FIŞA DISCIPLINEI. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 De desfăşurare a cursului 5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului

Σχετικά έγγραφα
FISA DISCIPLINEI. S L P S L P I/1 Analiza matematică I

FIŞA DISCIPLINEI. din care: 3.2. curs. 2 săptămână 3.4. Total ore din. din care: 3.5. curs

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

FISA DISCIPLINEI. S L P S L P I/1 Analiza matematică I

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

FIŞA DISCIPLINEI. Prezenţa la laborator este obligatorie

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

FIŞA DISCIPLINEI. Denumirea Durata Forma de învăţământ. Biochimie Codul: MV01SF01DI0204. Grad didactic. Titlu ştiinţific

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

riptografie şi Securitate

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

5.1. Noţiuni introductive

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 1 Şiruri de numere reale

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4


MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 4 Serii de numere reale

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

MATEMATICĂ - PROGRAMA 2

ANUL II. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi Facultatea de Farmacie FISA DISCIPLINEI. Denumirea disciplinei

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI CLASA A XI-A 1

MATEMATICĂ - PROGRAMA 2

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Fiziologia fibrei miocardice

SUBIECTE LICENŢĂ Facultatea de Medicină Specializarea Nutriție și Dietetică

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

MATEMATICĂ - PROGRAMA 3

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Subiecte Clasa a VII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Aportul caloric. În general creșterea numărului de calorii care să poată susține activitatea fizică

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

suplimente alimentare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 30. Transmisii prin lant

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Integrala nedefinită (primitive)

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

pentru sfaturi pentru populaţie Coordonator Mariana Graur Redactori: Raluca Popescu, Cristina Lăcătuşu, Bogdan Stana

Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Programul B. Formatori de profesori evaluatori de competenţe profesionale PORTOFOLIU COLEGIUL TEHNIC VASILE PÂRVAN

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

FIZICĂ. pentru clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Analiza sistemelor liniare şi continue

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Vitaminele liposolubile Vitamina A (retinolul) Provitamina A (carotenul) Vitamina D (calciferolul) Vitamina E (tocoferolul) Vitamina K (filochinonul)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Rezistenţa Materialelor I,II (Sem. 3, 4) Conf.dr.ing. Doina BOAZU. Asist.dr.ing. Elena Felicia BEZNEA

I X A B e ic rm te e m te is S

Noţiuni introductive

Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

CARMEN NARCISA NATEA NUTRITIE SI DIETETICA

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ INDICAȚII METODICE FACULTATEA FARMACIE, ANUL III Pag. 1 / 9. Indicaţia metodică nr. 1

CALCULUL COEFICIENTULUI DE DIFUZIE PRIN METODA GRADIENŢILOR DE CÂMP MAGNETIC

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Transcript:

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai 1.2 Facultatea Biologie si Geologie 1.3 Departamentul Biologie moleculară şi Biotehnologii 1.4 Domeniul de studii Biologie (Biochimie) 1.5 Ciclul de studii 3 ani 1.6 Programul de studiu / Calificarea La zi - biochimist 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Biochimia nutriţiei 2.2 Titularul activităţilor de curs Corina Roşioru 2.3 Titularul activităţilor de seminar Corina Roşioru 2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 Din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 32 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 10 Examinări 3 Alte activităţi:... 3.7 Total ore studiu individual 71 3.8 Total ore pe semestru 127 3.9 Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Biochimie, Biologie celulară şi moleculară, Fiziologia animalelor şi a omului 4.2 de competenţe Utilizarea echipamentelor şi a ustensilelor de laborator Calculul concentraţiilor soluţiilor Calcul statistic Intocmirea referatelor bibliografice Design experimental 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 De desfăşurare a cursului 5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului Suport logistic video Participarea la minim 80% din lucrările de laborator, susţinerea şi predarea referatului, promovarea examenului practic sunt condiţii pentru participarea la examenul teoretic final.

6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale Cunoaşterea şi întelegerea corelaţiilor dintre funcţionarea sistemului digestiv şi particularităţile metabolice ale ţesuturilor şi organelor. Întelegerea modului în care biochimismul organismului este adaptat necesităţilor energetice Intocmirea designului unui experiment, culegerea datelor, analiza şi interpretarea lor, aplicarea metodelor de calcul şi formularea de concluzii Dezvoltarea capacităţii de a utiliza noţiunile privind procesele biochimice şi fiziologice studiate în înţelegerea complexităţii organismului uman Utilizarea noţiunilor deja cunoscute în contexte noi Utilizarea noţiunilor teoretice în rezolvarea problemelor practice 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea transformărilor biochimice pe care le suferă alimentele în cursul digestiei, absorbţiei şi metabolizării; evidenţierea rolului specific al categoriilor de nutrienţi în economia energetică şi structurală a organismului. 7.2 Obiectivele specifice - realizarea legăturii dintre cele trei procese fundamentale prin care organismul îşi procură şi utilizează substanţele şi energia: digestia, absorbţia şi metabolismul; - explicarea, utilizând scheme şi diagrame, proceselor biochimice şi fiziologice implicate în nutriţie; - înţelegerea modalităţilor de reglare şi coordonare a acestor procese, precum şi a disfuncţiilor rezultate sub influenţa unor factori externi sau interni perturbatori; - însuşirea cunoştinţelor privind stocarea şi utilizarea substanţelor absorbite; evidenţierea rolului central al ficatului ca organ de depozitare, interconversie şi detoxifiere; - realizarea transferului de informaţie, preluând şi utilizând cunoştinţe din domenii conexe: biologie celulară şi moleculară, biochimie generală, fiziologie animală etc. - dezvoltarea, în cadrul şedinţelor de laborator, a manualităţii, abilităţilor experimentale, capacităţii de analiză şi sinteză, capacităţii de a proiecta şi de a realiza experimente. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Compoziţia chimică a organismului uman: selectivitatea chimică a organismelor vii. Compoziţia chimică a ţesuturilor muscular, nervos, conjunctiv, epitelial. Semnificaţia diferitelor elemente chimice în economia organismului. Energia, baza proceselor vitale. Legăturile macroergice. ATP şi CP. Starea energetică a celulei. [1: 13-24, 48-54; 4: F1]. combinată învăţării prin descoperire, 2. Comportamentul alimentar. Recepţia stimulilor externi cu semnificaţie pentru aportul de alimente. Caracterizarea combinată

comportamentului alimentar. Mecanismele de reglare. Controlul periferic al apetitului : factorii mecanici şi umorali. Controlul central al apetitului. Rolul neurotransmiţătorilor centrali în mecanismul foamei : sistemul endorfinic stimulator al apetitului şi sistemul neuropeptidic inhibitor al apetitului. Efectele neurochimice ale principiilor nutritive. [1: 75-88; 4:F2]. 3. Bilanţul energetic al organismului şi criteriile unei diete adecvate. Rezervele energetice ale organismului. Originea energiei înmagazinată în alimente. Necesarul energetic. Bilanţul energetic pozitiv obezitatea ca factor de risc. Obiectivele alimentaţiei fiziologice. Aportul alimentar optim. Grupele alimentare şi principiile nutritive. Densitatea calorică a alimentelor. Costul energetic al diferitelor produse alimentare. [1: 88-105; 4: F3]. 4. Principiile nutritive generalităţi, grupe, caracterizare. Procesele biochimice implicate în asimilaţia şi dezasimilaţia principiilor alimentare : digestia, absorbţia, metabolismul. Digestia şi absorbţia glucidelor. [1: 105-114; 4: F4]. 5. Depozitarea şi utilizarea glucidelor în organism. Particularităţi la nivel tisular : sistemul nervos, musculatura scheletică, miocardul, retina, hematiile, ţesutul renal. [1: 116-124; 2: 19-24; 4: F5]. 6. Reglarea hormonală a digestiei, absorbţiei şi metabolismului glucidelor. Hormonii tisulari digestivi. Hormonii sistemici hiperglicemianţi. Insulina şi reglarea glicemiei. Diabetul zaharat ca boală metabolică. [1: 123; 2: 97-106; 4: F6]. 7. Digestia, absorbţia şi metabolismul lipidelor. Depozitarea lipidelor absorbite şi soarta lor metabolică. Acizii graşi esenţiali. [1: 124-128; 166-167; 2: 24-28; 4: F7]. 8. Absorbţia şi metabolismul colesterolului. Corpii cetonici şi cetoza. Reglarea hormonală a metabolsmului lipidic. Interconversia glucide-lipide. [1: 129-131; 4: F8]. 9. Digestia, absorbţia şi metabolismul proteinelor. Particularităţi tisulare. Sinteza hepatică a proteinelor plasmatice. Rolurile proteinelor plasmatice. Reglarea hormonală a metabolismului proteic. Particularităţi ale metabolismului proteic în perioada de creştere. Aminoacizii esenţiali. [1: 131-138: 2: 28-42: 3: 7-65; 4: F9]. 10. Absorbţia şi metabolizarea elementelor minerale. Calciul şi rolurile sale în organism. Necesarul de calciu al organismului, în osificare şi în creştere. Reglarea hormonală a calcemiei. Fierul şi hemoglobina. Necesarul de fier al organismului şi hematopoieza. Alte proteine cu fier. Reglarea hormonală a sideremiei. [1: 167-192; 4: F10]. combinată 11. Absorbţia şi utilizarea iodului. Disfuncţiile tiroidiene. Seleniul alimentar. Rolul său în sistemele antioxidante celulare. Sodiul şi potasiul. Rolul lor în excitabilitatea membranară. Echilibrul hidroelectrolitic şi funcţia renală. Reglarea hormonală a echilibrului hidroprelegere frontală,

electrolitic. [1: 167-192; 4: F11]. 12. Vitaminele: aport alimentar, absorbţie, roluri, carenţe. Vitamina A şi β-carotenul. Complexul vitaminelor B. Acidul ascorbic sau vitamina C. Vitamina D. Vitamina E sau tocoferolul. Vitamina K. Vitamina P. [1: 141-166; 2: 50-60; 3: 65-123; 4: F12]. 13. Substanţe toxice prezente în alimente. Aditivii alimentari. Alcoolul ca aliment ; efectele sale nocive. Drogurile şi metabolizarea lor. [1: 231; 4: F13]. 14. Ficatul ca organ de gestionare a rezervelor energetice. Interconversiile metabolice. Funcţiile ficatului. Rolul ficatului în procesele de detoxifiere a organismului. Modificările metabolice induse de malnutriţie şi inaniţie. [1: 138-141; 4: F14]. Bibliografie 1. MINCU, I., POPESCU, A., IONESCU-TÂRGOVIŞTE, C., 1985: Elemente de biochimie şi fiziologie a nutriţiei, vol. I: Nutriţia şi metabolismul energetic, Ed. Medicală, Bucureşti. 2. HORROBIN, D.F., 1973: Essential Biochemistry, Endocrinology and Nutrition, 2 nd Ed., Medical and Technical Publishing Co. LTD. 3. PÂRVU, GH., COSTE, H., COSTEA, M., 1996: Nutriţia, răspunsul imun şi sănătatea animalelor, Ed. Ceres. 4. ROŞIORU, C., 2011: Suport de curs pentru disciplina Biochimia nutriţiei. 5. COTOR, G., 2003 : Lucrări practice de fiziologie simulator, Ed. Monitor, 2003. 8.2. Laborator Metode de predare Observaţii 1. Discutarea metodelor de lucru [referate de laborator]. Lucrare frontală 2. Rolul bilei în digestia lipidelor. Evidenţierea acţiunii lipazei pancreatice în prezenţa şi în absenţa bilei. Enzime proteolitice. Influenţa ph-ului asupra acţiunii pepsinei. [referate de laborator; 5]. 3. Motilitatea tubului digestiv. Observarea mişcărilor intestinale la şobolan. Inscrierea grafică a motilităţii stomacului la şobolan [referat de laborator]. 4. Determinarea glucozei sanguine (glicemiei) [referat de laborator]. 5. Determinarea proteinelor serice cu reactiv Bradford (micrometoda în placă) 6. Determinarea colesterolului seric total [referat de laborator]. 7. Determinarea activităţii catalazei (CAT) serice [referat de laborator]. 8. Proiectarea unui experiment. Identificarea problemei şi informarea (cine, când, cum, cu ce rezultat ; ce trebuie să fac eu mai departe), identificarea metodelor de rezolvare. Protocolul experimental. Demararea experimentului. Culegerea şi prelucrarea rezultatelor. Interpretarea statistică a rezultatelor. Concluziile. Redactarea unei lucrări ştiinţifice - etape de parcurs. 9. Interactive Physiology Sistemul digestiv şi digestia I [program interactiv CD].

10. Interactive Physiology Sistemul digestiv şi digestia II [program interactiv CD]. 11. Prezentare de referate Activitate frontală 12. Prezentare de referate Activitate frontală 13. Prezentare de referate Activitate frontală 14. EXAMEN PRACTIC 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul are un conţinut similar cursurilor din alte universităţi româneşti şi străine, cu informaţie în permanenţă actualizată si adaptată nivelurilor diferite de pregătire Conţinutul cursului vizează aspecte practice legate de nutriţia, igiena şi sănătatea umană Modul de structurare a disciplinei şi metodele de predare solicită activitatea studenţilor la curs, încurajează studiul individual, formează aptitudini psiho-cognitive şi abilităţi practice. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Cunoasterea continutului informational Capacitatea de a utiliza informatia intr-un context nou 10.5 Seminar/laborator Deprinderi de initiere a unui experiment Examen scris - parţial - final 70% Examen scris 15% Deprinderi de urmare a unui protocol de laborator Întocmirea unui referat Prezentarea referatului 15% 10.6 Standard minim de performanţă Cunoaşterea a 50% din informaţia conţinută în curs Cunoaşterea a 60% din informaţia de la laborator Întocmirea unui referat original Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator 10.09.2012 Conf. Dr. Corina Roşioru Conf. Dr. Corina Roşioru Data avizării în departament Semnătura directorului de departament... Şef lucr. Dr. Anca Keul