L3. Măsurarea rezistenţelor prin metode indirecte şi directe

HTML
DOWNLOAD

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "L3. Măsurarea rezistenţelor prin metode indirecte şi directe"

Ισοκράτης Καραμανλής
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 L3. Măsurarea rezistenţelor prin etode indirete şi direte. Obietul lurării În pria parte a lurării se studiază o etodă indiretă de ăsurare a rezistenţelor şi, anue, etoda aperetrului şi voltetrului. În ontinuare, se studiază aparatele are perit ăsurarea diretă a rezistenţelor (ohetre, egohetre).. Noţiuni pregătitoare.. Metoda indiretă Metoda indiretă se utilizează la ăsurarea rezistenţelor a ăror valoare depinde de tensiunea apliată. Pentru ăsurarea rezistenţei în.. prin etoda indiretă se utilizează două aparate agnetoeletrie de preizie: un aperetru şi un voltetru. După odul de ontare a voltetrului faţă de aperetru se disting: ontajul aonte (în are voltetrul este legat înaintea aperetrului în iruit) şi ontajul aval (în are voltetrul este legat după aperetru în iruit) (vezi shea de ontaj din fig. 4 pe poziţia a ontaj aonte; pe poziţia b ontaj aval)... Metoda diretă... Ohetre Aparatul folosit a ohetru în aeastă lurare este ultietrul MAO 35. În fig. şi sunt prezentate sheele de prinipiu pentru ăsurarea rezistenţelor în ontaj serie pentru rezistenţe ari şi în ontaj paralel pentru rezistenţe ii. În azul ohetrului de tip serie (fig.), urentul prin iroaperetru este dat de relaţia: () + unde: şi sunt onstante e depind de valorile rezistenţelor 0, v, p, şi de valoarea E a sursei de alientare. Deviaţia instruentului va fi: α () Ci + Se observă ă sala este gradată neunifor şi resător de la dreapta la stânga. Fig.. Shea siplifiată a ohetrului de tip serie Eleentele de iruit din fig. şi au urătoarele senifiaţii : rezistenţa de ăsurat ; E baterie usată de,5 ; p rezistenţă de proteţie ; potenţioetru ; A iroaperetru agnetoeletri de rezistenţă 0 şi onstantă de urent C i. În azul ohetrului de tip paralel (fig. ) urentul prin iroaperetru şi deviaţia aestuia sunt date de relaţiile:

2 (3) 3 + α (4) C i 3 + Se observă ă sala DΩ este neuniforă dar gradată resător de la stânga la dreapta. Pe aeastă sală se vor ăsura rezistenţele până la 50Ω. Fig.. Shea siplifiată a ohetrului de tip paralel... Megohetrul u logoetru agnetoeletri şi generator de.. În fig. 3 este prezentată sheă eletriă a egohetrului de tip logoetri are onţine urătoarele eleente:. Fig. 3. Shea eletriă a egohetrului de tip logoetri G a galvanoetru de tip logoetri (u agnet peranent şi bobine înruişate; b bobina de tensiune şi b bobina de urent; solidare pe aelaşi a) ; şi rezistenţe adiţionale pentru bobinele b, respetiv b ; G generator de.. de 000 ; M anivela de aţionare anuală a generatorului G. Aparatul fiind alientat u Fig. 3. Shea eletriă a egohetrului de tip logoetri o tensiune furnizată de generatorul G, urenţii respetiv, are tre prin ele două bobine ale galvanoetrului produ o deviaţie a ansablului elor două bobine şi dei a aului indiator, are este o funţie de rezistenţa de ăsurat : α f (5) + în are: şi sunt rezistenţele totale ale elor două bobine inlusiv rezistenţele lor adiţionale. Dând diverse valori unosute rezistenţei, uprinse între zero şi infinit, ansablul elor două bobine şi dei aul indiator al aparatului se işă între două liite: ( α) f (0) orespunzând lui şi arată, şi ( α ) 0 orespunzător lui 0 şi arată u 0. Aeastea onstituie etreităţile sării gradate. 3. Prograul lurării a. Problee de studiat. Se vor ăsura prin ontaje aonte şi aval urătoarele rezistenţe: ezistenţe ii: rezistenţa internă a unui aperetru şi rezistenţa seundarului unui transforator. ezistenţe edii : rezistenţa priarului unui transforator.

3 ezistenţe ari : rezistenţa unui reostat de a. 000 Ω sau rezistenţa bobinelor unor aparate eletrie (ontatoare).. Se va ridia arateristia neliniară a rezistenţei unui be u inandesenţă f() de la 0, n până la, n şi se va trasa grafiul. 3. Pentru fieare ăsurătoare se vor alula valorile rezistenţelor şi valorile erorilor liită relative datorate erorilor perise de lasele de preizie ale aparatelor de ăsurare utilizate. 4. Se va studia ultietrul MAO 35. Se vor ăsura rezistenţele u ajutorul aparatului MAO 35 în regi de ohetru. 5. Se va studia egohetrul de tip logoetri. 5.. Se va verifia rezistenţa de izolaţie a unui ablu trifazat de forţă între faze. 5.. Se va verifia rezistenţa de izolaţie între bornele unui aparat de ăsură şi asă. Notă. ezistenţa de izolaţie între două faze a unui ablu trifazat de forţă trebuie să fie 4 ai are de 5 0 [MΩ/] b. Modul de eperientare. Se va realiza ontajul din fig. 4, Fig. 4. Sheă de ontaj pentru ăsurarea rezistenţelor prin etoda aperetrului şi voltetrului în are: rezistenţa de ăsurat ; A aperetru de..; voltetru de..; h reostat de reglaj al urentului ; E baterie de auulatoare ; întrerupător bipolar ; outator unipolar pentru realizarea ontajelor aonte şi aval ; S set de siguranţe fuzibile. Fig. 4. Sheă de ontaj pentru ăsurarea rezistenţelor prin etoda aperetrului şi voltetrului La realizarea ontajului este neesar să se ţină seaa de polaritatea aparatelor agnetoeletrie, ai ales a elor de preizie, pentru a aestea să dea indiaţii în sensul noral al sării de ăsură. Atenţie! Nu se va tree prin rezistenţa de ăsurat un urent ai are deât urentul ai adisibil în aea rezistenţă. În funţie de aest urent şi de tensiunea sursei de alientare disponibile se va alege reostatul de reglaj h, preu şi intervalele de ăsurare ale elor două aparate. Atenţie! Nu se înepe niiodată ăsurătoarea până ând nu se va ontrola daă reostatul de reglaj este fiat pe aiul de rezistenţă şi daă tensiunea a sursei deterină un urent el ult egal u urentul ai adisibil ai sus enţionat. Se vor alege intervalele de ăsurare potrivite la ele două aparate astfel înât indiaţiile lor să fie în a doua juătate a sării gradate; în aest az itirile se vor fae u erori ii. Datele şi rezultatele se vor tree în tabelele,,3. Montaj aonte Tabelul r A r A r A ± a a [] [A] [Ω] [] [] [Ω] [%] [Ω] [Ω] [] [A] Montajul aval Tabelul ± a a [] [A] [Ω] [A] [A] [Ω] [%] [Ω] [Ω] [] [A]

4 Calulul aproiativ al rezistenţelor u relaţia / Montaj aonte Montaj aval Tabelul 3 [] [A] [Ω] [Ω] [%] [] [A] [Ω] [Ω] [%]. Datele se vor tree în tabelul Pentru alulul erorilor se utilizează onsideraţiile de la puntul al aestui apitol prelurarea datelor 4. Lurarea de faţă nu oportă a ontaj deât onetarea rezistenţei de ăsurat la bornele + şi - pentru ăsurări de rezistenţe în gaa, 0, 00, k, 0k şi la bornele D şi + îpreună u - surtiruitate, pentru ăsurări de rezistenţe ii. Tabelul 4 [] [A] [Ω] În priul az itirile se vor fae pe sala arată u Ω resătoare de la dreapta la stânga, iar în al doilea az pe sala D resătoare de la stânga la dreapta. Se va alege ael interval de ăsurare pentru are indiaţia instruentului este la juătatea din dreapta a salei. Aii itirile se fa u eroarea iniă deoaree în aeastă zonă sala este dilatată (vezi urba de erori din fig. 7) Deoaree (din relaţiile şi ) variază în tip datorită săderii tensiunii bateriei, înainte de a fae o ăsurare se eeută reglajul de zero după u urează : se surtiruitează bornele + şi - u ajutorul ordoanelor de onetare şi se reglează din potenţioetrul până ând aul indiator al instruentului este în dreptul diviziunii zero pe sala Fig. 5 Ω. Apoi se onetează rezistenţa, se iteşte deviaţia şi se obţine valoarea rezistenţei. Pe sala DΩ, înainte de ăsurare, se va eeuta reglajul de după u urează: se lasă bornele DΩ şi + îpreună u - în gol şi se reglează potenţioetrul până ând aul indiator al instruentului este în dreptul diviziunii pe sala DΩ. Apoi se onetează rezistenţa şi se iteşte diret pe sala DΩ valoarea aesteia în ohi. 5. Pentru a ăsura o rezistenţă, aeasta se raordează la bornele A, respetiv B ale egohetrului, se roteşte anivela u ira rot/s, viteză ăreia îi orespunde la bornele generatorului tensiunea noinală n pentru are a fost onstruit. Se iteşte în dreptul aului indiator al aparatului valoarea rezistenţei arată pe sara gradată în MΩ. Deşi indiaţia egohetrului de tip logoetri este teoreti independentă de valoarea tensiunii de alientare şi dei de viteza de rotaţie a anivelei generatorului, se reoandă totuşi a se respeta viteza de rotaţie presrisă. 5.. Pentru verifiarea rezistenţei de izolaţie a ablului de forţă, se onetează egohetrul între faze, şi se roteşte anivela generatorului verifiându-se daă aul aparatului bate ătre diviziunea.

5 5.. În azul înerării unui aparat de ăsurare, se va oneta egohetrul între o bornă a aparatului şi asă, verifiându-se din nou daă aul egohetrului bate ătre diviziunea.. Prelurarea datelor. Cunosându-se rezistenţa internă r A a aperetrului şi a voltetrului, se pot alula valorile oretate ale rezistenţelor u relaţiile unosute: ra - pentru ontajul aonte - pentru ontajul aval alorile erorilor liită relative ale ăsurătorilor datorate laselor de preizie ale aparatelor de ăsură folosite sunt: r A - pentru ontajul aonte: + 00 [%] + - pentru ontajul aval: + 00 [%] + Erorile absolute sunt date de: 000 În epresiile de ai sus şi sunt date de a ; în are: - lasa de preizie a aparatului folosit ; a liita aiă a intervalului de ăsurare al voltetrului pe are s-a făut itirea ; a liita aiă a intervalului de ăsurare al aperetrului pe are s-a făut itirea ;, valorile itite la ele două aparate. Daă se notează u / (valoarea are nu ţine seaa de rezistenţele interne ale aperetrului şi voltetrului) se poate alula o eroare de etodă dată de: Calulul erorilor relative de etodă din tabelul 3 se poate verifia u ajutorul relaţiilor: - pentru ontajul aonte: ra - pentru ontajul aval: + 4. nterpretarea rezultatelor Pe baza erorilor alulate, se va apreia doeniul de apliabilitate al elor două ontaje realizate: aonte şi aval. a

Σχετικά έγγραφα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor