ( 33 ) Hotărârea Tribunalului din în cauza T 321/05, AstraZeneca/Comisia. ( 34 ) Hotărârile Tribunalului din în cauza T 342/07, Ryanair/Comisia, și în cauza T 411/07, Aer Lingus Group/Comisia. ( 35 ) Hotărârile Curții de Justiție din în cauza C-194/08, Gassmayr, și în cauza C-471/08, Parviainen. ( 36 ) Concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare, 17 noiembrie 2010 ( pdf). ( 37 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 73/08, Bressol și alții. ( 38 ) Propunere de decizie de stabilire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european [COM(2010) 76]. ( 39 ) Concluziile Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, 18 și 19 noiembrie 2010 ( pdf). ( 40 ) Convenția pentru unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian internațional, încheiată la Montréal, la 28 mai ( 41 ) Hotărârea Curții de Justiție din în cauza C 63/09, Walz. ( 42 ) &aged=0&language=en&guilanguage=en format=html&aged=1&language=en&guilanguage=en 63 raport general 2010 Un proiect pentru cetățeni: oamenii în centrul acțiunii europene

66 Capitolul 3 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

67 În cursul anului 2010, Uniunea Europeană a jucat rolul de pionier în asigurarea securității aprovizionării cu energie în Europa, combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial și protejarea mediului pentru generațiile viitoare. Politica energetică a UE urmărește crearea unei piețe interne competitive pentru energie, care să ofere servicii de calitate la prețuri mici. Există trei priorități: dezvoltarea surselor regenerabile de energie, reducerea dependenței de importul de combustibili și eficiența energetică capacitatea de a face mai mult cu un consum mai mic de energie. UE este lider mondial în combaterea schimbărilor climatice. UE a inițiat în premieră acțiuni practice în vederea plafonării emisiilor proprii și a introdus prima schemă majoră din lume de comercializare a certificatelor de emisii. În negocierile internaționale și-a menținut obiectivele pentru 2020 și ulterior de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, UE a promovat crearea de legături cu alte scheme de comercializare a emisiilor cu scopul final de a crea o piață internațională de comercializare a acestora. Obiectivele de reducere a emisiilor pe care Uniunea Europeană și le-a fixat vor stimula modernizarea economiei europene, sprijinind totodată efortul de combatere a schimbărilor climatice. În fața problemelor legate de deșeuri, poluare, calitatea aerului și a apei, precum și în chestiuni strategice precum biodiversitatea, UE și-a demonstrat determinarea de a transforma economia europeană într-o economie ecologică. Aceste eforturi fac parte integrantă din Strategia Europa 2020, care se concentrează pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Consolidarea rolului de lider mondial al UE în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin presiuni politice și inovare în domeniul tehnologiilor cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon se numără printre obiectivele strategice ale acestei strategii. La fel și utilizarea deplină a potențialului de cercetare al UE pentru a trece la o economie mai ecologică și mai sensibilă la problemele sociale. Avantajele se vor răsfrânge și asupra cetățenilor din statele membre, de exemplu prin crearea de motoare cu ardere internă performante, cu consum redus de carburant, sau prin metode agricole care permit obținerea unei hrane de calitate, conservând în același timp mediul rural.

68 Energie Pentru a-și menține standardele de viață, Europa trebuie să asigure furnizarea de energie la prețuri abordabile. Politica energetică a UE urmărește crearea unei piețe interne competitive pentru energie, care să ofere servicii de calitate la prețuri mici. Printre obiectivele specifice se numără dezvoltarea de surse energetice cu nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon și reducerea dependenței de importul de combustibili. La baza acestor obiective se află dezideratul de a crește activitatea economică, scăzând în același timp consumul de energie. UE acționează în vederea finalizării pieței interne a energiei, a construirii și a interconectării rețelelor energetice și a asigurării securității energetice, inclusiv la nivel transfrontalier. Ea urmărește să realizeze în domeniul energiei ceea ce s-a realizat și pentru alte servicii de pe piața unică, de la transportul aerian la telefoanele mobile: acordarea unei posibilități reale consumatorilor de a alege produsele și serviciile de care au nevoie pe o piață europeană unică. Se urmărește realizarea unei autentice comunități energetice în Europa, unde frontierele nu au nicio importanță pentru conductele de transport al energiei sau pentru cablurile electrice și unde există o infrastructură pentru energia solară și energia eoliană. Încărcarea bateriilor autovehiculelor electrice trebuie să devină la fel de naturală ca umplerea rezervorului cu benzină. Darren Greenwood / Design Pics Inc. / Reporters Una dintre centralele electrice care asigură aprovizionarea cu energie electrică a Europei În noiembrie, Comisia a prezentat comunicarea Energie 2020 Strategie pentru o energie competitivă, durabilă și sigură ( 1 ), în care se definește politica energetică a UE pentru următorii 10 ani. Strategia identifică acțiuni de economisire a energiei, de realizare a unei piețe cu prețuri competitive și de asigurare a securității aprovizionării. Aceasta are în vedere acordarea de stimulente investiționale proprietarilor de case și entităților locale pentru a lua măsuri de economisire a energiei, încurajează sectorul public să țină seama de eficiența energetică atunci când achiziționează lucrări, servicii sau produse și promovează schemele de certificare în sectorul industrial pentru a promova investițiile în tehnologii mai puțin energofage. Strategia stabilește drept termen pentru finalizarea pieței energetice interne anul 2015 și definește o nouă abordare pentru modul în care UE intenționează să finanțeze și să implementeze investițiile în infrastructurile energetice. Se estimează că în următorii zece ani în UE vor fi necesare investiții în infrastructura energetică în valoare de 1 miliard EUR. Strategia are în vedere și o serie de inițiative pentru stimularea cercetării și dezvoltării tehnologice în domeniul energiei și a îmbunătățirii capacității UE de a negocia cu partenerii internaționali. Primul Consiliu European din 2011 va fi dedicat viitoarelor provocări energetice ale Europei. 66

69 Securitatea aprovizionării cu energie s-a impus și ea pe agendă. În urma dezastrului din Golful Mexic, Uniunea Europeană și statele membre au oferit echipamente pentru a opri deversarea petrolului. Mai mult, Comisia a publicat o comunicare privind siguranța activităților petroliere și gaziere offshore ( 2 ) pentru a minimiza riscurile producerii unui dezastru similar. Obiectivul urmărit este aplicarea uniformă a unor standarde ridicate de securitate și responsabilități clare în cadrul operațiunilor de forare offshore din UE, precum și protecția mediului, pregătirea intervențiilor în situații de urgență și reacția rapidă în astfel de situații. Aceasta este prima dată când UE are în vedere o legislație generală în domeniul instalațiilor petroliere și gaziere offshore. Noile norme UE propuse vor conține criterii comune de acordare a permiselor de forare, controlul instalațiilor și mecanisme de verificare a securității. Acestea urmăresc nu numai respectarea celor mai ridicate standarde de securitate în apele europene, ci și promovarea acestor standarde în regiunile vecine și în lume. Infrastructura energetică Infrastructura energetică este sistemul vascular al unei economii moderne. Sistemul îmbătrânit din Europa nu poate susține tranziția la un sistem de producere a energiei eficient și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Lipsa interconectării piețelor energetice naționale face dificilă crearea unei reale piețe energetice unice care să garanteze concurența loială și prețuri mai mici. Din acest motiv, modernizarea infrastructurii energetice a fost una dintre prioritățile de pe agenda UE în anul În noiembrie, Comisia a adoptat prioritățile în domeniul infrastructurii energetice pentru următoarele două decenii ( 3 ). Comunicarea identifică coridoare europene prioritare pentru rețelele electrice și conductele de gaz, care să servească drept bază pentru viitoarele decizii de acordare a permiselor și de finanțare a proiectelor UE. Infrastructura este considerată un factor esențial în realizarea planurilor energetice ale UE, pornind de la realizarea pieței interne la competitivitate și servicii mai bune oferite consumatorilor, de la solidaritatea energetică la îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice și de sursele regenerabile de energie și de la eficiența energetică la securitatea aprovizionării, atât pe plan intern, cât și extern. Comisia a integrat în această comunicare și idei cu privire la modul de armonizare a regulilor de investiție în UE și de atragere a finanțării private. În sprijinul pregătirilor a venit și analiza din luna iulie a implementării în perioada a rețelelor energetice transeuropene. Aceste rețele au fost create pentru a sprijini realizarea pieței energetice interne, a reduce izolarea regiunilor îndepărtate, a asigura și diversifica furnizarea de energie și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă și la protecția mediului. La modul mai general, Comisia a analizat modalitățile de îmbunătățire a mecanismelor de coordonare și cooperare transfrontalieră. Un nou regulament adoptat în luna iunie instituie monitorizarea proiectelor de investiții într-o serie întreagă de infrastructuri de producție, transport și depozitare a produselor petroliere (inclusiv a biocombustibililor), gazului, electricității și dioxidului de carbon, pentru a spori transparența și a permite o analiză adecvată a sistemului energetic al UE. 67 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

70 Eficiența energetică Prin stabilirea unor obiective naționale conforme cu obiectivul european general de creștere cu 20 % a eficienței energetice, importanța acesteia a fost readusă în prim-plan. Etichetarea energetică s-a extins de la aparatele de uz casnic la toate produsele cu impact energetic ( 4 ). Au fost adoptate primele regulamente delegate care stabilesc cerințele de etichetare energetică pentru patru aparate de uz casnic cu impact energetic ( 5 ). Vadim Ghirda / AP / Reporters Modernizarea clădirii parlamentului român, una dintre cele mai mari clădiri din lume, a inclus un nou sistem de iluminat, în care peste de lămpi au fost dotate cu becuri economice, ceea ce a dus la economii importante de energie. Facilitatea ELENA Pentru a permite orașelor și regiunilor interesate să deblocheze investițiile locale și regionale în materie de energie sustenabilă, facilitatea de asistență tehnică ELENA, lansată în 2009 în cooperare cu BEI, ar putea să mobilizeze investiții de peste 1,3 miliarde EUR, ca o consecință a celor 17,5 milioane EUR furnizate deja sub formă de granturi pentru asistență tehnică. La Barcelona, o contribuție de 2 milioane EUR mobilizează o investiție de 500 milioane EUR, la Milano, contribuția de 2 milioane EUR ar trebui să mobilizeze 90 milioane EUR, la Purmerend, în Țările de Jos, o contribuție ELENA în valoare de 1,7 milioane EUR a condus la o investiție de 98 milioane EUR, iar la Paris 1,3 milioane EUR ar trebui să mobilizeze 180 milioane EUR. Ca parte a implementării directivei din 2009 privind proiectarea ecologică, Comisia a adoptat cerințe pentru produsele prioritare care afectează consumul de energie, cum ar fi ventilatoarele industriale și mașinile de spălat de uz casnic. Au urmat lucrări în vederea elaborării cerințelor pentru mai mult de 20 de grupe de produse. UE a adoptat noi norme în luna mai asupra performanței energetice a clădirilor ( 6 ), îmbunătățind și extinzând normele existente și reducând diferențele dintre mecanismele de control ale statelor membre în ceea ce privește necesarul de energie pentru aparate precum cele pentru încălzire, apă caldă, răcire, ventilare și iluminare. Eficiența energetică a fost promovată cu succes și la nivel local. În aprilie au fost acordate premiile GreenLight și GreenBuilding orașelor și clădirilor care au realizat economii mari de energie. Unul dintre cei 12 laureați ai ediției din 2010 a programului GreenLight este Consiliul municipal al orașului Dagda din Letonia, care, după ce s-a alăturat acestei inițiative în 2007, și-a redus cu 85 % consumul de energie pentru iluminat. La categoria GreenBuilding, două dintre cele mai bune proiecte de renovare, un imobil de birouri din Austria și o școală secundară din Germania, au permis economii de energie de peste 80 %. La aceste inițiative au luat parte peste 700 de participanți din întreaga Europă, realizându-se o economie de energie de peste 500 GWh în fiecare an. În mai 2010, alte 500 de orașe s-au angajat să își reducă până în 2020 emisiile de dioxid de carbon cu peste 20 %. Prin semnarea Pactului primarilor, acestea s-au angajat să economisească energie, să promoveze sursele regenerabile de energie și să sporească gradul de informare al cetățenilor prin elaborarea și implementarea planurilor lor de acțiune pentru energia sustenabilă. 68

71 Pactul primarilor este o inițiativă a Comisiei, sprijinită de Parlamentul European și de Comitetul Regiunilor. De exemplu, orașul Heidelberg, cu ajutorul stațiilor de monitorizare a energiei și al echipelor pentru energie din școlile sale, a reușit să reducă cu aproape 40 % emisiile de dioxid de carbon ale clădirilor publice. Riga generează energie electrică folosind gazul metan produs de groapa de gunoi municipală, iar Anvers a reamenajat un fost depozit industrial, transformându-l într-un model de clădire sustenabilă și un centru de demonstrație pentru cetățeni. Peste de orașe din 36 de țări s-au alăturat până în prezent inițiativei, sprijinite de peste 100 de regiuni, provincii și rețele, reprezentând peste 125 de milioane de cetățeni. Surse regenerabile de energie și tehnologii legate de aceste surse UE a creat în ultimii doi ani un amplu cadru legal și politic pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabile, conform cerințelor directivei privind energiile regenerabile care a intrat în vigoare în Statele membre au întocmit în 2010 planuri naționale de acțiune privind energia din surse regenerabile, care oferă în următorul deceniu un cadru politic stabil pentru investitori. Aceste planuri au confirmat potențialul pe care utilizarea energiilor din surse regenerabile îl are în Europa și capacitatea generală a UE de a atinge sau chiar de a depăși ușor până în 2020 obiectivul de 20 %. Sursele regenerabile de energie au deja un impact în cadrul mixului energetic al UE. Acestea reprezentau 62 % din noua capacitate de producție de energie electrică instalată în UE în 2009 ( 7 ), față de 57 % în Pentru al doilea an consecutiv energia eoliană a reprezentat proporția cea mai importantă din noua capacitate de producție: 10,2 GWh din 27,5 GWh putere instalată, reprezentând 38 % din producție. În termeni absoluți, energiile din surse regenerabile au reprezentat 19,9 % din consumul de electricitate al Europei în În ceea ce privește cercetarea în domeniul energiilor din surse regenerabile, în cadrul planului strategic european pentru tehnologii energetice (planul SET) au fost lansate patru inițiative industriale europene. Aceste prime inițiative acoperă energia eoliană, energia solară, rețelele electrice și captarea și stocarea dioxidului de carbon. Atât sectorul public, cât și cel privat sunt angajate în accelerarea dezvoltării de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon și au convenit să sprijine foile de parcurs tehnologice , inclusiv planurile de acțiune pentru dezvoltarea tehnologiilor și ameliorarea competitivității acestora. În 2010, au debutat operațiunile în cadrul Programului energetic european pentru redresare, lansat în 2009 ca răspuns la criza din Europa. Acesta stimulează diversificarea energetică, funcționarea pieței energetice interne și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. El oferă împrumuturi, garanții și fonduri pentru proiecte din domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie derulate de autorități locale, regiuni, orașe și entități private care acționează în numele unor entități publice. Împrumutul este rambursat fondului în momentul în care proiectul ajunge într-un punct de echilibru economic. Proiectul Twenties Proiectul de cercetare în domeniul energiilor din surse regenerabile intitulat Twenties, în valoare de 60 milioane EUR, este cel mai mare proiect de cercetare finanțat vreodată de UE, Comisia Europeană contribuind cu 32 milioane EUR. 26 de companii și instituții din 11 state membre își concentrează eforturile asupra integrării energiei eoliene în rețeaua electrică. Pe parcursul a trei ani, proiectul va încerca să găsească modalități de îndepărtare a obstacolelor care stau în calea introducerii energiei eoliene, generată pe continent și pe mare, în rețeaua electrică. REPARTIZAREA EFORTURILOR PENTRU A REDUCE EMISIILE Obiective convenite între toate țările UE pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât UE să obțină o reducere totală de 10 %. Aceste obiective se referă la sectoarele care nu sunt vizate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Țările mai puțin bogate pot reduce emisiile mai puțin decât cele mai bogate, însă trebuie să respecte o limită obligatorie și să depună un efort de reducere. EMISIILE PENTRU 2020, ÎN COMPARAȚIE CU 2005 (%) UE-27 Bulgaria România Letonia Lituania Polonia Slovacia Estonia Ungaria Republica Cehă Malta Slovenia Portugalia Grecia Cipru Spania Italia Franța Germania Belgia Regatul Unit Finlanda Austria Țările de Jos Suedia Luxemburg Irlanda Danemarca Sursă: Comisia Europeană. 69 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

72 Fondurile disponibile, în valoare de milioane EUR, sunt destinate finanțării a trei subprograme: milioane EUR pentru proiecte în domeniul infrastructurii pentru gaz și energie electrică, 565 milioane EUR pentru proiecte în domeniul energiei eoliene produse offshore și milioane EUR pentru proiecte privind captarea și stocarea dioxidului de carbon. Până la sfârșitul anului beneficiarii primiseră fonduri în valoare de 900 milioane EUR. Pe măsură ce promotorii de proiecte încep să achiziționeze materiale de construcții și lucrări de construcții, programul accelerează investițiile în infrastructură și atrage cofinanțatori care se angajează să investească în proiecte. Fondurile necheltuite la sfârșitul anului vor fi alocate unor proiecte din domeniul eficienței energetice. Parlamentul și Consiliul au convenit în luna octombrie realocarea unor fonduri în valoare de 146 milioane EUR, neangajate în cadrul programului, unui instrument financiar inovant destinat sprijinirii inițiativelor în materie de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile. Programul energetic de redresare UE a finanțat pe parcursul anului cu peste 2 miliarde EUR 44 de proiecte din sectoarele gazelor și energiei electrice și cu aproximativ 565 milioane EUR proiecte legate de energia eoliană produsă offshore. Comisia Europeană a continuat dezvoltarea mecanismelor sale de sprijin pentru demonstrarea comercială a tehnicilor de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) pentru a verifica eficacitatea acestui instrument de combatere a schimbărilor climatice care s-ar putea dovedi foarte util. CSC ar putea contribui atât la obiectivele UE legate de schimbările climatice, cât și la securitatea aprovizionării cu energie. Este singura tehnologie disponibilă pentru reducerea semnificativă a emisiilor de CO 2 ale centralelor electrice care funcționează cu combustibili fosili și ale marilor instalații industriale fixe. În 2030, emisiile de CO 2 evitate prin CSC ar putea reprezenta în UE aproximativ 15 % din reducerile necesare. În plus, CSC ar putea reduce în mod semnificativ costurile atenuării schimbărilor climatice. O decizie de stabilire a criteriilor și măsurilor de finanțare a proiectelor CSC de mare anvergură, precum și a tehnologiilor legate de sursele regenerabile de energie în cadrul schemei de comercializare a emisiilor a fost adoptată în 2010 și a fost urmată de o cerere de propuneri ( 8 ). Cel puțin 8 proiecte de demonstrație majore în materie de CSC ar putea fi finanțate de această schemă, primele proiecte primind finanțarea în A fost lansată rețeaua de proiecte CSC, un instrument de sprijinire a demonstrării în fază incipientă și la scară largă a tehnologiilor CSC. Aceasta este prima rețea din lume care promovează diseminarea cunoștințelor și îmbunătățirea informării publice cu privire la rolul CSC în reducerea emisiilor de CO 2. COMERCIALIZAREA CERTIFICATELOR DE EMISII SE INTENSIFICĂ Volumul emisiilor de gaze cu efect de seră comercializate în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii Milioane de tone de CO ian ian ian ian ian ian ian Sursă: Comisia Europeană. 70

73 Energia nucleară Energia nucleară este privită din ce în ce mai mult ca o componentă importantă a unui mix energetic echilibrat, având în vedere contribuția sa majoră la generarea de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon și la realizarea obiectivelor UE în domeniul politicii energetice pentru anii 2020 și UE nu poate impune un mix energetic la nivel național, dar are sarcina de a sprijini cercetarea și securitatea la nivel european. Statele membre dispun de un total de 143 de centrale nucleare și multe dintre ele au făcut pași în direcția lansării, relansării sau continuării dezvoltării energiei nucleare. Securitatea nucleară este în atenția publicului, cadrul legal solid și o cultură a securității nucleare bine ancorată devenind din ce în ce mai importante. Prin urmare, în noiembrie Comisia a propus ( 9 ) standarde de securitate pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive provenind de la centrale nucleare. Statelor membre li se cere să prezinte programe naționale în care să specifice când, unde și în ce mod vor construi și vor gestiona depozite definitive de deșeuri radioactive pentru a se garanta cele mai înalte standarde de securitate. Directiva conferă standardelor de securitate convenite la nivel internațional caracter juridic obligatoriu și executoriu în Uniunea Europeană. Relațiile internaționale și securitatea aprovizionării cu energie Un nou regulament privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale ( 10 ) în UE a redus vulnerabilitatea UE în eventualitatea unor întreruperi ale aprovizionării. Acum statele membre trebuie să respecte standarde de infrastructură și standarde de aprovizionare și să întocmească planuri de acțiune preventivă și planuri de urgență. Propunerea a apărut în urma crizelor de gaz din 2008 și 2009, când furnizarea de gaz de către Rusia, prin Ucraina, a fost întreruptă din cauza neînțelegerilor dintre Moscova și Kiev. În septembrie Parlamentul European a aprobat noul regulament privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, un mare pas înainte pe calea creării unei politici energetice europene comune, care va reduce vulnerabilitatea Europei în eventualitatea unor întreruperi ale aprovizionării cu gaz în situații de criză. Odată cu creșterea consumului de energie și a dependenței de importul de petrol și gaz și cu rărirea resurselor naturale crește riscul întreruperii aprovizionării. Prin urmare, asigurarea aprovizionării cu energie ocupă un loc important pe agenda UE. Pe lângă promovarea eficienței energetice pentru a utiliza cât mai bine resursele, UE promovează un mix energetic cât mai important, diversificarea surselor de aprovizionare și a rutelor și mecanismelor de transport. Mecanismele de salvgardare joacă un rol din ce în ce mai important în asigurarea aprovizionării cu energie a cetățenilor și a sectoarelor industriale europene. De asemenea, s-au creat parteneriate solide cu țările furnizoare, de tranzit și consumatoare, reducând astfel riscul dependenței energetice a Europei. Statele membre trebuie să dispună de stocuri de urgență de gaze naturale și petrol și să asigure investiții în rețelele electrice, un mecanism de coordonare fiind acum la dispoziția lor pentru a le ajuta să reacționeze rapid și uniform în situații de urgență. Securitatea aprovizionării cu energie a fost urmărită și în legislațiile naționale și prin instituirea de noi relații de cooperare și crearea de noi rute de aprovizionare prin dialog internațional. A zecea aniversare a dialogului UE-Rusia pe probleme de energie ( 11 ) a fost o bună ocazie de întărire a cooperării cu cel mai important furnizor de energie al UE. Sistemul de avertizare timpurie UE-Rusia, convenit în noiembrie 2009, a fost utilizat cu succes pentru prima dată în timpul crizei de gaz din iunie legată de tranzitul prin Belarus. CE TIP DE COMBUSTIBILI UTILIZĂM ÎN UE? Proporția combustibililor utilizați pentru a produce energie în cele 27 de țări ale UE, 2008 Energie nucleară 13,50 % Combustibili solizi 17,10 % Surse de energie regenerabile 8,40 % Sursă: Comisia Europeană. Gaze naturale 24,50 % DE UNDE PROVIN GAZELE NATURALE? Sursele de gaze naturale utilizate în cele 27 de țări ale UE, 2007 Nigeria 2,60 % Algeria 9,70 % Libia 1,90 % Norvegia 18,90 % Sursă: Comisia Europeană. Qatar 1,50 % Egipt 1,10 % Rusia 24,70 % Petrol 36,50 % Trinidad și Tobago 1,10 % Altele 0,40 % Producția UE 38,00 % 71 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

74 A șaptea reuniune la nivel ministerial a Dialogului pe probleme de energie dintre UE și Organizația țărilor exportatoare de petrol ( 12 ) a subliniat rolul pe care l-a jucat dialogul în facilitarea schimburilor constructive între părți pentru reinstaurarea stabilității piețelor, în interesul producătorilor și al consumatorilor. În cadrul acordului de cooperare dintre UE și Consiliul de Cooperare al Golfului, energia, și în principal comerțul cu gaze naturale dintre cele două regiuni, eficiența energetică, sursele de energie regenerabile și politicile și tehnologiile de captare și stocare a dioxidului de carbon au un rol preponderent. De asemenea, UE a continuat negocierile cu țările Maghrebului referitoare la integrarea piețelor energetice în vederea creării unor legături ulterioare cu UE. Printre eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare se numără și semnarea unui memorandum de înțelegere privind cooperarea energetică cu Irakul, implementarea cooperării existente cu țările furnizoare și de tranzit, precum țările OPEC, țările din Asia Centrală/zona Mării Negre și lucrări de sprijinire a proiectelor de infrastructură, cum ar fi coridorul sudic. În contextul Tratatului de instituire a Comunității Energiei, UE a sprijinit integrarea pe piață a țărilor interesate. Astfel, Moldova a devenit membru cu drepturi depline, Ucraina era în plin proces de ratificare a protocolului de aderare, iar Turcia a continuat negocierile în vederea aderării la acest tratat. Comisia a acordat o atenție deosebită sprijinirii, în cadrul relațiilor bilaterale și prin canale multilaterale, a evoluțiilor din domeniul emisiilor reduse de dioxid de carbon. De exemplu, s-au intensificat relațiile cu China, atenția concentrându-se asupra sprijinirii activităților cu emisii reduse de dioxid de carbon ale acestei țări, precum și asupra promovării unor condiții echitabile de concurență pentru cooperarea energetică și a unor condiții de piață stabile și transparente în sectorul energetic chinez. Tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt unul dintre principalele subiecte abordate de Consiliul energetic UE-SUA, recent instituit. Energia este o componentă importantă a dialogului UE-SUA, deoarece ea afectează politicile externe, economice și de dezvoltare. Conlucrând pe problemele energetice, sporesc securitatea reciprocă și prosperitatea, se consolidează stabilitatea, fiabilitatea și transparența piețelor energetice mondiale și se coordonează cadrele de reglementare și programele de cercetare pentru a urgenta utilizarea unor tehnologii ale viitorului curate și eficiente din punct de vedere energetic. Cooperarea sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă și are drept rezultat realizarea mai rapidă a obiectivelor legate de schimbările climatice. O piață eficientă UE a depus eforturi și în sensul unei funcționări eficiente a piețelor energetice. Normele UE urmăresc creșterea capacității și a transparenței piețelor de gaz și de energie electrică. Existența unei piețe care să funcționeze în mod corespunzător, bine reglementată, transparentă și interconectată, în care prețurile pieței să aibă rol de semnale, este esențială pentru a asigura concurența și securitatea aprovizionării. O piață unică a energiei la nivelul UE, eficientă și pe deplin funcțională, va oferi consumatorilor posibilitatea de a alege, dintre companii, pe cele care furnizează gaz și electricitate la prețuri rezonabile; în același timp, piața va deveni mai accesibilă pentru toți furnizorii, în special pentru furnizorii mici și pentru cei care investesc în surse regenerabile de energie. Acest lucru ar putea contribui și la depășirea crizei economice de către UE. 72

75 În iulie Comisia a cerut Poloniei să nu mai încalce legislația UE referitoare la piața internă de gaz. Printre încălcări se numărau obligarea importatorilor de gaz să stocheze un anumit procentaj de gaz în Polonia și lipsa accesului la conducta Yamal. Acordurile au fost adaptate la legislația europeană, iar în noiembrie Comisia a aprobat noua abordare. În iunie Comisia Europeană a trimis 35 de cereri separate unui număr de 20 de state membre, prin care se solicita transpunerea și aplicarea integrală a diverse aspecte ale legislației UE în vederea creării pieței unice de gaz și energie electrică. Angajamentele asumate în luna mai de E.On, la presiunile Comisiei, au contribuit la deschiderea pieței energetice germane. Funcționarea eficientă a piețelor înseamnă luarea în considerare a intereselor consumatorilor și, prin urmare, în decembrie Consiliul a adoptat concluzii privind O politică energetică pentru consumatori ( 13 ), referitoare la drepturile consumatorilor și la protecția consumatorilor vulnerabili, ținând seama și de contribuțiile obținute în cadrul reuniunii informale a miniștrilor energiei, care a avut loc în luna septembrie. Anul 2010 a fost un an de pregătire a creării Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energetic, o agenție puternică, capabilă să facă față numeroaselor provocări legate de reglementarea pieței energetice europene. Aceasta și-a ținut reuniunea de constituire în prima jumătate a anului 2010 și și-a ales drept sediu orașul Ljubljana. Combaterea schimbărilor climatice Angajamentele UE în domeniul schimbărilor climatice asumate cu mult înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice care a avut loc la Copenhaga la sfârșitul anului 2009 au fost implementate de-a lungul anului 2010, în cadrul pachetului de măsuri privind energia și schimbările climatice. UE promovează eforturile globale de implementare a unor politici climatice ambițioase și cu caracter juridic obligatoriu și este gata să facă și alți pași în această direcție. În luna ianuarie, UE s-a asociat formal Acordului de la Copenhaga care a fost negociat la sfârșitul Conferinței ONU privind schimbările climatice din decembrie De asemenea, conform înțelegerii din acord, UE a notificat în mod formal obiectivul său de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 o reducere unilaterală cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990 și oferta de a reduce aceste emisii cu până la 30 % în cazul în care și alte economii mondiale se angajează să contribuie într-o proporție echitabilă la efortul global. În conformitate cu angajamentele sale, UE a înregistrat progrese în realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor până în 2012, stabilite în cadrul Protocolului de la Kyoto. Uniunea Europeană își va îndeplini mai repede decât a promis obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Conform evaluării Comisiei, atât statele membre UE-15, grupul de state membre mai vechi, cât și cele 10 noi state membre care au obiective de reducere a emisiilor în cadrul Protocolului de la Kyoto își vor respecta angajamentul. Piatra de temelie a politicii climatice a UE, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), a continuat să evolueze, fiind lansate pregătiri pentru noua versiune revizuită, care trebuie să intre în vigoare în Au fost stabilite noi norme tehnice, inclusiv plafonarea cotelor de emisie pentru 2013 ( 14 ) și norme de licitare a certificatelor ( 15 ), care va deveni principala metodă de alocare începând cu În plus, Comisia a prezentat propuneri referitoare la criteriile de Obiective în domeniul combaterii schimbărilor climatice Obiectivele pe care UE și le-a fixat pentru anul 2020, propuse în 2007 și convenite în 2008, înseamnă o reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră raportat la nivelurile din 1990, o pondere de 20 % a surselor regenerabile de energie și o reducere cu 20 % a consumului de energie față de nivelul estimat, printr-o îmbunătățire majoră a eficienței energetice. 73 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

76 performanță pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor pentru anumite sectoare industriale ( 16 ) și la interzicerea utilizării creditelor internaționale rezultate din anumite proiecte referitoare la gazele industriale, începând cu anul 2013 ( 17 ), care sunt sursă de preocupări. Între timp au scăzut emisiile celor aproximativ de instalații care intră în momentul de față sub incidența ETS: cifrele pentru anul 2009 ( 18 ) arătau o scădere cu 11,6 % față de anul precedent ( 19 ). O importantă hotărâre a Tribunalului a respins acțiunea intentată de o societate care contesta validitatea directivei de comercializare a certificatelor de emisie ( 20 ), adoptată în scopul promovării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a CO 2, în baza obligațiilor Comunității în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și a Protocolului de la Kyoto ( 21 ). De asemenea, UE a continuat pregătirile pentru introducerea în schemă a sectorului aviatic ( 22 ), astfel încât de la 1 ianuarie 2012 vor fi incluse și emisiile aeronavelor care zboară spre și dinspre aeroporturi din UE. De asemenea, Comisia a aprobat un instrument ( 23 ) de estimare a consumului de carburant de către operatorii mici de aeronave care permite operatorilor cu zboruri puține sau emisii reduse să utilizeze proceduri simplificate de monitorizare. La nivel internațional UE a contribuit la recunoașterea faptului că pot fi întreprinse deja acțiuni pentru a reduce impactul gazelor cu efect de seră din sectorul aviației, obținându-se un angajament internațional al sectorului aviatic de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în aviația internațională începând cu anul NER300: Finanțarea tehnologiilor inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon ETS va beneficia de un nou instrument de finanțare al UE, cunoscut sub denumirea NER300 ( 24 ). Programul va oferi un sprijin financiar substanțial pentru cel puțin opt proiecte care utilizează tehnologiile de captare și stocare a dioxidului de carbon și cel puțin 34 de proiecte implicând tehnologiile legate de sursele regenerabile de energie. Finanțarea va proveni din vânzarea a 300 de milioane de certificate de emisii (dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon), care la prețul actual ar putea reprezenta în jur de 4,5 miliarde EUR. NER300 urmărește impulsionarea dezvoltării economice cu emisii reduse de dioxid de carbon în Europa, creând astfel noi locuri de muncă ecologice și contribuind la atingerea obiectivelor UE în materie de schimbări climatice. Banca Europeană de Investiții colaborează cu Comisia la implementarea programului. S-au întreprins acțiuni și pentru limitarea emisiilor de CO 2 provenind de la camioane. Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord formal asupra legislației în luna decembrie. Acest acord a primit foarte rapid și girul miniștrilor mediului din UE. S-a lansat o discuție cu privire la posibilele acțiuni viitoare în vederea reducerii emisiilor în UE. Comisia a prezentat o analiză ( 25 ) a costurilor, beneficiilor și opțiunilor existente pentru realizarea unei reduceri mai mari de 20 % a emisiilor până în 2020, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile. Evaluarea a pus în evidență faptul că în urma recesiunii costurile de îndeplinire a obiectivului de reducere cu 20 % a emisiilor au scăzut simțitor, dar în același timp este foarte probabil ca prețul carbonului să rămână scăzut în următorii ani, ceea ce nu prea stimulează dorința de a inova în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon. Costul suplimentar reprezintă o investiție care va da roade prin consolidarea inovării și competitivității europene, protejarea locurilor de muncă, reducerea cheltuielilor cu importul de energie și sporirea securității energetice, precum și reducerea poluării atmosferice și a costurilor asociate acesteia. Consiliul Mediu din luna octombrie a cerut Comisiei să detalieze aceste opțiuni. Reflecțiile referitoare la viitoarele reduceri ale emisiilor merg dincolo de anul Obiectivul pe termen lung al UE îl reprezintă reducerea emisiilor, până în 2050, cu 80 până la 95 % față de nivelurile din În acest context, s-a organizat o consultare publică în vederea pregătirii unei foi de parcurs, care va fi publicată la începutul anului 2011 ca parte a inițiativei emblematice Utilizarea eficientă a resurselor din cadrul Strategiei Europa 2020, pentru realizarea tranziției la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon până în O altă consultare publică a analizat oportunitatea introducerii în obiectivul UE de reducere a gazelor cu efect de seră a emiterii și îndepărtării din atmosferă a dioxidului de carbon și a altor gaze cu efect de seră provenind din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură. 74

77 De la Copenhaga la Cancún Negocierile internaționale vizând încheierea, sub auspiciile ONU, a unui acord global privind schimbările climatice au continuat și în cursul anului În prima parte a anului prioritatea Uniunii Europene a fost relansarea negocierilor după rezultatul dezamăgitor al Conferinței de la Copenhaga din decembrie Prin acordul de la Copenhaga s-a obținut însă confirmarea obiectivului de a limita creșterea temperaturii globale la mai puțin de 2 C față de nivelul din perioada preindustrială. UE rămâne convinsă că singura modalitate eficientă de a asigura îndeplinirea acestui obiectiv este încheierea unui acord juridic global și cuprinzător, făcând presiuni în acest sens pe tot parcursul anului. Într-o Comunicare a Comisiei ( 26 ) din luna martie se propunea implementarea rapidă de către UE a Acordului de la Copenhaga, în special a asistenței financiare rapide în favoarea țărilor în curs de dezvoltare, utilizarea unei abordări graduale pentru ajungerea la un acord mondial, demonstrarea leadershipului UE prin întreprinderea de acțiuni efective pentru a deveni regiunea cu cel mai mare respect față de mediu din lume, ca parte a Strategiei Europa 2020, și multiplicarea contactelor cu partenerii din întreaga lume în vederea instaurării încrederii în posibilitatea încheierii unui acord global sub auspiciile ONU. UE a depus eforturi pe parcursul întregului an pentru ca Conferința de la Cancún privind schimbările climatice, din noiembrie-decembrie 2010, să reprezinte un mare pas înainte spre încheierea la nivel internațional a unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic. Negociatorii s-au reunit la Bonn în luna august, rezultatele acestei reuniuni fiind însă sub așteptări. În cadrul sesiunii pregătitoare finale a reuniunii de la Cancún, care a avut loc la Tianjin în China, la începutul lunii octombrie, s-a ajuns la un larg consens cu privire la faptul că în urma reuniunii de la Cancún ar trebui să rezulte un pachet echilibrat de decizii. Progresele înregistrate la nivel mondial după Conferința de la Copenhaga Țările industrializate și țările în curs de dezvoltare au acceptat pentru prima oară să împartă responsabilitatea pentru menținerea încălzirii globale sub 2 C. Din decembrie 2009 aproximativ 140 de țări responsabile pentru mai mult de 80 % din emisiile la nivel mondial s-au asociat acordului de la Copenhaga, în timp ce peste 75 de țări au stabilit obiective sau acțiuni de limitare sau de reducere a emisiilor. Prin Acordul de la Copenhaga, țările industrializate se angajează să furnizeze asistență financiară substanțială țărilor în curs de dezvoltare, în vederea combaterii schimbărilor climatice: aproape 30 miliarde USD în cadrul așa-numitei finanțări rapide pentru perioada și 100 miliarde USD pe an până în UE și statele sale membre au început implementarea angajamentului asumat de a furniza 7,2 miliarde EUR în perioada David de la Paz / Belga Consiliul Mediu ( 27 ) și Consiliul European ( 28 ) din luna octombrie au stabilit poziția UE pentru Conferința de la Cancún. Consiliul Mediu a confirmat, printre altele, abordarea graduală a UE, a stabilit poziția UE cu privire la o schemă globală de reducere a emisiilor rezultate din defrișările din zonele tropicale, la finanțarea rapidă și la finanțarea pe termen lung pentru țările în curs de dezvoltare, și a expus așteptările UE legate de sporirea transparenței acțiunilor întreprinse de țări în domeniul emisiilor și de finanțarea pentru îmbunătățirea piețelor de carbon. Consiliul European a subliniat importanța înregistrării unei etape intermediare semnificative care să se bazeze pe Protocolul de la Kyoto, pregătind calea către un cadru cu forță juridică obligatorie global și cuprinzător. De asemenea, acesta a confirmat disponibilitatea Uniunii Europene de a lua în considerare o a doua perioadă de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto, dacă celelalte țări respectă condițiile puse de Europa. UE a depus eforturi pe parcursul întregului an astfel încât Conferința ONU privind schimbările climatice, desfășurată la Cancún, în noiembrie și decembrie, să reprezinte un nou pas important spre încheierea unui acord cu forță juridică la nivel internațional. Consiliul Afaceri Economice și Financiare din luna decembrie ( 29 ) a aprobat un raport privind progresele înregistrate de UE în mobilizarea sumei de 7,2 miliarde EUR, 75 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

78 reprezentând finanțarea rapidă pe care s-a angajat să o aloce pentru perioada Raportul a fost prezentat la Cancún, iar UE s-a angajat să continue să raporteze anual și în mod transparent cu privire la implementarea angajamentului de finanțare rapidă. Protejarea pădurilor Procesul Paris-Oslo privind reducerea emisiilor din defrișări și din degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare a fost lansat oficial la sfârșitul lunii mai. Rezultatele conferinței de la Cancún Delegația UE s-a deplasat la Cancún pentru a obține un pachet substanțial de decizii pragmatice și pentru a continua negocierile internaționale privind schimbările climatice. Aceste obiective au fost atinse în cadrul Conferinței, care a avut loc în perioada 29 noiembrie-10 decembrie, concretizându-se în Acordurile de la Cancún. Uniunea Europeană a salutat acordurile ca pe un pas important în direcția realizării unui cadru global de combatere a schimbărilor climatice. Statele europene s-au exprimat la unison și au contribuit la obținerea unui rezultat pozitiv. Comisia a acționat în strânsă legătură cu Consiliul și cu sprijinul Parlamentului European. Antonio Scorza / AFP / Belga UE sprijină acțiunile desfășurate atât în Europa, cât și pe plan mondial, în vederea stopării pierderii biodiversității și a devastării, cum ar fi cea cauzată de incendierea unei părți din pădurea națională Jamanxim, într o colonie ilegală din nordul Braziliei. Acordurile de la Cancún se bazează pe hotărârile luate la Copenhaga și definesc proceduri pentru a progresa pe direcțiile stabilite. Printre elementele-cheie se numără: recunoașterea, pentru prima dată într-un document al ONU, a necesității ca încălzirea globală să fie menținută sub pragul de 2 C față de temperatura perioadei preindustriale, precum și definirea unei proceduri de stabilire a unei date la care emisiile globale să ajungă la un punct maxim și a unui obiectiv de reducere a emisiilor globale până în 2050; integrarea angajamentelor în materie de emisii ale țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare în procesul ONU și sprijinirea clarificării lor; textul recunoaște, de asemenea, că eforturile globale de atenuare a efectelor schimbărilor climatice trebuie intensificate pentru a nu se depăși plafonul de 2 C; un acord cu privire la lansarea procesului de ameliorare a transparenței acțiunilor întreprinse în vederea reducerii sau limitării emisiilor prin îmbunătățirea monitorizării, a raportării și a verificării, astfel încât progresele globale să poată fi urmărite mai eficient; confirmarea obiectivului țărilor dezvoltate de a aloca, până în 2020, 100 miliarde USD pe an pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, precum și instituirea unui fond verde pentru climă prin care va fi canalizată o parte importantă a finanțării; un acord privind cadrul de adaptare de la Cancún în vederea întăririi acțiunii pentru adaptarea la schimbările climatice; lansarea mecanismului REDD+, care permite luarea unor măsuri de reducere a emisiilor provenind din defrișări și din degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare; instituirea unui mecanism tehnologic pentru îmbunătățirea cooperării în domeniul dezvoltării de noi tehnologii și al transferului acestora. 76

79 Mediul Secolul XX a fost secolul unei creșteri nemaiîntâlnite pentru Europa: populația a crescut de patru ori, iar producția economică de 40 de ori. Această creștere a fost însă resursofagă: utilizarea combustibililor fosili a crescut de 16 ori, capturile de pește de 35 de ori, utilizarea apei de 9 ori, iar emisiile de dioxid de carbon de 17 ori. Biodiversitate Șefii de stat sau de guvern din UE au adoptat o nouă viziune pentru anul 2050 în privința biodiversității și un obiectiv de stopare a pierderii biodiversității până în 2020 și de maximizare a refacerii acesteia ( 30 ). UE s-a angajat să protejeze, să valorifice și să refacă biodiversitatea și serviciile ecosistemice, deoarece ele prezintă o importanță deosebită pentru bunăstarea umană și prosperitatea economică. Obiectivul este integrarea preocupărilor legate de biodiversitate în toate sectoarele politice importante, mai precis în agricultură, pescuit și cercetare și dezvoltare, astfel încât aceste sectoare să contribuie în mod activ la realizarea lor. Acest angajament a dat deja rezultate. În luna iunie au fost făcut publice noile instrumente pe care UE intenționează să le utilizeze pentru a intensifica lupta împotriva pierderii biodiversității, inclusiv un portal internet ( 31 ) care să centralizeze informațiile despre biodiversitatea europeană și un nivel de referință al biodiversității care oferă o privire de ansamblu asupra stadiului actual al biodiversității, venind în sprijinul monitorizării de către factorii de decizie a progreselor înregistrate în stoparea pierderii biodiversității. În luna octombrie, Comisia a adoptat o comunicare privind integrarea biodiversității și a protecției naturii în dezvoltarea porturilor însoțită de orientări de mediu pentru porturi. De asemenea, comunicarea din luna noiembrie privind viitorul politicii agricole comune ( 32 ) a insistat asupra integrării componentei ecologice în această politică, iar sustenabilitatea a fost unul dintre principalele puncte pe care s-a concentrat viitoarea reformă a politicii comune în domeniul pescuitului ( 33 ). De asemenea, ONU a proclamat anul 2010 Anul Internațional al Biodiversității, iar UE a salutat acordul promovat în cadrul celei de a zecea conferințe a părților la Convenția privind diversitatea biologică, organizată în luna octombrie la Nagoya, referitor la o strategie globală de combatere a pierderii biodiversității, mobilizarea resurselor necesare pentru implementarea acesteia și crearea unui Protocol privind accesul la resursele genetice și partajarea beneficiilor ce decurg din acestea. Atenția acordată biodiversității se extinde și la reconcilierea exigențelor legate de aceasta cu alte obiective strategice ale UE. De exemplu, parcurile eoliene prost amplasate sau prost concepute pot avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor vulnerabile. Din acest motiv, Comisia Europeană a publicat o serie de orientări ( 34 ) privind dezvoltarea de parcuri eoliene în ariile naturale protejate. Săptămâna Verde 2010 În iunie, peste de participanți reprezentând instituțiile, mediul de afaceri, organizațiile neguvernamentale, autoritățile publice, comunitatea științifică și mediul academic au participat la Bruxelles la Săptămâna Verde 2010, cea mai mare conferință anuală de mediu a UE. Tema anului, Biodiversitatea, salvarea noastră, a reflectat dezideratele Anului Internațional al Biodiversității și s-a concentrat asupra diversității speciilor și a ecosistemelor care formează viața pe planetă și asupra serviciilor indispensabile furnizate de natură, inclusiv reglarea climei. S-a pus în evidență faptul că investițiile în natură fac parte dintre soluții, contribuind la crearea de locuri de muncă și de noi oportunități de afaceri. Combaterea pierderii biodiversității UE este de multă vreme principalul donator de resurse financiare în lupta împotriva pierderii biodiversității. Din 2002 ea a contribuit cu aproape 9 miliarde EUR. Uniunea Europeană are cel mai mare număr de zone protejate din lume: , acoperind 18 % din zona de uscat. 77 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

80 Eticheta ecologică a UE 2010 Câștigătorii ediției din 2010 a Premiului pentru comunicare privind eticheta ecologică a UE, anunțați în luna octombrie, au fost un hotel portughez, Jardim Atlântico, din Madeira, Arjowiggins Graphic de la Paris, lider în producția de hârtie reciclată, și Sara Lee Corporation, cu sediul în Țările de Jos. Premiul recompensează activitățile excepționale de promovare în rândul opiniei publice a etichetei ecologice a UE eticheta UE pentru produsele și serviciile ecologice, care încurajează producția și consumul de produse și servicii ecologice. În ziua de azi circa de produse și servicii poartă eticheta ecologică în formă de floare. Sustenabilitatea ecologică Sustenabilitatea a ocupat un loc important în agenda UE pe parcursul întregului an, ca element central al Strategiei Europa Este vorba despre un element prezent în toate aspectele vieții și, prin urmare, și acțiunile UE s-au extins la multe domenii. Una dintre priorități a fost protejarea mediului de pagubele cauzate de deșeuri și materiale sau emisii periculoase. Au înaintat lucrările la reformarea directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice ( 35 ) și a directivei privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase ( 36 ), cum ar fi plumbul, mercurul sau cadmiul, în astfel de echipamente. De asemenea, s-a extins domeniul de aplicare al normelor pentru a elimina, în măsura posibilului, utilizarea substanțelor periculoase și pentru a reduce cantitatea crescătoare de astfel de deșeuri, care au consecințe nefaste asupra mediului și a sănătății dacă nu sunt tratate și eliminate în mod corespunzător. Directiva privind emisiile industriale, aprobată în luna noiembrie ( 37 ), urmărește stabilirea unor norme mai clare pentru a beneficia de un aer mai curat. Se vor aplica norme mai stricte privind poluarea aerului, păstrându-se totuși o anumită flexibilitate în privința termenelor de aplicare pentru centralele nucleare sau în cazuri speciale. Directiva actualizează și fuzionează șapte acte legislative existente, inclusiv directivele privind instalațiile de ardere de dimensiuni mari și prevenirea și controlul integrat al poluării, și acoperă aproximativ de instalații industriale și agricole cu potențial ridicat de poluare, de la rafinării la crescătoriile de porci. Alte acțiuni s-au concentrat asupra prezervării mediului natural. Regulamentul referitor la exploatarea ilegală a lemnului ( 38 ) controlează importurile în scopul de a împiedica vânzarea ilegală de lemn și de produse confecționate din lemn obținut ilegal pe piața UE. Activitățile ilegale de tăiere dăunează grav mediului și subminează eforturile celor care încearcă să gestioneze pădurile în mod responsabil. În același timp, legislația ajută la combaterea schimbărilor climatice. HyFLEET:CUTE Prestigiosul proiect de prezentare a autobuzului cu hidrogen HyFLEET:CUTE, sprijinit din fonduri europene de cercetare, a fost încheiat cu succes: s-au parcurs 2,6 milioane de kilometri, s-au produs 500 de tone de hidrogen, autobuzul a funcționat de ore cu un nivel foarte ridicat de fiabilitate, fiind transportați 8 milioane de pasageri în cadrul rețelelor publice de transport. Acordul cu privire la sistemul pentru durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor, încheiat în cadrul directivei din 2009 privind energia regenerabilă, garantează că obținerea de sprijin financiar și includerea în obiectivele naționale legate de energia din surse regenerabile sunt posibile doar pentru biocarburanții care îndeplinesc anumite criterii de durabilitate. Acest sistem este primul set din lume de criterii de durabilitate a biocarburanților obligatorii din punct de vedere juridic, fiind foarte posibil să fie un deschizător de drumuri în acest domeniu. Pentru ca acest sistem să devină eficient, sunt necesare sisteme de certificare gestionate de către industria de specialitate, guverne și organizații neguvernamentale, iar Comisia a expus principiile de bază ale unui sistem ( 39 ) de recunoaștere a biocarburanților durabili care permit obținerea unei reduceri Gary Lee / Belga Fondurile pentru cercetare acordate de UE au sprijinit proiectul HyFLEET:CUTE. 78

81 substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră și nu provin din păduri, zone umede sau arii naturale protejate. De asemenea, Comisia a făcut recomandări cu privire la criteriile sistemelor naționale pentru durabilitatea biomasei solide și a biogazului utilizate în electricitate, încălzire și răcire, promovând astfel o piață internă eficientă pentru biomasă. UE a actualizat și normele privind semințele și materialul săditor, în relație cu conservarea resurselor genetice ale plantelor, și a inițiat evaluarea sistemului comunitar de protecție a soiurilor de plante și a regimului fitosanitar comunitar. În iulie s-au alocat 250 milioane EUR pentru 210 noi proiecte în cadrul programului LIFE+ ( 40 ), fondul european pentru mediu. Proiectele finanțate sunt din domeniul conservării naturii, al politicii de mediu și al informării și comunicării. UE încearcă permanent să mențină un echilibru între prezervarea mediului natural și asigurarea creșterii și prosperității. De exemplu, Comisia a propus noi modalități de conciliere a punctelor de vedere din ce în ce mai diverse din Europa cu privire la controlul cultivării de organisme modificate genetic ( 41 ). În centrul atenției Uniunii Europene s-a aflat și protecția locuitorilor mediului natural. Conform noilor norme ( 42 ), călătorii care achiziționează din afara Europei produse derivate din focă, la întoarcerea în țară trebuie să prezinte autorităților vamale o declarație specială care să dovedească că aceste produse provin exclusiv din vânătoarea practicată de inuiți. A fost adoptată o directivă privind testele pe animale ( 43 ), care actualizează normele din 1986 și urmărește reducerea numărului de astfel de teste și asigurarea unei mai bune protecții a animalelor utilizate în scopuri experimentale. Aceasta permite experimentele medicale pe animale doar dacă nu există alte alternative, iar instituțiile care realizează experimente pe animale trebuie să îndeplinească anumite criterii stricte și să permită efectuarea regulată de controale externe. Încurajarea orașelor să devină mai ecologice În octombrie, orașul Vitoria-Gasteiz a fost desemnat capitala europeană verde a anului 2012, iar Nantes capitala europeană verde a anului Aceste două orașe au fost selecționate de pe o listă de orașe finaliste printre care se numărau și Barcelona, Malmö, Nuremberg și Reykjavík, selecționate la rândul lor dintre cele 17 orașe candidate. Orașele sunt evaluate pe baza unor criterii de mediu, printre care contribuția locală la lupta împotriva schimbărilor climatice, facilitățile de transport, zonele urbane verzi, utilizarea durabilă a terenurilor, natură și biodiversitate, calitatea aerului pe plan local, poluarea fonică, producția de deșeuri și gestionarea acestora, consumul de apă, tratamentul apelor uzate și gestionarea mediului de către autoritățile locale. EPA / Belga Utilizarea durabilă a resurselor naturale și a mediului marin Sustenabilitatea se află în centrul atenției Uniunii Europene și în cadrul demersului de modificare a politicii în domeniul pescuitului. Recunoașterea faptului că un număr semnificativ de stocuri de pește sunt supraexploatate stă la baza reformei care va avea drept rezultat o politică mai simplă și mai ecologică. Reforma va obliga sectorul pescuitului să își asume mai multe responsabilități și să se implice mai mult în luarea și implementarea deciziilor, eliminându-se astfel capacitatea excedentară și aruncările înapoi în mare, și trecând stocurile de pește și ecosistemul în prim-plan. Pentru ca acest lucru să se facă simțit și la nivel mondial, UE include angajamente în favoarea unui pescuit durabil în toate acordurile de liber schimb pe care le încheie. Premiul Capitala europeană verde 2011 a fost lansat la Hamburg într-una dintre clădirile eficiente din punct de vedere energetic ale orașului. 79 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

82 Printre elementele care sunt supuse cel mai mult riscului de epuizare și degradare se numără resursele naturale și mediul marin. Noua strategie a Comisiei ( 44 ), anunțată în luna mai, urmărește îmbunătățirea gestionării deșeurilor biologice în UE pentru a valorifica importantele avantaje economice și de mediu ale acestora. În luna septembrie ( 45 ), Comisia a stabilit criteriile pentru o stare ecologică bună a apelor marine europene, pentru a sprijini statele membre în efortul de coordonare a strategiilor marine în cadrul fiecărei mări regionale. Starea ecologică bună este atinsă atunci când oceanele și mările sunt, în general, sănătoase și productive, caracterizându-se prin diversitate ecologică și dinamism. Definirea criteriilor reprezintă una dintre cerințele Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin, care are ca obiectiv atingerea bunei stări ecologice a tuturor mărilor din Europa până în Definiția se concentrează asupra diversității biologice, a stocurilor de pește, a eutrofizării, a contaminanților, a deșeurilor și a zgomotului. A treia ediție a Zilei Maritime Europene Acest eveniment a reunit la Gijón (Spania) peste de actori din domeniul maritim din întreaga Europă, printre aceștia numărându-se reprezentanți ai industriei maritime, ai comunității științifice, ai unor ONG-uri din domeniul mediului, ai utilizatorilor mării în scopuri recreative, precum și ai autorităților naționale și regionale. Politica maritimă integrată a UE ( 46 ) a promovat utilizarea mărilor și a coastelor cu respectarea mediului marin de către statele membre, o strategie transsectorială pentru creșterea durabilă a sectorului maritim și a regiunilor de coastă fiind în curs de elaborare. Consiliul European din luna iunie a dat un impuls suplimentar elaborării de strategii la nivelul bazinelor maritime, iar în luna octombrie Comisia a stabilit opțiunile pentru o abordare comună a planificării spațiale maritime în UE, urmate, în luna septembrie, de o inițiativă de îmbogățire a cunoștințelor despre mediul marin, în completarea Strategiei Europa 2020 ( 47 ). În luna noiembrie, UE a lansat primul său Atlas al mărilor ( 48 ). Au fost definite politici și în cadrul strategiei de transport maritim a UE până în 2018 ( 49 ), pentru a impulsiona eforturile de multiplicare a transporturilor maritime care respectă mediul prin prevenirea accidentelor, reducerea emisiilor atmosferice, controlul tratării apei de balast și reciclarea navelor. Obiectivul pe termen lung este un transport maritim fără deșeuri și fără emisii. Stocurile de pești sunt una dintre cele mai bogate resurse naturale ale mărilor, motiv pentru care în luna ianuarie a intrat în vigoare un nou sistem ( 50 ), mai eficient, de control al pescuitului și de luptă împotriva pescuitului ilegal. Acest sistem oferă UE și statelor membre noi instrumente de luptă împotriva operatorilor lipsiți de scrupule și de protejare a mijloacelor de subzistență ale pescarilor onești, care altfel ar fi expuși unei concurențe neloiale. Dat fiind faptul că persoanele care încalcă legea nu se mai pot ascunde și nu mai pot evita sancțiunile, se promovează o cultură a respectării legii în întregul sector al pescuitului. În luna iunie a intrat în vigoare un regulament privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în Marea Mediterană. În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din luna octombrie s-a ajuns la un acord politic cu privire la posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru anul 2011, iar Consiliul pentru pescuit din noiembrie a obținut un acord politic cu privire la un regulament de stabilire a posibilităților de pescuit pentru navele europene în perioada pentru anumite stocuri de adâncime și a pregătit stabilirea capturii totale admisibile pentru 2011 pentru UE/Norvegia. În cadrul Consiliului Pescuit din luna decembrie s-a ajuns la un acord cu privire la posibilitățile de pescuit pentru anul 2011 în Oceanul Atlantic, în Marea Nordului și în Marea Neagră. Pe plan internațional, UE a făcut demersuri în vederea interzicerii comerțului cu ton roșu, prezentând o propunere fermă în cadrul reuniunii Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului de Atlantic, în luna noiembrie. 80

83 Pe lângă presiunea exercitată la nivel internațional pentru a proteja și mai mult tonul roșu de Atlantic, Comisia, Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului și statele membre au implementat un nou program de control și inspecție și un amplu program de prevenire a pescuitului excesiv. S-a monitorizat zi de zi și navă cu navă utilizarea cotei, sezonul oficial de pescuit s-a închis mai devreme, iar capacitatea de pescuit a UE a fost diminuată și mai mult. Recunoașterea faptului că pământul este o resursă naturală epuizabilă a dus la inițierea de acțiuni europene în favoarea sustenabilității, în toate domeniile, de la agricultură la transport și energie. Finanțările provenind din bilanțul de sănătate al PAC și alte fonduri în cadrul PAC au ajutat la impulsionarea programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă fermierii europeni, de exemplu luarea în considerare a biodiversității. Sustenabilitatea este una dintre prioritățile majore ale proiectului unei politici agricole comune orientate spre viitor ( 51 ), publicat în luna noiembrie. Proiectul vizează o agricultură europeană competitivă atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al mediului. Dezbaterea publică și conferința cu privire la viitorul PAC care au avut loc în timpul anului au definit managementul durabil al resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice drept unul din cele trei obiective principale ale acestei politici. Conform concluziilor, criteriile modificate de acordare a plăților directe trebuie să țină seama și de considerații de mediu și de bunurile publice furnizate de fermieri. S-a susținut transportul durabil prin proiecte care merg de la rețele la cercetarea avansată. Există un potențial neexploatat de creștere a mobilității cu emisii reduse de dioxid de carbon, care ar putea fi utilizat dacă fondurile europene în valoare de 5,5 miliarde EUR alocate pentru căile ferate în perioada ar fi utilizate în totalitate. În plus, adoptarea la sfârșitul anului a regulamentului ( 52 ) referitor la rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv a făcut posibilă promovarea unei mai bune utilizări a infrastructurii existente de transport feroviar, sporind astfel eficiența și atractivitatea transportului feroviar de marfă. Daniel Roland / AP / Reporters Trenuri de marfă într-un depou din Mannheim, Germania 81 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

84 Imagebroker / Belga Menținerea fluenței traficului și a unui nivel scăzut de poluare se numără printre obiectivele Eurovinietei, sistemul de tarifare rutieră care face legătura între transportul rutier și impactul acestuia asupra mediului. Directiva Eurovinieta a fost revizuită ( 53 ), prin adaptarea ratelor taxei auto și a tarifelor plătite de utilizatorii drumurilor la inflație și prin crearea de legături suplimentare între transporturile rutiere și impactul acestora asupra mediului: la 15 octombrie guvernele statelor membre au ajuns la un acord politic care permite perceperea taxelor de drum care țin cont de costul poluării atmosferice și fonice și de congestionarea traficului. De asemenea, Consiliul a adoptat o directivă ( 54 ) de stabilire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente, care contribuie la creșterea eficienței și la reducerea efectelor asupra mediului. Al șaptelea program-cadru pentru cercetare Per ansamblu, Al șaptelea program-cadru pentru cercetare (FP7) a sprijinit în 2010 peste 120 de proiecte în domeniul mediului, al energiei și al biotehnologiilor, cu aproximativ 450 milioane EUR. Diversitatea domeniilor acoperite este foarte bine ilustrată de următoarea selecție de proiecte și inițiative ce au debutat în 2010: Marina Platform Marine Renewable Integrated Application Platform (contribuție UE în valoare de 8,7 milioane EUR) Silicon Light Improved material quality and light trapping in thin film silicon solar cells (contribuție UE în valoare de 5,8 milioane EUR) Eurobioref European multilevel integrated Biorefinery design for sustainable biomass processing (contribuție UE în valoare de 23,1 milioane EUR) ICAP Innovative CO 2 capture (contribuție UE în valoare de 4,3 milioane EUR) GHG Europe Greenhouse gas management in European land use systems (contribuție CE estimată la EUR) STEP Status and Trends of European Pollinators (contribuție UE estimată la EUR). 82

85 NOTE ( 1 ) Comunicarea Comisiei Energie 2020 Strategie pentru o energie competitivă, durabilă și sigură [COM(2010) 639]. ( 2 ) Comunicarea Comisiei Confruntarea cu provocarea reprezentată de siguranța activităților petroliere și gaziere offshore [COM(2010) 560]. ( 3 ) Comunicarea Comisiei Priorități în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020 Plan de realizare a unei rețele energetice europene integrate [COM(2010) 677]. ( 4 ) Directiva 2010/30/UE privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (JO L 153, ). ( 5 ) Regulamentele delegate (UE) nr. 1059/2010, nr. 1060/2010, nr. 1061/2010 și nr. 1062/2010 privind aparatele frigorifice de uz casnic, mașinile de spălat vase de uz casnic, mașinile de spălat rufe de uz casnic și aparatele TV (JO L 314, ). ( 6 ) Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, ). ( 7 ) Renewable energy snapshots 2010, raport publicat la 5 iulie 2010 de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene ( ( 8 ) Așa-numita rezervă pentru instalațiile nou intrate, NER300, este formată din 300 de milioane de certificate de emisii UE. ( 9 ) Propunere de directivă privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive [COM(2010) 618]. ( 10 ) Regulamentul (UE) nr. 994/2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale (JO L 295, ). ( 11 ) anniversary_en.htm ( 12 ) ( 13 ) O politică energetică pentru consumatori: concluziile Consiliului, 29 octombrie 2010 ( ( 14 ) Decizia 2010/634/UE a Comisiei de ajustare a cantității de certificate care urmează să fie emise pentru întreaga UE pentru anul 2013 în temeiul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (JO L 279, ). ( 15 ) Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (JO L 302, ). ( 16 ) ( 17 ) restrictions_final.pdf ( 18 ) ( 19 ) Raportul Comisiei Progrese înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor protocolului de la Kyoto [COM(2010) 569]. ( 20 ) Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (JO L 275, ). ( 21 ) Hotărârea Tribunalului din în cauza T-16/04, Arcelor/Parlamentul European și Consiliul. ( 22 ) Decizia 2009/339/CE a Comisiei cu privire la includerea orientărilor privind monitorizarea și raportarea emisiilor și a datelor tonă-kilometru pentru activitățile de aviație (JO L 103, ). ( 23 ) ( 24 ) ( 25 ) Comunicarea Comisiei Analiză a opțiunilor pentru depășirea obiectivului de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră și evaluare a riscului de relocare a emisiilor de carbon [COM(2010) 265]. ( 26 ) Comunicarea Comisiei Politica climatică internațională post Copenhaga: acționând acum pentru a revigora măsurile luate pe plan mondial în domeniul schimbărilor climatice [COM(2010) 86]. ( 27 ) Concluziile Consiliului Mediu, 14 octombrie 2010 ( uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/envir/ pdf). ( 28 ) Concluziile Președinției Consiliului European, octombrie 2010 ( consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/ pdf). ( 29 ) Concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare, 17 noiembrie 2010 ( ( 30 ) Concluziile Președinției Consiliului European, martie 2010 ( consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/ pdf). ( 31 ) ( 32 ) Comunicarea Comisiei PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii [COM(2010) 672]. ( 33 ) De asemenea, am început să realizăm o evaluare mai amplă a impactului reformei, care va respecta metodologia Comisiei pentru evaluările de impact. Vom elabora diverse scenarii pentru viitoarea politică, pentru a evalua rezultatele diverselor alegeri făcute. În cadrul acestei evaluări de impact, ne vom concentra, în mod deosebit, pe aspectele economice și sociale. Această analiză va fi utilizată pentru a pregăti propunerile de reformare a politicii. Conform planificării noastre, evaluarea de impact se va finaliza în toamna anului ( ( 34 ) Wind_farms.pdf ( 35 ) Directiva 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 37, ). ( 36 ) Directiva 2002/95/CE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 37, ). ( 37 ) Aprobarea Consiliului, 8 noiembrie 2010 ( envir/ pdf). ( 38 ) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, ). ( 39 ) Documentele Comisiei sistem de certificare a biocarburanților durabili ( ( 40 ) &aged=0&language=en&guilanguage=en ( 41 ) Comunicarea Comisiei privind libertatea de decizie a statelor membre în ceea ce privește culturile modificate genetic [COM(2010) 380]. ( 42 ) Regulamentul (CE) nr. 1007/2009 privind comerțul cu produse derivate din focă (JO L 286, ). ( 43 ) Directiva 2010/63/UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, ). ( 44 ) Comunicarea Comisiei privind viitoarele etape ale gestionării deșeurilor biologice în Uniunea Europeană [COM(2010) 235]. ( 45 ) Decizia 2010/477/UE a Comisiei referitoare la criteriile și la standardele metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine (JO L 232, ). ( 46 ) Propunere de regulament de instituire a unui program de susținere a continuării dezvoltării unei politici maritime integrate [COM(2010) 494]. ( 47 ) Ibidem. ( 48 ) ( 49 ) Comunicarea Comisiei Obiective strategice și recomandări pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018 [COM(2009) 8]. ( 50 ) Regulamentul (CE) nr. 1010/2009 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (JO L 280, ). ( 51 ) Comunicarea Comisiei PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii [COM(2010) 672]. ( 52 ) Regulamentul (UE) nr. 913/2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (JO L 276, ). ( 53 ) Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie acord politic, 15 octombrie 2010 ( ( 54 ) Directiva 2010/40/UE privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (JO L 207, ). 83 raport general 2010 Energie, combaterea schimbărilor climatice și mediu

86 Capitolul 4 UE în lume

87 Tratatul de la Lisabona conferă o nouă coerență relațiilor externe ale UE. Noului Înalt Reprezentant al UE și vicepreședinte al Comisiei îi revine responsabilitatea politicii externe a Uniunii. În acest rol, Catherine Ashton prezidează Consiliul Afaceri Externe și conduce noul serviciu diplomatic. Astfel, Uniunea dispune de capacitatea de a vorbi cu o singură voce, precum și de mijloacele concrete pentru a proiecta mai bine la nivel mondial valorile sale: respectarea drepturilor omului și a democrației, cooperarea în vederea soluționării provocărilor comune și angajamentul față de multilateralism. Dacă adăugăm atuurile sale prima putere comercială mondială și cel mai important donator de ajutoare din lume, dispunând de o rețea densă de conexiuni politice și culturale și de o monedă internațională de prim rang UE și-a îmbunătățit potențialul de a deveni un actor important pe scena mondială, proporțional cu ponderea sa economică. În cursul anului, UE a făcut în mod manifest dovada noii sale capacități de angajament integrat, prin răspunsurile constructive la nevoi în situații diferite precum cele din Haiti, teritoriul palestinian ocupat sau Darfur. Crearea Serviciului European de Acțiune Externă, cu delegații ale Uniunii în întreaga lume, oferă cadrul pentru un nou dinamism al relațiilor externe ale Uniunii. Consiliul European din septembrie a instituit o nouă abordare, prin care politicile și instrumentele UE și naționale sunt mobilizate în vederea sprijinirii intereselor strategice ale Uniunii. De asemenea, s-a creat o nouă formă de exercitare a puterii în summiturile internaționale, președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European lucrând în tandem. Uniunea Europeană sprijină abordările multilaterale, menține legături strânse cu partenerii săi strategici și urmărește aprofundarea relațiilor bilaterale și a dialogurilor regionale în întreaga lume. Uniunea Europeană a proiectat obiectivele de creștere și redresare economică ale Strategiei Europa 2020 pe piața mondială, inclusiv prin intermediul G20. UE a abordat provocările geopoliticii energiei. A continuat agenda internațională privind dezvoltarea și a demonstrat prin acțiuni concrete solidaritatea cu cei mai vulnerabili din lume.

88 Promovarea guvernanței multilaterale Prin urmărirea obiectivelor sale în context internațional, UE sprijină instituțiile multilaterale în protejarea binelui comun universal și în dezvoltarea păcii și a prosperității în lume. Conform angajamentului său de sprijinire a unui sistem multilateral eficient, UE a depus eforturi, prin structurile ONU, de promovare a păcii, a dezvoltării și a drepturilor omului, precum și pentru a răspunde noilor provocări mondiale. UE a salutat acordul încheiat în luna iunie, referitor la modificările în structura și componența ONU, inclusiv crearea unei entități unice responsabile pe probleme de egalitate între femei și bărbați și analiza activității Comisiei ONU pentru consolidarea păcii. În cadrul altor organizații internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, UE a depus eforturi pentru promovarea abordărilor multilaterale. Negocierile de aderare la Convenția Europeană privind drepturile omului și libertățile fundamentale au început în luna iulie (a se vedea capitolul 2), iar în octombrie a fost instituită la Strasbourg o delegație a UE la Consiliul Europei ca expresie a aprofundării relațiilor. În luna decembrie, UE a jucat un rol activ în organizarea și pregătirea primului summit al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa din ultimii 11 ani, la Astana, sub președinție kazahă. UE în centrul G20 UE îndeplinește un rol important în procesul liderilor G20, lansat în urma unei inițiative europene, când președintele Barroso și președintele Sarkozy s-au aflat în vizită în SUA în Astăzi este principalul forum de coordonare economică internațională. S-a extins de la G8, care cuprinde Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Rusia și Statele Unite ale Americii, și în care Uniunea Europeană este, de asemenea, reprezentată. G20 reunește 19 țări plus UE (G8 plus Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic și Turcia). Uniunea Europeană a jucat un rol activ în cadrul principalelor forumuri internaționale, inclusiv în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și al Adunării Generale a ONU din luna septembrie. Uniunea Europeană a fost bine reprezentată în reuniunile de la nivel înalt cu liderii internaționali și cu țările și grupările regionale-cheie. Aceasta este expresia angajamentului său de realizare a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, precum și de utilizare a multilateralismului pentru abordarea provocărilor globale ale dezvoltării, păcii și securității, a crizelor umanitare și a acțiunii în materie de schimbări climatice. În sprijinul ONU, Uniunea Europeană a pus în aplicare noi sancțiuni ale Consiliului de Securitate al ONU în Eritreea, Iran și Somalia. De asemenea, Comisia a continuat să reprezinte UE în Procesul Kimberley, organism interguvernamental alcătuit din 75 de țări și sprijinit de ONU pentru prevenirea comerțului cu diamante provenite din zonele de conflict. Dorind să sprijine și într-adevăr depășind cadrul rezoluției ONU care viza limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului, UE a impus, în iulie, sancțiuni suplimentare care vizează comerțul, serviciile financiare, energia, transporturile, vizele și înghețarea activelor, în toate cazurile în care există o legătură cu programul nuclear și balistic al Iranului ( 1 ). Concomitent un fapt fundamental UE a continuat să conducă eforturile pentru obținerea unui acord negociat. Înaltul Reprezentant al UE a acționat în calitate de negociator în numele așa-numitului grup E3+3 format din China, Federația Rusă, Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite. 86

89 O politică externă a UE mai eficientă, mai coerentă și mai vizibilă Odată cu punerea în aplicare a tratatului de la Lisabona, noul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate reunește trei atribuții care anterior au fost distincte: Înalt Reprezentant în cadrul Consiliului, comisar pentru relații externe în cadrul Comisiei și în mod similar președinției prin rotație a Consiliului prezidarea reuniunilor miniștrilor UE de externe, ai dezvoltării și ai apărării. În calitate de vicepreședinte al Comisiei, Înaltul Reprezentant contribuie la asigurarea consecvenței întregului spectru al relațiilor externe ale UE, în special între obiectivele politice și programele distincte ale UE în materie de cheltuieli și asistență. Noul Serviciu European de Acțiune Externă a fost creat în cursul anului ( 2 ) și a fost instituit în mod oficial la 1 decembrie. Această structură reunește capacitățile de politică externă ale Comisiei cu cele ale Consiliului și este completată cu diplomați din statele membre, consolidând în mod semnificativ capacitatea UE de a-și asuma rolul internațional. Serviciul creează o funcție publică de înaltă calificare și deplin integrată la sediul central, și asigură, pentru prima dată, reprezentarea diplomatică a UE într-o serie de țări din întreaga lume. Includerea diplomaților din statele membre, cu experiența proprie din serviciile lor externe, creează noi sinergii importante. Primele numiri în posturi la nivel înalt în cadrul serviciului și în posturi diplomatice cheie inclusiv din statele membre au avut loc în toamnă. Consolidarea alianțelor strategice Odată cu apariția parteneriatelor strategice ale secolului XXI și cu conturarea noii politici mondiale, Europa valorifică ocazia de a contribui la proiectarea lumii globalizate. Relațiile pe care UE le stabilește cu partenerii strategici sunt esențiale în acest sens. Pentru a fi eficientă pe scena internațională, Uniunea Europeană are nevoie de alianțe puternice. Pentru a contribui la realizarea obiectivelor sale, menține relații strânse cu o serie de țări importante pe care le consideră strategice. În anul 2010 s-au înregistrat evoluții importante în multe dintre aceste relații. Statele Unite ale Americii continuă să fie partenerul cel mai important și cel mai apropiat al UE. Concluziile summitului UE-SUA de la Lisabona din luna noiembrie ( 3 ), prima reuniune de acest gen de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, au reafirmat acest parteneriat strâns. Uniunea Europeană și SUA nu împărtășesc doar valori, interese și obiective comune; împreună, produc aproape jumătate din PIB-ul lumii. Parteneriatul economic transatlantic în valoare de peste miliarde EUR este un vector al prosperității economice mondiale și reprezintă relația economică cea mai amplă, cea mai integrată și mai orientată înspre viitor la nivel mondial. UE și SUA furnizează împreună aproximativ 80 % din asistența oficială pentru dezvoltare din întreaga lume. În cursul anului, au colaborat eficient în chestiuni privind politica externă, inclusiv procesul de pace din Orientul Mijlociu, Afganistan și Pakistan, neproliferare și conflicte regionale. Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, și Secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, poartă un dialog periodic privind politica externă. Un parteneriat UE-SUA eficient Summitul din noiembrie s-a axat pe trei domenii de cooperare de interes vital pentru cei 800 de milioane de cetățeni pe care cele două părți îi reprezintă împreună: creștere și locuri de muncă; schimbări climatice și dezvoltarea internațională; și consolidarea securității cetățenilor. Summitul a respins protecționismul și a aprobat conceptul de angajamente solide și transparente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către principalele economii. S-a angajat să consolideze cooperarea în materie de Obiective de dezvoltare ale mileniului și a convenit asupra unei abordări mai ample și mai strategice a principalelor aspecte de securitate internațională. A fost înființat un grup de lucru comun în domeniul securității cibernetice și a infracționalității cibernetice. Uniunea Europeană Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, și Secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, poartă un dialog periodic privind politica externă. 87 raport general 2010 UE în lume

90 Mai mult, în cursul anului s-a ajuns la un nou acord Cer deschis în domeniul aviației ( 4 ), ceea ce înseamnă beneficii economice de până la 12 miliarde EUR și crearea a de noi locuri de muncă, precum și aprofundarea cooperării în materie de securitate aeriană, siguranță a aviației, concurență și facilitarea călătoriilor în sectorul aviației. Acordul include un nou articol privind importanța unui nivel ridicat al normelor de muncă în industria aeriană și subliniază importanța cooperării transatlantice în materie de mediu în domeniul aviației. Mikhail Klimentyev / Belga Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, la summitul UE Rusia organizat la Bruxelles Uniunea Europeană a menținut dialogul cu Rusia prin numeroase canale. Summitul UE-Rusia, care a avut loc în luna iunie la Rostov-pe-Don, a lansat parteneriatul pentru modernizare ( 5 ), cu scopul de a promova reforma, de a stimula progresul economic și de a crește competitivitatea. Acest parteneriat se bazează pe rezultatele obținute până în prezent în contextul celor patru spații comune (spațiul economic, spațiul libertății, securității și justiției, spațiul securității externe, spațiul cercetării și educației, inclusiv aspecte culturale) și aduce în prim-plan noul caracter de urgență și o abordare axată pe rezultate. Negocierile referitoare la continuarea actualului acord de parteneriat și cooperare au continuat pe parcursul anului. Consultări pe tema drepturilor omului între UE și Rusia s-au organizat de două ori la Bruxelles în aprilie și noiembrie. Președintele Parlamentului European, domnul Jerzy Buzek, a vizitat Moscova în luna iunie, în timp ce contactele directe dintre membrii Parlamentului European și omologii lor ruși au continuat, prin intermediul ședințelor Comisiei parlamentare de cooperare UE-Rusia. De asemenea, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a deschis un nou capitol în relațiile dintre UE și China, oferind Uniunii Europene posibilitatea de a face dovada unei abordări mai coerente. Summitul comun din octombrie a fost abordat de ambele părți într-un spirit de reciprocitate și beneficii mutuale. A existat un interes reciproc de a conlucra în vederea consolidării relațiilor bilaterale prin intermediul dialogului politic, al schimburilor comerciale și al investițiilor. Interesul reciproc s-a manifestat, de asemenea, în privința provocărilor mondiale, în special criza financiară și economică, schimbările climatice și energia, în perioada premergătoare summitului G20 din luna noiembrie, de la Seul, și a summitului privind schimbările climatice din luna decembrie, de la Cancún. La Beijing a fost deschis un centru UE-China pentru energie curată. 88

91 Sfera și intensitatea relațiilor UE cu partenerii săi principali pot fi, de asemenea, apreciate pe baza unor exemple de contacte din cursul anului. Summitul cu Canada din luna mai ( 6 ) a respins protecționismul și a trecut în revistă progresele înregistrate în negocierea unui ambițios acord economic și comercial amplu care va da un nou impuls comerțului, investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă. Summitul UE-India, care a avut loc la Bruxelles în luna decembrie, s-a axat pe lupta împotriva terorismului un acord între Oficiul European de Poliție (Europol) și India este în curs de negociere în acest domeniu, inclusiv un set de măsuri concrete, gestionarea crizelor, securitatea maritimă, neproliferare, consolidarea și menținerea păcii, precum și pe guvernanța economică și problemele regionale din regiunea Asia de Sud. Ambele părți s-au angajat să intensifice cooperarea în materie de comerț, realizând progrese importante în vederea semnării unui acord de liber schimb, precum și în materie de energie și schimbări climatice. Summitul a recunoscut importanța unui dialog asupra migrației în cadrul mai extins al cooperării dintre UE și India. Cu ocazia summitului cu Japonia din luna aprilie ( 7 ) s-a reafirmat angajamentul comun al părților de a combate schimbările climatice și de a conserva biodiversitatea și s-a ajuns la înțelegeri comune privind chestiuni regionale, inclusiv privind Coreea de Nord. În luna mai, UE și Coreea de Sud au semnat un nou acordcadru pentru relațiile bilaterale, o expresie a valorilor comune și o bază pentru cooperarea consolidată și dialogul intensificat în domenii precum drepturile omului, neproliferarea armelor de distrugere în masă, contracararea terorismului, schimbările climatice și securitatea aprovizionării cu energie ( 8 ). Parteneriatul strategic biregional cu America Latină și Zona Caraibilor a fost consolidat cu ocazia summitului de la Madrid din luna mai ( 9 ), ceea ce a permis aprofundarea dialogului politic și a integrării regionale, promovarea coeziunii sociale și intensificarea relațiilor bilaterale dintre țări individuale din ambele regiuni (a se vedea pagina 95). Cu ocazia acestui summit s-au încheiat primul acord de asociere interregional al UE (cu America Centrală) și un acord comercial cu Columbia și Peru, și au fost relansate negocierile în vederea unui acord de asociere cu Piața comună a Sudului (Mercado Común del Sur, Mercosur). De asemenea, s-au lansat Facilitatea de investiții pentru America Latină și Fundația UE-ALC. 89 raport general 2010 UE în lume

92 Summitul UE-Brazilia a avut loc în luna iulie la Brasilia, confirmând soliditatea relațiilor bilaterale. Cu ocazia summitului ( 10 ) au fost analizate aspecte ce țin de schimbările climatice, de criza economică și financiară internațională, precum și de procesul G20. Au fost semnate acorduri în domeniul aviației civile și a fost lansată o inițiativă de cooperare triunghiulară cu Mozambic în domeniul bioenergiei. Summitul UE-Mexic din luna mai a aprobat o nouă etapă în parteneriatul strategic ( 11 ), consolidând colaborarea la nivel bilateral și multilateral, inclusiv cu accent pe dialogurile sectoriale privind securitatea și aplicarea legii. Uniunea Europeană Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, și președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, la summitul UE Brazilia organizat la Brasilia Implicarea internațională a UE a dus la încheierea de acorduri în domenii de importanță pentru cetățenii săi din UE și din întreaga lume, în special în domeniul transportului și al științei și cercetării. UE a încheiat acorduri în domeniul aviației, care au avut ca rezultat mai multe zboruri pentru pasageri, standarde de siguranță mai ridicate și mai multe oportunități de afaceri. Pe lângă acordul bilateral Cer deschis încheiat cu SUA și acordul în domeniul siguranței încheiat cu Brazilia (a se vedea pagina 88 și paragraful de mai sus), în luna octombrie, UE și Vietnam au semnat un acord care va elimina restricțiile legate de naționalitate prevăzute în acordurile bilaterale privind serviciile aeriene ( 12 ). Siguranța aeriană și protecția mediului la nivel mondial au fost dinamizate ca urmare a cooperării la nivelul ONU, prin intermediul Organizației Aviației Civile Internaționale. În cadrul Dimensiunii Nordice a fost pus în aplicare un parteneriat în domeniul transporturilor și logisticii și a fost elaborat un cadru de reglementare pentru rețeaua transmediteraneeană de transport. Comisia a contribuit la îmbunătățirea standardelor internaționale de transport feroviar și la promovarea alinierii la normele UE, prin intensificarea relațiilor sale cu organizațiile internaționale de transport feroviar, răspândite în Rusia, Africa de Nord și Asia. UE a contribuit la progresele înregistrate în asigurarea unui transport maritim mondial de înaltă calitate, prin implicarea sa în negocierile internaționale în domeniul maritim, iar proiectele-pilot pentru strategia UE în domeniul transportului maritim pe distanțe scurte consolidează relațiile dintre UE și partenerii săi comerciali apropiați, îmbunătățind legăturile maritime și integrarea în lanțurile logistice de tip de la ușă la ușă. Conferința privind politicile în domeniul transportului maritim internațional, care a avut loc la Copenhaga în luna iunie, a reunit reprezentanți din UE, Asia și America de Nord. 90

93 Imago / Reporters Cooperarea în materie de cercetare a inclus activitățile de cercetare în domeniul mediului (de exemplu, proiectul Soiltrec cu China și alte țări pentru combaterea amenințărilor care vizează solurile ca urmare a schimbărilor climatice și a altor fenomene), cercetarea în domeniul sănătății (în Consorțiul Internațional pentru Genomul Cancerului), implicarea în exercițiul previziunilor geopolitice Europa în lume în perioada , evaluarea securității aprovizionării cu energie și săptămâna UE-China dedicată științei și tehnologiei, care a avut loc la Shanghai. În domeniul siguranței alimentare, Comisia a coordonat, de asemenea, contribuțiile statelor membre la activitățile Office international des épizooties, în cadrul comisiilor Organizației Mondiale a Comerțului, iar în ceea ce privește bunăstarea animală, în cadrul Consiliului Europei. UE a fost bine reprezentată în cadrul Expoziției Mondiale Shanghai 2010, printr un pavilion comun cu Belgia, țară care a deținut timp de șase luni președinția prin rotație a Consiliului, în a doua jumătate a anului. Promovarea păcii, a securității și a drepturilor omului Uniunea Europeană, a cărei origine și evoluție au la bază instituirea unui spațiu al păcii și securității, își menține angajamentul de a promova, în egală măsură, aceste condiții dincolo de frontierele sale. Evoluția economică, politică și socială din întreaga lume, precum și drepturile omului, depind de pace și securitate. Uniunea Europeană și-a menținut implicarea în procesele de soluționare a conflictelor și de consolidare a statului în Afganistan și Pakistan, nu doar în beneficiul populațiilor locale, ci și al europenilor. A depus eforturi în vederea stabilizării Afganistanului, mobilizând pe teren soldați, polițiști, judecători, precum și alte categorii de personal civil. Cu toții contribuie la crearea instituțiilor care îmbunătățesc perspectivele statului de a funcționa în mod independent și la instituirea unor condiții de viață viabile care să permită comunităților să prospere în afara conflictelor și a comerțului cu droguri. În Pakistan, care se confruntă cu multiple provocări, inclusiv de natură politică, economică și instituțională, UE și-a consolidat angajamentul său, fapt confirmat prin summitul UE-Pakistan din iunie. Iar după inundațiile din luna august, UE a convenit asupra unui pachet amplu ( 13 ) de asistență umanitară și de asistență pentru dezvoltare, de protecție civilă, reconstrucție și redresare economică prin intermediul instrumentelor comerciale ale UE, în strânsă coordonare cu alți actori internaționali (a se vedea pagina 95). Lupta împotriva actelor de piraterie din largul coastelor Somaliei constituie un exemplu al reunirii de către UE a instrumentelor în materie de relații externe. Operațiunea navală a UE, Atalanta ( 14 ), este completată de eforturile de stimulare a capacității statelor de coastă în vederea aducerii în fața justiției a piraților. Supravegherea maritimă este întărită prin parteneriatul consolidat cu statele regionale ( 15 ). Ajutorul de sprijinire a guvernanței somaleze se adaugă finanțării Bas Bogaerts / Belga Un grup de comando UE într-o misiune de combatere a pirateriei în largul coastei Somaliei arestează persoane suspectate de piraterie. 91 raport general 2010 UE în lume

94 ACȚIUNILE UE ÎN LUME ÎN MATERIE DE SECURITATE ȘI APĂRARE Misiuni și operațiuni desfășurate în 2010 în cadrul politicii europene de securitate și apărare Misiuni civile Operațiuni militare EULEX Kosovo începând cu 2008, efectivul misiunii: EUPM Bosnia și Herțegovina, începând cu 2003, efectivul misiunii: 275 EUFOR Althea Bosnia și Herțegovina, începând cu 2004, efectivul trupelor: EUBAM Moldova și Ucraina, efectivul misiunii: 200 EUMM Georgia începând cu 2008, efectivul misiunii: 410 EU SSR Guineea-Bissau EUPOL COPPS Teritoriile palestiniene, începând cu 2006, efectivul misiunii: 80 EUBAM Rafah Teritoriile palestiniene, începând cu 2005, efectivul misiunii: 21 EUJUST LEX Irak/Bruxelles, începând cu 2005, efectivul misiunii: 62 EUPOL Afghanistan misiune de poliție începând cu 2007, efectivul misiunii: 479 EUSEC RD Congo începând cu 2005, efectivul misiunii: 47 EU NAVFOR Atalanta începând cu 2008, efectivul trupelor: EUPOL RD Congo începând cu 2007, efectivul misiunii: 49 EUTM Somalia începând cu 2010, efectivul trupelor: 43 Sursă: Consiliul Uniunii Europene. forțelor africane de menținere a păcii în Somalia, iar în Uganda a fost instituită și este operațională o misiune a UE de formare a forțelor de securitate somaleze. Pentru a sprijini Yemenul în soluționarea numeroaselor provocări economice, politice și de securitate, UE a elaborat o abordare în care acțiunile UE și ale statelor membre sunt corelate cu cele ale partenerilor internaționali cheie în contracararea terorismului, acordarea de ajutor umanitar de urgență și sprijinirea reformelor economice și politice. De asemenea, în ianuarie UE a constituit o delegație cu drepturi depline în Yemen. UE s-a implicat activ în reducerea tensiunilor și încurajarea procesului de pace în Orientul Mijlociu. UE a sprijinit ferm eforturile depuse de SUA pentru reușita negocierilor, prin tratative la mai multe niveluri. UE a continuat să ofere sprijin politic și financiar planului prim-ministrului palestinian Fayyad, de consolidare a statului, plan elaborat în august Uniunea Europeană a insistat asupra faptului că, pentru asigurarea păcii durabile, este necesară o soluție viabilă pentru Gaza, că în temeiul dreptului internațional coloniile sunt ilegale și că trebuie să se pună capăt tuturor formelor de violență. Înaltul Reprezentant Catherine Ashton a vizitat în mod repetat Gaza cu ocazia deplasărilor în Orientul Mijlociu. La Ramallah a avut o întrevedere cu prim-ministrul Fayyad, care s-a deplasat, la rândul său, la Bruxelles, cu această ocazie adresându-se Parlamentului European și având o întrevedere cu președintele Barroso, luând, de asemenea, cuvântul cu ocazia Zilelor Europene ale Dezvoltării în decembrie. 92

95 Drepturile omului reprezintă o prioritate a agendei pentru toate contactele UE în materie de relații externe. Acest fapt se regăsește în importanța care le este acordată în dialogurile politice cu țările nemembre UE în toate programele UE în materie de asistență pentru dezvoltare, precum și în angajamentele multilaterale ale UE. Angajamentul UE față de respectarea drepturilor omului a fost întărit mai mult prin Tratatul de la Lisabona, care a creat condițiile și pentru aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care consolidează drepturile omului, democrația și statul de drept în rândul obiectivelor-cheie ale politicilor externe ale UE. Investițiile în pace Prin intermediul Instrumentului de stabilitate al UE au fost lansate intervenții de prevenire a conflictelor pentru sprijinirea proceselor de pace și reconciliere și a măsurilor de stabilizare în Bangladesh, Belarus, Ecuador, Filipine, Georgia, Honduras, Indonezia, Kârgâzstan, Liban, Mauritania, Nagorno Karabah, Senegal, Sudan și Thailanda. În total, UE a lansat în 2010 un număr de 27 de programe de răspuns rapid la criză, cu angajamente în valoare de 140 milioane EUR, inclusiv 25 milioane EUR pentru Haiti și 33 milioane EUR pentru Pakistan. În plus, UE a mobilizat 20 milioane EUR pentru finanțarea Parteneriatului UE de consolidare a păcii, care întărește capacitățile de pregătire pentru situații de criză ale societății civile și ale partenerilor regionali și internaționali, și alte 62 milioane EUR pentru a răspunde amenințărilor pe termen lung la adresa securității. Promovarea democrației și a respectării drepturilor omului au fost sprijinite prin misiuni de observare a alegerilor în cursul anului, în special în Africa, în Burundi, Côte d Ivoire, Etiopia, Guineea, Sudan, Tanzania și Togo. Sub autoritatea observatorilor-șefi de la Parlamentul European, peste 800 de observatori din toate statele membre au participat la aceste misiuni, constituind una dintre cele mai concrete și mai vizibile contribuții la politica externă a UE și reunind eforturile comune ale statelor membre, ale Parlamentului și ale Comisiei de promovare a democrației și a drepturilor omului pe glob. Promovarea alegerilor democratice Alegerile executive și legislative din Sudan, care au avut loc în luna aprilie, au marcat un pas crucial în vederea încheierii acordului global de pace al cărui obiectiv este de a pune capăt unui război civil care dura de zeci de ani. Misiunea UE de observare a alegerilor a fost formată din 147 de observatori acreditați din 25 de state membre UE. Recomandările misiunii au inclus necesitatea unei proceduri ample, transparente și precise de înregistrare a alegătorilor și a unei metode îmbunătățite de identificare a alegătorilor. Importanța misiunii se va vedea, probabil, la referendumul planificat pentru raport general 2010 UE în lume

96 Ezequiel Scagnetti / Reporters Observatorii UE verifică o secție de vot în timpul alegerilor prezidențiale din Sudan, una dintre numeroasele misiuni de acest tip desfășurate de UE în cursul anului. Parlamentul susține libertatea de gândire Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire a fost acordat în 2010 dizidentului cubanez Guillermo Fariñas. Premiul a fost acordat ca recunoaștere a opoziției nonviolente și a denunțării regimului Castro, premiul fiind un simbol al luptei împotriva întemnițării oponenților politici. De asemenea, echipe de evaluare a alegerilor alcătuite dintr-un număr mai redus de membri au fost trimise în Afganistan și în Irak pentru a asista la procesul electoral și pentru a formula recomandări. Deși aceste operațiuni sunt mai restrânse, dat fiind că nu implică observarea deplină, meritele acestei abordări au fost demonstrate în contexte de securitate precară. Misiuni de experți au fost trimise și în Haiti, Insulele Solomon, Kosovo ( 16 ), Nicaragua, Niger și Rwanda. Eforturile UE de promovare a ratificării și a aplicării Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale au fost încununate de un succes deosebit, procesul finalizându-se în cursul anului în Bangladesh, Moldova, Saint Lucia și Seychelles. UE a acordat 4 milioane EUR organizațiilor societății civile care contribuie la sensibilizarea opiniei publice în acest sens și la promovarea ratificării Statutului de la Roma. Ca parte a acțiunii sale de recunoaștere a apărătorilor drepturilor omului și de implicare a acestora în conturarea politicii europene în domeniul drepturilor omului, misiunile UE au avut drept sarcină organizarea de reuniuni anuale cu apărătorii drepturilor omului și organizațiile acestora, adoptarea de strategii locale și desemnarea unor agenți de legătură ai UE ca puncte de contact. A fost adoptat un set de instrumente ( 17 ) pentru promovarea și apărarea tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale și transgender ( 18 ). Acest set de instrumente vizează, în mod prioritar, dezincriminarea, egalitatea și nediscriminarea, precum și sprijinirea și protejarea persoanelor care apără aceste drepturi. Frederick Florin / AFP / Belga La decernarea de către Parlamentul European a Premiului Sakharov 2010 disidentului cubanez Guillermo Fariñas, un scaun cu un drapel cubanez a trebuit să înlocuiască prezența acestuia. Guvernul cubanez a respins cererea sa de a călători pentru a și primi premiul. Au fost organizate peste 40 de dialoguri și consultări dedicate în mod special drepturilor omului cu țări din întreaga lume, inclusiv, în premieră, cu Indonezia și Mexic. Rezultatele dialogului dintre UE și China pe tema drepturilor omului și ale consultărilor între UE și Rusia cu privire la drepturile omului au făcut obiectul unei analize. Pentru maximizarea implicării societății civile, în paralel cu dialogurile oficiale pe tema drepturilor omului au fost organizate seminarii, inclusiv un seminar al societății civile privind drepturile femeilor organizat în luna iunie la Bruxelles, la care au participat reprezentanți din toate țările Asiei Centrale pentru a discuta chestiuni legate de drepturile omului, întrucât acestea afectează femeile din regiune. Forumul anual UE-ONG s-a desfășurat în iulie, ocazie cu care aproximativ 150 de reprezentanți ai grupurilor internaționale pentru drepturile omului au discutat aspecte legate de lupta împotriva pedepsei cu moartea, de protejarea drepturilor economice, sociale și culturale și aspecte care țin de relațiile UE cu organizațiile regionale de apărare a drepturilor omului. 94

97 Comisia a adoptat o strategie pentru perioada , care pune accentul pe întărirea rolului societății civile în promovarea drepturilor omului și a reformei democratice. Aceasta evidențiază aspecte legate de lupta împotriva pedepsei cu moartea, torturii, aspecte legate de copii și conflicte armate și aspecte legate de violența împotriva femeilor și fetelor, precum și de promovarea drepturilor copilului. Comerțul desfășurarea de operațiuni comerciale în întreaga lume Susținerea apărătorilor drepturilor omului Cele mai recente date arată că prin Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, în 2010 s-au angajat 150 milioane EUR, fiind cofinanțate aproximativ 550 de noi proiecte în materie de drepturile omului în aproape o sută de țări, proiecte puse în aplicare în principal de către organizațiile societății civile. Fiind cel mai mare bloc comercial din lume, UE depinde de comerțul liber și îl susține cu fermitate. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și sistemul de comerț multilateral se află în centrul politicii comerciale a UE. UE consideră că un sistem de reglementare la nivel mondial este cea mai bună metodă de asigurare a faptului că schimburile comerciale între țări sunt echitabile și că prosperitatea poate fi distribuită pe scară largă. În noiembrie, Comisia a prezentat o politică comercială reînnoită, mai bine definită ( 19 ). Noua politică are la bază o agendă deja încărcată de tratative comerciale multilaterale și bilaterale, însă adaptează abordarea pentru a apăra mai bine interesele europene, promovând în același timp valorile și obiectivele europene. Comerțul este o componentă a planului de redresare economică a Europei, și, așadar, parte integrantă a Strategiei Europa Într-adevăr, creșterea și redresarea economică depind de piețe deschise, integrate și echitabile. În cursul anului, UE a creat noi oportunități pe plan extern și s-a asigurat că regulile care reglementează comerțul au fost întărite și respectate, precum și că schimburile comerciale se desfășoară în condiții echitabile. UE acordă o atenție specială dezvoltării noilor relații cu partenerii comerciali cheie, inclusiv cu China, Japonia, Rusia și SUA, unde principalele provocări comerciale se referă adesea la birocrația transfrontalieră, mai degrabă decât la aspectele tradiționale privind reducerea tarifelor la frontiere. Pentru a simplifica lucrurile pentru comercianții onești, concomitent cu menținerea unor standarde ridicate de securitate, UE a îmbunătățit cooperarea vamală cu partenerii strategici. Cu Statele Unite ale Americii a urmărit recunoașterea reciprocă a standardelor de securitate vamală pentru a evita impunerea unei sarcini administrative excesive asupra întreprinderilor care își desfășoară activitatea în legalitate și s-a opus impunerii scanării tuturor exporturilor. Cu ocazia reuniunii Consiliului Economic Transatlantic cu Statele Unite ale Americii din 17 decembrie s-au întreprins acțiuni concrete pentru a promova un mediu de afaceri orientat spre viitor care reduce barierele normative și încurajează inovarea, standardele comune și tehnologia de vârf. Delegații au convenit asupra unei abordări comune în ceea ce privește sistemele de evidență electronică a datelor medicale și să își îndrepte atenția asupra accesului la materii prime, la produse ecologice, la politica inovării, la nanotehnologii, la achiziții ecologice și la inovarea socială. De asemenea, au lansat un site internet comun împotriva contrafacerii. EVOLUȚIA COMERȚULUI MONDIAL ÎN VOLUM ian sept. 2010, 2000 = 100 (CPB) % Sursă: Biroul de analiză a politicilor economice al Țărilor de JoS CPB. 95 raport general 2010 UE în lume

98 Uniunea Europeană și Japonia au convenit asupra recunoașterii reciproce a standardelor de securitate vamală. Cu China, UE a colaborat în vederea întăririi măsurilor vamale de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală. La 21 decembrie a avut loc dialogul economic și comercial la nivel înalt UE-China. Andy Wong / AP / Reporters Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a ținut un discurs programatic la Beijing, în luna aprilie. Președintele a subliniat interesul comun al UE și al Chinei de a aborda provocările mondiale, precum criza economică și financiară, schimbările climatice și energia. Operațiuni comerciale cu Coreea de Sud Semnarea acordului de liber schimb UE-Coreea, parafat în octombrie 2009, a avut loc cu ocazia summitului UE-Coreea de Sud din octombrie, fapt ce a confirmat perspectivele unor evoluții comerciale semnificative. Deja Coreea de Sud este cel de al optulea partener comercial ca mărime al UE, în timp ce pentru Coreea de Sud, UE a devenit a doua destinație ca mărime pentru exporturi. Acordul prevede liberalizarea progresivă a comerțului cu bunuri și servicii, precum și norme privind concurența și ajutorul de stat, proprietatea intelectuală și achizițiile publice. Pentru a aborda obstacolele netarifare în calea comerțului, acordul cuprinde dispoziții specifice privind produsele electronice, vehiculele cu motor și piesele aferente, produsele farmaceutice, dispozitivele medicale și produsele chimice. Acesta va aduce beneficii importante operatorilor economici și consumatorilor și va transmite, fără echivoc, mesajul că liberalizarea comerțului este un element-cheie pentru redresarea economiei mondiale. Negocierile pentru un acord bilateral de liber schimb cu Singapore au fost lansate în martie, iar cele cu Malaysia la summitul UE-Asia (ASEM) din octombrie. La summitul din aprilie cu Japonia s-a convenit asupra mecanismelor de consolidare a legăturilor economice și comerciale, fiind instituit un grup la nivel înalt pentru a prezenta un raport cu ocazia summitului din anul următor asupra modalităților de intensificare a relațiilor. Thierry Monasse / Belga Steagurile Vietnamului, Australiei și Thailandei, printre multe altele, au fost ridicate în fața sediului principal al UE de la Bruxelles în luna octombrie, cu ocazia summitului ASEM, la care au participat lideri din Asia și din Europa. UE și Rusia au încheiat tratativele bilaterale privind aderarea Rusiei la OMC în noiembrie. Progresele înregistrate în negocierile privind acordurile de liber schimb cu Canada și Ucraina au deschis calea unor evoluții semnificative în comerțul mondial și a unor noi oportunități de realizare a schimburilor comerciale pe aceste piețe în expansiune pentru întreprinderile și investitorii UE. De asemenea, s-au realizat progrese semnificative în negocierile cu India, ambele părți convenind asupra principalelor componente ale unui pachet final cu ocazia summitului UE-India din 10 decembrie. S-a convenit ca ambele părți să depună toate eforturile necesare pentru a încheia negocierile cât mai rapid posibil. 96

99 În cadrul summitului UE cu America Latină și Zona Caraibilor din mai (a se vedea pagina 89) s-a deschis un nou capitol al relațiilor comerciale. Este vorba despre un acord de asociere interregional global care include dialogul politic, cooperarea și comerțul, precum și despre un acord comercial cu Columbia și Peru. Liderii UE și Mercosur au convenit, de asemenea, să relanseze negocierile privind un acord de asociere UE-Mercosur care să trateze aspecte politice, de cooperare și comerciale. În același timp, diferendul comercial de cea mai mare durată al UE cu privire la banane și nivelul tarifelor vamale și al preferințelor acordate de către UE țărilor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific (ACP) a fost soluționat într-un mod care este echitabil pentru producătorii din America Latină și din ACP. S-a semnat un acord cu țările din America Latină și cu Statele Unite ale Americii. Parlamentul European ar trebui să ratifice acordul în primul trimestru al anului Gary Braasch / Corbis UE a continuat să abordeze denaturările concurenței în comerțul internațional prin utilizarea instrumentelor sale de protecție comercială (măsuri antidumping, antisubvenții și de salvgardare), cu respectarea deplină a regulilor OMC. În primele 10 luni ale anului 2010 s-au deschis șaisprezece noi cazuri și s-au impus șapte măsuri definitive. În pofida încetinirii creșterii economice la nivel mondial, măsurile de protecție a comerțului din 2009 au afectat numai aproximativ 0,5 % din comerț. În cursul anului, OMC a emis decizia sa privind diferendul dintre UE și SUA cu privire la subvențiile acordate Airbus și Boeing. O decizie a OMC din iunie a criticat acordarea unor împrumuturi cu un nivel redus al dobânzii către Airbus. UE a contestat decizia din iulie, continuând în același timp să negocieze în vederea găsirii unei soluții. A fost soluționat diferendul comercial de cea mai lungă durată al UE, și anume cel privind bananele, prin semnarea unui acord cu țările din America Latină și cu Statele Unite. De asemenea, Comisia a formulat propuneri în domeniul investițiilor străine directe (un nou domeniu de competență al UE ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona), prezentând modul în care investițiile pot fi folosite pentru a stimula competitivitatea și comerțul, având ca rezultat creștere economică și locuri de muncă ( 20 ). În octombrie, pentru a stimula în mod necesar redresarea economică, UE a făcut apel la principalii săi parteneri comerciali pentru a înlătura peste 330 de bariere protecționiste și măsuri restrictive instituite în perioada de criză economică, și care, contrar angajamentului asumat la G20 și reiterat la summiturile G20 de la Toronto (iunie 2010) și Seul (noiembrie 2010), nu au fost înlăturate în pofida semnalelor de redresare economică. 97 raport general 2010 UE în lume

100 S-a ajuns la un consens cu privire la acordul comercial de combatere a contrafacerii, ceea ce contribuie la un control mai bun în țările dezvoltate, restrângând piața bunurilor contrafăcute și întărind protecția privind drepturile de autor pentru bunurile și produsele brevetate în UE sau cu indicație geografică UE. În ansamblu, UE a continuat să promoveze accesul la piețe pentru bunurile și serviciile UE prin intermediul echipelor locale de acces pe piață și, dacă este necesar, prin acțiuni în cadrul OMC. Ridicarea restricțiilor la importurile în Malaysia Malaysia a ridicat în luna martie cerințele complexe la controalele pentru brânza de proveniență din statele membre UE. Conform măsurii în vigoare din 2008, fiecare transport trebuia să fie însoțit de un certificat de sănătate și de un certificat de analiză care să ateste absența listeriozei într-un eșantion de 25 g. Malaysia a susținut că aceasta este o măsură de salvgardare importantă și legitimă. UE a invocat propriile norme și măsuri de control riguroase, precum și standardele internaționale elaborate pentru testarea prezenței listeriozei în 2009 și a susținut cu succes că în ceea ce privește controalele impuse de Malaysia, acestea erau disproporționate. Pe lângă promovarea și simplificarea comerțului, această acțiune reinstituie dinamismul comerțului UE care numai în 2008 se ridica la aproximativ 3 milioane EUR. De asemenea, comerțul îndeplinește un rol vital în dezvoltare și în redresarea economică. Parte a răspunsului la inundațiile care au afectat Pakistanul în luna august, Comisia a propus un acces mai bun pe piață pentru produsele pakistaneze. Obiectivul acestei măsuri era consolidarea încrederii în rândul investitorilor și oferirea de sprijin în vederea redresării economiei. Odată aprobate, preferințele propuse ar liberaliza aproximativ 30 % din exporturile Pakistanului în UE, respectiv 900 milioane EUR din schimburile comerciale actuale. DIN CE ȚĂRI IMPORTĂ UE? Cotele importurilor în UE, ian.-oct Altele 41,11 % SUA 11,43 % CĂTRE CE ȚĂRI EXPORTĂ UE? Cotele exporturilor din UE, ian.-oct Altele 48,52 % SUA 18,15 % China 18,93 % China 8,34 % Rusia 10,37 % Turcia 2,83 % Elveția Turcia Japonia 4,39 % Norvegia 5,71 % 4,49 % Japonia 5,22 % 3,27 % Norvegia 3,10 % Elveția 7,78 % Rusia 6,35 % Sursă: Comisia Europeană. Sursă: Comisia Europeană. 98

101 Extinderea Negocierile de aderare cu Croația și cu Turcia au continuat în 2010 și au fost lansate noi negocieri cu Islanda. Procesul de extindere a adus beneficii Europei, în sensul cel mai larg, inclusiv un grad mai ridicat de securitate și prosperitate pentru Uniune, precum și stimulente pentru reformă în țările care doresc să devină membre ale UE. De asemenea, a sprijinit politicile UE în domeniile energiei, transporturilor, mediului, schimbărilor climatice și securității cetățenilor. În același timp, procesul de extindere a consolidat relațiile dintre popoare: în special, de la 15 decembrie, cetățenii din Albania și Bosnia și Herțegovina pot călători fără viză în UE, o facilitate similară celei de care au beneficiat în 2010, tot pentru prima dată, cetățenii din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia. ȚĂRI CANDIDATE ȘI ȚĂRI POTENȚIAL CANDIDATE 1 2 A B 3 C D 4 5 Țări candidate: 1. Islanda 2. Croația 3. Muntenegru 4. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 5. Turcia Țări potențial candidate: A. Bosnia și Herțegovina B. Serbia C. Kosovo (*) D. Albania (*) Conform Rezoluției 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU. Sursă: Comisia Europeană. Reformele au continuat în toate țările implicate în procesul de extindere, deși într-un ritm inegal. Acestea s-au referit la democrație și drepturile omului, la gestionarea economică și la alinierea legislației naționale la standardele și legislația UE. O serie de probleme continuă să existe, în special în ceea ce privește buna guvernanță, statul de drept și libertatea de exprimare. Deplina cooperare cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) rămâne o condiție a procesului de aderare în cazul mai multor țări, iar progresele au fost, de asemenea, frânate de chestiuni bilaterale. 99 raport general 2010 UE în lume

102 În Balcanii de Vest s-au înregistrat progrese în cooperarea regională, iar responsabilitatea regională a fost consolidată. Lucrările au avansat în ceea ce privește comunitatea energiei, Acordul central european de comerț liber (CEFTA) și Observatorul transporturilor din Europa de Sud-Est; s-a deschis Școala Regională de Administrație Publică din Muntenegru, finanțată de UE. A fost semnat un memorandum de înțelegere revizuit în materie de cooperare regională privind combaterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate în Balcanii de Vest. Cooperarea regională a întâmpinat însă dificultăți în privința unor aspecte, din cauza divergențelor referitoare la statutul Kosovo. Perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest a fost din nou clar confirmată în cadrul reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest, care a avut loc în luna iunie la Sarajevo. Islanda negociază aderarea la Uniune Pe baza unui aviz pozitiv al Comisiei privind cererea Islandei de aderare la UE ( 21 ), Consiliul European a decis în iunie să deschidă negocierile de aderare; acestea au fost lansate în luna iulie, cu ocazia primei Conferințe interguvernamentale. În noiembrie, a fost demarat procesul de evaluare a legislației islandeze pentru stabilirea compatibilității cu legislația UE. Norbert Eisele-Hein / Imagebroker / Belga În ceea ce privește țările candidate, Croația și-a îmbunătățit în continuare capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru, iar pregătirile în vederea îndeplinirii cerințelor UE au înregistrat progrese. Treizeci și patru din cele 35 de capitole de negociere în vederea aderării au fost deschise, iar 28 sunt închise provizoriu. Negocierile ar trebui să se încheie de îndată ce Croația va îndeplini cerințele restante nesoluționate în domeniul judiciar și al drepturilor fundamentale, al combaterii corupției, al politicii în domeniul concurenței, al reformei administrației publice, al sprijinirii minorităților și al returnării refugiaților. Relațiile Croației cu țările vecine, în special cu Serbia și cu Slovenia, au cunoscut un nou impuls. Turcia și-a modificat constituția: reformele aduse sistemului său politic și juridic vizează o serie de acțiuni prioritare în domeniul său judiciar și al drepturilor fundamentale. Însă este necesar ca aceste decizii să fie puse în aplicare și, în special, să se asigure libertatea de exprimare în practică. Negocierile de aderare au avansat, deși într-un ritm destul de lent. În etapa actuală, Turcia trebuie să își intensifice eforturile, în special în ceea ce privește respectarea obligației de punere în aplicare deplină și nediscriminatorie a protocolului adițional la acordul de asociere. Nu s-au înregistrat progrese în direcția normalizării relațiilor bilaterale cu Ciprul. Pentru UE, politica externă mai activă a Turciei în vecinătatea extinsă reprezintă un atu, cu condiția ca această politică să fie dezvoltată ca o completare la procesul de aderare al acestei țări și în coordonare cu UE. În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, progresele au fost inegale, fiind necesare mai multe eforturi în ceea ce privește independența sistemului judiciar, combaterea corupției, reforma administrației publice și libertatea de exprimare în mass-media. Dialogul politic trebuie, de asemenea, consolidat. În raportul său privind progresele înregistrate, prezentat în luna noiembrie, Comisia și-a reiterat recomandarea privind deschiderea negocierilor de aderare. Este în continuare esențial să se găsească o soluție la problema denumirii țării. Islanda îndeplinește criteriile politice de aderare la UE și, în ciuda faptului că a fost puternic afectată de criza bancară, este bine pregătită pentru a lua măsurile necesare în vederea îndeplinirii cerințelor de aderare la UE. 100

103 Image Source / Reporters Dintre candidații potențiali, Albania a instituit un cadru constituțional și legislativ, însă persistă unele deficiențe în ceea ce privește eficacitatea și stabilitatea instituțiilor democratice albaneze, în special parlamentul, politizarea constantă a administrației publice, reforma sistemului judiciar în curs, aplicarea principiului statului de drept, în special în combaterea corupției și a criminalității organizate și punerea în aplicare a legislației privind drepturile omului. În avizul emis în noiembrie cu privire la cererea de aderare a Albaniei, Comisia a recomandat ca negocierile să fie deschise după ce această țară va atinge nivelul necesar de îndeplinire a criteriilor de aderare. Alegerile generale din octombrie organizate în Bosnia și Herțegovina au respectat, în general, standardele internaționale, însă este necesar ca această țară să își revizuiască legea fundamentală pentru a elimina incompatibilitățile cu Convenția europeană a drepturilor omului. Au fost realizate doar progrese limitate în reforma sistemului judiciar și a administrației publice, precum și în abordarea problemei corupției, însă situația s-a îmbunătățit în ceea ce privește refugiații și persoanele returnate și cooperarea regională. Progrese limitate au fost înregistrate în direcția îndeplinirii condițiilor restante pentru închiderea Biroului Înaltului Reprezentant. Acordul interimar dintre Serbia și UE a intrat în vigoare la 1 februarie 2010, iar în iunie a început procesul de ratificare a Acordului de stabilizare și de asociere. Serbia a continuat procesul de punere în aplicare a agendei de reformă, însă sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul statului de drept și al reformei administrației publice. În octombrie, Consiliul i-a solicitat Comisiei să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Serbiei. În iulie 2010, UE și Serbia au semnat un acord de asistență macrofinanciară. Cu toate că țara a cooperat cu TPII, două persoane dintre cele puse sub urmărire Ratko Mladić și Goran Hadžić sunt încă în libertate. Kosovo a făcut importante progrese în privința inițiativelor identificate în comunicarea Comisiei din 2009 privind Kosovo ( 22 ). Au avut loc reuniuni de dialog cu privire la procesul de stabilizare și de asociere, au fost prezentate în decembrie primele programe de cooperare transfrontalieră pentru Kosovo, iar misiunile experților au evaluat capacitatea Kosovo în domeniul comerțului și al integrării. Există în continuare provocări importante, în special în administrația publică, sistemul judiciar și lupta împotriva criminalității organizate și a corupției. În urma avizului consultativ al Curții Internaționale de Justiție potrivit căruia declarația unilaterală de independență a Kosovo nu a încălcat dreptul internațional și nici Rezoluția 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție, susținută și de Serbia și UE, prin care salută disponibilitatea UE de a facilita dialogul între Belgrad și Pristina. Mandatul misiunii UE de sprijinire a statului de drept în Kosovo (EULEX) a fost prelungit până în luna iunie Croația a realizat în general progrese bune în numeroase domenii, iar negocierile au ajuns în faza finală. Muntenegru: o nouă țară candidată la aderarea la UE Consiliul European din decembrie a aprobat recomandarea făcută în luna noiembrie de Comisia Europeană de a acorda Muntenegrului statutul de țară candidată. Negocierile de aderare vor fi deschise după ce această țară va fi atins nivelul necesar de îndeplinire a criteriilor de aderare. De-a lungul anului, Muntenegru a înregistrat progrese în privința criteriilor politice, a cadrului juridic și a capacității administrative și instituționale, însă sunt necesare o mai mare conștientizare și sensibilizare din partea administrației, a poliției și a sistemului judiciar în ceea ce privește aplicarea standardelor europene. De asemenea, statul de drept, în special în combaterea corupției și a criminalității organizate reprezintă în continuare o provocare importantă. 101 raport general 2010 UE în lume

104 Politica europeană de vecinătate Politica externă a Europei are atât un caracter global, cât și unul specific local. În consecință, UE a investit masiv în 2010, la fel ca în anii precedenți, pentru a sprijini țările din vecinătatea sa în rezolvarea problemelor și pentru a deveni parteneri mai apropiați. Un raport ( 23 ) privind țările din vecinătatea imediată de la est și de la sud a reliefat modul în care politica europeană de vecinătate promovează înțelegerea reciprocă, atât prin intermediul contactelor interpersonale, cât și al întreprinderilor, societății civile și legăturilor culturale. În pofida contextului uneori dificil din aceste regiuni, UE a putut stabili cu vecinii săi un parteneriat favorabil reformei încă de la lansarea politicii de vecinătate în Rezultatele concrete au fost benefice atât pentru țările partenere, cât și pentru UE, chiar dacă punerea în aplicare nu a fost, uneori, la nivelul conceperii acestei politici și la cel al legislației. Investiții în viitor Până în luna decembrie 2010, la doar 30 de luni de la lansarea sa, Facilitatea de investiții pentru vecinătate a furnizat în total granturi în valoare de 280 milioane EUR, mobilizând un total de 12 miliarde EUR în fonduri de la instituțiile financiare europene. Aceste sume au permis realizarea unor operațiuni în valoare de peste 7,3 miliarde EUR, inclusiv investiții în domeniul energiilor regenerabile, cum ar fi ferma eoliană de 200 MW în Golful El Zayt din Egipt și stația de epurare a apei din Liban. În relația cu Maroc au fost înregistrate progrese deosebite, printre care se numără reuniunea la nivel înalt UE-Maroc organizată în luna martie, la Granada, prima de acest tip cu o țară mediteraneeană, și a fost încheiat un acord privind participarea acestei țări la anumite programe și agenții ale UE. Au fost finalizate negocierile privind liberalizarea comerțului cu produse agricole și au loc discuții cu privire la liberalizarea comerțului cu servicii și investiții. Și Tunisia a abordat chestiunea liberalizării comerțului cu servicii și investiții și s-a arătat interesată, ca de altfel și Egiptul și Iordania, de obținerea unui statut avansat în relațiile cu UE. Algeria a convenit să înființeze o subcomisie pentru dialog politic, securitate și drepturile omului. Acordul-cadru aflat în curs de negociere cu Libia, unde UE a decis să deschidă un birou, va deschide calea dialogului și a cooperării pe termen lung. Sunt în curs de negociere acorduri de asociere cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina, negocierile în paralel în vederea unui acord comercial cu Ucraina fiind avansate, iar cele pentru alte acorduri fiind în faza pregătitoare. Au fost demarate pregătirile pentru noi activități de consolidare instituțională, menite să sprijine aceste țări la negocierea și punerea în aplicare a acordurilor. Au fost create noi subcomisii specializate pentru a întări relațiile bilaterale ale UE cu Armenia, Azerbaidjan și Georgia. A fost consolidat, de asemenea, dialogul cu partenerii privind drepturile omului. Au fost semnate acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu Georgia și au fost lansate pregătirile pentru negocierea unor acorduri similare cu Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Sunt în curs dialoguri privind liberalizarea vizelor cu Moldova, Rusia și Ucraina. De asemenea, s-a convenit asupra unui plan comun de măsuri interimare cu Belarus. Planurile de acțiune bilaterale convenite cu diferite țări sunt completate la nivel regional. Parteneriatul estic a devenit pe deplin operațional, fiind organizate două reuniuni ale miniștrilor de externe ( 24 ), în timpul cărora s-a realizat un bilanț al realizărilor politice și au fost revizuite programele de lucru, în care sunt planificate peste 70 de activități. În luna martie a fost lansat un proiect de mediu în favoarea regiunii, în vederea creării unui sistem comun de informații în materie de mediu. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și cu crearea Serviciului European de Acțiune Externă, noua coerență de care beneficiază politica externă a UE oferă acum posibilitatea discutării aspectelor de securitate și stabilitate în cadrul Parteneriatului estic. 102

105 Abordarea regională din sud a fost continuată în cadrul Uniunii pentru Mediterana. Cu toate că întâlnirea la nivel înalt a Uniunii pentru Mediterana, care ar fi trebuit să aibă loc mai întâi în luna iunie, apoi în noiembrie, a fost amânată de două ori, au fost organizate reuniuni ministeriale sectoriale în sectorul apelor, turismului, muncii și ocupării forței de muncă, în sectorul economic și al afacerilor financiare și al Facilității euromediteraneene de investiții și parteneriat. Răspunsul la crizele umanitare Împreună, Comisia Europeană și statele membre reprezintă cel mai important donator de ajutoare umanitare din lume. În UE, ajutorul umanitar continuă să se bucure de un larg sprijin, după cum a confirmat un sondaj realizat în întreaga UE: opt din 10 cetățeni ai UE consideră important ca UE să finanțeze ajutorul umanitar dincolo de propriile frontiere ( 25 ). Contextul umanitar global este din ce în ce mai des marcat de catastrofe naturale grave și de reducerea spațiului umanitar în numeroase zone afectate de crize și conflicte. Guvernele și actorii nestatali sfidează uneori cele mai elementare forme de protecție prevăzute de dreptul internațional umanitar, limitând și mai mult marja de manevră pentru acțiuni umanitare. Totodată, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice a dus la o creștere puternică a numărului de persoane afectate de catastrofele naturale în Catastrofele naturale au ridicat probleme importante în Cutremurul din Haiti a determinat o reacție imediată din partea serviciilor de protecție civilă și ajutor umanitar ale Comisiei. Acestea au trimis experți în vederea evaluării nevoilor și a coordonării răspunsului UE, au localizat pagubele și au alocat asistență în valoare de 120 milioane EUR. Centrul de monitorizare și informare al Comisiei a coordonat asistența în materie de protecție civilă acordată de statele membre ale UE, trimițând module europene de răspuns rapid și alocând un sprijin financiar al UE de 4,4 milioane EUR pentru transportul ajutoarelor. Înaltul Reprezentant Catherine Ashton a reprezentat întreaga Uniune Europeană la conferința donatorilor, organizată în luna martie la New York, unde a prezentat un angajament colectiv de peste 1 miliard EUR. Uniunea Europeană Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, vizitând o tabără de refugiați din Haiti, în martie raport general 2010 UE în lume

106 Uniunea Europeană La 12 ianuarie 2010, Haiti a fost afectat de cel mai puternic cutremur pe care l a cunoscut vreodată. În cursul anului, Uniunea Europeană a oferit atât asistență umanitară, cât și ajutor pentru dezvoltare pentru a ajuta la reconstrucția țării. Cele mai grave inundații din istoria Pakistanului Răspunsul umanitar al UE la inundațiile grave provocate de ploile musonice din august în Pakistan a fost unul semnificativ. Comisia a acordat asistență umanitară în valoare totală de 150 milioane EUR și a coordonat ajutoarele în natură ale statelor membre, utilizând, pentru prima dată, capacitatea de transport aerian civil strategic, în coordonare cu Statul Major al UE. De asemenea, în Africa Subsahariană, UE a ajutat victimele secetei, inundațiilor, conflictelor, epidemiilor și insecurității alimentare. Sudan a primit 131 milioane EUR pentru sprijinirea populațiilor vulnerabile din Darfur, Sudanul de Sud și zonele de tranziție. În Sahel, finanțarea a contribuit la diminuarea efectelor secetei și insecurității alimentare. Pentru regiunea Cornului Africii au fost furnizate 20 milioane EUR în vederea contracarării efectelor conflictului și ale secetei. În Kenya, UE a finanțat eforturile de ajutorare a taberelor din Dadaab, cele mai mari tabere de refugiați din lume, care găzduiesc un număr din ce în ce mai mare de somalezi care părăsesc zona de conflict, unde legea și ordinea au fost tulburate. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat ca răspuns la șase situații de urgență din afara teritoriului său. În șapte regiuni de pe glob au fost derulate programe de diminuare a riscurilor de catastrofe. Fiecare euro cheltuit pentru consolidarea capacităților, formare și sensibilizare, sisteme de alertă rapidă și planificare de urgență valorează cât 4 euro cheltuiți pentru răspunsuri umanitare după producerea unei catastrofe. În octombrie, Comisia a propus ( 26 ) măsuri de îmbunătățire a eficienței, coerenței și vizibilității răspunsului UE la dezastre. UE a acordat ajutoare victimelor crizelor uitate, inclusiv minorității hmong din Thailanda, populațiilor afectate de conflicte interne din Columbia, din provincia Mindanao din Filipine și din nordul Yemenului, refugiaților sahraoui din Algeria și refugiaților din Bhutan care trăiesc în Nepal. 104

107 Cooperarea pentru dezvoltare Tratatul de la Lisabona definește dezvoltarea ca politică de sine stătătoare, la fel de importantă ca și celelalte componente ale politicii externe a UE. Acesta pune un nou accent pe coordonarea politicilor de dezvoltare ale Uniunii și ale statelor membre și pe coerența între politica de dezvoltare și celelalte politici ale UE. Această abordare coincide cu o schimbare menită să integreze politica de dezvoltare a UE în agenda Europa Îndepărtându-se de modelul donator-beneficiar, politica este una de interes reciproc: lucrând în parteneriat cu țările în curs de dezvoltare pentru a le oferi oportunități sustenabile și care favorizează incluziunea în vederea creșterii și a reducerii sărăciei, aducând în același timp beneficii UE. Fondurile furnizate de UE rămân în continuare semnificative. Împreună cu statele sale membre, UE furnizează în prezent ajutoare în valoare de aproape 50 miliarde EUR, ceea ce înseamnă că valoarea acestora s-a dublat în ultimii 10 ani. În calitate de cel mai mare donator mondial, UE și-a reafirmat angajamentul în ceea ce privește acordarea de ajutoare care să atingă, până în 2015, ținta de 0,7 % din venitul național brut. Și statele membre au convenit să adopte măsuri realiste și controlabile în vederea îndeplinirii angajamentelor lor individuale. Asistența furnizată de UE este foarte concretă. Comisia acordă anual peste 600 milioane EUR pentru securitate alimentară, asigurând populației accesul atât fizic, cât și economic la alimentele de bază necesare. În perioada , 24 de milioane de persoane care trăiesc în condiții de sărăcie extremă au primit semințe și unelte, transferuri directe de numerar și alimente. Acces durabil la apa potabilă Programele în domeniul apei și salubrizării, care sprijină dezvoltarea infrastructurii pentru sistemele de apă potabilă și eliminarea apelor reziduale și asigură condiții sanitare și de igienă de bază, se ridică la aproape 400 milioane EUR anual. Din 2004, peste 31 de milioane de persoane au fost racordate la instalațiile de apă potabilă, iar 9 milioane la instalații de salubrizare. Facilitatea pentru alimente a UE, aprobată în 2009, a cărei valoare se ridică la 1 miliard EUR, este pe cale să asigure un răspuns rapid și eficient la insecuritatea alimentară. Peste 50 de milioane de persoane au beneficiat de acest ajutor, iar rezultatele încep să se vadă. Zimbabwe este un exemplu concret. În această țară au fost distribuite de tone de semințe și îngrășăminte unui număr de de agricultori vulnerabili. Monitorizarea geografică prin satelit a contribuit, la rândul său, la asigurarea unei puneri în aplicare eficiente. În luna martie, UE a dat un nou impuls securității alimentare în țările în curs de dezvoltare prin două noi cadre politice. Unul dintre acestea se axează pe progresele către eliminarea sărăciei și foamei, iar celălalt pe maximizarea eficacității sprijinului umanitar în situațiile de criză în care insecuritatea alimentară amenință viața oamenilor. Comisia a promovat conceptul unui model de agricultură ecologică și durabilă, adaptat la realitatea țărilor și piețelor în curs de dezvoltare. Acest model sporește productivitatea micilor agricultori și capacitatea de adaptare a comunităților rurale, pentru a garanta disponibilitatea, accesibilitatea și calitatea nutrițională adecvată a alimentelor. Uniunea Europeană Facilitatea pentru alimente a UE în valoare de 1 miliard EUR, convenită în 2009, permite UE să reacționeze rapid la problemele generate de creșterea prețurilor alimentelor în țările în curs de dezvoltare. 105 raport general 2010 UE în lume

108 Politica de dezvoltare a înregistrat evoluții majore pe parcursul acestui an. Cu doar cinci ani înainte de expirarea termenului-limită din 2015 de realizare a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Comisia a prezentat o serie de propuneri care vizează domenii precum dezvoltarea și educația ( 27 ), egalitatea de șanse între femei și bărbați ( 28 ), fiscalitatea ( 29 ), finanțarea, sănătatea ( 30 ), eficacitatea ajutorului ( 31 ) și securitatea alimentară ( 32 ). Abordarea Comisiei de a mobiliza mai multe resurse financiare pentru dezvoltare a fost aprobată în cadrul reuniunii la nivel înalt a UE din luna iunie, intensificând pregătirile UE în perioada premergătoare reuniunii speciale la nivel înalt a ONU, dedicată revizuirii ODM, care a avut loc la New York în septembrie. Dezvoltarea este o preocupare la nivel mondial Cu ocazia summitului G20 din luna noiembrie, de la Seul, UE a pledat cu succes ca dezvoltarea să fie inclusă pentru prima dată pe agenda G20, ferm ancorată în strategia sa în materie de creștere și investiții. Schimbările survenite în arhitectura de dezvoltare globală impun o coordonare mai intensă și sinergii sporite între toți partenerii, în scopul eradicării sărăciei și al dezvoltării durabile a populațiilor sărace. În consecință, UE și-a intensificat dialogurile pe tema dezvoltării și cooperarea practică cu principalii parteneri strategici. A fost relansată cooperarea cu SUA, cu accent pe schimbările climatice și securitatea alimentară, iar la Tokyo a avut loc primul dialog politic pe tema dezvoltării între UE și Japonia. S-a convenit asupra cooperării trilaterale dintre UE, Brazilia și Haiti, fiind demarate pregătirile practice. În martie a fost lansat un dialog oficial între toate părțile angajate în cooperarea pentru dezvoltare în vederea creșterii gradului de implicare a societății civile și a autorităților locale. Martine Perret / UN Photo UE a finanțat programe de promovare a școlarizării, cum ar fi acest proiect din Timorul de Est, prin care elevii din clasele mici primesc o masă în cursul dimineții pentru a încuraja înscrierile și prezența la școală, precum și pentru a spori capacitatea de învățare a elevilor. Documentul privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării adoptat în primăvară a trasat răspunsurile UE la provocările globale din domeniile comerțului și finanțelor, schimbărilor climatice, securității alimentare globale, migrației și securității. În document s-au propus mecanisme care să asigure luarea în considerare a obiectivelor de dezvoltare și compatibilitatea acestora cu celelalte obiective ale UE ( 33 ). Înființarea Serviciului European de Acțiune Externă este esențială pentru consolidarea coerenței politicilor. 106

109 O comunicare din octombrie privind viitorul relațiilor dintre UE și Africa ( 34 ) a prezentat rolul Africii de actor economic, comercial și politic în plină emergență. Comunicarea a identificat o serie de domenii strategice în care UE și Africa și-ar putea consolida și mai mult relațiile, cu avantaje reciproce, și a propus acțiuni concrete pentru următorii ani. În luna noiembrie, a avut loc la Sirte (Libia) reuniunea la nivel înalt UE-Africa, actualul G80, la care au fost reprezentați aproximativ 1,5 miliarde de locuitori și în cadrul căreia a fost stabilit un plan de acțiune destinat celor două continente în următorii ani, cu tema Creștere, locuri de muncă și investiții. UE și Africa au convenit să extindă cooperarea bilaterală în ceea ce privește pacea și securitatea, guvernanța democratică și drepturile omului, energia, comerțul și infrastructura, migrația, știința și tehnologia, TIC și spațiul cosmic. Acestea s-au angajat să colaboreze mai strâns în cadrul forumurilor internaționale, astfel încât să realizeze progrese în abordarea unor provocări precum schimbările climatice și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. De asemenea, liderii au convenit să intensifice dialogul politic și strategic dintre UE și Africa. CINE OFERĂ AJUTOR PENTRU DEZVOLTARE? Principalii donatori de ajutor oficial pentru dezvoltare previziuni. Miliarde Surse: Comisia Europeană și OCDE/CAD. UE SUA Japonia La Consiliul comun ACP-UE care a avut loc în iunie la Ouagadougou, a fost semnată o versiune revizuită a Acordului de la Cotonou, pentru care negocierile au fost încheiate cu succes în martie. Acest acord ia în considerare tendința către o diferențiere mai clară în plan regional ( 35 ). Noul text al acordului reafirmă angajamentul de a realiza Obiectivele de dezvoltare ale mileniului și prevede legături mai strânse între securitate și dezvoltare. Acordul recunoaște rolul Uniunii Africane și confirmă angajamentul față de dialogul politic de sprijinire a multilateralismului. În septembrie, Comisia Europeană a aprobat primele decizii de finanțare în contextul alocării în valoare de 264 milioane EUR din 2010 pentru mecanismul de vulnerabilitate FLEX, menit să sprijine cele mai vulnerabile țări din Africa, Zona Caraibilor și Pacific pentru a face față impactului crizei financiare globale și declinului economic. 19 țări au fost ajutate să își mențină nivelul cheltuielilor publice în domeniile prioritare și să reducă impactul social al recesiunii. De acest instrument pe termen scurt, care a furnizat 500 milioane EUR în perioada , au beneficiat Antigua și Barbuda, Benin, Burkina Faso, Burundi, Republica Democratică Congo, Republica Centrafricană, Capul Verde, Grenada, Guineea Bissau, Haiti, Liberia, Lesotho, Malawi, Sierra Leone, Togo, Tonga, Tuvalu, Samoa și Zimbabwe. Aceste 500 milioane EUR suplimentează Facilitatea pentru alimente de 1 miliard EUR și cele 200 milioane EUR alocate în 2008 în baza Fondului european de dezvoltare pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare să facă față majorării prețurilor la alimente. Prin aceste mecanisme specifice, UE a fost prima care a acționat în conformitate cu recomandările summitului G20 din aprilie 2009 de la Londra, și anume, redresarea durabilă și echilibrată. Parteneri în criză Între 40 și 80 de milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare vor ajunge în sărăcie absolută din cauza crizei. S-a convenit asupra unui set de măsuri prin care să fie alocate 215 milioane EUR în scopul sprijinirii a 11 țări africane și a două țări din Zona Caraibilor pentru a reduce deficitul lor bugetar guvernamental. S-a reflectat asupra unei noi decizii a Consiliului privind relațiile cu țările și teritoriile de peste mări având legături constituționale cu statele membre ale UE, decizie care va intra în vigoare în Temele sale principale modernizarea, competitivitatea și cooperarea au fost reflectate în cadrul forumului politic anual cu aceste țări și teritorii, organizat în martie. 107 raport general 2010 UE în lume

110 Sprijinirea proiectelor în America Latină Facilitatea de investiții pentru America Latină, care implică acordarea de granturi în valoare de 125 milioane EUR până în 2013, a fost lansată cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-ALC care a avut loc în mai. Obiectivul acesteia este de a mobiliza resurse financiare suplimentare pentru proiectele de investiții în domenii precum interconectivitatea, infrastructura energetică, transporturile, mediul, schimbările climatice, infrastructura serviciilor sociale și dezvoltarea sectorului privat, în special a IMM-urilor. Această facilitate combină granturile din partea UE cu împrumuturi de la instituțiile publice europene multilaterale sau bilaterale de finanțare a dezvoltării și de la băncile regionale de dezvoltare din America Latină. Se preconizează că această facilitate va genera investiții de peste 3 miliarde EUR în infrastructură. Comerțul este un factor important în relațiile UE cu țările în curs de dezvoltare. UE oferă acestor țări un acces preferențial fără egal pe piețele sale. Aceasta se realizează parțial prin Sistemul generalizat de preferințe, un acord comercial care permite reducerea tarifelor pentru mărfurile provenind din 176 de țări și teritorii în curs de dezvoltare. O consultare publică asupra viitoarelor ajustări ale acestui sistem, desfășurată în cursul acestui an, a fost însoțită de o propunere de derulare a sistemului actual pentru încă cel mult doi ani, pentru a acorda un răgaz suficient Parlamentului European să analizeze noua propunere pe care Comisia urmează să o prezinte la începutul anului Dezvoltarea de acorduri de parteneriat economic constituie elementul-cheie al parteneriatului comercial și pentru dezvoltare al UE cu țările din ACP. Negocierile au continuat pentru toate regiunile africane, precum și pentru regiunile din Pacific, cele mai avansate fiind negocierile cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud. Comisia asigură implementarea corespunzătoare a acordurilor deja finalizate, de exemplu, în Zona Caraibilor sau în Papua Noua Guinee. Pentru acordurile provizorii care au depășit faza de parafare sau semnare, procesul va asigura coerența diferitelor regimuri comerciale și va garanta că relațiile comerciale dintre UE și ACP au un temei juridic solid. Asistența externă a UE produce rezultate în cadrul cooperării cu comunitățile și guvernele locale. Comisia face eforturi ca banii contribuabililor să fie utilizați în modul cel mai eficient și mai eficace. Însă, în perioade instabile, este necesar să se asigure că politica de dezvoltare continuă să fie eficace. În consecință, în octombrie a fost lansată o nouă consultare cu privire la modul în care politica de dezvoltare a UE ar trebui să se adapteze și să evolueze. Yves Horent / Uniunea Europeană Țările din Africa Subsahariană reprezintă în continuare regiunea care beneficiază de cele mai importante proiecte umanitare ale UE din lume. În imagine, o tabără de refugiați din Burundi. 108

111 NOTE ( 1 ) Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (2010/413/PESC) (JO L 195, ). ( 2 ) Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (2010/427/UE) (JO L 201, ). ( 3 ) Summitul UE-SUA, Declarația comună ( cms_data/docs/pressdata/en/foraff/ pdf). ( 4 ) ( 5 ) Declarația comună privind parteneriatul pentru modernizare ( europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/ pdf). ( 6 ) Concluziile summitului UE-Canada ( cms_data/docs/pressdata/en/er/ pdf). ( 7 ) Declarația comună în urma summitului UE-Japonia ( uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/ pdf). ( 8 ) Acordul-cadru între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte ( eu_republic_of_korea_framework-agreement_en.pdf). ( 9 ) Comunicatul comun al celui de al patrulea summit UE-America Centrală ( pdf). ( 10 ) Declarația comună a celui de al patrulea summit UE-Brazilia ( europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/ pdf). ( 11 ) Planul executiv comun pentru parteneriatul strategic ( eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/ pdf). ( 12 ) &aged=0&language=en ( 13 ) Concluziile Președinției Consiliului European, 12 octombrie 2010 ( consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/ pdf). ( 14 ) ( 15 ) Aprobat la cea de a doua Conferință ministerială privind actele de piraterie din Mauritius, 7 octombrie ( 16 ) În temeiul Rezoluției 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU. ( 17 ) Nota Consiliului Set de instrumente pentru promovarea și apărarea tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT), 17 iunie 2010 ( ( 18 ) Adoptat de Grupul de lucru pentru drepturile omului al Consiliului la 9 iunie 2010 și de Comitetul politic și de securitate la 18 iunie ( 19 ) Comunicarea Comisiei Comerț, creștere și afaceri internaționale. Politica comercială componentă-cheie a Strategiei Europa 2020 [COM(2010) 612]. ( 20 ) Comunicarea Comisiei Către o politică europeană globală în domeniul investițiilor internaționale [COM(2010) 343]. ( 21 ) Avizul Comisiei privind cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană [COM(2010) 62]. ( 22 ) Comunicarea Comisiei Kosovo Drumul către concretizarea perspectivei europene [COM(2009) 534]. ( 23 ) Comunicarea Comisiei Bilanțul politicii europene de vecinătate [COM(2010) 207]. ( 24 ) La Sopot (Polonia) și la Bruxelles. ( 25 ) Eurobarometru, august: 79 % consideră că este important ca UE să finanțeze ajutorul umanitar în afara granițelor sale. ( 26 ) Comunicarea Comisiei Consolidarea răspunsului european în caz de dezastre: rolul protecției civile și al asistenței umanitare [COM(2010) 600]. ( 27 ) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Îmbunătățirea cantitativă și calitativă a educației în țările în curs de dezvoltare [SEC(2010) 121]. ( 28 ) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Planul de acțiune al UE privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor în dezvoltare [SEC(2010) 265]. ( 29 ) Comunicarea Comisiei Taxe și dezvoltare. Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale [COM(2010) 163]. ( 30 ) Comunicarea Comisiei Rolul UE în materie de sănătate globală [COM(2010) 128]. ( 31 ) Comunicarea Comisiei Un plan de acțiune al UE în 12 puncte în sprijinul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului [COM(2010) 159]. ( 32 ) Comunicarea Comisiei Un cadru de politică al UE în vederea sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare în eforturile acestora de a răspunde provocărilor pe care le ridică securitatea alimentară [COM(2010) 127]. ( 33 ) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei Programul de lucru pentru coerența politicilor pentru dezvoltare [SEC(2010) 421]. ( 34 ) Comunicarea Comisiei privind consolidarea relațiilor UE-Africa 1,5 miliarde de locuitori, 80 de țări, două continente, un viitor [COM(2010) 634]. ( 35 ) Decizia Consiliului din 14 mai 2010 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de modificare pentru a doua oară a Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte (2010/648/UE) (JO L 287, ). 109 raport general 2010 UE în lume

112 Capitolul 5 O Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai responsabilă

113 Tratatul de la Lisabona în vigoare din decembrie 2009 a avut un impact imediat asupra activității instituțiilor UE în Tratatul de la Lisabona pune accentul pe asigurarea de rezultate pentru cetățenii UE printr-un proces decizional mai eficient și mai democratic. Acesta consolidează rolul Parlamentului European în modelarea viitorului Europei. Parlamentul a dobândit noi responsabilități de colegiuitor, ceea ce influențează capacitatea acestuia de a lua decizii care au un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și de a le proteja drepturile. Parlamentul a obținut prerogative de codecizie pentru 50 de domenii legislative suplimentare, ceea ce îi conferă drepturi egale cu Consiliul în domeniile agriculturii, securității energetice, imigrației, justiției și afacerilor interne, sănătății și fondurilor structurale. În ceea ce privește bugetul UE, tratatul plasează Parlamentul pe o poziție de egalitate cu Consiliul pentru a decide cu privire la toate cheltuielile UE și simplifică procedura decizională. În același timp, tratatul a extins utilizarea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului în noi domenii, asigurând un proces decizional mai eficient. Se iau măsuri pentru a îmbunătăți planificarea politicilor și examinarea legislației. Fiecare instituție și-a adaptat modul de pregătire a legislației în vederea maximizării eficienței și a optimizării utilizării resurselor. Se depun multe eforturi pentru simplificarea normelor și a procedurilor UE sau pentru sporirea transparenței în ceea ce privește funcționarea acestora, precum și pentru reducerea sarcinilor administrative inutile și pentru implicarea în mai mare măsură a parlamentelor naționale și a părților interesate în procesul de elaborare a politicilor. În momentul de față, noile acte legislative sunt precedate în mod sistematic de analize ale impactului din punct de vedere socioeconomic și din perspectiva drepturilor fundamentale, precum și ale viabilității pe termen lung. Legislația existentă este verificată pentru a se asigura pertinența acesteia și, pentru toate domeniile, de la colectarea impozitelor până la transporturi, se introduc sau se modifică acte legislative pentru a se eficientiza multe dintre acțiunile UE și ale statelor sale membre. S-au realizat deja progrese și în vederea sporirii transparenței în ceea ce privește gestionarea fondurilor și procedurile de lucru.

114 Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona Guvernanța UE a evoluat și mai mult odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie Tratatul a oferit numeroase oportunități pentru ca UE să devină mai eficientă, mai democratică și mai responsabilă, de la un nivel de colaborare fără precedent în materie de guvernanță economică la o cooperare mai strânsă în ceea ce privește abordarea aspectelor legate de schimbările climatice, securitatea energetică, justiție, imigrație sau criminalitatea organizată. Multe dintre aceste oportunități au fost valorificate rapid în cursul anului, astfel cum reiese din capitolele precedente ale prezentului raport. Printre schimbările introduse de Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au restabilit raporturile dintre ele și relațiile cu statele membre, astfel încât să poată fi valorificate la maximum avantajele noilor dispoziții ale tratatului. Odată cu instalarea în funcție a președintelui Consiliului European, s-a modificat rolul președinției Consiliului asigurate prin rotație la fiecare șase luni. Acest lucru a impus o nouă formă de cooperare din partea Spaniei, deținătoarea președinției prin rotație în prima jumătate a anului, precum și din partea Belgiei, care i-a urmat la președinție în al doilea semestru, prin adaptarea metodelor lor de lucru pentru a ține seama de noile dispoziții. Parlamentul și-a exercitat competențele obținute, în special în ceea ce privește acordurile internaționale, dând, de exemplu, o formă finală acordului pe care Consiliul l-a negociat inițial cu privire la transferul de date financiare europene către Statele Unite ale Americii în contextul anchetelor privind terorismul. Wu Wei / Belga Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy (în dreapta), și președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, organizează acum, în mod regulat, conferințe de presă comune la încheierea reuniunilor Consiliului European, cum ar fi conferința din imagine, care a avut loc în octombrie. Noul președinte al Consiliului European, dl Herman Van Rompuy, a jucat un rol esențial în discuțiile cu privire la o nouă arhitectură pentru convergență economică, iar Comisia și-a exercitat propriile competențe, propunând, de exemplu, mecanisme de consolidare a coordonării între statele membre în materie de guvernanță economică, și a consolidat legăturile cu parlamentele naționale, cărora Tratatul de la Lisabona le-a conferit o mai mare importanță. De asemenea, modalitățile de întocmire a bugetului UE au fost modificate prin Tratatul de la Lisabona. Comisia a propus modificările necesare pentru Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii și a prezentat o propunere de regulament privind cadrul financiar multianual și de un nou acord interinstituțional privind cooperarea bugetară, transpunând dispozițiile actualului acord interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară, în conformitate cu cerințele Tratatului de la Lisabona. 112

115 Eforturile depuse pentru crearea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), care a devenit pe deplin operațional din 2011 (a se vedea capitolul 4), au necesitat, de asemenea, un nou Regulament financiar și noi reglementări privind personalul ( 1 ), precum și noi mecanisme instituționale, întrucât fondurile UE cheltuite de SEAE vor trebui să facă obiectul acelorași norme stricte și controale ample care se aplică tuturor instituțiilor. Tratatul de la Lisabona a modificat, de asemenea, modul în care UE ia decizii în numeroase chestiuni de zi cu zi, precum autorizațiile privind produsele sau reglementările pieței agricole. Au fost clarificate mecanismele de delegare a competențelor de decizie către Comisie, cunoscute anterior sub numele de proceduri de comitologie. În baza tratatului, s-a făcut distincția între mecanismele de supraveghere pentru măsurile cvasilegislative, denumite acte delegate ( 2 ), și cele pentru măsurile imediate de punere în aplicare, denumite acte de punere în aplicare ( 3 ). Pentru actele delegate ( 4 ), Comisia se supune controlului (ex post) exercitat de Parlamentul European și de Consiliu, în timp ce pentru actele de punere în aplicare, controlul este exercitat de statele membre ( 5 ). Instituțiile UE Parlamentul și-a exercitat noile sale competențe legislative și a avut un cuvânt mai greu de spus în alte domenii, în special în ceea ce privește negocierile internaționale, mecanismele viitoare de finanțare ale UE și SEAE. Președinția prin rotație a Consiliului a trebuit să se adapteze pentru a lucra în mod constructiv cu Parlamentul, care deține noi competențe, și cu președintele Consiliului European, care a dat un nou impuls negocierii de consensuri. În contextul actual de perturbări economice și financiare, noua Comisie a continuat să joace un rol inestimabil în elaborarea de propuneri pentru ieșirea din criza economică și pentru promovarea creșterii. Parlamentul European Parlamentul European și-a jucat rolul de acum bine stabilit în audierile pentru comisarii-desemnați ai Comisiei Barroso II în luna ianuarie, obținând înlocuirea unuia dintre candidați: Bulgaria și-a retras candidatul inițial pentru funcția de comisar, numind un alt candidat. Ulterior, Parlamentul a aprobat, la 9 februarie, numirea noii Comisii cu 488 de voturi pentru, 137 de voturi contra și 72 de abțineri. În luna mai, a fost adoptată o rezoluție privind consecințele Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale. În aceeași lună, Parlamentul a optat pentru o abordare pragmatică în ceea ce privește viitoarea sa componență, care va include 18 deputați suplimentari în Parlamentul European, astfel cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona ( 6 ). Schimbările minore ale tratatului care erau necesare au fost aprobate printr-o scurtă conferință interguvernamentală, organizată la 23 iunie. În momentul de față, statele membre ratifică această modificare pentru ca noii deputați în Parlamentul European să poată intra în funcție. În cursul anului 2010, Parlamentul a luat mai multe măsuri în vederea adaptării la Tratatul de la Lisabona și la evoluțiile contextului interinstituțional. Parlamentul a actualizat regulamentul de procedură în ceea ce privește întrebările parlamentare și competențele delegate. În luna iulie, a fost înființată, de asemenea, o nouă comisie specială ( SURE ), cu un mandat de 12 luni, pentru a ajuta Parlamentul să își definească prioritățile pentru cadrul financiar multianual de după Petros Karadjias / AP / Reporters Tratatul de la Lisabona a consolidat rolul Parlamentului European (în imagine, președintele Jerzy Buzek), conferindu i noi competențe colegislative. 113 raport general 2010 O Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai responsabilă

116 Trebuie să recurgem acum, mai mult ca niciodată, la puterea colectivă a Uniunii ca un tot unitar pentru a putea face față provocărilor majore ale vremurilor noastre. Aceasta este responsabilitatea noastră comună. Jerzy Buzek, Consiliul European, 16 decembrie 2010 Comitetul își va prezenta raportul înainte de elaborarea, de către Comisie, a propunerilor sale în iulie De asemenea, Parlamentul European a continuat să își consolideze legăturile cu parlamentele naționale, modificându-și, în consecință, regulamentul de procedură în luna iunie. Sesiunile interparlamentare din cursul anului au reunit comisiile și structurile omoloage din parlamentele naționale pentru a discuta despre implicațiile practice ale Tratatului de la Lisabona pentru politica UE. În luna octombrie, președintele Parlamentului, domnul Buzek, a ținut un discurs la mijlocul mandatului, în care a identificat opt domenii prioritare în care sunt necesare acțiuni (criza financiară, solidaritatea, securitatea energetică și protecția mediului, acțiunea externă, drepturile omului, drepturile femeilor, reforma instituțională și bugetul), subliniind nevoia de soluții inovatoare și netradiționale pentru a face față provocărilor viitoare. Proiectul Europa 2030 Concomitent cu abordarea problemelor imediate privind responsabilitatea democratică și sporirea eficienței, UE a recunoscut, de asemenea, importanța unei perspective pe termen mai lung. În luna mai, UE a primit raportul González privind Proiectul Europa 2030, solicitat de Consiliul European în 2008 pentru a oferi o viziune ambițioasă asupra următorilor 20 de ani. Sub președinția fostului prim ministru spaniol Felipe González, un grup de reflecție format din mari gânditori europeni a elaborat recomandări referitoare la aspecte diverse, de la educație la energie și de la o reformă a pieței muncii la coordonarea fiscală. În cadrul summitului din iunie, liderii UE și-au exprimat aprecierea față de aceste recomandări, subliniind că acestea vor constitui o contribuție utilă la activitatea viitoare a Uniunii Europene. Christophe Karaba / Belga O inovație în materie de cooperare instituțională este reprezentată de discursurile ținute în mod regulat de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în ședințele plenare ale Parlamentului European după fiecare reuniune a Consiliului European (în imagine, discursul prezentat la sediul Parlamentului de la Strasbourg). Consiliul European La inițiativa președintelui Van Rompuy, Consiliul European s-a întrunit de șase ori în cursul anului. Președintele Van Rompuy a demarat acțiunea de identificare a subiectelor concrete cu mult timp înaintea reuniunilor Consiliului European, pentru a asigura o mai bună pregătire a discuțiilor. Imediat după summitul UE din iunie, domnul Herman Van Rompuy s-a deplasat, pentru prima dată, la Parlamentul European pentru o discuție cu președintele Parlamentului European, domnul Jerzy Buzek, și pentru Conferința președinților. De asemenea, acesta a discutat rezultatul reuniunii Consiliului European în plenul Parlamentului în cadrul unei sesiuni plenare speciale care a avut loc câteva zile mai târziu și care a devenit, de atunci, obișnuită după fiecare reuniune la nivel înalt. Consiliul Președinția prin rotație a Consiliului a trebuit să se adapteze pentru a lucra în mod constructiv cu Parlamentul, care deține noi competențe, și cu președintele permanent al Consiliului European. Spania și Belgia, în calitate de țări care au deținut președinția prin rotație, au trebuit să își definească rolul în noul context instituțional, printre noii actori, și anume președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, și ținând seama de noile competențe de colegiuitor deplin la nivel european dobândite de Parlamentul European. 114

117 Formațiunile Consiliului Consiliul European a modificat lista formațiunilor sale pentru a reflecta modificările introduse de Tratatul de la Lisabona, în scopul integrării politicii spațiale în formațiunea Competitivitate (piață internă, industrie și cercetare) și a politicii privind sportul în formațiunea Educație, tineret și cultură. Prin urmare, denumirile formațiunilor Consiliului vor fi de acum următoarele: Afaceri Generale; Afaceri Externe; Afaceri Economice și Financiare (inclusiv buget); Justiție și Afaceri Interne (inclusiv protecție civilă); Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori; Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu, inclusiv turism); Transport, Telecomunicații și Energie; Agricultură și Pescuit; Mediu; Educație, Tineret, Cultură și Sport (inclusiv audiovizual). Comisia Europeană În 2010 noua Comisie Barroso II a intrat oficial în funcție, după ce membrii Colegiului au fost audiați de către Parlament și numiți de către Consiliu. În contextul actual de perturbări economice și financiare, Comisia a continuat să joace un rol important în elaborarea de propuneri pentru ieșirea din criza economică și pentru promovarea creșterii. La sfârșitul anului, Comisia a adoptat propuneri pe baza cărora se va deschide dezbaterea privind viitoarea revizuire bugetară, care va condiționa modul de stabilire a veniturilor Uniunii. Comisia a continuat, de asemenea, îmbunătățirea cadrului legislativ prin luarea de noi măsuri de simplificare a legislației existente și prin realizarea de progrese semnificative în ceea ce privește reducerea sarcinilor administrative și asistarea statelor membre în transpunerea legislației UE. Uniunea Europeană Comisia Europeană la sediul Parlamentului European la Strasbourg 115 raport general 2010 O Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai responsabilă

118 Uniunea Europeană Președintele și membrii Comisiei Europene au depus un jurământ în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, la 3 mai În mai 2010, toți membrii Comisiei Europene și-au luat angajamentul solemn, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, să respecte obligațiile care le revin în temeiul tratatelor UE. Având în vedere că actuala Comisie este prima numită după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, formularea angajamentului solemn a fost adaptată noului context juridic și a inclus și o trimitere la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În 2010, Comisia a acordat în continuare o importanță deosebită asigurării unei cooperări interinstituționale fluide și fructuoase. Aceasta s-a concretizat prin noul acord-cadru dintre Parlament și Comisie ( 7 ), care a actualizat și a înlocuit actualul acord din Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, acest nou acord este deosebit de important, deoarece definește relațiile dintre cele două instituții în urma dobândirii de către Parlamentul European a unor competențe consolidate, în special în ceea ce privește procesul legislativ. Noul acord-cadru dintre Parlament și Comisie Acordul stabilește normele și calendarul unui dialog intensificat și structurat între instituții, care permite Parlamentului să participe la programarea la nivelul Uniunii printr-o contribuție importantă în momentul în care Comisia își pregătește programul de lucru. În plus, acordul confirmă intenția Comisiei de a reexamina toate propunerile aflate în așteptare la începutul mandatului unei noi Comisii, în vederea confirmării acestora la nivel politic sau a retragerii acestora, ținând seama în mod corespunzător de avizele emise de Parlamentul European. Acordul prevede norme detaliate privind modul în care Comisia va informa Parlamentul cu privire la negocierea și încheierea acordurilor internaționale și eventuala includere în delegația UE a deputaților din Parlamentul European, în calitate de observatori ai conferințelor internaționale. Acesta aduce normele privind protecția informațiilor confidențiale și clasificate în cadrul Parlamentului la nivelul standardelor internaționale, permițând informarea Parlamentului cu privire la subiecte sensibile, în special în legătură cu negocierile internaționale. Acordul prevede îmbunătățirea informațiilor transmise Parlamentului în legătură cu activitatea experților naționali care oferă consultanță Comisiei. 116

119 De asemenea, acordul reflectă parteneriatul special dintre Parlament și Comisie, pe care președintele Barroso l-a propus la sfârșitul anului Chiar înainte de încheierea acordului, anul 2010 a cunoscut o cooperare fără precedent între cele două instituții, în special prin dialogul structurat dintre comisari și comisiile Parlamentului European în cadrul elaborării Programului de lucru al Comisiei pentru 2011 și prin întâlnirile organizate între Colegiul comisarilor și Conferința președinților de comisii din cadrul Parlamentului, precum și între președintele Barroso și Conferința președinților. La începutul anului, președintele Barroso a prezentat Parlamentului Programul de lucru al Comisiei pentru 2010, la doar șase săptămâni de la intrarea în funcție a noii Comisii ( 8 ). Acest program a introdus inovații care oferă instituțiilor un cadru adecvat pentru a ajunge la un consens solid în ceea ce privește aspectele asupra cărora Europa ar trebui să își concentreze atenția, cuprinzând prima prezentare multianuală a eventualelor inițiative viitoare. În conformitate cu principiile reglementării inteligente, toate propunerile sunt apoi analizate în detaliu pentru a se stabili care dintre acestea ar trebui să fie înaintate și sub ce formă. Programul de lucru este însoțit de un angajament privind revizuirea permanentă a planurilor în fiecare an, o abordare continuă privind îmbunătățirea transparenței și a calității activităților Comisiei, menținând, totodată, flexibilitatea de a reacționa la evoluții neprevăzute. În cursul anului, președintele Barroso a participat cu regularitate la timpul afectat întrebărilor, care a fost introdus în 2009 pe ordinea de zi a sesiunilor plenare ale Parlamentului. În septembrie 2010, președintele Comisiei a prezentat, în acest cadru, primul discurs privind starea Uniunii ( 9 ), afirmând că exercițiul va avea loc în fiecare an și va oferi ocazia de a trasa un plan al activităților UE pentru următorul an și pentru anii care vor urma. În discursul său, președintele a enumerat principalele provocări viitoare: abordarea crizei și a guvernanței economice; relansarea creșterii pentru locuri de muncă prin accelerarea agendei de reformă Europa 2020; crearea unui spațiu de libertate, justiție și securitate; lansarea negocierilor pentru un buget UE modern; asigurarea faptul că UE își exercită pe deplin influența pe scena internațională. AP Comisia Europeană și Parlamentul European au instituit un nou parteneriat prin intermediul acordului cadru actualizat. În imagine, președintele Barroso se adresează Parlamentului European reunit în sesiune plenară la Strasbourg. 117 raport general 2010 O Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai responsabilă

120 Aceste priorități în materie de politici se reflectă în Programul de lucru al Comisiei pentru 2011 ( 10 ), pe care președintele Barroso l-a prezentat în sesiunea planară din noiembrie. Acesta a subliniat caracteristicile instituționale inovatoare ale programului de lucru și a încurajat Parlamentul și Consiliul să se angajeze în discuții trilaterale privind modul de punere în aplicare a dispozițiilor tratatului privind programarea la nivelul Uniunii. Comisia a invitat celelalte instituții să acorde prioritate propunerilor urgente în domeniul reglementărilor financiare și al guvernanței economice. Consiliul European din octombrie a aprobat propunerea Comisiei privind anticiparea și accelerarea propunerilor în materie de consolidare a guvernanței economice. Pentru a răspunde cererilor presante de elaborare a politicilor în domeniile securității energetice și schimbărilor climatice, președintele Barroso a numit un comisar responsabil pentru politici climatice, pe lângă comisarii pentru mediu și pentru energie, și a creat două direcții generale noi, una pentru energie și una pentru politici climatice. Portofoliul anterior care reunea energia și transporturile a fost împărțit în direcții generale diferite, a căror responsabilitate revine unor comisari diferiți. De asemenea, pentru a răspunde mai bine provocărilor legate de drepturile cetățenilor, justiție și securitate, s-a operat o reorganizare similară la nivel de comisari și de direcții generale în ceea ce privește justiția, pe de o parte, și afacerile interne, pe de altă parte. Parlamentele naționale Încă de la începutul mandatului său în 2004, Comisia Barroso I a demonstrat că acordă o importanță deosebită relațiilor cu parlamentele naționale, incluzând printre principalele sale priorități definirea și aplicarea unei reale abordări la nivelul parlamentelor naționale. În 2006, aceasta a instituit un mecanism de dialog politic cu parlamentele naționale și a început să transmită acestora noile propuneri legislative și documente de consultare, precum și să răspundă avizelor parlamentare. Acest lucru a avut drept rezultat primirea a aproximativ 500 de avize din partea parlamentelor naționale în cursul mandatului Comisiei Barroso I, precum și organizarea a aproximativ 500 de reuniuni între comisari și parlamentele naționale. Cu toate acestea, 2010 a fost primul an în care Comisia a aplicat noile dispoziții ale Tratatului de la Lisabona privind parlamentele naționale. Punând bazele acestei abordări, Comisia Barroso I a asigurat evoluția pozitivă a acestei relații și aplicarea în bune condiții a mecanismului de control al subsidiarității, elemente care au reprezentat succese remarcabile. Comisia Barroso II și-a început activitatea în contextul unei etape deosebit de importante a relațiilor cu parlamentele naționale. Tratatul de la Lisabona prevede o creștere semnificativă a rolului parlamentelor naționale la nivelul UE și o serie de noi drepturi și obligații care însoțesc asumarea de către parlamentele naționale a acestui nou rol. Noile competențe vizează în special: mecanismul de control al subsidiarității, cunoscut de asemenea sub denumirea de procedura cartonașului galben și procedura cartonașului portocaliu, care oferă parlamentelor naționale posibilitatea de a obliga Comisia să revizuiască o propunere legislativă (cartonaș galben, în cazul în care obiecțiile sunt susținute de o treime din voturile alocate parlamentelor naționale), permițând chiar legiuitorului să oprească procedura legislativă ordinară (cartonaș portocaliu, în cazul în care obiecțiile sunt susținute de majoritatea voturilor alocate parlamentelor naționale); revizuirea tratatelor (un singur parlament național având, de exemplu, dreptul de veto în cazul invocării clauzei pasarelă); spațiul de libertate, securitate și justiție (dreptul la informare) ( 11 ). 118

121 Atât în contextul dialogului politic, cât și în cel al controlului subsidiarității, Comisia a realizat un inventar al avizelor primite din partea parlamentelor naționale în 2010 și al răspunsurilor sau al reacțiilor Comisiei. În 2010, în cadrul mecanismului de control al subsidiarității, Comisia a trimis parlamentelor naționale peste 80 de propuneri și a primit aproximativ 217 avize referitoare la aceste documente, dintre care doar 32 au fost negative. O propunere căreia parlamentele naționale i-au acordat o atenție deosebită a fost directiva privind lucrătorii sezonieri ( 12 ), care a făcut obiectul a opt avize negative și al câtorva avize pozitive. Cu toate acestea, pragurile de declanșare a procedurii cartonașului galben sau a cartonașului portocaliu au fost departe de a fi atinse. În general, mecanismul de control al subsidiarității funcționează fără probleme. Avizele parlamentelor naționale continuă să se concentreze mai degrabă asupra conținutului politic al propunerilor Comisiei decât asupra aspectelor legate de subsidiaritate. De la intrarea în vigoare a tratatului, Conferința organelor specializate în afaceri comunitare din cadrul parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) și-a întrerupt verificarea organizată a respectării principiului subsidiarității în ceea ce privește o selecție de propuneri ale Comisiei, locul său fiind preluat de parlamentele naționale, între care se organizează o cooperare ad-hoc. Dialogul politic dintre Comisie și parlamentele naționale Dialogul politic al Comisiei cu parlamentele naționale permite un schimb de opinii pe scară mai largă și cu un caracter politic mai pronunțat, care nu se limitează doar la propunerile legislative și la subsidiaritate. În cadrul dialogului politic, numărul total al avizelor primite din partea parlamentelor naționale a ajuns la aproape 400 în 2010, ceea ce reprezintă o creștere de peste 55 % în comparație cu anul anterior. Avantajele sunt multiple: dialogul politic îmbunătățește procesul de formulare a politicilor și contribuie la consolidarea înțelegerii orizontale a Comisiei cu privire la dinamica și la procesele naționale, aducând astfel UE mai aproape de cetățeni. În plus, parlamentele naționale pot sprijini Comisia în atingerea unor obiective, precum asigurarea unei transpuneri adecvate a legislației UE și a unei mai bune aplicări a inițiativelor UE. Curtea de Justiție a Uniunii Europene Curtea de Justiție și Tribunalul au pronunțat hotărâri importante și au preluat cauze semnificative, cu implicații pentru o gamă largă de activități ale UE. Câteva hotărâri de referință pronunțate în diverse domenii de politică În ceea ce privește jocurile de noroc, Curtea de Justiție a hotărât că un stat membru poate interzice, în anumite circumstanțe prezentate în hotărâre, operarea jocurilor de noroc pe internet. Având în vedere anumite caracteristici specifice ale furnizării online a jocurilor de noroc, această interdicție poată fi considerată justificată de obiectivul combaterii fraudei și a criminalității ( 13 ). Obiectivul de combatere a pericolelor asociate jocurilor de noroc trebuie urmărit într-un mod consecvent și sistematic ( 14 ). Curtea de Justiție a hotărât, de asemenea, că legislația din Franța, Austria și Irlanda de stabilire a unor prețuri minime pentru țigări la vânzarea cu amănuntul constituie o încălcare a dreptului Uniunii Europene ( 15 ). În domeniul sportului, Curtea de Justiție a acordat cluburilor de fotbal posibilitatea de a cere compensații pentru tinerii jucători pe care i-au antrenat, în cazul în care aceștia doresc să semneze primul lor contract profesional cu un club dintr-un alt stat membru ( 16 ). 119 raport general 2010 O Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai responsabilă

122 În domeniul comerțului, Curtea de Justiție a hotărât că produsele originare din teritoriile palestiniene nu sunt supuse regimului vamal preferențial acordat în temeiul Acordului CE-Israel ( 17 ). Curtea de Justiție a explicat, de asemenea, efectul normelor care reglementează recunoașterea de către statele membre a hotărârilor legate de procedurile de insolvență, precizând, în special, că în urma inițierii principalelor proceduri de insolvență într-un stat membru, autoritățile competente ale unui alt stat membru sunt obligate, în principiu, să recunoască și să execute hotărârile legate de procedurile respective ( 18 ). Mai mult, Curții de Justiție i s-a solicitat, pentru prima dată, să interpreteze domeniul de aplicare al legislației UE privind protejarea invențiilor biotehnologice. Aceasta a stabilit că se poate invoca un brevet european numai în legătură cu o invenție care îndeplinește efectiv funcția pentru care a fost brevetată și a hotărât, prin urmare, că Monsanto nu poate interzice producerea în UE a făinii de soia care conține resturi dintr-o secvență ADN brevetată de această întreprindere ( 19 ). În domeniul mărcilor de comerț, Curtea de Justiție a hotărât că Google nu a încălcat dreptul mărcilor prin faptul că a permis companiilor de publicitate să cumpere cuvinte-cheie care corespund mărcilor de comerț ale concurenților lor ( 20 ). Tribunalul a pronunțat prima sa hotărâre privind desenul sau modelul industrial comunitar și a anulat decizia OAPI de a refuza o cerere de declarare a nulității desenului PepsiCo sub forma unui rapper ( 21 ). În ceea ce privește accesul la documentele instituțiilor Uniunii, Curtea de Justiție a specificat condițiile în care o cerere de acordare a accesului poate fi respinsă din motive legate de protecția datelor cu caracter personal ( 22 ) sau de protecția integrității investigațiilor ( 23 ) și a procedurilor judiciare în materie de ajutoare de stat ( 24 ). În ceea ce privește publicarea datelor cu caracter personal, Curtea de Justiție prezintă clarificări cu privire la condițiile care trebuie respectate la adoptarea actelor legislative care impun publicarea acestor date ( 25 ). Uniunea Europeană Membrii Curții de Justiție din Luxemburg 120

123 Comitetul Economic și Social European În lumina Tratatului de la Lisabona, Comitetul Economic și Social European (CESE) a dobândit, de asemenea, un rol mai important prin includerea unei clauze orizontale privind impactul social al politicilor europene, prin noi norme privind serviciile de interes general, precum și, în general, prin consolidarea rolului pe plan extern al UE. În luna octombrie, a fost numit un nou Comitet și a fost ales noul președinte al acestuia în persoana domnului Staffan Nilsson din Suedia. Activitatea Comitetului s-a concentrat, de asemenea, pe criza economică și socială, pe Observatorul Strategiei Europa 2020, pe democrația participativă și pe Forumul European pentru Integrare, organizat în colaborare cu Comisia Europeană. Noul președinte al Comitetului Economic și Social European, Staffan Nilsson, se adresează Comitetului într o sesiune plenară, la Bruxelles. Belga Olivier Hoslet / Belga Comitetul Regiunilor Tratatul de la Lisabona a sporit competențele Comitetului Regiunilor conferindu-i, pentru prima dată, competența de a contesta în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene noile acte legislative ale UE pe care le consideră a încălca principiul subsidiarității. În luna februarie, a fost numit un nou Comitet și a fost ales noul președinte al acestuia, în persoana doamnei Mercedes Bresso din Italia. În cursul anului, Comitetul a organizat evenimente cu președintele Comisiei, domnul Barroso, și cu comisari individuali și a început acțiunile de revizuire a protocolului de cooperare cu Comisia. În imagine, noul președinte al Comitetului Regiunilor, Mercedes Bresso, în timpul unei reuniuni extraordinare a Biroului Comitetului, la Anvers 121 raport general 2010 O Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai responsabilă

124 Ombudsmanul European Parlamentul l-a reales pe domnul P. Nikiforos Diamandouros în funcția de Ombudsman European în luna ianuarie. Printre plângerile de care s-a ocupat acesta se numără: accesul la documente, gestionarea plângerilor privind încălcarea dreptului UE, aspecte privind personalul și probleme legate de subvenții sau contracte de servicii. Un raport special privind Comisia a fost transmis Parlamentului European în În luna iunie, Comisia a adoptat raportul anual de evaluare privind relațiile cu Ombudsmanul și funcționarea procedurii interne de formulare a răspunsului către Ombudsmanul European. Olivier Hoslet / Belga Ombudsmanul European reales, P. Nikiforos Diamandouros, organizează o conferință de presă pentru a și prezenta raportul anual pe 2009 în fața Parlamentului European, la Bruxelles. Alte instituții În cursul anului, s-au dezvoltat și alte instituții. Banca Centrală Europeană (BCE) are un nou vicepreședinte și a înființat o Direcție Generală pentru stabilitate financiară. În plus, banca s-a pregătit pentru găzduirea secretariatului Comitetului european pentru riscuri sistemice. Un element deosebit de important este contribuția BCE la măsurile UE de stabilizare a monedei euro, în special prin Programul pentru piața valorilor mobiliare, stabilit de Consiliul Guvernatorilor BCE la 10 mai. Printre prioritățile programului de lucru pentru 2010 al Curții de Conturi Europene s-au numărat caracterul multianual al majorității cheltuielilor UE, inclusiv al corecțiilor forfetare și al recuperărilor, inovarea și piața internă, capitalul uman, energia durabilă și strategia Comisiei de simplificare a cadrului de reglementare pentru întreprinderi și cetățeni. Curtea de Conturi a văzut în formarea unui nou Parlament, a unui nou tratat și a unei noi Comisii oportunități de îmbunătățire a gestiunii financiare a UE și a depus eforturi, în cursul anului, pentru a sprijini principalii actori responsabili pentru gestionarea și supravegherea fondurilor UE în valorificarea acestor oportunități de schimbare. Agenții În cursul anului, au fost înființate patru noi agenții: Biroul European de Sprijin pentru Azil, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale. Grupul de lucru interinstituțional privind agențiile de reglementare, înființat în 2009 pentru a găsi un teren comun pentru Parlament, Consiliu și Comisie în ceea ce privește modalitatea de îmbunătățire a activității agențiilor, și-a continuat activitatea în În luna mai, acesta a aprobat o foaie de parcurs pentru activitatea viitoare. În cadrul reuniunii din noiembrie, grupul a aprobat lucrările tehnice realizate până în prezent și a purtat o primă discuție orientativă privind lucrările viitoare. 122