OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018"

Transcript

1 OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018 CLASA A IX-A SUBIECTE: VARIANTA 1 I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Atingerea stării de turgescenţă poate presupune: A. procesul de pierdere a apei intracelulare prin difuzie B. creșterea volumului celulei aflate într-o soluție hipertonică C. mărirea volumului celulei vegetale plasată în apă distilată D. eliminarea apei dintr-o celulă prin osmoză 2. Selectați afirmația corectă: A. reticulul endoplasmatic neted desfășoară sinteza proteinelor B. mitocondriile conțin în matrix enzime, ADN, ARN și ribozomi C. lizozomii realizează procesul de exocitoză la nivelul tonoplastului D. ribozomii sunt formați din două subunități identice 3. Membrana celulară: A. este o rețea complexă de fibre glucidice B. delimitează toate organitele citoplasmatice C. conține polizaharidul mureină la procariote D. are în structura sa glicoproteine, proteine, lipide 4. În vederea reducerii la jumătate a garniturii diploide de cromozomi este necesară: A. recombinarea genetică intercromozomală B. replicația ARN-ului după modelul semiconservativ C. dispunerea cromozomilor în tetrade la nivelul plăcii ecuatoriale D. separarea cromatidelor surori de către fibrele kinetocorale 5. Cromozomi bicromatidici pot fi evidențiați în timpul: A. perioadei G 0 a ciclului celular B. interfazei dintre meioza I și II C. citokinezei consecutive telofazei II D. formării celulei ou 6. Miopatia Duchenne: A. este determinată de o aneuploidie heterozomală B. poate determina moartea indivizilor înainte de vârsta de 20 ani C. este cunoscută sub numele de distrofie cardiacă D. afectează fetele, cu o frecvență de 1/ Heterocromatina: A. corespunde segmentelor de ADN utilizate în sinteza proteică B. se colorează mai puțin intens decât regiunile de eucromatină C. reprezintă o regiune răsucită și mai densă a cromatinei D. este o regiune laxă a cromatinei dintre zonele mai răsucite Pagina 1 din 9

2 8. Centriolii și nucleolii sunt structuri: A. cu activitate intensă în cariochineză B. prezente în interfaza celulei animale C. delimitate prin membrane celulare D. mai evidente în timpul diviziunii 9. Cromoplastele şi leucoplastele: A. se formează de novo în celulele vegetale B. prezintă tilacoide acoperite cu pigmenți fotosintetizanți C. utilizează energia luminoasă pentru sinteze organice D. pot exista în celulele diferitelor organe subterane ale plantelor 10. Consangvinizarea: A. caracterizează populațiile umane din comunităţi mari B. poate determina homozigotarea genelor recesive C. este implicată în creșterea frecvenței unor caractere neereditare D. induce fenomenul de heterozis începând cu a doua generație 11. Corpusculii Nissl: A. consolidează citoscheletul neuronului B. se colorează puternic cu coloranți bazici C. sunt formați din proteine structurale și ATP D. intervin în transmiterea impulsului nervos 12. Derivă din centrioli: A. proteinele globulare λ și β B. tubulinele centrale ale cililor C. corpusculul bazal al flagelilor D. fibrele intermediare ale citoscheletului 13. Deficiența enzimei hepatice fenilalanin-hidroxilaza este caracteristică: A. albinismului B. fenilcetonuriei C. hemoglobinopatiilor D. galactozemiei 14. Iperita este: A. agent alkilant B. antibiotic C. analog al bazelor azotate D. acridină 15. Cromatina sexuală lipsește la femeile care sunt afectate de: A. sindromul Turner B. triplo-x C. boala Huntigton D. sindromul Down 16. Cauza sindromului cri-du-chât este o mutație cromozomală de tip: A. translocație B. inversie C. deleție D. duplicație Pagina 2 din 9

3 17. Este caracter recesiv: A. forma rotundă a capului B. prezența pistruilor C. unirea unor degete D. lobul atașat al urechii 18. Afectarea metabolismului mineral apare în: A. hipercolesterolemie B. hematocromatoză C. talasemie D. albinism 19. ADN-ul cloroplastic: A. se replică dependent de materialul genetic nuclear B. este mai constant, în timp, decât ADN-ul mitocondrial C. este prezent în toate celulele eucariote şi are formă lineară D. determină desenul foliar al plantelor de trifoi alb 20. În cariotipul uman normal al celulei somatice: A. perechea 12 de cromozomi face parte din grupa D B. grupa E cuprinde cromozomi cu sateliţi pe brațul scurt C. numărul de cromozomi submetacentrici din grupa B este 4 D. grupele A, C, E, F cuprind doar cromozomi metacentrici 21. Nucleolul spre deosebire de nucleoid: A. este materialul genetic al celulei procariote B. prezintă o membrană simplă la periferie C. se dezorganizează în profaza mitozei D. fabrică ribozomi în celulele procariote 22. Despre Drosophila melanogaster se pot afirma următoarele: A. la mascul, procesul de crossing- over se poate realiza între toate genele din heterozomi B. genele care determină culoarea ochilor sunt plasate pe o singură pereche de cromozomi C. lipsa ochilor la unele musculiţe este legată de absenţa unui cromozom din perechea II D. fenomenul de linkage se manifestă, de regulă, pentru genele plasate pe aceeași cromatidă 23. Este o restructurare cu frecvență dublă la fete față de băieți deleția: A. unui segment din brațul cromozomului 1 B. parțială a brațului scurt al unui cromozom din perechea a 5-a C. unui fragment din cromozomul X D. parțială a brațului scurt al cromozomului Segregarea de tip Zea: A. este un tip mendelian de segregare B. a fost descoperită de către Carl Correns C. se manifestă la descendenții homozigoți din F1 și F2 D. s-a evidențiat în determinismul culorii florilor de mazăre 25. Sunt componente neprotoplasmatice: A. reticulul endoplasmatic şi ribozomii B. vacuolele și cristalele de oxalat de calciu C. plasmalema și peretele celular D. flagelii și neurofibrilele Pagina 3 din 9

4 26. Plasmodesmele: A. leagă plasmalema de pereţii celulari B. conţin reticul endoplasmatic C. reprezintă punctuaţiunile pereţilor celulari D. asigură legăturile intracelulare 27. Mitocondriile conţin: A. condriozomi în matrix B. enzime hidrolitice cu rol fagocitar C. enzime oxidoreducătoare în oxizomi D. pinozomi formaţi prin endocitoză 28. Numărul de genotipuri posibile la descendenţii unei specii cu 2n=8 ca urmare a recombinării intercromozomale este: A. 16 B. 64 C. 256 D La sfârşitul telofazei I spre deosebire de telofaza II: A. au loc sinteze intense de proteine și ADN B. se refac filamentele bicromatidice de cromatină C. încep procesele de citokineză a celulelor binucleate D. se formează celule haploide cu cromozomi bicromatidici 30. Cromozomii monocromatidici există în: A. G 0 și telofaza II B. G 1 și profaza II C. faza S și anafaza I D. G 2 și metafaza I II. Alegere grupată: la următoarele întrebări (31-60) răspundeţi cu: A dacă sunt corecte variantele 1,2,3 B dacă sunt corecte variantele 1 şi 3 C dacă sunt corecte variantele 2 şi 4 D dacă este corectă numai varianta 4 E dacă sunt corecte toate variantele 31. Cromozomul Y la om este: 1. acrocentric cu sateliţi 2. identificabil prin tehnici de bandare 3. subtelocentric fără sateliți 4. identificabil prin amniocenteză 32. Sunt maladii determinate de gene recesive: 1. polidactilia şi prognatismul 2. albinismul 3. distrofia musculară şi sindactilia 4. daltonismul Pagina 4 din 9

5 33. Mutaţiile: 1. sunt o consecinţă a crossing-over-lui 2. pot determina apariţia monosomiilor autozomale 3. sunt o modificare programată în structura acizilor nucleici 4. reprezintă schimbări în succesiunea nucleotidelor ADN-ului 34. În condiții de laborator, statmochineza poate fi indusă de : 1. colchicină 2. Lindan 3. agenţi alkilanti 4. acidul nitros 35. Mutaţiile genomice de tip poliploid sunt mai frecvente la: 1. animalele nevertebrate decât la vertebrate 2. plantele montane decât la cele de câmpie 3. pești și amfibieni față de mamifere 4. plante față de animalele vertebrate 36. Regimul alimentar poate reduce manifestările următoarelor boli genetice: 1. fenilcetonuria 2. scorbutul 3. hiperlipoproteinemia 4. hemofilia 37. Selectați asocierile corecte referitoare la organitele comune cu rolul acestora: 1. mitocondrii- respiraţia celulară 2. neurofibrile-transmiterea influxului nervos 3. lizozomi- digestia intracelulară 4. cloroplaste- procesul de fotosinteză 38. Organite specifice unor celule sunt: 1. miofibrilele 2. neurofibrilele 3. corpusculii Nissl 4. cloroplastele 39. Incluziuni ergastice de natură organică sunt: 1. rășinile 2. inulina 3. gutaperca 4. taninurile 40. Ribozomii prezintă următoarele caracteristici structurale: 1. intervin în sinteza proteinelor 2. sunt alcătuiţi din ADN, ARN, proteine 3. formează polisomii cu rol în sinteza lipidelor 4. sunt lipsiți de membrană celulară 41. Neuropatia optică Leber se transmite: 1. mendelian 2. dominant 3. sex-linkat 4. matroclin Pagina 5 din 9

6 42. Sunt constituite din aminoacizi și grupări neproteice: 1. cazeina 2. lactalbumina 3. hemoglobina 4. keratina 43. Catârul spre deosebire de bardou: 1. are 2n=63 cromozomi 2. provine din încrucișarea iepei cu măgarul 3. este un hibrid viabil dar steril 4. are talie și putere de tracțiune diferită 44. Peretele celular secundar, spre deosebire de cel primar: 1. este mai compact și prezintă un grad mai mare de rigiditate 2. se formează prin diferențierea citoplasmei la periferia celulei 3. poate conține lignine, cerine, suberine, cutine etc. 4. se formează imediat după diviziunea mitotică a celulei 45. Linkage-ul: 1. are loc în diviziunea cariochinetică 2. determină recombinarea cromozomilor 3. implică genele din același cromozom 4. este sursă de variabilitate genetică 46. Sex feminin heterogametic prezintă: 1. Mus minutoides minutoides 2. Zea mays 3. Bryonia dioica 4. Bombyx mori 47. Mitocondriile la fel ca și reticulul endoplasmatic: 1. pot fi considerate endosimbionți celulari 2. au rol în sinteza substanțelor organice 3. sunt în număr mic în ovulele mamiferelor 4. intervin în procesele metabolice celulare 48. Blocarea activității fusului de diviziune poate determina formarea: 1. aneuploizilor 2. gameților diploizi 3. celulelor haploide 4. poliploizilor 49. Cariotipul unei persoane cu sindromul Klinefelter se caracterizează prin: autozomi din grupa C 2. trei cromozomi acrocentrici din grupa D 3. prezența unor heterozomi omologi 4. șase cromozomi metacentrici din grupa A 50. În celulele ciupercilor: 1. suberina asigură formarea unui perete secundar 2. glicogenul este substanța organică de rezervă 3. fosfolipidele formează un bistrat cu miezul hidrofil 4. chitina este un polizaharid din peretele celular Pagina 6 din 9

7 51. Triticum Aestivum este un: 1. amfiploid 2. poliploid 3. hexaploid 4. alopoliploid 52. Heterozisul se manifestă la toţi descendenţii: 1. homozigoţi recesivi din generația F1 2. din F2 rezultaţi prin monohibridare 3. cu orice combinaţie genotipică 4. primei generaţii hibride 53. Proteine contractile conțin: 1. corpii Nissl 2. centriolii 3. neurofibrilele 4. miofibrilele 54. În meioză spre deosebire de mitoză: 1. cromozomii sunt bicromatidici în profază 2. centromerii se divid de două ori 3. ADN-ul se replică în faza S a interfazei 4. materialul genetic se împarte de două ori 55. Plasmagene pot conține: 1. mitocondriile 2. cloroplastele 3. drojdiile 4. paramecii 56. Aparatul Golgi din celulele animale spre deosebire de cel din celulele vegetale este: 1. responsabil de producerea secrețiilor celulare 2. format din cisterne care generează micro și macrovezicule 3. implicat în biogeneza substanțelor protidice și lipidice 4. reprezentat, de regulă, de un singur ansamblu de saci aplatizați 57. Cloroplastele din ovul determină mozaicarea frunzelor la: 1. gura- leului 2. porumb 3. primula 4. barba-împăratului 58. Un individ cu grup sanguin A spre deosebire de unul cu grup sanguin AB poate: 1. da naștere unui copil homozigot recesiv 2. dezvolta un fenotip diferit în funcție de genotipul său 3. avea un genotip homozigot sau unul heterozigot 4. da naștere unui copil cu grup sanguin apărut prin codominanță 59. Miofibrilele din celulele musculare striate: 1. sunt mai subțiri în discurile întunecate decât cele clare 2. conțin două tipuri de miofilamente proteice contractile 3. sunt independente unele de altele și față de plasmalemă 4. au un aranjament hexagonal al fibrelor elementare Pagina 7 din 9

8 60. Pigmenți din organitele cu rol în fotosinteză sunt: 1. xantofilele, în feoplaste 2. clorofila a și c, la algele brune 3. ficobilinele, în rodoplaste 4. clorofila a și d, la algele roșii III. PROBLEME La următoarele întrebări (61-70) alegeţi răspunsul corect din variantele propuse. 61. Identificaţi varianta corectă privind descendenţii unui cuplu, dacă are loc non-disjuncţia cromozomilor bicromatidici din perechea 13 la bărbat. A. 100% băieți sunt afectați de sindromul Patau B. 50% dintre copii pot să fie aneuploizi monosomici C. 50% dintre fete pot avea sindrom Edwards D. 100% din copii au aberații structurale 62. Într-o familie tatăl este daltonist, iar mama percepe corect culorile. Dacă spermatogeneza decurge normal însă la fecundație participă un ovul lipsit de heterozom, ce caracteristici poate avea copilul? A. sindrom Turner și este purtător al genei pentru daltonism cu probabilitate de 50% B. sindrom Klinefelter și daltonism cu probabilitate de 25% C. monosomie X și daltonism cu probabilitate de 100% D. trisomie X și este purtător de daltonism cu probabilitate de 50% 63. O familie are un copil cu grupa de sânge A II Rh +, dublu heterozigot şi unul cu grupa OI Rh - care manifestă susceptibilitate pentru ulcerul gastro-duodenal. Rh -. Stabiliţi fenotipurile posibile ale bunicilor paterni, ştiind că mama are grupa sanguină identică cu a copilului homozigot pentru acest caracter și Rh-ul +. A. BIII heterozigot, Rh + x AII homozigot, Rh + B. OI, Rh + heterozigot x OI, Rh - C. ABIV, Rh + x AII homozigot, Rh - D. BIII homozigot, Rh + x AII homozigot, Rh O femeie albinotică, purtătoare a genei pentru daltonism, se căsătoreşte cu un bărbat hemofilic cu pigmentaţie normală a pielii. Stabiliţi răspunsul corect privind posibila descendenţă a acestui cuplu. A. 100% copii au cel puţin o genă X linkată, indiferent de genotipul tatălui B. 25% dintre copii au pigmentaţie normală şi daltonism, dacă tatăl este heterozigot C. 37,5% dintre fete poartă gena pentru daltonism, indiferent de genotipul tatălui D. 25% dintre băieţi au albinism şi daltonism, dacă tatăl are genotip heterozigot 65. Care este genotipul a doi părinţi sănătoşi care au dat naştere unui băiat cu o formă de distrofie musculară şi fenilcetonurie? A. X D X D aa și XYAA B. X D XAa și XYAa C. X D X D Aa și XYAa D. XXaa și X D yaa Pagina 8 din 9

9 66. Într-un picătură de apă sunt 5 celule eucariote cu câte 2n=6 cromozomi, fiecare având 350 de mitocondrii, un centrozom, 30 dictiozomi, ribozomi, 20 lizozomi. Considerând că aceste celule se divid simultan, iar durata unui ciclu celular este de două ore, alegeți varianta corectă de răspuns: A. după zece ore se formează 160 de celule care conțin de ribozomi și 320 organite cu dublete de microtubuli B. celulele aflate în profaza celei de a cincea mitoze au număr total de 8640 microtubuli C. numărul de cromozomi şi cromatide din toate celulele aflate în anafaza celei de a doua mitoze este 240 D. în cele 5 celule inițiale numărul de structuri celulare care conțin ARN este de O familie are trei copii, fiecare cu grupe sanguine diferite în sistemul de notare ABO. Stabiliți varianta corectă privind genotipul și fenotipul copiilor. A. toți cei trei frați au gena recesivă și doar doi dintre frați prezintă aglutinine B. un frate are ambele aglutinogene iar ceilalți doi au grupele sanguine ale părinților C. toți frații sunt heterozigoți și fiecare prezintă cel puțin un tip de aglutinină D. toți au cel puțin o genă dominantă iar unul este donator universal, altul primitor universal 68. Într-o clinică se prezintă 3 pacienți cu următoarele manifestări patologice: a. primul acuză articulații dureroase și are cantități crescute de acid uric în sânge b. al doilea are cantitatea de hemoglobină redusă și obosește foarte repede c. al treilea cu aspect mongoloid, are o activitate anormală a enzimei superoxid dismutaza Selectați asocierea corectă privind alte caracteristici ale celor trei pacienți: a. Primul pacient b. Al doilea pacient c. Al treilea pacient A. Are o anomalie metabolică autozomală Are o maladie frecvent întâlnită în anumite regiuni din Africa Are o activitate scăzută a enzimei superoxid dismutaza B. Dezvoltă o maladie care se manifestă cu aceeași frecvență Prezintă o hemoglobina care are în loc de aminoacidul valină, Prezintă aneuploidie autozomală la ambele sexe acidul glutamic C. Acumulează cristale de urat de Are o genă care în stare Prezintă un cariotip cu 2n=47 potasiu în sânge D. Are afectate enzimele cu rol în sinteza purinelor homozigotă este letală Are o maladie ce conferă rezistență la malarie Prezintă în celulele somatice 11 cromozomi cu sateliți 69. O familie formată din patru membri, doi adulți și doi copii, prezintă următoarele caractere fenotipice: fiica are ochi verzi, ca și mama și grupul sanguin manifestat prin codominanță iar fratele ei are ochi albaștri. Să se determine caracterele fenotipice și genotipice pentru părinți și bunici: A. mama este homozigotă pentru culoarea ochilor B. tatăl este homozigot recesiv pentru grupul sanguin C. ambii părinți sunt obligatoriu heterozigoți pentru culoarea ochilor și grupul sanguin D. cei patru bunici au grup sanguin determinat de un genotip homozigot dominant 70. Într-un mediu de cultură se găsesc 7 celule procariote, fiecare având 100 de cili şi 4000 de ribozomi. Considerând că aceste celule se divid simultan, în condiții optime, alegeți răspunsul corect: A. număr total de celule după patru ore este 4096 B. după două diviziuni există în total 8000 de microtubuli C. număr total de cili după 60 minute este 800 D. după patru diviziuni, numărul total de ribozomi este Notă: Timp de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct, pentru întrebările câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu). SUCCES!!! Pagina 9 din 9

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 2 MARTIE 2013

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 2 MARTIE 2013 OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 2 MARTIE 2013 CLASA A IX-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Chitina este:

Διαβάστε περισσότερα

CELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII

CELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII CELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII Cuprins: Citoplasma Organitele celulare Nucleul Ciclul celular Diviziunea celulara : mitoza şi meioza CITOPLASMA Nucleu Se găseşte între membrana celulară

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A SUBIECTE: I. COMPLEMENT SIMPLU (Alegere simplă) - 30 puncte La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

OBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018

OBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018 pag. 1 OBIECTIVE - familiarizarea studenților cu principalele caracteristici ale nucleului, structura și funcțiile acestuia; - definirea ciclului celular și a punctelor de restricție ca elemente importante

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupele sanguine reprezintă sisteme de clasificare a tipurilor de sânge în funcţie de prezenţa sau absenţa pe suprafaţa hematiilor a unor structuri cu proprietăţi antigenice.

Διαβάστε περισσότερα

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. PROBA TEORETICĂ CLASA a IX-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Anemia falciformă: A. se caracterizează prin blocarea

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA LOCALĂ DE BIOLOGIE 6 februarie 2016 CLASA a XII-a

OLIMPIADA LOCALĂ DE BIOLOGIE 6 februarie 2016 CLASA a XII-a MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDETEAN VASLUI STRADA DONICI, NR.2. TEL. 0235/311928, FAX 0235/311715, 0235/319234 E-MAIL: isjvaslui@ isj.vs.edu.ro OLIMPIADA LOCALĂ

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

1.1 ISTORICUL CERCETĂRILOR DE GENETICĂ

1.1 ISTORICUL CERCETĂRILOR DE GENETICĂ 1 GENETICA CLASICĂ 1.1 ISTORICUL CERCETĂRILOR DE GENETICĂ Genetica este ştiinţa care studiază structura şi funcţiile genelor şi transmiterea lor la descendenţi. Începuturile geneticii se înscriu cu 4000

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 PROBA TEORETICĂ CLASA a IX -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018 OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 3 MARTIE 2018 CLASA A XII-A VARIANTA 1 SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Telomerele:

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

RECOMBINAREA GENETICĂ

RECOMBINAREA GENETICĂ 14 RECOMBINAREA GENETICĂ Prin recombinare genetică se defineşte fenomenul producerii unor combinaţii genetice noi prin rearanjarea, reasortarea sau redistribuţia materialului genetic cuprins în două unităţi

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: BIOLOGIE. Clasa a IX a şi a X a

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: BIOLOGIE. Clasa a IX a şi a X a Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: BIOLOGIE Clasa a IX a şi a X a (Biologie animală şi vegetală) CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII

Διαβάστε περισσότερα

INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII

INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII Clasificarea mutaţiilor a) după modul de apariţie - naturale - artificiale b) după valoarea expresiei fenotipice - macromutaţii - mutaţii vizibie - micromutaţii- mutaţii

Διαβάστε περισσότερα

4. Elemente de biologie celulară şi moleculară

4. Elemente de biologie celulară şi moleculară 4. Elemente de biologie celulară şi moleculară O caracteristică esenţială a materiei vii este reprezentată de structura sa celulară, alături de încă două proprietăţi fundamentale: metabolismul şi reproducerea.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara

Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara Biologie Celulara si Histologie Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara Cuprins Nucleul celular structura Acizi nucleici Transcriptia, translatia informatiei genetice; sinteza de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Drobeta Turnu Severin, 7-11 aprilie 2014

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Drobeta Turnu Severin, 7-11 aprilie 2014 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN MEHEDINŢI OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Drobeta Turnu Severin, 7-11 aprilie 2014 PROBA TEORETICĂ CLASA a IX-a SUBIECTE I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30)

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

STRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ

STRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ STRUCTURA BIOLOGICĂ. 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: FORME DE REPREZENTARE Sorana D. BOLBOACĂ Despre 2 Informaţia genetică: Definiţie Forme de prezentare Genomul Codul genetic Aminoacizi: Definiţie Clasificare

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 5 MARTIE 2016 CLASA A XII A

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 5 MARTIE 2016 CLASA A XII A OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 5 MARTIE 2016 CLASA A XII A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1 30) alegeţi răspunsul corect din variantele propuse. 1. ADN topoizomerazele: A.

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 CLASA A XII-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Oxigenul lipseşte

Διαβάστε περισσότερα

PROBA TEORETICĂ CLASA a XII-a

PROBA TEORETICĂ CLASA a XII-a OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 PROBA TEORETICĂ CLASA a XII-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Algoritmi genetici. 1.1 Generalităţi

Algoritmi genetici. 1.1 Generalităţi 1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluţionist şi sunt inspiraţi de teoria lui Darwin asupra evoluţiei. Idea calculului evoluţionist a fost introdusă în

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse:

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse: OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE 17-21 aprilie 2016 PROBA TEORETICĂ CLASA a IX -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse:

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Câmp de probabilitate II

Câmp de probabilitate II 1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare

Διαβάστε περισσότερα