ÎNTREBĂRI TIP PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013 PROGRAM DE STUDIU ASISTENȚĂ DE FARMACIE

ÎNTREBĂRI TIP PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013 PROGRAM DE STUDIU ASISTENȚĂ DE FARMACIE

1. Administrarea sublinguală medicamentelor are următoarele avantaje: A). Absorbtia rapida a substantelor liposolubile; B). Evitarea primului pasaj hepatic; C). Favorizeaza absorbtia medicamentelor puternic ionizate; D). Sunt necesare doze mai mici de medicament; E). Permite absorbţia in proportie mare a sarurilor cuaternare de amoniu. 2. Calea orala nu este utilizabila pentru: A). substantele inactivate de enzimele proteolitice; B). substantele inactivate in mediu acid; C). medicamentele cu coeficient de extractie hepatica ridicat (peste 80%); D). antibiotice cu spectru larg, datorita fenomenelor de dismicrobism; E). substante cu indice terapeutic mic. 3. Un medicament traversează membranele biologice, dacă este: A). liposolubil; B). neionizat; C). ionizat; D). legat de proteinele plasmatice; E). nelegat de proteinele plasmatice. 4. Medicamentele agoniste (totale): A). prezinta afinitate pentru receptori specifici si nu au activitate intrinseca; B). au afinitate pentru receptori si activitate intrinseca avand efect propriu asupra receptorilor; C). prezinta doar afinitate pentru receptori; D). nu prezinta afinitate pentru receptori, dar prezinta activitate intrinseca; E). blocheaza receptorii, avand afinitate mare pentru acestia. 5. Sunt reacţii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente: A). trombocitopenie, leucopenie; B). şoc anafilactic; C). dermatită atopică; D). glomerulonefrită; E). boala serului. 6. Adrenalina este contraindicată în: A). şocul anafilactic B). hipertensiune arterială, ateroscleroză C). angină pectorală D). aritmii ventriculare E). asociere cu anestezicele locale 7. Dopamina fiind o catecolamină cu efect de activare a receptorilor alfa şi beta adrenergici: A). la doze mici dilată arterele renale, mezenteriale, coronariene, cerebrale B). la doze mari dilată arterele renale, coronariene, cerebrale C). C.la doze mici creşte debitul urinar, diureza şi natriureza D). D.dozele mari are acţiune alfa-adrenergică evidentă E). E.este mediator chimic în SNC, concentraţia sa fiind scăzută în parkinsonism 8. Parasimpatomimeticele produc: A). stimularea muşchilor netezi din bronhii, tubul digestiv, vezica urinară, muşchii circulari ai irisului B). bradicardie C). stimularea glandelor exocrine (hipersecreţie) D). relaxarea muşchilor netezi din bronhii, tub digestiv 2

E). tahicardie 9. Neostigmina se utilizează: A). în atonia intestinală postoperatorie, constipaţie atonă B). în retenţie urinară postoperatorie şi post-partum C). ca anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante D). în astmul bronşic şi ileus mecanic E). în parkinsonism, obstrucţie urinară 10. Care dintre următoarele efecte sunt caracteristice atropinei? A). antisecretor B). antispastic neurotrop C). antispastic musculotrop D). antiglaucomatos E). midriatic 11. Beta-adrenoliticele sunt utilizate în cardiopatia ischemică fiindcă: A). dilată venele coronare B). scad contractibilitatea şi consumul de oxigen al miocardului C). inhibă tahicardia excesivă D). se pretează pentru combaterea crizelor de angină pectorală vasospastică E). se pretează pentru prevenirea crizelor anginoase 12. Activarea receptorilor de tip beta 1 produce: A). cresterea frecventei miocardice; B). stimularea miocardului contractil si excito-conductor C). inhibarea lipolizei; D). contractia muşchiului neted radial al irisului cu midriaza; E). dilatarea muşchilor netezi vasculari, arteriolari şi venosi 13. Adrenalina este indicata in: A). manifestari alergice grave, boala serului; B). socul anafilactic - ca medicatie de electie; C). angina pectorala; D). ateroscleroza; E). tratamentul de fond al astmului bronsic 14. Beta-adrenoliticele prezinta urmatoarele acţiuni: A). antihipertensivă; B). antianginoasă; C). antiaritmică; D). glaucomatogenă; E). antiaterogenă, scăzând colesterolul, trigliceridele şi crescand HDL 15. Din categoria neurosimpatoliticelor fac parte: A). Levodopa; B). Alfa-metildopa; C). Carbidopa; D). Dobutamina; E). Dopamina. 16. Care dintre urmatoarele medicamente se utilizeaza ca bronhodilatator in astmul bronsic? A). Pirenzepina; B). Homatropina; C). Propantelina; D). Oxifenoniu; E). Ipratropiu. 3

17. Care dintre următoarele efecte caracterizează parasimpatoliticele? A). midriază; B). efect antispastic; C). creşterea presiunii intraoculare; D). efect vagolitic; E). creşterea peristaltismului intestinal 18. Care dintre urmatoarele medicamente sunt eficace în marele rau epileptic ( grand mal )? A). Fenobarbitalul; B). Fenitoina; C). Carbamazepina; D). Etosuximida; E). Acidul valproic. 19. Fenobarbitalul administrat cronic în doze mari produce: A). anemie megaloblastică; B). osteomalacie; C). hiperplazia gingiilor; D). inhibiţie enzimatică; E). hipertensiune arterială. 20. Fenobarbitalul este utilizat în terapie ca: A). sedativ B). hipnotic de alternativă C). narcotic D). analgezic E). anticonvulsivant-antiepileptic 21. Benzodiazepine cu proprietăţi antiepileptice-anticonvulsivante marcate sunt: A). Clordiazepoxid B). Clonazepam C). Diazepam D). Midazolam E). Medazepam 22. Dintre medicamentele enumerate care sunt utile în micul rău epileptic? A). Fenitoina B). Carbamazepina C). Acidul valproic D). Primidona E). Fenobarbital 23. Inhibă DOPA-decarboxilaza în periferie şi cresc biodisponibilitatea Levodopa în SNC: A). Benserazida B). Metildopa C). Carbidopa D). Selegilina E). Bromocriptina 24. Care din următoarele mecanisme farmacodinamice pot restabili echilibrul între sistemele dopaminergic şi colinergic în boala Parkinson? A). utilizarea de antagonişti dopaminergici, de preferinţă prin blocarea selectivă a receptorilor D 2 B). utilizarea unor anticolinergice centrale C). inhibarea MAO de tip B 4

D). folosirea unor medicamente care favorizează eliberarea dopaminei sau stimularea directă a receptorilor dopaminergici E). utilizarea unor anticolinesterazice cu acţiuni centrale 25. Trihexifenidilul: A). poate produce uscăciunea gurii, dificultăţi la urinare şi constipaţie B). poate produce bradicardie sinusala C). creşte disponibilul de dopamină la nivelul sistemului nigro-striat, fiind un medicament antiparkinsonian eficace D). este contraindicat în glaucom E). produce cresterea tranzitului gastro-intestinal 26. Care dintre următoarele barbiturice au durată de acţiune lungă: A). Fenobarbitalul; B). Amobarbitalul; C). Tiopentalul sodic; D). Barbitalul; E). Ciclobarbitalul. 27. Care dintre urmatoarele medicamente este hipnoinductor cu structura benzodiazepinica? A). Nitrazepam; B). Flunitrazepam; C). Zopiclona; D). Glutetimida; E). Metaqualona. 28. Sunt benzodiazepine cu proprietăţi predominant hipnoinductoare: A). Medazepam B). Nitrazepam C). Flunitrazepam D). Clonazepam E). Midazolam 29. Tranchilizantele minore produc următoarele efecte: A). anxiolitic, sedativ, hipnoinductor B). antipsihotic C). anticonvulsivant-antiepileptic D). relaxant muscular E). antiparkinsonian 30. Tranchilizantele minore (anxiolitice) sunt indicate în: A). sindrom anxios, nevroze anxioase, tulburari psihosomatice; B). insomnii psihogene nevrotice, ca hipnoinductoare (nitrazepam, flunitrazepam); C). intoxicatia alcoolică acută; D). miastenia gravis pentru actiunea miorelaxantă ; E). starile spastice ale musculaturii striate (diazepamă). 31. Mecanismul de acţiune al benzodiazepinelor la nivel neuronal se poate produce prin: A). potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA, cu cresterea frecventei deschiderii canalelor de Cl - (hiperpolarizare şi inhibiţie); B). blocarea canalelor de sodiu; C). blocarea receptorilor dopaminergici D 1 si D 2 ; D). blocarea receptorilor adenozinei; E). blocarea receptorilor GABA-ergici, cu creşterea frecvenţei de închidere a canalelor de Cl- şi împiedicarea influxului de Cl- 32. Barbituricele: 5

A). accentuează acţiunea mediatorului sinaptic inhibitor GABA B). cresc concentraţia GABA în sistemul nervos central C). scad concentraţia GABA în sistemul nervos central D). scad eliberarea GABA la nivelul sinapselor GABA-ergice E). inhibă reabsorbţia GABA 33. Clorpromazina are efect: A). antipsihotic B). sedativ C). anticolinergic D). -adrenolitic E). antiparkinsonian 34. Care dintre neurolepticele enumerate sunt neuroleptice fenotiazinice? A). Clorpromazina B). Tioridazina C). Trifluoperazina D). Clorprotixen E). Droperidol 35. Care dintre medicamentele enumerate sunt neuroleptice derivate de butirofenonă? A). Proclorperazina B). Flupentixol C). Droperidol D). Haloperidol E). Penfluridol 36. Haloperidolul: A). este un compus butirofenonic B). are proprietăţi antipsihotice marcate C). blochează receptorii dopaminergici D). produce reacţii motorii extrapiramidale E). are proprietăţi antiparkinsoniene prin mecanism dopaminergic central 37. Tipurile de receptori opioizi implicaţi în efectul analgezic al morfinei sunt : A). Miu ( ) B). Kappa ( ) C). Delta ( ) D). Alfa ( E). Beta ( ) 38. Morfina este contraindicată: A). la sugari şi copii mici sub 2 ani B). în edem cerebral, traumatisme craniene C). în edem pulmonar acut D). în neoplasme E). în insuficienţă respiratorie centrală 39. Morfina este indicată în: A). edem pulmonar acut B). edem cerebral C). dureri neoplazice D). stări convulsive E). infarct miocardic 40. Care dintre următoarele opioide au efecte de tip agonist-antagonist? A). Petidina B). Pentazocina 6

C). Nalbufina D). Naloxona E). Buprenorfina 41. Care dintre opioidele enumerate mai jos se utilizează în neuroleptanalgezie, alături de droperidol? A). Petidină B). Metadonă C). Pentazocină D). Fentanil E). Nalbufina 42. Precizati care sunt efectele rezultate in urma activarii receptorilor opiozi de tip : A). analgezie supraspinala ( 1 ) B). midriază; C). euforie; D). stimularea centrului respirator ( 1 ); E). deprimarea centrului respirator ( 2). 43. Morfina: A). excită centrul respirator B). deprimă centrul respirator C). stimulează centrul vomei (doze mari) D). deprimă centrul vomei (doze mici) E). produce mioză 44. Intoxicaţia acută cu morfină se tratează cu: A). Metadonă B). Naloxonă C). Nalorfină D). Respiraţie artificială (susţinerea respiraţiei) E). Cafeină i.v. 45. Paracetamolul: A). are efect analgezic si antipiretic moderat; B). are actiune antiinflamatoare; C). este toxic hepatic la doze mari; D). nu are actiune antiinflamatoare nici la doze mari; E). inhibă centrul tusei la nivel bulbar. 46. Medicamentele analgezice-antipiretice produc: A). efect analgezic moderat; B). euforie; C). toleranţă; D). deprimare respiratorie; E). farmacodependenţă. 47. Aspirina are urmatoarele reacţii adverse/efecte secundare: A). efect ulcerigen; B). hipocoagulare cu favorizarea hemoragiilor; C). bronhoconstrictie; D). vasoconstricţie arteriolară periferică; E). hipercolesterolemie; 48. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele efecte in functie de dozele utilizate: A). antiagregant plachetar la doze mici (0,1-0,2 g/zi); B). analgezic-antipiretic la doze de 0,5 g de 4 ori/zi; C). analgezic-antipiretic la doze mici 0,075-0,1 g/zi; 7

D). antiinflamator in doze mai mari de 3 g/zi; E). antiagregant palchetar la doze de 2 g/zi. 49. Utilitatea clinică a AINS constă în: A). inhibiţia agregării plachetare B). efectele antiinflamator, analgezic, antipiretic datorate inhibării producerii prostaglandinelor C). tratarea astmului bronşic, pe care îl influenţează favorabil reducând inflamaţia şi edemul mucoasei D). scăderea secreţiei gastrice E). sedare 50. Acidul acetilsalicilic: A). este antiinflamator, antireumatic prin blocarea ireversibilă a ciclooxigenazei B). este antiagregant plachetar în doze mici C). diminuă edemul mucoasei la bolnavii cu astm bronşic, datorită acţiunii antiinflamatoare D). are efect ulcerigen E). la doze toxice poate produce tulburări de echilibru, tinitus 51. Medicamentele AINS sunt contraindicate sau se utilizează cu precauţie: A). în guta, deoarece cresc uricemia: B). în ulcer gastro-duodenal, datorita inhibarii formarii de mucus; C). la sfarsitul sarcinii; D). în astm bronsic; E). în dismenoree. 52. Antiinflamatoarele nesteroidiene cu T 1/2 foarte lung (42-72 ore) sunt: A). Acid acetilsalicilic B). Indometacina C). Diclofenac D). Ibuprofen E). Piroxicam 53. Având T 1/2 relativ scurt (1-3 ore) de obicei se administrează în 3-4 prize: A). Naproxen B). Ibuprofen C). Diclofenac D). Fenilbutazonă E). Ketoprofen 54. Antiinflamatoarele nesteroidiene acţionează prin: A). inhibarea fosfodiesterazei; B). stimularea adenilat-ciclazei; C). inhibarea lipooxigenazei; D). inhibarea ciclooxigenazei; E). stimularea fosfolipazei A 2. 55. Glucocorticoizii sunt indicaţi în: A). insuficienţa suprarenală acută, cronică B). boli inflamatorii C). manifestări alergice D). osteoporoză, tromboflebită E). infecţii grave fără medicaţie etiotropă 56. Corticosteroizii acţionează la nivelul SNC putând produce: A). euforie, tulburări nevrotice sau psihotice B). sedare 8

C). scăderea concentraţiei GABA cerebral cu creşterea excitabilităţii D). creşterea concentraţiei GABA cerebral E). creşterea activităţii cognitive (acţiune nootropă) 57. Corticosteroizii: A). pot evidenţia un diabet latent sau pot agrava un diabet evident B). influenţează metabolismul proteic C). diminuă valorile presiunii arteriale D). au acţiune hipoglicemiantă E). au acţiune de tip ulcerigen 58. Care dintre glucocorticoizi are acţiune de durată scurtă (8-12 ore)? A). Cortizona B). Hidrocortizona C). Metilprednisolona D). Triamcinolona E). Dexametazona 59. Au durată de acţiune intermediară (12-36 ore) următorii glucocorticoizi : A). Prednisolon B). Metilprednisolon C). Triamcinolon D). Hidrocortizon E). Betametazona 60. Se caracterizează prin durată lungă de acţiune (36-54 ore) următorii A). Glucocorticoizi: B). Prednisona C). Dexametazona D). Betametazona E). Cortizona 61. Care dintre glucocorticoizii enumeraţi sunt 11-hidroxi-derivaţi, fiind activi ca atare: A). Hidrocortizona B). Prednisolona C). Triamcinolona D). Cortizona E). Prednisona 62. Sunt practic lipsiţi de efect de tip mineralcorticoid următorii glucocorticoizi: A). Triamcinolona B). Parametazona C). Dexametazona D). Cortizona E). Hidrocortizona 63. Dexametazona: A). este un glucocorticoid cu potenţă mare B). nu este utilă în aplicaţii locale, acţionând doar sistemic C). are efect de tip mineralcorticoid marcat D). este utilă ca test diagnostic pentru hiperfuncţia corticosuprarenală (testul de supresie) E). are un timp de înjumătăţire scurt, având deci o durată de acţiune scurtă (6-12 ore) 64. Corticosteroizii: A). produc astenie, mialgii, datorită hipokaliemiei B). produc hiperkaliemie 9

C). administraţi în doze mari şi prelungit pot favoriza evoluţia unei infecţii lente sau diseminarea unei infecţii localizate D). se utilizează în tratamentul ulcerului gastro-duodenal, diminuând inflamaţia locală E). sunt utili în osteoporoză 65. Glucocorticoizii influenţează metabolismul glucidic producând: A). hiperglicemie şi glicozurie B). hipoglicemie C). scăderea toleranţei la glucide şi creşterea toleranţei la insulină D). creşterea utilizării glucozei E). favorizarea depozitării glicogenului 66. Glucocorticoizii sunt contraindicaţi în: A). diabet zaharat B). astm bronşic C). boli autoimune (lupus eritematos) D). leucemii limfocitare şi limfoame maligne E). osteoporoză 67. Penicilinele de semisinteză rezistente la penicilinază sunt următoarele: A). Oxacilina B). Cloxacilina C). Fenoximetilpenicilina D). Meticilina E). Moldamin 68. Ampicilina: A). este o penicilină semisintetică cu spectru larg de acţiune, B). este penicilinazo-rezistentă, C). poate fi asociată avantajos cu gentamicina, D). poate fi asociată avantajos cu tetraciclinele, E). are capacitate alergizantă mai mare decât penicilina G, prezentând sensibilitare încrucişată cu aceasta. 69. Se absorb bine din tubul digestiv: A). Cefalexina B). Benzilpenicilina G potasică C). Procainbenzilpenicilina D). Fenoximetilpenicilina E). Amoxicilina 70. Din categoria penicilinelor naturale fac parte: A). Benzilpenicilina sodică sau potasică, B). Amoxicilina C). Fenoximetilpenicilina D). Oxacilina E). Carbenicilina 71. Antibioticele cu structură aminoglicozidică: A). au absorbţie digestivă redusă cu ineficacitate sistemică B). au absorbţie digestivă bună şi se metabolizează în proporţie mare C). sunt ototoxice D). sunt nefrotoxice E). se elimină preponderent prin urină în formă activă 72. Cloramfenicolul: A). are efect ototoxic 10

B). poate produce aplazie medulară (idiosincrazică) C). produce tulburări la nivelul mucoaselor: glosite, stomatite, limbă neagră D). este bacteriostatic, în concentraţii mari, bactericid E). este un antibiotic foarte des utilizat, putându-se face serii repetate de tratament 73. Antibiotice cu efect ototoxic (acustico-vestibular): A). Cloramfenicol B). Streptomicină C). Tetraciclinele D). Gentamicina E). Penicilina G 74. Asocierea sulfamidelor cu trimetoprim: A). asigură efecte potenţate(efect sinergic) B). asigură efect bactericid C). întârzie absorbţia şi eliminarea sulfamidelor D). creşte toxicitatea sulfamidelor E). lărgeşte spectrul acţiunii antibacteriene 75. Se folosesc ca antiseptice intestinale: A). Nitrofurantoina B). Furazolidona C). Clorchinaldolul (Saprosan) D). Metenamina E). Acidul nalidixic 76. În infecţii urinare se folosesc: A). Nitrofurantoina B). Furazolidona C). Clorchinaldolul D). Norfloxacina E). Ciprofloxacina 77. Traversează bariera hemato-encefalică, fiind utile în meningitele acute cu germeni sensibili: A). Benzilpenicilina (în doze mari) B). Cloramfenicolul C). Eritromicina D). Aminoglicozidele E). Fenoximetilpenicilina 78. Metronidazolul: A). este un chimioterapic de alternativă în medicaţia antituberculoasă B). este un antiprotozoaric, activ în infestaţiile cu Giardia lamblia şi Trichomonas vaginalis C). are acţiune fungicidă marcată D). se utilizează în perfuzie i.v. în infecţiile cu anaerobi E). în asociere cu alcoolul provoacă sindrom "antabuse-like" (antalcol) 79. Sunt inhibitori de beta-lactamază: A). Clavulanatul de potasiu; B). Canrenoatul de potasiu; C). Sulbactamul; D). Aztreonamul; E). Tazobactamul. 80. Mecanismul de actiune al antibioticelor cu structura beta-lactamica constă în: A). inhibarea enzimei giraza; 11

B). inhibarea sintezei proteice, influenţând procesele metabolice intracitoplasmatice; C). inhibarea biosintezei substantelor din structura peretelui celulei bacteriene (care are rol in protecţia fata de variatile osmotice din mediu şi in multiplicare); D). antagonism competitiv, inhibând sinteza acizilor nucleici, fiind active in faza de multiplicare a germenilor; E). acţiune bactericida, acţionând în faza de multiplicare a germenilor 81. Care dintre urmatoarele antibiotice fac parte din clasa aminoglicozidelor? A). Kanamicina; B). Gentamicina; C). Streptomicina; D). Ciprofloxacina; E). Clindamicina. 82. Tetraciclinele: A). au actiune bacteriostatica, prin inhibarea sintezei proteice bacteriene; B). sunt antibiotice cu spectru larg de actiune; C). au absorbtie digestiva buna, nefiind influentata de prezenta preparatelor lactate, a antiacidelor, sau a preparatelor cu Fe 2+, Ca 2+, Al 3+ (exceptie facand doxiciclina); D). pot fi administrate in ultimul trimestru al sarcinii, in perioada neonatala; E). sunt contraindicate in insuficienta renala cu exceptia doxiciclinei. 83. Inhibă sinteza proteinelor la nivel ribozomal: A). Eritromicina şi alte macrolide B). Penicilinele C). Gentamicina şi alte aminoglicozide D). Cefalosporinele E). Tetraciclinele 84. Grupa antihipertensivelor cu acţiune vasodilatatoare directă (musculotropă) cuprinde: A). Dihidralazina B). Blocanţii canalelor de calciu C). Diazoxid D). Propranolol E). Captopril 85. Relaxantele muşchilor netezi, inclusiv ai coronarelor acţionează prin următoarele mecanisme: A). activarea adenilat-ciclazei B). inhibarea fosfodiesterazei C). activarea fosfodiesterazei D). blocarea transportului calciului prin membrana muşchilor netezi E). Creşterea influxului de calciu ăn musculatura netedă vasculară 86. Digitalicele la nivel celular acţionează prin: A). inhibarea enzimei Na, K-ATP-aza B). activarea receptorilor beta-adrenergici C). inhibarea enzimei fosfodiesteraza D). creşterea nivelului de AMPc E). scade concentraţia de calciu în mioplasmă 87. Digitalicele la doze terapeutice: A). cresc forţa de contracţie a miocardului (efect inotrop pozitiv) B). scad excitabilitatea miocardului (efect batmotrop negativ) C). cresc frecvenţa cardiacă şi viteza de conducere (efect cronotrop şi dromotrop pozitiv) 12

D). scad frecvenţa cardiacă şi viteza de conducere (efect cronotrop şi dromotrop negativ) E). cresc tonusul vagal 88. Antianginoasele realizează creşterea aportului de oxigen prin: A). coronarodilataţie B). creşterea tensiunii arteriale C). îmbunătăţirea irigaţiei în stratul subendocardic al miocardului D). scăderea rezistenţei coronariene (vasculare şi extravasculare) E). creşterea debitului cardiac 89. Nitraţii îşi produc efectul antianginos prin: A). vasodilataţie cu scăderea presiunii de umplere a inimiii (presarcina) B). arteriolodilataţie, cu reducerea rezistenţei periferice (postsarcina) C). ameliorarea fluxului sanguin coronar D). inhibarea tahicardiei excesive E). scăderea contractibilităţii miocardului 90. Un medicament antianginos eficient poate restabili echilibrul dintre nevoile miocardului şi aportul de oxigen prin : A). scăderea travaliului cardiac prin micşorarea pre- şi postsarcinei B). diminuarea contractibilităţii miocardice prin micşorarea concentraţiei ionilor de calciu, disponibili intracelular C). creşterea tensiunii arteriale D). scăderea marcată a tensiunii arteriale E). dilatarea coronarelor 91. Antiacidele sunt utilizate în terapia: A). ulcerului, asociate cu medicamente antisecretorii B). gastritei hiperacide C). hemoragiilor gastrice D). perforaţiilor gastrice E). esofagitei de reflux 92. Accelerează tranzitul intestinal având efect laxativ: A). Bicarbonatul de sodiu B). Oxidul de magneziu C). Carbonatul de magneziu D). Carbonatul de calciu E). Hidroxidul de aluminiu 93. Au efect antisecretor la nivel gastric: A). anticolinesterazicele B). anticolinergicele C). acetazolamida D). antiacidele E). antihistaminicele H2-blocante 94. Omeprazolul: A). este foarte util în ulcer gastric deoarece blochează ireversibil receptorii H 2 - istaminergici B). blochează H +,K + -ATP-aza, efectul fiind mai intens decât pentru antihistaminicele H 2 -blocante C). este util în cancerul gastric inoperabil, ameliorându-i evoluţia D). constituie medicaţie de elecţie în tumorile secretante de gastrină (sindrom Zollinger-Ellison) E). creşte secreţia de mucus protector 13

95. Secreţia de acid clorhidric, respectiv activitatea celulelor parietale este controlată stimulator de către: A). histamină B). acetilcolină C). gastrină D). prostaglandine E). stimulare vagală (vagotonie) 96. Se pot utiliza ca inhibitoare ale secreţiei gastrice următoarele grupe de medicamente: A). parasimpatoliticele B). parasimpatomimeticele C). inhibitoarele pompei protonice D). antihistaminicele H 2 -blocante E). alfa-adrenoliticele 97. Care dintre următoarele medicamente acţionează ca blocante ale pompei de protoni (H +,K + -ATP-aza)? A). Digoxina B). Verapamil C). Acetazolamida D). Omeprazol E). Ranitidina 98. În sindromul Zollinger-Ellison sunt utile următoarele medicamente: A). Famotidina B). Nizatidina C). Omeprazolul D). Dicarbocalm E). Ederen (acetazolamida) 99. Care dintre următoarele medicamente acţionează blocant la nivelul receptorilor colinergici, putând fi utile în boala ulceroasă? A). Propantelina B). Pirenzepina C). Oxifenoniu D). Ipratropiu E). Cimetidina 100. Care dintre medicamentele parasimpatolitice enumerate blochează selectiv receptorii M 1 -muscarinici? A). Atropina B). Propantelina C). Pirenzepina D). Ipratropiu E). Oxifenoniu 101. Care dintre următoarele medicamente acţionează blocant la nivelul receptorilor H 2 -histaminici? A). Cimetidina B). Nizatidina C). Omeprazol D). Pirenzepina E). Famotidina 102. Care dintre următoarele medicamente are acţiune antibacteriană în infecţia cu Helicobacter pylori (factor favorizant al apariţiei ulcerului)? 14

A). Cimetidina B). Subcitratul de bismut coloidal C). Asocierea amoxicilină-metronidazol D). Omeprazol E). Propantelina 103. Antitusivele opioide inhibitoare ale centrului tusei sunt: A). Codeina B). Acetilcisteina C). Dextrometorfanul D). Noscapina E). Glaucina 104. Acetilcisteina se caracterizează prin următoarele proprietăţi: A). este secretostimulant bronşic prin mecanism reflex B). este mucolitic, reducând legăturile disulfidice din mucoproteine C). se administrează oral, parenteral, local D). se elimină la nivelul secreţiei bronşice (mecanism direct de tip secretostimulator) E). are acţiune hepatoprotectoare în intoxicaţia cu paracetamol 105. Medicaţia bronhodilatatoare cuprinde următoarele grupe de medicamente cu mecanisme de acţiune diferite: A). medicamente agoniste beta-adrenergice B). bronhodilatatoare musculotrope C). medicamente anticolinergice D). medicamente beta-blocante E). parasimpatomimetice 106. F.R.X exprimă solubilitatea substanţelor: A). cu ajutorul unor expresii B). cu ajutorul unor formule C). în procente masă/masă D). prin numărul de părţi de solvent în volume necesare pentru a dizolva o parte din substanţă E). în procente de volum 107. Materiale filtrante oficinale în F.R.X: A). vată B). tifon C). hârtia de filtru D). filtre cu membrană E). ţesături din bumbac 108. Substanţele greu solubile pot fi aduse în soluţie: A). prin solubilizare cu agenţi tensioactivi B). prin dizolvare prin formare de săruri C). prin dizolvare prin formare de complecşi de incluziune D). prin dizolvare prin hidrotropie E). prin dizolvare prin agitare de durată 109. Sunt agitatoare mecanice: A). agitatoarele cu palete B). agitatoarele cu ultrasunete C). agitatoarele pneumatice D). agitatoarele cu elice E). agitatoarele cu plăci perforate 110. Materiale filtrante poroase: 15

A). tifon B). plăcile de sticlă C). membrane filtrante D). bujiurile filtrante E). vată 111. Care dintre factorii enumeraţi mai jos influenţează solubilitatea substanţelor? A). mărimea particulelor B). ph-ul C). polimorfismul D). agitarea E). temperatura 112. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la ciclodextrine: A). conţin 6,7 sau 8 unităţi de glucoză B). unităţile de glucoză sunt legate prin legături 1,4 α glicozidice C). au forma unui inel gol D). interiorul cavităţii este apolar în raport cu apa E). sunt oligozaharide aciclice 113. Funcţionează la presiune normală: A). filtrele cu tobă B). filtrul olandez C). nucele filtrante D). filtrele prese E). filtrele centrifugale 114. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la moara Premier: A). este o moară coloidală B). măcinarea are loc pe cale umedă C). măcinarea are loc pe cale uscată D). se obţin particule cu dimensiuni de ordinul milimetrilor E). se obţin particule cu dimensiuni de ordinul milimicronilor 115. Substanţe higroscopice care fixează umiditatea, folosite în exicatoare: A). acid clorhidric concentrat B). acid sulfuric concentrat C). oxid de calciu D). sulfat de calciu E). clorura de calciu anhidră 116. Operaţia de uscare are drept obiective: A). asigurarea conservării unor materiale B). asigurarea uşurinţei la manipulare şi transport C). obţinerea unor preparate farmaceutice a substanţei D). asigurarea posibilitatăţii de prelucrare în forma farmaceutice E). asigurarea termostabilităţii substanţei 117. Selectaţi metode de uscare: A). la cald B). la suprapresiune C). cu ajutorul substanţelor deshidratante D). în vid E). prin liofilizare 118. Liofilizarea se mai numeşte şi: A). sublimare în vid B). criodesicare 16

C). nebulizare D). termosublimare E). criosublimare 119. Factori care influenţează cernerea: A). natura materialului de cernut B). forma particulelor materialului de cernut C). forma şi dimensiunile sitei D). alimentarea sitei E). natura materialului sitei 120. Se pulverizează prin intermediu : A). seminţe oleaginoase cu ajutorul zahărului B). camforul cu ajutorul alcoolului C). clorhidratul de papaverină cu ajutorul acidului citric D). iodul cu ajutorul iodurii de potasiu E). fosfatul de codeină cu ajutorul lactozei 121. În industrie se utilizează site: A). electrice B). cu grătar C). oscilante D). rotative E). vibratoare 122. Operaţia de mărunţire a solidelor se realizează prin: A). tăiere B). strivire C). lovire D). triturare E). agitare 123. F.R.X admite o pulverizare cu reziduu la: A). dermatol B). oxid de magneziu C). talc D). rădăcina de ipeca E). acid boric 124. Solvenţi miscibili cu apa: A). polietilenglicoli B). miristat de izopropil C). glicerol D). propilenglicol E). oleat de etil 125. Metode de preparare a siropurilor la rece: A). dizolvarea zahărului prin caramelizare B). dizolvarea zahărului prin percolare C). dizolvarea zahărului per descensum D). dizolvarea zahărului prin agitare direct în vehicul E). dizolvarea zahărului prin sonicare 126. Limonadele sunt destinate administrării interne cu rol: A). laxativ B). antiinflamator C). purgativ D). antiemetic 17

E). antianginos 127. Solvenţi nemiscibili cu apa, utilizaţi la prepararea soluţiilor: A). polietilenglicoli B). ulei de floarea soarelui C). ulei de ricin D). benzoat de benzil E). parafină lichidă 128. Metode de purificare a apei: A). schimbul ionic B). osmoza inversă C). ultrafiltrarea D). distilarea E). antrenarea cu vapori de apă 129. F.R.X prevede la controlul calităţii siropurilor: A). densitatea B). ph C). masa totală pe recipient D). dozare E). proprietăţi reologice 130. Se prepară prin metoda dizolvării zahărului: A). Sirupus codeini 0,2 % B). Sirupus Balsami Tolutani C). Sirupus simplex D). Sirupus Citri E). Sirupus Belladonnae 131. F.R.X prevede conservarea siropurilor: A). în recipiente complet umplute B). în recipiente bine închise C). în recipiente de capacitatea de cel mult 1000 ml D). la 8-15 o C E). la rece 132. Soluţiile buvabile: A). sunt forme farmaceutice lichide B). prezintă condiţionare primară specifică C). sunt destinate administrării externe D). la preparare nu se pot utiliza solvenţii utilizaţi la prepararea soluţiilor orale E). se prepară prin emulsionare şi suspendare 133. Se pot folosi ca solvenţi la prepararea picăturilor pentru ureche: A). alcool diluat B). apă distilată C). ulei de parafină D). glicerol E). polietilenglicoli 134. Substanţe utilizate pentru acţiune sistemică prin administrare transnazală: A). nitroglicerină B). atropină C). clorhidrat de efedrină D). clorhidrat de nafazolină E). cloramfenicol 135. Selectaţi forme farmaceutice bucofaringiene: 18

A). linimente B). ape de gură C). soluţii dentrifice D). gargarisme E). colutorii 136. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru gargarisme? A). sunt preparate farmaceutice lichide B). sunt destinate tratamentului local C). sunt destinate a fi administrate prin înghiţire D). sunt preparate de uz intern E). se utilizează în tratamentul afecţiunilor şi spălării cavităţii bucale şi a laringelui 137. Se pot folosi la prepararea picăturilor pentru nas, conform FR X: A). uleiul de floarea soarelui neutralizat B). soluţia izotonică de clorură de sodiu C). soluţia izotonică de glucoză D). uleiul de parafină E). uleiul de măsline 138. Agenţii de creştere a vâscozităţii picăturilor pentru nas sunt necesari pentru: A). asigurarea stabilităţii în timp B). mărirea timpului de contact cu mucoase nazală C). frânarea mişcării ciliare D). asigurarea unei acţiuni de scurtă durată E). fluidificarea secreţiilor nazale 139. Ce prevede F.R.X privind ph-ul picăturilor de ureche? A). trebuie să fie între 4-8,5 B). trebuie să fie între 5-7,5 C). se determină potenţiometric D). se determină titrimetric E). nu se prevede determinarea ph-ului 140. În ce cazuri se recomandă utilizarea picăturilor pentru ureche sterile? A). la sugari şi copii mici B). pentru tratamentul urechii lezate C). pe pielea sugarului D). pe suprafaţă mare E). în intervenţii chirurgicale 141. Apele de gură au efect: A). antiseptic B). antiinflamator C). anestezic local D). antihelmintic E). astringent 142. Conform F.R.X, masa produsului vegetal luat în lucru pentru prepararea soluţiilor extractive apoase este, în general, de 3% pentru: A). flori de tei B). flori de muşeţel C). rădăcina de ciuboţica cucului D). rădăcina de nalbă mare E). rădăcina de odolean 143. La prepararea soluţiilor extractive apoase, pentru extracţia alcaloizilor se pot folosi la umectare: 19

A). apă alcalinizată cu bicarbonat de sodiu B). apă alcalinizată cu hidroxid de sodiu C). apă acidulată cu acid clorhidric D). apă acidulată cu acid citric E). apă acidulată cu acid tartric 144. La prepararea tincturilor, în cazul produselor vegetale care conţin substanţe puternic active raportul masă de produs vegetal/solvent prevăzut de F.R.X este: A). 1:2 B). 1:3 C). 1:10 D). 1:20 E). 1:30 145. Ce metode de preparare prevede FR X pentru prepararea tincturilor? A). evacolarea B). mulcolarea C). macerarea D). macerarea repetată E). percolarea 146. La prepararea conform F.R. X, tincturile se lasă să se sedimenteze: A). la 5-10 o C, timp de trei zile B). la 5-10 o C, timp de şase zile C). la 2-8 o C, timp de trei zile D). la 2-8 o C, timp de şase zile A). la 5-15 o C, timp de patru zile 147. În funcţie de consistenţă se deosebesc extracte: A). fluide B). moi, care conţin cel mult 10 % materii volatile C). moi, care conţin cel mult 20 % materii volatile D). uscate, care conţin cel mult 3 % materii volatile E). uscate, care conţin cel mult 5 % materii volatile 148. Concentrarea extractelor moi se realizează: A). sub presiune redusă B). la suprapresiune C). la temperatură care să nu depăşească 50 o C D). la temperatură care să nu depăşească 70 o C A). la temperatură care să nu depăşească 90 o C 149. La ce temperatură sunt conservate extractele conform FR X? A). 2-15 o C B). 2-8 o C C). 8-15 o C D). 15-25 o C A). 0-8 o C 150. Metode de sterilizare oficinale în F.R.X: A). sterilizare cu gaz B). sterilizare prin încălziri repetate C). sterilizare cu vapori de apă sub presiune D). sterilizare prin căldură uscată E). sterilizare prin radiaţii 151. Conform F.R.X, la preparate injectabile nu se admite adaosul conservanţilor antimicrobieni în cazul administrării: 20

A). unui volum mai mare de 10 ml, indiferent de modul de administrare B). soluţiilor administrate intravenos C). soluţiilor administrate intraocular D). soluţiilor administrate intracisternal E). soluţiilor administrate intramuscular 152. Conform F.R.X, se izotonizează soluţiile injectabile: A). hipotonice B). hipertonice C). coloidale D). care se administrează în volume de 5 ml sau mai mici E). care se administrează în volume de 5 ml sau mai mari 153. Solvenţi folosiţi la prepararea soluţiilor injectabile prevăzuţi de F.R.X: A). apă distilată B). apă distilată pentru preparate injectabile C). ulei de parafină D). ulei de floarea soarelui E). ulei de floarea soarelui neutralizat 154. Se folosesc pentru sterilizarea aerului: A). lămpi germicide B). aerosoli cu propilenglicol sau trietilenglicol C). filtre HEPA D). filtre Seitz E). aerosoli cu fenosept 155. Ce metodă de preparare prevede F.R.X la preparatele injectabile lichide? A). m/m B). m/v C). v/v D). v/m E). altă metodă 156. Cum se verifică eficienţa filtrării soluţiilor injectabile, conform FR X? A). în faţa unui ecran pe jumătate alb pe jumătate negru B). într-un unghi de 30 de grade pe razele de lumină C). într-un unghi de perpendicular pe razele de lumină D). la lumina unui tub de neon sau a unui bec electric mat de 100 W E). la lumina unui tub de neon sau a unui bec electric mat de 10 W 157. Condiţii de sterilizare în autoclav, prevăzute de F.R.X pentru soluţii apoase: A). 121 o C cel puţin 5 minute B). 121 o C cel puţin 15 minute C). 115 o C cel puţin 15 minute D). 115 o C cel puţin 25 minute A). 115 o C cel puţin 30 minute 158. F.R.X nu admite la prepararea soluţiilor perfuzabile: A). substanţe izotonizante B). conservanţi antimicrobieni C). soluţii tampon pentru ajustarea ph-ului D). substanţe energetice E). substanţe medicamentoase 159. Conform F.R.X, conţinutul în substanţe active al soluţiilor perfuzabile se exprimă în: A). miliechivalenţi pe 1000 ml soluţie 21

B). calorii, în unele cazuri C). unităţi de masă pe 10 ml soluţie D). milimoli pe 1000 ml soluţie E). miliosmoli pe 100 ml soluţie 160. Conţinutul în substanţe active al soluţiilor perfuzabile se exprimă în: A). miliechivalenţi pe 1000 ml soluţie B). calorii, în unele cazuri C). unităţi de masă pentru 100 ml soluţie D). milimoli pe 1000 ml soluţie E). miliosmoli pe 100 ml soluţie 161. Soluţii perfuzabile cu electroliţi oficializate în F.R.X: A). Infundibile mannitoli B). Infundibile natrii chloridi C). Infundibile kalii et natrii chloridi D). Infundibile polivinilpirolidona E). Infundibile invertosi 162. Soluţii perfuzabile cu substanţe energetice oficializate în F.R.X: A). Infundibile mannitoli B). Infundibile dextrani C). Infundibile fructosi D). Infundibile glucosi E). Infundibile invertosi 163. Perfuzii înlocuitoare de plasmă: A). Infundibile dextrani 40 cum glucoso B). Infundibile dextrani 40 cum natrio chlorido C). Infundibile dextrani 70 cum glucoso D). Infundibile dextrani 70 cum natrio glucoso E). Infundibile glucosi 164. Soluţii perfuzabile administrate pentru restabilirea echilibrului acido-bazic: A). Infundibile natrii hydrogenocarbonatis B). Infundibile natrii lactatis C). Infundibile trometamoli D). Infundibile natrii chloridi E). Infundibile tinidazoli 165. Soluţii perfuzabile medicamentoase: A). Infundibile dextrani 40 cum glucoso B). Infundibile metronidazoli C). Infundibile natrii chloridi D). Infundibile tinidazoli E). Infundibile ethionamidi 166. Soluţii perfuzabile medicamentoase oficinale în F.R.X: A). Infundibile metronidazoli B). Infundibile tinidazoli C). Perfuzii cu uree D). Infundibile E.D.T.A.-Na 2 E). Infundibile natrii acetatis 167. Soluţiile folosite pentru dializă peritoneală trebuie să fie: A). izotonice B). hipertonice C). izoionice 22

D). sterile E). hipotonice 168. În cazul emulsiilor perfuzabile, diametrul picăturilor fazei dispersate nu poate depăşi: A). 5 μm B). 10 μm C). 15 μm D). 20 μm E). 25 μm 169. Alcaloza metabolică este produsă de: A). creşterea concentraţiei de bicarbonat de sodiu B). creşterea concentraţiei de fructoză C). pierderi de potasiu în afecţiuni renale D). creşterea concentraţiei de glucoză E). scăderea concentraţiei de bicarbonat de sodiu 170. Conform F.R.X, soluţiile perfuzabile pot fi: A). soluţii apoase B). emulsii ulei în apă C). suspensii D). soluţii alcoolice E). emulsii apă în ulei 171. Conservanţi antimicrobieni prevăzuţi de F.R.X la picăturile pentru ochi multidoză: A). alcool diluat B). polietilenglicol C). diacetat de clorhexidină D). borat fenilmercuric E). clorura de benzalconiu 172. Conform F.R.X, se păstrează la Venena: A). Picăturile pentru ochi cu rezorcinol 1% B). Picăturile pentru ochi cu nitrat de pilocarpină 2% C). Picăturile pentru ochi cu cloramfenicol 0,5% D). Picăturile pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25% E). Picăturile pentru ochi cu sulfat de atropină 1% 173. În funcţie de condiţionare, colirele pot fi: A). emulsii B). inserte C). unidoze D). sisteme terapeutice E). multidoze 174. Preparate oftalmice oficinale în F.R.X: A). picături pentru ochi B). unguente oftalmice C). pulberi pentru băi oculare D). pudre oftalmice E). inserte 175. La prepararea picăturilor pentru ochi, F.R.X prevede ca vehicule: A). apa purificată B). apa proaspăt fiartă şi răcită C). apa pentru preparate injectabile 23

D). uleiul de floarea soarelui neutralizat E). apa demineralizată 176. Selectaţi soluţiile oftalmice oficinale în F.R.X: A). colir cu sulfat de atropină 1% B). colir cu rezorcinol 1% C). colir cu nitrat de pilocarpină 2% D). colir cu cloramfenicol 0,5% E). colir cu nitrat de argint 1% 177. Valorile de ph bine tolerat de ochi sunt cuprinse între: A). 2-7 B). 4-7,5 C). 6-7 D). 7,5-9,5 E). 6-8 178. F.R.X prevede pentru picăturile de ochi următoarele: A). sunt prevăzute cu sistem de picurare B). se condiţionează în recipiente de cel mult 10ml C). se condiţionează în recipiente de cel mult 20ml D). pot conţine substanţe auxiliare E). se mai numesc şi colire 179. Aerosolii: A). asigură acţiune rapidă B). pentru administrare necesită aparatură specială C). se aplică pe mucoase D). se aplică pe piele E). asigură o acţiune lentă 180. Aerosolii medicamentoşi sunt: A). dispersii de picături sau particule fine în aer B). utilizaţi în afecţiuni ale căilor respiratorii C). obţinuţi cu ajutorul unor dispozitive speciale D). preparaţi şi condiţionaţi sub formă de dispersie aerosolizată E). destinaţi administrării prin instilare 181. Ce dimensiuni trebuie să aibă particulele aerosolilor pentru a ajunge în alveole? A). 1-5µm B). 5-10µm C). 10-20µm D). peste 10µm E). sub 1µm 182. Metode de preparare a aerosolilor: A). prin condensare B). prin divizare C). prin dispersare D). prin amestecare E). prin centrifugare 183. Pentru obţinerea aerosolilor sub acţiunea propulsorului, substanţele active se utilizează sub formă de: A). soluţie B). emulsie C). suspensie D). masă semisolidă 24

E). pulbere 184. Pentru obţinerea aerosolilor, într-un flacon sub presiune agentul propulsor poate fi: A). gaz aerosolizat B). gaz comprimat C). gaz lichefiat D). gaz solidificat E). gaz suspendat 185. În cazul dispozitivelor de aerosolizat sub presiune, valva: A). pune în legătura faza lichidă din interior cu atmosfera exterioară B). ridică faza lichidă din interior C). pulverizează lichidul din interior D). este acţionată prin simpla presiune a unui deget E). este acţionată sub presiunea lichidului de aerosolizat 186. Într-un dispozitiv generator de aeosoli, freonii cu soluţia medicamentosă pot forma sisteme: A). afazice B). monofazice C). bifazice D). trifazice E). pentafazice 187. Metode menţionate şi de F.R.X pentru prepararea emulsiilor: A). metoda gumei umede B). metoda borcanului C). metoda continentală D). metoda maionezei E). metoda seringii 188. Guma arabică este un emulgator: A). natural B). de tip A/U C). sintetic D). de uz intern E). de uz extern 189. Care dintre următorii emulgatori sintetici sunt ionogeni? A). alcool cetilic B). laurilsulfat de sodiu C). Tween D). clorura de benzalconiu E). Span 190. În emulsii pot surveni următoarele modificări: A). descompunerea emulsiilor B). fenomenul de suspendare C). fenomenul de smântânire D). descompunerea emulgatorilor E). inversarea fazelor 191. Linimentele sunt emulsii: A). de uz intern B). de uz extern C). în compoziţia cărora intră săpunuri D). în compoziţia cărora intră substanţe cu acţiune antipiretică 25

E). în compoziţia cărora intră substanţe cu acţiune analgezică 192. Fenomenul de smântânire (ecremare) care survine la o emulsie: A). reprezintă separarea în două faze lichide distincte B). reprezintă separarea în două faze lichid/solid C). este un fenomen reversibil D). este un proces ireversibil E). reprezintă separarea fazei disperse la suprafaţa emulsiei 193. Pseudoemulgatorii contribuie la stabilizarea emulsiilor prin: A). reducerea tensiunii interfaciale B). creşterea tensiunii interfaciale C). scăderea vâscozităţii fazei externe D). mărirea vâscozităţii fazei externe E). conferire de sarcină electrică fazei externe 194. Emulsiile sunt preparate lichide: A). mai mult sau mai puţin vâscoase B). care se administrează numai intern A). care conţin două faze lichide miscibile B). care conţin două faze lichide nemiscibile C). constituite dintr-un sistem dispers realizat cu ajutorul unor emulgatori 195. Conform F.R.X, componentele de bază ale unei emulsii sunt: A). faza apoasă B). faza uleioasă C). emulgatorul D). agentul peptizant E). agentul de creştere a viscozităţii 196. Emulsiile de uz intern: A). sunt numai emulsii de tip U/A B). sunt numai emulsii de tip U/A/U C). sunt numai emulsii de tip A/U D). pot conţine agenţi pentru corectarea gustului şi mirosului E). sunt denumite şi linimente 197. Conform F.R.X, emulsia uleioasă este formată din: A). 7,5 părţi ulei: 10 părţi gumă arabică: 5 părţi apă B). 10 părţi ulei: 5 părţi gumă arabică: 7,5 apă C). 7,5 părţi ulei: 5 părţi gumă arabică: 10 părţi apă D). 5 părţi ulei: 7,5 părţi gumă arabică: 10 părţi apă E). 10 părţi ulei: 7,5 părţi gumă arabică: 5 părţi apă 198. Conform F.R.X, conservarea emulsiilor se realizează: A). în recipiente bine închise B). la temperatura de 8-15 C C). la rece D). ferit de lumină E). la temperatura camerei 199. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la suspensii sunt adevărate, conform F.R.X? A). suspensiile destinate administrării interne pot conţine agenţi pentru corectarea gustului şi mirosului B). suspensiile care se aplică pe plăgi, pe arsuri şi pe pielea sugarilor se prepară prin metode care le asigură sterilitatea 26

C). dacă nu se prevede altfel, 90% din particule trebuie să prezinte un diametru de cel mult 50 µm, iar pentru 10% se admite un diametru de cel mult 180 µm D). pe eticheta recipientelor se menţionează A se agita înainte de întrebuinţare E). se conservă în recipiente închise etanş, ferit de lumină 200. Suspensiile prezintă următoarele avantaje: A). mascarea gustului neplăcut al unor medicamente B). asigurarea administrării uniforme sub formă lichidă a medicamentelor insolubile în vehiculul prescris C). permit dozarea în funcţie de vârstă, prin administrarea cu linguriţa sau sub formă de picături D). au o mare stabilitate fizică E). permit prelucrarea unor medicamente insolubile care nu pot fi administrate sub formă de comprimate la copii mici 201. Ca umectanţi la prepararea suspensiilor apoase se folosesc: A). substanţe tensioactive B). agenţi de vâscozitate C). cloroform D). glicerol E). alcool 202. Agenţii de dispersie care acţionează prin conferire de sarcini electrice identice particulelor suspendate se numesc: A). floculanţi B). peptizanţi C). stabilizanţi D). umectanţi E). vâscozifianţi 203. Care dintre următoarele substanţe necesită umectanţi la dispersare în apă? A). carbonat bazic de bismut B). camfor C). papaverina D). sulf E). sulfamide 204. Suspensiile farmaceutice se pot prepara prin: A). aerosolizare B). agitare C). centrifugare D). condensare E). dispersare 205. Condiţiile de calitate cele mai importante pentru suspensiile farmaceutice sunt: A). să fie stabile în timp B). să fie omogene C). să nu prezinte sediment D). sedimentul să fie uşor redispersabil E). densitate uniformă pentru particule 206. Agenţii de suspensie sunt necesari într-o suspensie lichidă pentru a: A). creşte viteza de sedimentare B). favoriza dispersarea substanţelor active C). uşura redispersarea sedimenului D). mări liofilia paticulelor solide E). reduce mărimea particulelor dispersate 27

207. Selectaţi baze de unguent hidrosolubile: A). unguent cu glicerină B). plastibaza C). unguent cu emulgator hidratat D). unguent cu macrogoli E). unguent cu alcooli de lână 208. Conform F.R.X, pastele: A). sunt unguente de tip suspensie B). sunt unguente de tip emulsie C). conţin peste 10% substanţă dispersată D). conţin peste 25% substanţă dispersată E). conţin peste 10% fază apoasă emulsionată 209. Conform F.R.X, cremele: A). sunt unguente de tip suspensie B). sunt unguente de tip emulsie C). conţin peste 10% substanţă dispersată D). conţin peste 25% substanţă dispersată E). conţin peste 10% fază apoasă emulsionată 210. Conform F.R.X, la unguentele care se aplică pe plăgi şi arsuri se folosesc: A). baze de unguent cu proprietăţi emulsive B). baze de hidrocarburi C). baze de unguent cu proprietăţi peliculogene D). lipogeluri E). toate cele de mai sus 211. Conform F.R.X, unguentele se conservă: A). în recipiente bine închise B). în recipiente sterile, închise etanş C). la rece D). la cel mult 25 C E). în recipiente care conţin cel mult 10g unguent 212. Unguente hidrosolubile oficinale în F.R.X: A). Unguentum carbopoli B). Unguentum glyceroli C). Unguentum macrogola D). Unguentum methylcellulosi E). Unguentum simplex 213. Colesterolul: A). este un emulgator A/U B). este un emulgator U/A C). se prezintă sub formă de masă semisolidă D). se prezintă sub formă de pulbere E). este solubil în apă 214. Unguentele de resorbţie: A). au acţiune superficială, la nivelul pielii B). determină o acţiune de profunzime la nivelul pielii C). facilitează pătrunderea substanţei active determinând astfel absorbţia sistemică a acesteia D). se mai numesc şi unguente de acoperire E). se mai numesc şi unguente diadermice 215. Vaselina albă: 28

A). se prezintă ca o masă albă, filantă, translucidă în strat subţire B). se prezintă sub formă de paiete albe sau masă albă, grasă la pipăit C). emulsionează apa D). nu emulsionează apa E). este foarte stabilă 216. Lanolina: A). conţine colesterol B). nu conţine colesterol C). se prezintă ca o masă vâscoasă, filantă, galbenă D). se prezintă sub formă de pulbere E). intră în compoziţia unguentului simplu 217. Dispersarea substanţelor active în baze de unguent se poate realiza prin: A). dizolvare B). emulsionare C). floculare D). precipitare E). suspendare 218. Selectaţi baze de unguent emulsii: A). unguent cu camfor B). unguent cu stearină C). unguent emulgator D). unguent cu macrogoli E). unguent cu oxid de zinc 219. Referitor la încorporarea substanţelor active prin suspendare, este adevărat că: A). se aplică substanţelor solubile în baza de unguent B). se aplică substanţelor insolubile în baza de unguent C). se folosesc substanţe active sub formă de pulberi fine D). substanţele se triturează cu baza de unguent în stare netopită E). substanţele se triturează cu baza de unguent în stare topită 220. Silicongelurile: A). sunt bine suportate şi nu pătrund în piele B). sunt bine suportate şi pătrund în piele C). se folosesc ca baze pentru unguente de protecţie D). se folosesc ca baze pentru unguente de profunzime E). se folosesc ca baze pentru unguente sistemice 221. Conform F.R.X supozitoarele trebuie să corespundă următoarelor prevederi: A). să aibă aspect omogen B). să-şi păstreze consistenţa la temperatura camerei C). să nu prezinte aglomerări de particule în secţiune longitudinală D). dozele terapeutice maxime pentru substanţele toxice şi puternic active sunt similare cu cele utilizate pentru administrare internă E). să aibă ph-ul cuprins între 4,5-8,5 222. Conform F.R.X, supozitoarele rectale au formă: A). sferică B). cilindro-conică C). ovoidală D). cilindrică E). de torpilă 223. Cedarea substanţelor medicamentoase din supozitoare se datorează: A). topirii excipienţilor graşi la temperatura corpului 29