PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE
|
|
|
- Χείρων Λαγός
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecanica Mecatronica Electronica Software Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
2 Cuprins Proiectarea mecatronica cauzalitate si necesitate Metodologia domeniilor Topicul sistemelor mecatronice Modele, metode si principii Interfata. Interfata operator - masina Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2
3 Proiectarea mecatronica cauzalitate si necesitate Activitatea proiectantului poate fi structuratǎ pe trei nivele: Proiectantul trebuie sǎ aibǎ capabilitǎţi de a rezolva probleme în general: specificaţii, idei creatoare, evaluǎri; Proiectantul poate fi solicitat perntru sintezǎ de sisteme tehnice: funcţii tehnologice, principii de lucru, forme de componente; Proiectantul executǎ o activitate complexǎ pentru dezvoltarea unui produs în companie relaţii dintre proiectanţi, producţie şi marketing. Proiectarea în mecatronicǎ este defintǎ ca o metodǎ specialǎ, ca o nouǎ filozofie în proiectare. Este necesarǎ aceastǎ nouǎ filozofie? De ce? Cateva argumente: metodele prezentate sunt greu aplicabile pentru sistemele mecatronice; Prof. dr. ing. Valer DOLGA 3
4 Argumente pentru proiectarea mecatronica este dificil de a diviza activitatea de proiectare într-o parte mecanicǎ, electronicǎ şi software, a stabili o interfaţǎ între cele trei domenii şi a realiza un sistem optim în termen; termenul control al sistemelor mecanice este prezent sub diverse forme. Teoria controlului sistemelor este dependentǎ de tehnologie iar tehnologia este multidisciplinarǎ. Prin ce diferǎ proiectarea din cele trei sfere de definire ale sale? Prof. dr. ing. Valer DOLGA 4
5 Diferente in proiectare pentru domeniul mecanic, electric, informatic DOMENIUL MECANIC DOMENIUL ELECTRONIC DOMENIUL SOFTWARE Funcţii - transformare de material, energie, informaţie - existǎ un scop care defineşte un efect transformǎri de informaţie ataşate energiei (semnale electrice) transformǎri de informaţie; funcţii logice Proiectare conceptualǎ -funcţii principiale -structurǎ organicǎ: probleme noi, se pot gǎsi soluţii noi - structurǎ modularǎ - proiect de circuit: sunt disponibile soluţii de circuit standard, sunt disponibile componente standard structuri de program, algoritmi: existǎ un set de operaţii de bazǎ, reciclarea algoritmilor neobişnuiţi Conceptul de rezolvare proiectarea fizicǎ şi a formei elementelor: sunt posibile tehnologii diverse de producţie, toate elementele trebuie specificate prin referiri la formǎ, dimensiuni, material. Proiectare de asamblare electronicǎ: numǎr limitat de tehnologii de circuit: PCB, IC etc., în majoritatea cazurilor existǎ subfurnizori de componente programe codificate, asamblare de module:` nu existǎ o fazǎ de producţie veritabilǎ; Prof. dr. ing. Valer DOLGA 5
6 Diferente Proiectare de model - realizarea unor elemente necesitǎ modele - modelele sunt uşor de înţeles pentru nespecialişti (schiţe, machete) - graficǎ standard pentru simbol - acces uşor pentru modelarea funcţionǎrii prin componente - simulare fiabilǎ prin software - pânǎ la faza de codificare existǎ numai modele grafice (diagrame); - acces uşor pentru modelarea funcţionalǎ (posibil pe orice sistem de calcul disponibil) - dificultǎţi de a fi explicatǎ şi înţeleasǎ de nespecialişti Metode de proiectare -existǎ metode disponibile - metodele nu sunt pur generale, existând şi zone de neacceptare în industrie - sunt disponibile modele 2D,3D - proiectare parametricǎ, proiectarea prin caracteristici - existǎ puţine metode de proiectare a circuitelor noi - puţine metode de proiectare de tip packging - metode disponibile - interes crescând pentru industrie CAD - sintezǎ asistatǎ pentru circuite, proiectare logicǎ - PCB, IC layout şi simulare - simulare prototip - unelte matematice - programare de nivel înalt - este disponibilǎ documentare graficǎ Prof. dr. ing. Valer DOLGA 6
7 Metode standard Metode standard pentru cele trei domenii clasice participante la integrarea mecatronicǎ: Domeniul mecanic (VDI 2221) Domeniul electronic 1 Specificarea problemei Caiet de sarcini, specificaţii 2 Definirea funcţiilor şi a structurilor 3 Gǎsirea soluţiilor şi principiilor 4 Structurarea modulelor fezabile 5 Modelarea modulelor importante 6 Modelarea întregului produsului 7 Întocmirea planului de execuţie şi a instrucţiunilor de utilizare Descrierea sistemului Descriere algoritmicǎ Descriere regiştrii interfeţe Descriere logicǎ Descriere tranzistoare Domeniul software Definirea problemei Analizarea problemei Analiza cerinţelor Descriere Proiectare Implementare şi testare componente Layout Integrare şi testul - α 8 Fabricaţie Testul β 9 Utilizare Prof. dr. ing. Valer DOLGA 7
8 Aspecte teoretice / 1 Literatura de specialitate distinge patru termeni definitorii pentru metodologia de proiectare: Metodă de proiectare constă într-un set de instrucţiuni în scopul asigurării performanţei şi a uneia sau mai multe etape din procesul de proiectare. Metodele de proiectare sunt caracterizate prin (Andreasen 1980): domeniu de valabilitate (de ex. general sau tehnologic etc.); nivel de lucru (operare): de ex. dimensiunea etapei de proiectare acoperă întregul proces de proiectare sau este doar o etapă elementară; aria de provenienţă (de ex. raţionament uman, teoria maşinilor, doctrina companiei). Modelul de proiectare reproduce un subset dintre proprietăţile obiectului temă OBIECT MODEL Proprietǎţile modelate Prof. dr. ing. Valer DOLGA 8
9 Aspecte teoretice / 2 Principiul de proiectare se defineşte ca o formulă, lege, regulă pentru activitatea de proiectare care asigura frecvent soluţii acceptabile. De ex.: DFA, DFM, Design for six sigma, etc. Procedură de proiectare se defineşte ca o secvenţă recomandată pentru activitatea de proiectare în una sau mai multe faze de lucru. OBSERVATIE Teoria sistemelor şi ingineria sistemelor - esenţiale pentru înţelegerea şi generalizarea conceptului de mecatronică; Teoria sistemelor asigură conceptul şi setul de reguli pentru modelarea sistemelor fizice şi descompunerea în subsisteme pe nivele ierarhice; Ingineria sistemelor separă procesul de proiectare în faze care dispun de metode de predicţie a costurilor de proiectare, pentru modelare, pentru evaluarea soluţiilor etc. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 9
10 Metodologia domeniilor Andreasen (1980) a formulat principiile ştiinţifice pentru proiectarea maşinilor dezvoltând metologia (teoria) domeniilor TEMĂ DOMENIUL PROCES concretizează structura procesului, care transformă material, energie şi informaţie DOMENIUL FUNCŢIONAL concretizează structura funcţiilor propuse sau efecte necesare în maşină concretizează structura organologică DOMENIUL ORGAN concretizează structura din piese singulare DOMENIUL COMPONENT? SPECIFICAŢII CAIET DE SARCINI Prof. dr. ing. Valer DOLGA 10
11 Domeniul proces sumar În detaliu abstract Descrierea funcţiei Diagrama bloc Schema Model matematic concret Experiment abstract concret Domeniul functional sumar Diagrama grafica (icon) În detaliu Schema circuitului Prof. dr. ing. Valer DOLGA 11
12 Domeniul componenta abstract concret sumar Simulare Prototip fizic În detaliu Fisiere CAD Produs final OBS.: Metologia domeniilor se constituie într-un punct de plecare logic pentru proiectarea mecatronica. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 12
13 Topicul sistemelor mecatronice. Functii Topicul naturii sistemelor mecatronice: Un nivel funcţional: sistemele tehnologice independente de transformare şi funcţii scop; Un nivel organic: sistemele de principii tehnice alese să îndeplinească funcţiile cerute. Pe lângă funcţia primară (principală) trebuie să mai existe un set de funcţii auxiliare care o să susţină: funcţia de comunicare pentru controlul schimbului de informaţii între sistemul mecatronic şi utilizator sau alte sisteme; funcţia de protecţie pentru protejarea funcţiei principale împotriva unor intrări parazite şi pentru protejarea mediului împotriva unor ieşiri nedorite; funcţia de control pentru controlarea funcţiei principale şi pentru ajustarea interfeţei dintre funcţia principală şi funcţia de comunicare; funcţia putere care presupune asigurarea energiei necesare pentru îndeplinirea funcţiei principale; funcţia structurală care defineşte modul de fixare a componentelor în sistem într-o relaţie spaţială. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 13
14 Descompunere pe baza functiei sistemului E IN E IE M IN I IN F_1_1 M IE I IE E IN E E IE M IN I IN F_2_1 F_2_2 M I M IE I IE Prof. dr. ing. Valer DOLGA 14
15 De la abstract la concret a) abstract Energie Informaţie Materie SERVOMECANISM Energie INFORMAŢIE ENERGIE MATERIE CONTROLER ACTUATOR TRANSMISIE MAŞIN? DE LUCRU ENERGIE MATERIE SENZOR INFORMAŢIE b) concret SISTEM FIZIC 1 2 SISTEMUL MODEL DIAGRAMA BLOC 3 ECUAŢII ABSTRACTIZARE CONCEPTUL FIZIC CONCEPTUL MATEMATIC Prof. dr. ing. Valer DOLGA 15
16 Concret, abstract, proiectare - modelare - analiză PROIECTARE MECATRONICĂ -construcţie - validare experiment I La I J I Jr MSe 1 GY 1 TF 0 TF 1 GY1 R R R R1 Rm Rr motor gear load Prof. dr. ing. Valer DOLGA 16
17 Structura sistemelor mecatronice: Structura sistemelor mecatronice modul funcţional mecatronic (MFM) (mechatronic function modules); de ex. suspensia inteligenta etc. sistem mecatronic autonom (SMA) (Autonomous Mechatronic systems); Sistemul autonom mecatronic considerat este compus dintr-o serie de module mecatronice:abs, TCS (Traction Control Systems), VDC (Vehicle Dynamics Control) etc. reţea de sisteme mecatronice (RSM) (Networked Mechatronic Systems) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 17
18 Reţea de Sisteme Mecatronice PROCESARE INFORMAŢIE RSM_1 RSM_n Sistem Autonom Mecatronic PROCESARE INFORMAŢIE MFM_n Exemplu de structura mecatronica MFM_1 MFM_2 MFM_3 Modul Funcţional Mecatronic I IN PROCESARE INFORMAŢIE I IE E IN ACTUATOR SENZOR M IN SISTEM MECANIC E IE M IE Prof. dr. ing. Valer DOLGA 18
19 Modele, metode si principii Stabilirea structurii sistemului mecatronic se bazeazǎ pe douǎ principii dezvoltate din teoria maşinilor: Cauzalitatea verticalǎ (cauzǎ efect); Principiul funcţiilor secundare - în jurul funcţiei principale se gǎsesc un set de funcţii secundare. Generarea structurii - proces cu stǎri de tranziţie cu diverse stǎri logice dependente, posibile a fi descriese prin: Diagrama stǎrilor de tranziţie, reţele Petri, matricea de decizie; Proceduri secvenţiale: organigrama, structogramǎ; Modelare ierarhicǎ: diagrama Jackson; Condiţionare în timp: diagrame de timp. VDI 2206 standard pentru proiectarea mecatronica Modelul în V - abordare a şcolii germane Prof. dr. ing. Valer DOLGA 19
20 Proiectarea la nivel macro CERINŢE FUNCŢIONALE PROIECTARE SISTEM Domeniul mecanic Domeniul electronic Domeniul software INTEGRARE SISTEM PRODUS MECATRONIC Prof. dr. ing. Valer DOLGA 20
21 Modul de lucru ANALIZA TEMEI DE PROIECT IDENTIFICAREA PROBLEMEI STABILIREA CRITERIILOR IDENTIFICAREA SISTEMELOR NIVELUL NECESITĂŢILOR CERINŢE INGINEREŞTI CHESTIONARE CHECK-LIST FORMULAREA PROBLEMEI DEZVOLTAREA SPECIFICACITĂŢILOR PREZENTAREA TEMEI DE PROIECT START PROIECTARE CONCEPTUAL? PROIECTARE DE DETALIU CĂUTARE SOLUŢII EVALUARE SOLUŢII IMPLEMENTARE SOLUŢIE BRAINSTORMING SYNECTICĂ TABEL MORFOLOGIC CATALOAGE DE PROIECTARE COMPARARE MATRICE DE EVALUARE DESIGN FOR X ANALIZA VALORII DETALIERE PE DOMENII CAD MODEL PRODUS Prof. dr. ing. Valer DOLGA 21
22 Procedura de proiectare INGINERIE TRADIŢIONAL? INGINERIE CONCURENT? INGINERIE MECANICA PROIECTARE MECANICA INTEGRARE HARWARE (DE COMPONENTE) INGINERIE ELECTRONICA PROIECTARE ELECTRONICA HARD DEFINIREA SISTEMULUI CERINŢE INGINERESTI GENERARE EFECTE SYNERGICE FIABILITATE FABRICAŢIE SISTEM MECATRONIC TEHNOLOGIA INFORMATIEI PROIECTARE SOFTWARE - soluţii tradiţionale; - funcţii noi; - surse; - limit?ri; - cost etc. INGINERIE DE EXPLOATARE PROIECTARE INTERFAŢ? OPERATOR INTEGRARE SOFTWARE (PROCESARE DE INFORMAŢIE) - soluţii pentru componente mecanice, hidrulice, termice, electrice, etc. - soluţii pentru senzori şi actuatoare - soluţii pentru procesare informaţie şi control - proiectare simultan? în domeniile clasice; - proiectare pe module; - adiţionare de senzori şi actuatoare - arhitectur? electronic? - arhitectur? software etc. - modelare, simulare - analiza posibilit?ţilor de utilizare a aceleaşi componente pentru sarcini diferite; - utilizarea unor semnale pentru actuator ca şi semnal al unei operaţii de m?surare (de ex.: cuplul motor pe baza curentului absorbit); - utilizarea modelului matematic al procesului pentru control şi detectarea defectelor; - creşterea performanţelor dinamice prin control avansat Prof. dr. ing. Valer DOLGA 22
23 Utilizarea tabelei morfologice Tabelă morfologică pentru examinarea sistematică a problemei de încălzire într-un spaţiu de locuit. Analiza temei a condus la următoarele funcţii definitorii: modul de încălzire a aerului: rapid, în siguranţă, cu reglaj funcţie de locatar; modul de distribuire a aerului: uniform în tot spaţiul (vertical şi orizontal); umidificarea aerului: funcţie de dorinţa locatarului. SUBSOLUŢII FUNCŢII A: MODUL DE ÎNCăLZIRE A AERULUI B: MODUL DE DISTRIBUIRE A AERULUI C: UMIDIFICAREA AERULUI Aer incălzit de la o sursă centrală Sursă locală prin convecţie Radiator local Natural Forţat Convecţie naturală Fără Evaporator Secundar prin radiaţie Convecţie forţată Prof. dr. ing. Valer DOLGA 23
24 Utilizarea tabelei morfologice Problema analizată: închiderea / deschiderea circuitului de aer condiţionat a unei structuri de spaţii de locuit VAR. - 1 VAR. - 2 VAR. - 3 VAR. - 4 VAR. - 5 ALEGERE VENTIL TRANSFER SEMNAL RECEPŢIE SEMNAL De la distanţă din tablou de comandă De la distanţă prin dispozitiv de comandă Buton închis / deschis (în cameră) Prin fir Prin antenă Fără, deplasare locală Prin antenă (semnal radio) Reţea electrică ACTUATOR Pneumatic Motor hidraulic TRANSMI SIE Roţi Curea dinţate Manetă conectată la fire Motor electric Cămp electromag Buton închis, buton deschis (în ameră) Prin fir / cablu Manetă manuală Electromag net Cablu Buton de reglaj Prin conductă / tub (pneumo / hidraulic) Piston (P/ H) Fără, manual Impact Prof. dr. ing. Valer DOLGA 24
25 Generare de idei si tabela morfologica Generarea unor idei referitoare la îndeplinirea unor specificitǎţi ale unui telefon mobil SUBSOLUŢII FUNCŢII PĂSTRARE Suport Pe mânecă INRODUCEREA NUMĂRULUI Tabel cu coduri La curea Prin voce Cod de bare DISPLAY LED-uri LCD Fără SURSA DE ALIMENTARE RECEPŢIE SEMNAL SEMNAL SONOR IEŞIRE SEMNAL SONOR INTRARE Numai reţea Antenă internă Baterie Antenă externă Difuzor Cască Microfon intrare Microfon extern Baterie solară Cablu aerian În buzunar altele Prof. dr. ing. Valer DOLGA 25
26 Interfata Interfaţa - o frontieră între două subsisteme; Un schimb de informaţie între două componente (două subsisteme) - este posibil dacă există un concept comun şi un sistem de codificare comun. Interfaţa = hardware + software; De ex.: butoane, pedale, display grafic, instrumente etc.- pentru supervizarea, asistarea proceselor dintr-un sistem Interfaţa operator maşinǎ şi respectiv maşinǎ maşinǎ definitorii pentru proiectarea mecatronica Proiectarea unei interfeţe utile şi adecvate este deseori dificilǎ: Care sunt informaţiile utile? Care sunt posibilitǎţile existente de oprire rapidǎ a procesului; Care sunt posibilitatile pentru conectarea cu butoanele de importanţǎ majorǎ etc.; O prezentare neadecvatǎ pentru operator a unei informaţii sau lipsa altor informaţii ridicǎ probleme în înţelegerea proceselor şi diagnoza. Specificaţia pentru proiect - construcţie individuală sau de grup = listă de cerinţe (checklist). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 26
27 Interfata operator - masina Prof. dr. ing. Valer DOLGA 27
28 douǎ scopuri principale pentru interfaţa operator maşinǎ A informaţie corectǎ în timp real: se promoveazǎ abilitatea de a obţine orice informaţii despre proces în orice moment, de oriunde, instantaneu prin interogare (cu securitatea impusǎ). Acest scop poate fi divizat în subfuncţiile: A1 integrarea controlului auto-adaptiv; A2 instrumente pentru managementul datelor; A3 sisteme expert pentru alarmare, avizare; A4 tehnici de reprezentare îmbunǎtǎţite la un preţ convenabil. B interacţiunea senzorialǎ avansatǎ: se promoveazǎ noi posibilitǎţi de interacţiune între proiectantul procesului / operator şi proces; De ex.: Interfeţele biomecanice integrate - comandǎ prin voce, biometrie, neorologice Realitatea virtualǎ - interacţiune în timp real a unui utilizator cu o lume creatǎ prin intermediul sistemului de calcul. Componenta hardware - necesitǎ preluarea semnalului de intrare de la utilizator şi asigurarea cǎii de reacţie de la sistemul de calcul - canale senzoriale - interfeţe haptice. Reacţia hapticǎ (feedback) - pentru realitatea virtualǎ include modalitǎţi de realizare prin contact şi respectiv forţǎ Prof. dr. ing. Valer DOLGA 28
29 Interfata haptica Interfaţa RudgersMaster II Senzori Hall şi IR permit: determinarea parametrului mişcǎrii flexie / extensie; deplasǎrile din cuplele cinematice de translaţie Prof. dr. ing. Valer DOLGA 29
30 Obţinerea informaţiei despre forţa de contact Raza incidenta Raza reflectata 3 V R 1 R nm LED roşu V i fire adeziv LED fototranzistor plastic protectie deget Prof. dr. ing. Valer DOLGA 30
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Identificarea si modelarea sistemelor
Identificarea si modelarea sistemelor Curs An III, Inginerie electrica, EPAE Sem. I I Gh. Livint 1. Introducere în modelarea sistemelor Un sistem este o grupare de elemente pasive şi active organizate
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
APLICAȚII CARACTERISTICI
APLICAȚII Calculatorul este un calculator cu două canale pentru măsurarea energiei termice din sistemele de încălzire și climatizare. Include funcțiile a două calculatoare. Se pot face 2 măsurători de
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Circuite logice programabile
82 Tabelul 3.12. Tabelul de funcţionare al circuitului 74155. Selecţie Strobare Date Ieşiri B A 1G 1C 1Y 1 01Y 1Y 21Y 3 x x 1 x 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 x
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45
Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 4 RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecanica Mecatronica Electronica Software Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins Sisteme tolerante la defecte Strategii de implementare a tolerantei la defecte Metode de
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecanica Mecatronica Electronica Software Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins Informatii generale pentru curs Obiectul cursului. Introducere Evolutia sistemelor Ce este
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Pioneering for You Prezentare WILO SE
Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date
CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA
CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA Termografia activa in infrarosu Aplicatii in evaluarea nedistructiva Metodele Lockin si Puls Introducere. NDE/NDT/NDI Holografia Radiografia
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
ELECTRONICĂ DIGITALĂ
E-mail URL ELECTRONICĂ DIGITALĂ Dan NICULA Universitatea TRANSILVANIA din Braşov Departamentul de Electronicăşi Calculatoare www.dannicula.ro/ed dan.nicula@unitbv.ro www.dannicula.ro 1 Capitole 0. Introducere
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare Titulari curs: Florin Pop, George-Pantelimon Popescu Responsabil Laborator: Mădălina-Andreea
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CU TEMA TEORETICĂ ŞI EXPERIMENTALĂ A UNUI SISTEM MECATRONIC AUTONOM MOBIL
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CU TEMA ANALIZA ŞI SINTEZA TEORETICĂ ŞI EXPERIMENTALĂ A UNUI SISTEM MECATRONIC AUTONOM MOBIL Dezvoltarea sistemelor tehnice a fost, este şi va fi influenţată de tehnologia disponibilă
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1
Arhitectura Calculatoarelor Fizică - Informatică an II gasner@uaic.ro 2. Circuite logice Copyright Paul GASNER 1 Funcţii booleene Porţi logice Circuite combinaţionale codoare şi decodoare Cuprins multiplexoare
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_1 Informatii generale Introducere Perceptia umana Sistemul mecatronic Automobilul modern si senzori Retea de sisteme mecatronice Robotul industrial
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
3.4. Minimizarea funcţiilor booleene
56 3.4. Minimizarea funcţiilor booleene Minimizarea constă în obţinerea formei celei mai simple de exprimare a funcţiilor booleene în scopul reducerii numărului de circuite şi a numărului de intrări ale
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE
Arhitectura calculatoarelor Lucrarea de laborator Nr. 3. 1 CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE 1. Scopul lucrării Lucrarea prezintă unele circuite combinaţionale uzuale şi utilizarea acestor circuite la implementarea
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecanica Mecatronica Electronica Software Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins Interfata masina-masina Integrare hardware integrare senzoriala Integrare hardware integrare
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE
COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE