(1.1) în care am neglijat termenii de ordin superior. Al doilea termen din (1.2) este zero datorită condiţiei de echilibru (1.1).

Σχετικά έγγραφα
SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

cu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0

METODE MODERNE DE PROCESARE A SEMNALELOR RADAR, BAZATE PE REPREZENTĂRI TIMP-FRECVENŢĂ

3 Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici

Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

8. SEMNALE EŞANTIONATE

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

ο ο 3 α. 3"* > ω > d καΐ 'Ενορία όλις ή Χώρί ^ 3 < KN < ^ < 13 > ο_ Μ ^~~ > > > > > Ο to X Η > ο_ ο Ο,2 Σχέδι Γλεγμα Ο Σ Ο Ζ < o w *< Χ χ Χ Χ < < < Ο

Fig Tipuri de semnale. , (1.3)

Sondajul statistic- II

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Το άτομο του Υδρογόνου

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

GHIDURI DE UNDA. substrat. miez

Α Ρ Ι Θ Μ Ο Σ : 6.913

ALGEBRA, GEOMETRIE ANALITICA ȘI DIFERENȚIALA SINTEZE TEORETICE ȘI APLICAȚII

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

5 Ι ^ο 3 X X X. go > 'α. ο. o f Ο > = S 3. > 3 w»a. *= < ^> ^ o,2 l g f ^ 2-3 ο. χ χ. > ω. m > ο ο ο - * * ^r 2 =>^ 3^ =5 b Ο? UJ. > ο ο.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

2. Α ν ά λ υ σ η Π ε ρ ι ο χ ή ς. 3. Α π α ι τ ή σ ε ι ς Ε ρ γ ο δ ό τ η. 4. Τ υ π ο λ ο γ ί α κ τ ι ρ ί ω ν. 5. Π ρ ό τ α σ η. 6.

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Αυτό το κεφάλαιο εξηγεί τις ΠΑΡΑΜΕΤΡΟΥΣ προς χρήση αυτού του προϊόντος. Πάντα να μελετάτε αυτές τις οδηγίες πριν την χρήση.

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

PROCESAREA SEMNALELOR ÎN SISTEMELE ELECTROENERGETICE. Transmitere semnal analogic/canal stocare. Semnal analogic + zgomot. zgomot

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1

T : g r i l l b a r t a s o s Α Γ Ί Α Σ Σ Ο Φ Ί Α Σ 3, Δ Ρ Α Μ Α. Δ ι α ν ο μ έ ς κ α τ ο ί κ ο ν : 1 2 : 0 0 έ ω ς 0 1 : 0 0 π μ

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

ITU-R P (2009/10)

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

ΗΛΕΚΤΡΙΚΕΣ ΜΗΧΑΝΕΣ Γ

.. ntsets ofa.. d ffeom.. orp ism.. na s.. m ooth.. man iod period I n open square. n t s e t s ofa \quad d ffeom \quad orp ism \quad na s \quad m o

CALCULUL IZOLAŢIILOR FRIGORIFICE

P P Ô. ss rt çã r s t à rs r ç s rt s 1 ê s Pr r Pós r çã ís r t çã tít st r t

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

-! " #!$ %& ' %( #! )! ' 2003

9. UTILIZAREA TRANSFORMATELOR LAPLACE ŞI Z ÎN STUDIUL SEMNALELOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

! " # " $ #% $ "! #&'() '" ( * / ) ",. #

P t s st t t t t2 t s st t t rt t t tt s t t ä ör tt r t r 2ö r t ts t t t t t t st t t t s r s s s t är ä t t t 2ö r t ts rt t t 2 r äärä t r s Pr r

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

The Multi-Soliton Solutions to The KdV Equation by Hirota Method

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t

Jeux d inondation dans les graphes

HONDA. Έτος κατασκευής

P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ

PARTS LIST. 1. EXPLODED VIEW 1.1 FINAL ASSEMBLY <M1> The instruction manual to be provided with this product will differ according to the destination.

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

... 5 A.. RS-232C ( ) RS-232C ( ) RS-232C-LK & RS-232C-MK RS-232C-JK & RS-232C-KK

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

Προς: ΠΑΡΑΤΗΡΗΤΗΡΙΟ ΤΙΜΩΝ ΤΗΣ ΓΕΝΙΚΗΣ ΓΡΑΜΜΑΤΕΙΑΣ ΚΑΤΑΝΑΛΩΤΗ ΤΟΥ ΥΠΟΥΡΓΕΙΟΥ ΑΝΑΠΤΥΞΗΣ ΣΤΟΙΧΕΙΑ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΗΣ. Θέμα: Γνωστοποίηση Προσφορών

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Assessment of otoacoustic emission probe fit at the workfloor

Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Reflection & Transmission

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

3. TEHNICI DE MODULAŢIE DIGITALĂ. MODULATORE & DEMODULATOARE Semnale BPSK (Binary Phase Shift Keying) Semnalul transmis are.

Alterazioni del sistema cardiovascolare nel volo spaziale

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

! "# $ % $&'& () *+ (,-. / 0 1(,21(,*) (3 4 5 "$ 6, ::: ;"<$& = = 7 + > + 5 $?"# 46(A *( / A 6 ( 1,*1 B"',CD77E *+ *),*,*) F? $G'& 0/ (,.

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

Curs 4 Serii de numere reale

Appendix B Table of Radionuclides Γ Container 1 Posting Level cm per (mci) mci

Eşantionarea semnalelor

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

5.1. Noţiuni introductive

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Curs 3. Spaţii vectoriale

ITU-R P (2012/02) khz 150

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s

ITU-R P (2012/02)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Note: Please use the actual date you accessed this material in your citation.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

ΕΘΝΙΚΟΝ ΚΑΙ ΚΑΠΟΔΙΣΤΡΙΑΚΟΝ ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟΝ ΑΘΗΝΩΝ ΣΧΟΛΗ ΘΕΤΙΚΩΝ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΜΗΜΑ ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΏΝ

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

!!" #7 $39 %" (07) ..,..,.. $ 39. ) :. :, «(», «%», «%», «%» «%». & ,. ). & :..,. '.. ( () #*. );..,..'. + (# ).

Transcript:

- - II. OSCILŢII ŞI UNDE MECNICE. Osclaorul lar armoc Mşcara uu corp s o mşcar osclaor acă s rpă proc î mp. Mşcara osclaor ar loc î jurul u pozţ chlbru. O plasar a corpulu pozţa chlbru prsupu sţa u forţ car să raucă corpul î pozţa chlbru. Î pozţa chlbru acasă forţă s zro ( fţa chlbrulu). p cosrvav r F U r la osclaorul lar cosra rzulă: U F u U s rga poţală. D coţa chlbru a corpulu (F ) rzulă: U Cosrăm u corp masă m lga u rsor car osclază fără frcar î lugul a O. Sum mşcara crulu masă al corpulu. Parcularzâ formula fţ a forţ (.) U u s cooroaa pozţ chlbru ( s soluţa cuaţ ). Pru plasăr mc pum zvola rga poţală U î sr aylor î jurul lu : U U() U( ) ( ) U ( ) (.) î car am glja rm or supror. l ola rm (.) s zro aoră coţ chlbru (.). Mărma k U s umş cosaă lască. Dc: k ( ) U() U( ) (.3) Pum alg (raslaăm orga a O î crul masă al corpulu) ş U( ) (rga poţală rfrţă s ulă). sfl rga poţală a osclaorulu lar v:

- - k U (.) car rprză grafc o parabolă. Pru plasăr mc î jurul pozţ chlbru rga poţală rală (curba pucaă) poa f apromaă pr rlaţa (.). Forţa (.) U F k (.5) va rauc corpul î pozţa chlbru acă s opu plasăr. sfl coţa chlbru sabl î pucul s: k > (.6) Doarc pru valor al lu pozv sau gav ar sufc mc (pru a f valablă rlaţa (.)) fucţa U() s crscăoar, rzulă că î pozţa chlbru sabl ( ) rga poţală U() ar u mm. Fucţa lu Hamlo pru osclaorul lar ar prsa: mv H U Ecuaţl lu Hamlo su: H & p p m H p& k Elmâ p cl ouă rlaţ: p m & p& m & & rzulă cuaţa: u: p U m k m & & p& k p& k k k & m (.7) (.8) & (.9) k (.) m s pulsaţa propr (aurală) a osclaorulu. Ecuaţa (.9) s o cuaţ frţală orul o, fără rmul cu rvaa orul îâ ş omogă (fără rmul lbr) cu cofcţ cosaţ.

- 3 - Soluţa grală a cuaţ (.9) c scr o mşcar osclaor armocă (amplua ş pulsaţa rămâ cosa) s: C C (.) sau ua formull chval: cos ( ϕ ) (.) s ( ϕ ) (. ) a s b cos (.3) ( ϕ ) [ cos ( ϕ ) s ( ϕ ) ] (.) S poa arăa uşor că rlaţl (.) (.) vrfcă cuaţa (.9). Forma (.) s foar comoă î aplcaţ, oarc calcull cu poţ su ma uşor fcua. Para rală a prs (.) coc cu (.). sfl s poa ulza rprzara osclaţlor pr umr compl (.), ar î rzulaul fal s rţ para rală. Î (.), s amplua osclaţ, s pulsaţa osclaţ, ϕ s faza ţală, ar ϕ s faza momaă (grală) a osclaţ. Elogaţa () f o fucţ procă mp a acaş valoar câ mpul crş cu o proaă, () ( ), cos ( ϕ ϕ ϕ π (.5) ) cos [ ( ) ] cos ( ) u am folos fapul că proaa cosusulu s π. D (.5) rzulă: π π π ν u ν s frcvţa (umărul osclaţ fcua î uaa mp). D (.) rzulă vza s ϕ v ( ) E s ( ϕ) cos ( ϕ) m k (.6) Erga oală a osclaorulu s: mv k m m m (.7) D (.7) rzulă: E E c ma U ma Pru rzulă U U ma, ar pru rzulă U. Grafcul rg poţal s forma fgura alăuraă. Î cazul osclaorulu lar armoc valoara m mporală a rg cc s gală cu valoara m mporală a rg poţal Ec U (.8) u

- - m m s Ec Ec ( ) ϕ (.9) m m cos U U ( ) ϕ (.) Î cazul î car rv frcara, cl ouă valor m su fr.. Osclaţ amorza U corp afla î mşcar osclaţ îîmpă o rzsţă cauza forţ frcar. Dacă frcvţa vbraţ a corpulu s mcă, auc forţa frcar p uma vză. Pru vz mc pum zvola forţa frcar î sr aylor upă purl vz. rmul orul zro al sr s ul, oarc c o forţă frcar u acţoază asupra uu corp mobl. Prmul rm car u s aulază s proporţoal cu vza: F f r &, r > (.) u r s cofcul frcar a corpulu cu mul î car osclază. Smul mus araă că forţa acţoază î ss opus vz. Doarc asupra corpulu acţoază ş forţa lască F k, k > (.) rzulă cuaţa frţală a osclaţlor amorza: sau u m & k r& (.3) r k & & & & (.) m m r m, k m (.5) s cofcul amorzar mporală, ar s pulsaţa propr (î absţa frcărlor). Ecuaţa (.) s o cuaţ omogă cu cofcţ cosaţ, avâ soluţa forma: () C λ (.6) u C ş λ su cosa. Îlocu (.6) î (.) s obţ cuaţa caracrscă: cu soluţl: λ λ (.7) λ, ± (.8) a) Cazul frcărlor s ( > ) Î acs caz răăcl cuaţ caracrsc (.8) sî ral ş gav:

- 5 - λ, λ (.9) Soluţa ca ma grală a cuaţ (.) s o suprapur a ouă soluţ lar p cu ouă cosa arbrar C ş C : C λ C λ λ λ C C (.) Cosal C ş C s rmă coţl ţal (logaţa ş vza la momul ). casa s o mşcar aprocă (procă) amorzaă. Forma grafculu logaţ î fucţ mp p valoara vz ţal. b) Cazul crc ( ) Î acs caz răăcl cuaţ caracrsc (.8) su gal λ λ. Soluţa C obţuă (.6) u s complă, oarc puc vr mamac soluţa u cuaţ frţal orul o rbu să abă ouă cosa arbrar. D puc vr fzc, cl ouă cosa ar prm spcfcara coţlor ţal (pozţa ş vza). D aca folosm moa varaţ paramrlor, luâ o soluţ forma: u () (.) Impuâ ca soluţa (.) să vrfc cuaţa (.) obţm: & u& u, & && u u& u& u & u u& u u& u u & u u u Dar & u u u & u u a b sfl soluţa grală a cuaţ (.) s: (a b) Soluţa grală a cuaţ (.) s: C λ C λ C (.) casa s o mşcar aprocă crcă. Corpul s plasază spr pozţa chlbru îr-u mp mm, fără a oscla î jurul acsa. c) Cazul frcărlor slab ( < ) Î acs caz răăcl cuaţ caracrsc (.8) su compl. C

u: ( C C ) - 6 - (.3) (.) s psuopulsaţa. Ulzâ rlaţl lu Eulr obţm: u: [ C ( cos s ) C ( cos s ) ] ( a cos b s ) a C C, b (C C ) Pru rzulă a, ar pru π rzulă π (.5) b. Doarc, π, ş su ral, rzulă că a ş b su ral. Soluţa (.5) poa f scrsă ş sub forma: cos ϕ (.6) ( ) Ifcâ (.5) cu (.6) rzulă: ( cos cos ϕ s s ϕ) a cos b s cos ϕ a, - s ϕ b a b b, g ϕ (.7) a D (.6) s cosaă că caracrzază scăra î mp a amplu: () (.8) casă mşcar s umă psuoprocă. Psuoproaa π π (.) (.9) π s ma mar câ proaa mşcăr amorza. (Pru > psuoproaa s magară, ar pru rzulă, asfl că î acs cazur mşcara u poa f procă. Î cazul mşcăr slab amorza ( < ) grafcul logaţ î fucţ mp ar forma fgură. Dcrmul logarmc Λ s f ca logarmul aural al raporulu a ouă valor succsv al amplu, spara prr-u mp o psuoproaă:

- 7 - () Λ l l l (.) ( ) ( ) Pr măsurara crmulu s poa rma graul amorzar spcfc uu maral. mplua mşcăr sca î mp aoră prrlor rg cauza forţa frcar. Lucrul mcac fcua forţa frcar s: ( ) L f F F r f f & & < (.) () D rlaţa (.6) rzulă vza: & cos ( ϕ) s ( ϕ) cos ( ϕ) s ( ϕ) Î cazul u amorzăr foar mc, <<, pum glja prmul rm paraza păraă, obţâ: & s ( ϕ) m & m E c Erga poţală s: k m U Erga oală v: m s m ( ϕ) cos ( ϕ) [ s ( ϕ) cos ( ϕ) ] E (.) (.3) (.)

- 8 - Pru <<, rlaţa (.) obţm: Îlocu cu î (.) obţm o prs smplfcaă pru rga oală: m E (.5) La avm: m E (.6) sfl: E E (.7) S cosaă că rga oală sca poţal cu mpul. Scăra rg oal î mp s caracrzaă cosaa mp τ, car rprză mpul upă car rga sca or faţă rga ţală: E () τ E τ E E τ m τ (.8) r Dacă auc τ, ar E E (rga osclaorulu amorza). S fş mpul rlaar τ ca f mpul upă car amplua () sca or: () ( τ ) ( τ ) τ τ m τ (.9) r Cosal mp al armoclor gra sursl soor au caţ prv calaa suulu. Erga spaă îr-u rval mp scur s o mărm pozvă: E E (.7) E (.3)

- 9 - U psuoproa π î corspu π raa ş c uu raa î corspu u rval mp gal cu. Graul auar a uu osclaor poa f caracrza pr facorul cala Q, f ca raporul îr rga oală a osclaorulu ş rga spaă îr-u rval mp gal cu /. E Pru rga spaă s E. sfl facorul cala s: Q E E (.3) U osclaor slab amorza ar Q >>. sfl o cava mcrou supracoucoar ar Q > 7. Pru u osclaor amorza ( ), facorul cala s f. D rlaţa (.) rzulă: (.3) Q Pru Q. 3. Osclaorul forţa amorza (fără frcar) Cosrăm u osclaor lar asupra cărua acţoază, p lâgă forţa lască, o forţă roară procă: F () F cos (3.) Ecuaţa mşcar a osclaorulu forţa fără frcar s: m & & k F cos (3.) sau & f cos (3.3) u f F /m s saa mască a amplu forţ armoc, ar k/m s pulsaţa propr. Soluţa grală a cuaţ omog (3.3) s gală cu suma r soluţa grală a cuaţ omog omog. C cos ( ϕ) ş o soluţ parculară a cuaţ omog, car s a forma mmbrulu rapa omog. cos. Î cazul soluţ parcular omog u am lua ş u fazaj, oarc î cuaţa mşcar u rv rmul î & aora forţ frcar. Dc: cos ϕ cos (3.) C ( ) Pru mp mul ma mar câ mpul rlaar τ, amplul prmulu rm su pracc ul omog ( >> τ ) << ş c î rgm saţoar, câ osclaţl razor s-au ss: cos (3.5) Impuâ ca soluţa (3.5) să vrfc cuaţa (3.3), obţm:

- - & s, & cos, cos cos f cos f (3.6) sfl soluţa v: f cos (3.7) Soluţa (3.7) u s complă, oarc u coţ c o cosaă arbrară, asfl că u pum spcfca pozţa ş vza ţală a osclaorulu. Rzulă că, upă u mp î car pum glja cobuţa soluţ gral a cuaţ omog, fcul coţlor ţal s pr. Varaţa amplu rlaţa (3.6) cu pulsaţa s rprzaă î fgură. Grafcul rprză o curbă sprs ş aca amplua s umă amplu sprsvă. La amplua ar valoara f /, ar pru rzulă. Î cazul î car pulsaţa forţ armoc roar s gală cu pulsaţa aurală a osclaorulu ( ), avm u fom rzoaţă, oarc amplua osclaţlor crş fără lmă ( ). mplua ssmlor fzc ral s îoaua fă, îrucâ rv frcara. Pru <, s pozv, ar pru >, s gav. mplua gavă araă că acă forţa varază ca F cos, plasara varază ca cos. cos rzulă că smul mus s chval cu u fazaj gal cu ± π raa ( ± 8 ) îr forţă ş plasar. Dfazajul ral s π, aoră îârzr răspusulu corpulu oscla la caţ. Doarc cos ( ± π) Pru < plasara s î fază cu forţa. Rzulă că faza s schmbă cu π raa la rzoaţă.. Osclaorul forţa amorza (cu frcar) Cosrăm u osclaor lar asupra cărua acţoază, p lâgă forţa frcar forţa lască k ş o forţă roară procă F cos. Ecuaţa mşcar s: m & k r & F cos r &,

- - & & f cos (.) u: r k, F, f (.) m m m Doarc & rouc u rm î s, vom alg o soluţ parculară a cuaţ omog forma: B cos C cos ϕ (.3) s ( ) Pru mp mul ma mar câ mpul rlaar, soluţa grală a cuaţ omog s gljablă ş c soluţa cuaţ (.) î rgm saţoar s: cos ϕ (.) ( ) Osclaţa s forţaă oarc pulsaţa (.) s gală cu pulsaţa forţ roar. S-a lua ϕ aoră îârzr răspusulu corpulu oscla la caţ. Impum ca soluţa (.) să vrfc cuaţa (.) : & & s ( ϕ), & cos ( ϕ) cos (.5) ( ϕ) s ( ϕ) cos ( ϕ) f cos casă gala rbu să f valablă la orc mom, c î parcular ş pru ş fţ pr: π ϕ π, ϕ f cos ( π ϕ) ( ) f cos ϕ (.6) f ( ) f π cos ϕ f s ϕ (.7) g ϕ (.8) s ϕ f f ( ) f ( ) f f (.9) ( ) sfl î rgm saţoar soluţa cuaţ (.) s:

- - ( ) f cos arcg (.) Dacă ţal corpul a fos î sar rpaus, ar asupra sa a îcpu să acţoz forţa procă roară, corpul îcp să fcuz osclaţ forţa a căror amplu crş pâă câ ag valoara mamă aă rlaţa (.9)... Rzoaţa ampluu Pru a uc pulsaţa a forţ armoc roar pru car amplua osclaţ forţa s mamă, galăm cu zro rvaa lu (.9) î rapor cu. sau: f Doarc ( ) [ ( )( ) 8 ] 3 f ( ) ( ), rzulă: u Q s facorul cala. Iroucâ (.) î (.8) ş (.9) obţm: 3 (.) (.) Q (.3) g ϕ g ϕ (.)

- 3 - f f ( ) ( ) f (.5) Câ, amplua mşcăr osclaor v foar mar, caracrzâ fomul rzoaţă amplu. Pru <, v compl ş c u avm rzoaţă, amplua scrscâ couu. Dpţa amplu ş a faz ϕ s fluţaă foar mul mărma facorulu cala Q. Pru (Q ) rzulă, acă pulsaţa forţ roar s gală cu pulsaţa propr. Î acs caz (.5) rzulă că amplua s fă. casă suaţ u s ralzază pracc, oarc îoaua rv rzsţa mulu. ouş, arbor maşlor rap să s rupă la rzoaţă. La arbor forţa roară prurbaoar s cauzaă mposblaa crăr rguroas p aa roaţ a rooarlor ş a pslor moa p. P baza fomulu rzoaţă s po cosru rzoaor acusc. Î vcăaa pulsaţ propr, faza ϕ s schmbă cu aâ ma mul, cu câ s aprop zro (Q ). rbu să ţm sama că î prsa logaţ am lua fazajul ϕ î loc ϕ. Pru << logaţa s pracc î fază cu forţa caoar, ar p măsură c s aprop răspusul ssmulu s îârza ca fază faţă forţa caoar... Rzoaţa rg poţal m Erga poţală ar prsa: k m m U cos ( ϕ) Valoara m mporală a rg poţal s: (.6)

- - m U (.7) D coţa mam a acs rg m obţm: U ( ( ) ) ( )( ) [ ] ( ) 8, ϕ g, f (.8) S cosaă că rzoaţa rg poţal m ar caracrsc asmăăoar cu rzoaţa amplu ( ş g ϕ su aclaş). Valoara mamă a rg poţal m s: 6 f m m U ma (.9) Valorl lu pru car U U ma s obţ asfl: ( ) ( ) 3 f m f m ( ) ( ) 8 ( ) ( ) 8 ± ± Doarc > rzulă:, (.).3. Rzoaţa ccă a vz D rlaţa (.) pum rma vza:

- 5 - ( ) ϕ s & (.) Îrucâ pru ssml oscla rsază î prmul râ fazajul & ϕ r răspusul cc () & ş caţa F (), folos rlaţa (.) obţm: π ϕ cos & ( ) cos & ϕ & ϕ π ϕ (.) D rlaţl (.) ş (.9) pum rma amplua vz: ( ) ( ) f f v f v (.3) Pru a obţ pulsaţa a forţ armoc roar pru car amplua vz s mamă, galăm cu zro rvaa lu V î rapor cu : v 3 o (.) Rlaţa (.) prmă coţa ralzar a rzoaţ cc. Pru, (.) v gal cu. Îlocu î (.8) ş (.3) obţm: g v ϕ π ϕ v (.5)

- 6 - ( ) f v ma f v ma (.6) D (.) rzulă: & v ϕ (.7) acă la rzoaţă răspusul cc & s î fază cu caţa F(). D (.9) rzulă f car coc cu (.5) pru... Rzoaţa pur spa m ş a rg cc m Pura spaă forţa frcar s: P ( ) ( ) ϕ s r. r r F f & & & & (.8) Ma mporală a pur spa s rmă asfl: P ( ) r f.3 r v r P (.9) D coţa mam a pur spa m obţm: P, π ϕ, ϕ & (.3) S cosaă că rzoaţa pur spa m ar caracrsc asmăăoar cu rzoaţa ccă a vz. Valoara mamă a pur spa m s: ( ) 8 r f.9 P ma (.3) Valorl lu pru car P P ma s obţ asfl:

- 7 - f r f 6 r ( ) 8 (.3) ± ± m ± Doarc s pozv, ar < rzulă: m, (.33) (.3) Erga ccă a osclaţlor forţa s: m & m E s c ( ϕ) Ma mporală a rg cc s aă rlaţa: (.35) m m V E c Ec (.36) Doarc E c ar acaş pţă ca ş P (rmaă V ) rzulă că valoara mamă a rg cc m corspu o lu π, ϕ, ϕ & m f E cma (.6) (.37) 6 Noăm cu ş pulsaţl forţ armoc roar pru car rga ccă a osclaţ forţa s gală cu jumăa valoara mamă: E c m f m f ma E c 3

- 8-8 (.3) ( ) Rzulă aclaş valor ş a î rlaţa (.33). s umă lăţma bz rcr î scara pulsaţlor. Grafcul rg cc m î fucţ s o curbă rzoaţă Lorz..5. Rzoaţa pur oal m Pura oală furzaă forţa roară s: & P F F cos ( ) s ( ϕ) F cos s ( ϕ) F cos [ s cos ϕ s ϕ cos ] F s cos ϕ F s cos ϕ Pura oală m s obţ uşor oarc s, cos F s ϕ P (.38) Îlocu F m f ş s ϕ rlaţa (.7) obţm: sau s ϕ (.39) f m f P f Doarc P ar acaş pţă ca ş P m (.) P m (.) V P ş că valoara mamă a pur oal m corspu la, Pura mamă s obţ rlaţl (.) ş (.6): E c (rmaă V ) rzulă π ϕ, ϕ &. f m f Pma m Pma (.) Pulsaţl ş pru car pura oală m s gală cu jumăa valoara mamă s obţ asfl:

- 9 - Pma P 8 f m f m 8 ( ) (.3) (.3), (.) (.5) s umş lărgm oală a l rzoaţă. D rlaţa (.5) ş fţa facorulu cala Q (.6) obţm: Q (.7) sfl facorul cala s gal cu raporul îr pulsaţa rzoaţă ş lărgma l rzoaţă. Cu câ Q crş ( sca), cu aâ curba rzoaţă Lorz v ma îală ş ma îgusă. Î acs caz s spu că slcvaa osclaorulu crş. Doarc cosaa mp ş mpul rlaar au prsl: rzulă: τ, τ (.8) τ (.9) (.5) τ Î urma u prurbăr accal a uu osclaor cu îală slcva ( mc), osclaţa va ura u mp îluga ( τ mar). Rlaţa (.9) s asmăăoar rlaţ cru mcaca cuacă. sfl lărgma curb rzoaţă a osclaţlor forţa s gală cu vrsul cosa mp a osclaţlor lbr. s vrs proporţoală cu mpul rlaar τ..6. mplua absorbvă ş amplua sprsvă (lască) Pum obţ aclaş rzula folos rprzara complă. Î acasă rprzar cuaţa (.) v: & z z& z f (.5) u z s o mărm complă. Î rgm saţoar, soluţa cuaţ (.5) s forma: z z (.5)

- 3 - Impuâ soluţ (.5) să vrfc cuaţa (.5) obţm: z & z, & z z, z z z f f z (.53) u s umă fucţ rasfr. Dc: z z f z (.5) z u: u: f ( ) ( ) ( ) cos ϕ, ( ) R z f s ϕ, ( ) ϕ g ϕ (.55) (.8) ( ) f ( ϕ) g ϕ ş puau f scrs rc (.53). Rlaţa (.5) poa f scrsă asfl: cos ( ϕ) cos (.56) (.) f ( ) ( ) z f f ( ) ( ) f ( ) f R z cos ( ) ( ) (.57) (.9) s cos a s (.58)

f ( ) ( ), - 3 - a f, ( ) a (.59) s umă amplu sprsvă, ar a s amplua absorbvă. Dc î loc să scrm osclaţl prr-o amplu ş o fază, l scrm î fucţ ouă amplu ( ş a ). Compoa cos s î fază cu forţa ră π F cos, ar compoa a s a cos s fazaă cu 9 faţă forţa roară. Î vcăaa rzoaţ <<, s apropa, ar, Dpar rzoaţă a f f, f f π s cos >> avm: (.6) a, Pru << rzulă Grafcul amplulor f, f cos (.6), a, ar pru >> avm, a. ş a î fucţ ar forma urmăoar: D rlaţa (.58) obţm vza: & s a cos Pura saa absorbă î rgm saţoar s:

- 3 - P F & F s cos F cos a Pura m s: F P a m v (.6) (.) S cosaă că uma para magară a soluţ compl corbu la pura absorbă maă p uraa u osclaţ saţoar.rmul cos corbu uma la pura absorbă saa. 5. Osclaţ lcromagc î crcu RLC Pru u crcu LRC sr pum scr rlaţl: Q I Q Q I, U L L L, U R I R R, D lga a oua a lu Krchhoff: U L U R U C obţm: L Q & R Q& Q C : L R Q & Q& Q L LC Ulma rlaţ s forma cuaţ osclaţlor amorza: & & U C Q C sfl osclaţl lcromagc po f sua pr aalog cu osclaţl mcac. Esă corspoţa: m L, k C Q, r R R, v I L LC, F U

- 33 - Pru u crcu LRC sr alma o sursă su : avm cuaţa frţală: L Q Q R Q U cos C R U Q& Q& Q cos L LC L car ar acaş formă cu cuaţa osclaorulu forţa: & & f cos Î mo asmăăor s raază crcuul RLC parall. 6. Compura osclaţlor 6.. Compura osclaţlor armoc parall acaş pulsaţ Vom lucra î rprzara complă a osclaţlor: z ( ϕ ) z ( ϕ ), R z cos ( ϕ ), R z cos ( ϕ ) (6.) (6.) Mşcara rzulaă s o o mşcar osclaor armocă acaş pulsaţ: z z z ( ϕ) ϕ ϕ, R z (6.3) Compl cojugaa acs rlaţ s: ( ϕ) z ϕ ϕ (6.) Făcâ prousul ulmlor rlaţ obţm: z z ( ϕ ϕ ) ( ϕ ϕ ) (6.5) Folos formula lu Eulr:

- 3 - obţm: ϕ ϕ cos ϕ cos ( ϕ ϕ ) sau, oarc cos ( ϕ ϕ ) cos ( ϕ ϕ ) cos ( ϕ ϕ ) Rlaţa (6.3) poa f scrsă asfl: (6.6) z [ cos ϕ cos ϕ ( s ϕ ϕ )] ( cos ϕ s ϕ) s Pr fcara părţlor ral ş a clor magar obţm: cos ϕ cos ϕ cos ϕ (6.7) s ϕ s ϕ s ϕ (6.8) D ac rzulă: g ϕ (6.9) s ϕ cos ϕ s ϕ cos ϕ Rlaţa (6.6) poa f obţuă ş (6.7) ş (6.8) pr rcar la păra ş auar mmbru cu mmbru. Dacă ϕ ϕ k π, (k,,,... ) auc, ar osclaţl su î fază. Dacă ϕ ϕ ( k )π, (k,,,... ) auc, ar osclaţl su î opozţ fază. Î parcular, acă rzulă, acă pucul maral rămâ î rpaus. π Dacă ϕ ϕ ( k ), (k,,,... ) auc, ar osclaţl su î cuaraură. 6.. Compura osclaţlor armoc parall pulsaţ puţ fr (fomul băă) Î rprzara complă, osclaţl car s compu su scrs rlaţl: Noâ: obţm: z ( ϕ ), z ( ϕ ) (6.) ε, (6.) ε, ε ϕ z, Compuâ osclaţl obţm: ε (6.) ε ϕ z (6.3)

- 35 - ε ε ϕ z z z ϕ [ ϕ ( ) ] a () ε ε ϕ z ϕ ( ) a () [ ϕ ] ε ε ϕ ϕ z z a a a ε ε ϕ ϕ ϕ ϕ ε ϕ ϕ cos ϕ ϕ ε a ( ) ( ) a ( ε ) a cos ( ε ϕ ϕ ) (6.) (6.5) Rlaţa (6.) poa f pusă sub forma: ε ε z { cos ϕ cos ϕ ε ε s ϕ s ϕ a () [ cos ϕ () s ϕ () ] Ifcâ părţl ral p o par ş părţl magar p ală par, obţm: ε ε cos ϕ cos ϕ cos ϕ a () () ε ε s ϕ s ϕ s ϕ a () ()

- 36 - g ϕ () s ϕ cos ϕ ε ε s ϕ cos ϕ ε ε (6.6) D rlaţl (6.5) ş (6.6) rzulă că amplua ş faza ţală varază î mp, acă osclaţa rzulaă u ma s armocă. mplua mşcăr rzula s o fucţ procă c varază îr u mam gal cu pru ε ϕ ϕ k π ş u mm gal cu auc câ cos ( ε ϕ ϕ ) -, acă pru ε ϕ ϕ ( k )π. Dacă frţa s foar mcă î rapor cu ma pulsaţlor, auc a () ş ϕ () varază foar l î comparaţ cu fucţl cos ş s, acă mşcara rzulaă s o osclaţ moulaă aâ î amplu, câ ş î fază. Maml amplu corspu uor amplfcăr proc al mşcăr osclaor um băă, car su vţa pr alraţa lor cu amplul mm. Pr frcvţa băălor s îţlg umărul băă p uaa mp, ar pr proaa băălor s îţlg mpul scurs îr ouă băă coscuv, acă îr ouă mom amplu mamă. Noâ cu τ b proaa băălor, pum scr urmăoarl rlaţ car corspu la ouă mam coscuv: ε ϕ ϕ k π ε ( τ ) ϕ ϕ ( k )π b Scăzâ rm cu rm prma cuaţ a oua, obţm: ε τ u rzulă proaa băălor Frcvţa băălor s: b π π π τ b (6.7) ε π ( υ υ ) υ b υ υ (6.8) τb π π Rzulă că frcvţa cu car s succ maml, c frcvţa băălor, s gală cu frţa clor ouă frcvţ compo. D rlaţa (6.7) rzulă că maml (băăl) su cu aâ ma rar cu câ frcvţl osclaţlor compo su ma apropa. Dacă frţa r υ ş υ s mar, frcvţa băălor s rcaă, ar amplua a() varază foar rp î mp, asfl îcâ fomul băă u ma poa f pus î vţă prmal. Ilusrăm fomul băă pru υ 6 Hz ş υ 7 Hz, pru car Î cazul parcular î car, ϕ ϕ rlaţa (6.5) obţm: υ b Hz. a () o ε cos ε cos cos (6.9)

- 37 - υ 6 Hz υ 7 Hz υ b Hz Î acs caz (6.) rzulă: R z a () cos [ ϕ () ] cos cos ϕ () (6.) Rlaţa (6.) vţază moulara amplu cos. Fomul băă s poa pu î vţă cu ajuorul a ouă apazoa frcvţ puţ fr. Sul prov la vbraţl clor ouă apazoa s compu ş au aşr la fomul băă: s au u su a căru sa crş ş sca proc. Fomul băă ar aplcaţ umroas î acuscă ş î lcrocă. Î lcrocă s cosrusc rcpoar hroă î car osclaţl lcrc prm la crcuul a ( υ 6 Hz) s suprapu cu osclaţl uu osclaor local cu frcvţa apropaă (υ 9,9 5 Hz) ş au î crcuul uu lfo băă frcvţă ( 6 9,9 5 ) Hz Hz, cu car vbrază mmbraa lfoulu. Vbraţl mmbra cu acasă frcvţă su prcpu urch. 6.3. Compura osclaţlor armoc prpcular acaş pulsaţ Cosrăm o parculă car s mşcă î plaul y sub acţua a ouă osclaţ armoc prpcular acaş pulsaţ. cos (6.) cos ϕ (6.) y B ( ) Pru a obţ racora, lmăm mpul cl ouă rlaţ: cos (6.3) y B cos cos ϕ s s ϕ cos ϕ s ϕ (6.) y cos ϕ s ϕ B Rcâ la păra rlaţa (6.5) obţm: (6.5)

- 38 - B y cos ϕ B ϕ s y cos ϕ y y cos ϕ s ϕ (6.6) B B casa s cuaţa u lps îscrs îr-u rpugh laur ş B. Osclaţa scrsă cuaţa (6.6) s o osclaţ polarzaă lpc. Pru a obţ ughul β forma aa mar a lps cu aa O, prmăm ş y î cooroa polar ( ρ, θ ): y ρ cos θ ρ s θ (6.7) Îlocu (6.7) î (6.6) obţm: ρ s θ B ρ cos θ B ρ s θ cos θ cos ϕ B s ϕ B s ϕ ρ (6.8) s θ B cos θ B s θ cos ϕ Doarc î lugul a mar ρ ar valoara mamă, rzulă că ughul β corspu aulăr rva umorulu rlaţa (6.8). ρ θ s θ cos θ B cos θ s θ ( B ) s β B cos β cos ϕ B cos θ cos ϕ B cos ϕ g β (6.9) B alzăm câva cazur parcular. a) Dacă ϕ k π, (k,,,...), auc osclaţl su î cocoraţă fază, ar rlaţa (6.6) s ruc la forma: y B y (6.3) B car s cuaţa u rp c rc pr org ş s suaă î caral I ş III. Osclaţa s polarzaă lar. S poa arăa că orc mşcar armocă lară s poa scompu î ouă mşcăr osclaor armoc î cocoraţă fază, p rcţ prpcular. b) Dacă ϕ ( k )π, (k,,,...), auc osclaţl su î opozţ fază, ar rlaţa (6.6) v: B y (6.3)

- 39 - car rprză calală agoală a rpughulu. Osclaţa s polarzaă lar. S poa arăa că o mşcar osclaor armocă lară s poa scompu î ouă mşcăr osclaor armoc î opozţ fază, p rcţ prpcular. π ϕ k, (k,,,...), c) Dacă ( ) auc osclaţl su î cuaraură fază, ar rlaţa (6.6) v: y (6.3) B car rprză o lpsă raporaă la al sal. Osclaţa s polarzaă lpc. π Pru k, ϕ osclaţl compo su scrs rlaţl: π cos, y B cos B s (6.33) ar pucul maral s mşcă p racor î ssul aclor casorc. 3 π Pru k, ϕ osclaţl compo su scrs rlaţl: 3 π cos, y B cos B s (6.3) ar pucul maral s mşcă p racor î ss aorar. Î gral, pru k par osclaţa rzulaă s polarzaă lpc rp, ar pru k mpar osclaţa s polarzaă lpc sâg. Î parcular, acă B, lpsa v u crc: y (6.35) 6.. Compura a ouă osclaţ crcular acaş pulsaţ ş amplu, polarza î ssur corar Pr compura u osclaţ polarza rp cos, y s (6.36) cu o osclaţ polarzaă sâg cos, y s (6.37) s obţ o osclaţ lară cu pulsaţa gală cu pulsaţa osclaţlor compo ş cu amplua ublă.

- - cos, y y y (6.38) Rzulă că o osclaţ polarzaă lar s chvală cu ouă osclaţ crcular, polarza î ssur corar. cs rzula s ul î suul rzoaţ magc uclar. 6.5. Compura osclaţlor armoc prpcular pulsaţ fr Cosrăm ouă osclaţ armoc prpcular pulsaţ fr: cos ( ϕ ) y B cos ( ϕ ) (6.39) Pr compura lor s obţ o mşcar a căr racor s cuprsă î rpughul, B y B. Dacă pulsaţl su proporţoal cu umr îrg, asfl ca raporul lor să f u umăr raţoal (rapor umr îrg) Q (6.) auc să o proaă, cl ma mc mulplu comu al proalor fcăr mşcăr compo, aşa îcâ mşcara rzulaă s procă, ar racora parcul s o curbă îchsă, umă curbă Lssajous. Rlaţa (6.) s obţ asfl: ( ϕ ) cos [ ( ) ϕ ] cos ( ϕ π) cos π ( ϕ ) B cos [ ( ) ϕ ] B cos ( ϕ π) B cos π

- - racora mşcăr p raporul pulsaţlor ş fazajul ϕ r osclaţl π compo. Ca mplu cosrăm racora corspuzăoar cazulu, ϕ. Fgurl lu Lssajous su ulza î lcrocă pru rmara frcvţlor cu ajuorul oscloscopulu. U smal corbu la fla orzoală, ar clălal la fla vrcală. Raporul pulsaţlor s rmă ca raporul r umărul puclor rscţ a racor cu o rapă vrcală ş ua orzoală. Cazul î car pulsaţl vbraţlor compo fră foar puţ îr l poa f rus la compura a ouă vbraţ cu acaş pulsaţ, ar cu fazajul ϕ r l var l î mp. sfl, pru ε obţm: cos ( ϕ ), y B ( ε ) cos ϕ, ϕ ε ϕ ϕ Dacă pulsaţl u su proporţoal cu umr îrg, auc mşcara u ma poa f procă, ar racora s o curbă schsă car acopră îrg rpughul, B y B. Î mo asmăăor po f compus r osclaţ armoc prpcular pulsaţ fr. 7. Dscompura osclaţlor compl 7.. Dscompura osclaţlor proc (aalza armocă) O osclaţ procă complă (armocă) poa f rprzaă prr-o suprapur osclaţ armoc. sfl, mărma fzcă procă () ( ) s poa prma sub forma u sr Fourr u: a () ( a cos b s ) a (7.) () () (7.) a () cos () cos (7.3)

- - b a () s () s ar π s proaa fucţ (). S-a als ş u a pru ca a să abă acaş formă ca ş a. Cosaa a cos b s s rmul orul îâ, car ar frcvţa ca ma mcă υ umă frcvţa fuamală, a cos b s s rmul orul o ş corspu frcvţ υ υ ş aşa ma par, rmul orul corspuzâ frcvţ υ υ. rmul orul îâ rprză osclaţa sau armoca fuamală, ar rm orul o, r, paru c. rprză armocl or supror. Opraţa scompur a u fucţ proc oarcar î armoc s umş aalză armocă ş s folosă ca mjloc crcar î acuscă ş lcrocă. Evţra fzcă a armoclor suproar î cazul smallor lcrc, acusc, vbraor araă că zvolara Fourr ar o fuamar marală. (7.) Cofcul a s obţ pr grara rlaţ (7.) la la sau la la. a () a cos b s a π π a s s π π a b cos cos a () sfl, îr-o proaă, pru, s ş cos au u umăr gal valor gav ş pozv, grall acsa f ul. Cofcul a s obţ îmulţ rlaţa (7.) cu cos m ş grâ la la : a () cos m cos m a cos m cos b cos m s () ( m ) cos ( m ) cos cos m a

- 3 - ( m) s ( m) s b Pru m grall mmbrul rp su ul (s ruc la cazul aror cu m, m ). Pru m rzulă: () cos a a a () cos Cofcul b s obţ îmulţ rlaţa (7.) cu a () s m s m s m ş grâ la la : a s m cos b s m s ( m ) s ( m ) s () s m a ( m ) cos ( m ) cos b Pru m grall mmbrul rp su ul, ar pru m rzulă: () s b b b () s sfl osclaţa procă armocă () s poa prma cu ajuorul fucţlor ssmulu orogoal rgoomrc. ( m cos s pru orc sau m). Sra Fourr s covrgă, oarc pru cofcţ a ş b v c î c ma mc. Î cazul î car sra Fourr s rap covrgă, s sufc să lmăm la prm r, paru rm a sr. D mul or s ulzază forma complă a sr Fourr: u: () C (7.5) C () răăm că rlaţa (7.5) s că cu rlaţa (7.). (7.6)

- - ()( ) ( ) ( ) ( ) b a 7., 7.3 s cos C (7.7) ()( ) ( ) b a s cos C (7.8) () a C (7.9) sfl rlaţa (7.5) v: () C C C ( )( ) s cos b a a ( )( ) s cos b a ( s b cos b s a cos a a ) s b cos b s a cos a ( ) s b cos a a (7.) 7.. Dscompura smallor proc O fucţ procă poa f prvă ca u caz lmă al u fucţ proc cu proaa fă. Pru, π v fzmal,, ar v o varablă couă, asfl că suma rlaţa (7.5) s rasformă î grală. X () () π () π () υ π υ π υ Dacă oăm:

- 5 - X ( υ ) ( ) π υ (7.) auc: () X ( υ) π υ υ (7.) X ( υ) (7.) ş () (7.) s umsc gral Fourr. El formază o prch rasforma Fourr (ua s rasformaa Fourr a cllal). X ( υ) scr u fom fzc î omul amplu-frcvţă (rprzar î omul frcvţ), ar () scr aclaş fom î omul amplu-mp (rprzar mporală). Pum scr rlaţa (7.) asfl: () () π υ π υ υ () cos ( ) () s ( ) π υ π υ ( cos π υ s π υ ) υ X () R () ( ) ( ) cos π υ cos ( π υ ) υ () ( ) s π υ s ( π υ ) υ () () π cos cos π s s Doarc î rapor cu graţ cos ş s su fucţ par, pum scr: X π Noâ: ( ) () cos π π () () cos cos () s s, ( ) () B s (7.) π rzulă: X () ( ) cos B ( ) s (7.3) car ar acaş formă ca rlaţa (7.). D rlaţa (7.) obţm: () () () () ( ) π υ X υ υ

- 6 - X π υ υ () X ( υ) υ (7.) ( υ ) ( ) υ X ( υ) X ( υ) (7.) s formula lu Parsval pru smal proc. casă formulă ar smfcaţa că rga uu smal î omul mporal s gală cu rga smalulu î omul frcvţ. Î praccă rv uma frcvţ pozv ş c: () X ( υ) υ (7.5) oarc ( ) X υ s o fucţ pară υ. O coţ sufcă pru ca rasformaa Fourr a lu () să s s ca grala () să f fă, acă () <. 7.3. Puls rpughular î mp U puls rpughular î mp s scrs fucţa: {,, (), rs (7.6) car ar urmăoara rprzar grafcă: D rlaţa (7.) rzulă: X ( υ) () π υ π υ ( cos s ) cos s cos s s ( υ ) X s

X ( υ) ar o rprzar grafcă forma: - 7-7.. Puls rpughular î omul pulsaţ Prsupum că î rlaţa (7.) B ( ) s zro pru orc, ar ( ) s forma: {,, rs ( ) [, ] D rlaţa (7.3) obţm: X Noăm,, () ( ) cos cos s s s cos s cos s cos s cos s cos s (7.8) () cos () cos X

- 8 - S obţ o osclaţ rapă rmaă cos, cu amplua l s varablă (). Pru rzulă cos, s X () car ar o formă smlară rlaţ (7.7). u: 7.5. Cofcul Fourr ( ) al uu osclaor amorza ( < ) Elogaţa osclaorulu amorza ar prsa: () cos ( ϕ) (7.9) (7.) Pru a smplfca scrra, algm, ϕ. sfl: () cos Calculăm cofcul Fourr ( ) p baza rlaţ (7.): ( ) () cos cos cos π π [ ( ) ( ) ] π cos cos [ cos ( ) cos ( ) ] π (7.) ( ) π ( ) ( ) (7.) u am folos o grală pul a a cos b a b (7.3) Îlocu (7.) î (7.) obţm:

- 9 - ( ) ( )( ) π ( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) π π ( ) ( ) ( ) [ ] π (7.) Vom compara cofcul ( ) cu rga oală m a uu osclaor forţa. D rlaţl (.36), (.7) ş (.9) obţm: ( ) C m m m U E E ( ) ( ) [ ] f m E (7.5) Făcâ raporul: ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) [ ] ( ) f m E π ( ) E m f 8 π (7.6) sfl, cofcul Fourr ( ) pru osclaorul amorza s proporţoal cu rga oală m a uu osclaor forţa. cs rzula poa f folos la molara uor fom fzc. D mplu, la msa raaţ lumoas căr u aom ar loc zcara aomulu. S poa prsupu că zcara aomulu s scrsă o rlaţ forma (7.9) caracrscă uu osclaor amorza. Î acs caz, pum spu că amplua Fourr ( ) pru zcara spoaă s proporţoală cu rga m E acumulaă u osclaor forţa. 7.6. Dsaa spcrală pur Pr mărm alaoar (sochască) s îţlg o mărm car î urma rpăr u prţ poa lua orc valoar r-u umăr valor prms. Mărma alaoar s rmaă, puâ ş a c valoar va lua. sfl mărml alaoar au u comporam mprvzbl. U fom s rgoc acă ma mporală () () (7.7) s gală cu ma p asamblu ( ) ( ) ~ (7.8) U procs s saţoar acă ma p asamblu u p orga mpulu:

- 5 - ( ) ( ) (7.9) Pru a pua sua procsl alaoar, vom rucha () pru u mp. Noăm mărma ruchaă cu (). Es v că s: () lm ( ) (7.3) Valoara păracă m a lu ( ) () () ( fg. ) () ( 7.) ( υ) υ Luâ rzulă: () lm () u: () ( υ) υ (7.3) lm ( υ) υ S ( υ) lm ( υ) () S ( υ) υ (7.33) (7.3) s umă sa spcrală pur. Dumra prov lcrca, u () s saa curulu alaor p uaa rzsţă ( P U I I R, R Ω P I ). Î rlaţa (7.33) avm o rg împărţă la mp îr-u rval frcvţă gal cu uaa, acă o pur corspuzăoar uăţ rvalulu frcvţă. υ Pru o baă frcvţă cuprsă îr υ ş υ, pura s S ( υ) υ. sfl υ mmbrul rp (7.3) rprză pura oală m (valoara păracă m a lu ()). 7.7. Fucţa corlaţ. Fucţa auocorlaţ. Rlaţl Wr-Hc Fucţa corlaţ a ouă mărm () ş y () s fă ca ma prousulu ua mărm cu calală fazaă cu rvalul mp τ : ( τ ) ( ) y ( τ) R y lm ( ) y ( τ) lm () y ( τ) (7.3)

- 5 - Î cazul procslor saţoar ş rgoc, fucţa corlaţ p uma τ. S fş fucţa auocorlaţ lm ( τ ) ( ) ( τ) R lm () ( τ) lm ( ) ( τ) () ( τ) (7.35) car pru τ v valoara păracă m. Doarc fucţa corlaţ ar smfcaţa u pur m, acasa va prm caracrzara mărmlor rg fă. D rlaţa (7.33) rzulă: ( υ) S lm lm lm ( ) υ lm π υ () () s π υ ( υ) ( υ) ( 7.) π υ s s π υ s () () s s La grara upă s, s cosa ş c pru s τ rzulă s τ. Iroucm s τ pru a fac să apară fucţa auocorlaţ: S ( υ) lm π υ π υ τ () ( ) ( ) τ τ lm π υ τ () ( ) τ τ [ lm Paraza păraă rprză ( τ) τ () ( ) τ π υ τ R (7.35). Rzulă rlaţl lu Wr-Hc: S ( υ ) ( τ) π υ τ R τ (7.36) R () τ ( υ) π υ τ S υ (7.37) sfl saa spcrală pur S ( υ) ş fucţa auocorlaţ R ( τ ) formază o prch Fourr. S fş cofcul corlaţ

u ( ) ( τ) ( ) - 5 - R σ () τ (7.38) R R s valoara păracă m a lu (). () O mărm poa f obţuă pr suprapura uu smal () cu u zgomo () Mărma ( τ) s îmulţş cu () ş s mază pru fr valor al lu τ pru a obţ R ( τ). Luâ rasformaa Fourr a lu R ( τ ) s obţ S ( υ). 7.8. Zgomoul alb Pru u smal al al căru spcru s cosa î amplu ş couu î fucţ frcvţă, pura smalulu s fă. cs smal s um zgomo alb, pr aalog cu luma albă, ş î cazul lum alb avm acaş pur p uaa rvalulu lugm uă ş u p uaa rvalulu frcvţă, ca î cazul zgomoulu alb. Pr fţ, saa spcrală a zgomoulu alb s cosaă: ( υ) S a cos. (7.39) Fucţa auocorlaţ a zgomoulu alb s obţ rlaţl (7.37) ş (7.39): R () τ S ( υ ) π υ τ υ π υ τ a υ u () τ s fucţa Drac. R ( τ) a ( τ) (7.)

S ( υ) ş () τ - 53 - R au urmăoarl rprzăr grafc: Î praccă pura smalulu s fă, oarc să o frcvţă ăr upă car amplua smalulu sca la zro. Zgomoul alb s furza graoar lcroc ulza î moologa fcar. 7.9. Fucţa auocorlaţ î cazul osclaţlor forţa Lgăura r săţl spcral pur al caţ F () ş al răspusulu () s aă rlaţa: u α ( ) S ( ) α ( ) S ( ) FF s fucţa rasfr a osclaorulu forţa: α ( ) car poa f rmaă aalc sau prmal (s rmă α ( ) că forţa caoar s caracrzaă u zgomo alb, auc: ş c: u: ( ) (7.) (7.) ). Dacă prsupum S FF cos. (7.3) S (7.) ( ) rasformaa Fourr a lu ( ) ( ) S ă fucţa auocorlaţ R () τ : τ R () τ C cos τ s τ (7.5) (7.6) ar C s o cosaă c p. Dacă / << auc: τ R () τ C cos τ (7.7) car ar urmăoara rprzar grafcă:

- 5-8. U mcac (lasc) 8.. Iroucr Ml lasc su m cou forma parcul maral car racţoază îr l. Dacă la u mom a o parculă îcp să osclz, upă a vor ra î osclaţ ş parcull vc ş asfl osclaţa s propagă aproap î aproap pr mu, aoră forţlor racţu lasc r parcul. Propagara u prurbaţ prr-u mu lasc s umş uă lască. Ca mplu, cosrăm prurbaţa prousă o pară c ca p suprafaţa lşă a u ap. casă prurbaţ s propagă la suprafaţa ap, î oa rcţl orzoal, formâ u sub formă valur crcular cocrc. O parculă rumguş ( lm) c pluş p suprafaţa ap va cua o mşcar osclaor îr-u pla vrcal, ar u s va plasa p rcţl orzoal car su rcţl propagar a ulor lasc. sfl, î mpul propagăr u u ar loc u raspor subsaţă. Parcull mulu osclază î jurul pozţlor chlbru, ar prurbaţa avasază î ssul propagar a u. Spr osbr ul lcromagc, ul lasc u s propagă î v. Ul lasc s caracrzază pr rasfrul rg mcacă ş rasformara rg cc î rg poţală, î mp c ul lcromagc rasporă rg lcrcă ş magcă, c s rasformă rcproc ua î calală. Vza ulor lasc s fă ş s o caracrscă a fomulu propagar ş a mulu ş u rbu cofuaă cu vza osclaţ a parcullor mulu, car p î prmul râ caracrscl mulu ş aba upă aca caracrscl u (pulsaţ, amplu, fază). D puc vr fzc, propagara u mcac p lascaa ş rţa mulu. Îr-avăr, s cosaă că vza propagar a u prurbaţ mcac s prmă oaua sub forma u răăc păra r-u paramru car fş rzsţa mulu la formaţ ş u paramru car fş rţa mulu. Î gral, mărma prurbaă (pozţa u parcul mu, vza acsa, prsua, saa) s oază cu Ψ (, y, z, ) ş s umă fucţ uă. Fucţa uă p aâ cooroal spaţal, câ ş mp. Dacă rcţa osclaţ a parcullor s parallă cu rcţa propagar a u, auc ua s umş loguală, ar acă rcţa osclaţ s prpculară p rcţa propagar, auc ua s umş rasvrsală. U mu s omog acă mărml maral (saa ρ, prmvaa lcrcă ε, prmablaa magcă µ, coucvaa σ, cl rfracţ ) au acaş valoar î orc puc al mulu. Mul s omog acă proprăţl fzc (rma valorl mărmlor maral) p pozţa puculu mu. Ml azorop au proprăţ fzc car varază î rapor cu rcţa, î mp c î ml zorop u să rcţ prvlga pru acs proprăţ (mărml maral u p rcţ).

- 55 - Ml lar su acla î car s valabl prcpul suprapur (suprpozţ) Ψ Ψ, î caz corar ml f lar. Î m sprsv vza propagar a prurbaţ p caracrscl u, ar î cl sprsv s cosaă. Î ml spav propagara ulor s prouc cu absorbţ rg, î mp c î ml cosrvav rga oală s cosrvă. Caracrul sprsv sau sprsv, cosrvav sau spav p aâ proprăţl mulu, câ ş aura u (lască, lcromagcă). U mu omog, zorop, lar, sprsv ş cosrvav s umş mu al. 8.. Ecuaţa propagar a u pla moocromac O uă s plaă acă oa parcull sua îr-u pla prpcular p rcţa propagar a u osclază c. Cosrăm o uă plaă car s propagă îr-u mu al, -a lugul a O. Prsupum că sursa osclaţ s află î orga a ş cuă osclaţ rasvrsal ca î cazul u coar lasc. Dacă algm ca org a mpulu momul î car sursa O îcp să osclz, auc u puc M îcp să osclz la u mp la proucra osclaţ î O, acă pucul M osclază cu o îîrzr fază faţă O. Î cazul osclaţlor armoc pum scr: y O cos (8.) y ( M cos ) cos (8.) v u v s vza propagar a u. Î cazul coar lasc y ar smfcaţ π logaţ. S cosaă că fucţa y s procă aâ î mp, cu proaa, câ ş î spaţu, cu proaa λ umă lugm uă. Lugma uă s fă ca spaţul parcurs uă î mp o proaă ş s obţ coţa proca spaţală: cos v λ cos π v λ π, v Ecuaţa u (8.) s ma poa scr ş asfl: y M cos π λ π v λ λ v (8.3) cos ( k ) cos k ( v )

- 56 - ( k ) R (8.) u: π k (8.5) v λ r r s mărma vcorulu uă k k u k, u r f vrsorul rcţ propagar. k rgumul fucţ cosus s umş faza u: ( v ) ϕ k k (8.6) Suprafaţa uă s suprafaţa p car faza u ar acaş valoar la u mom a, acă rprză locul gomrc al puclor car osclază î fază. Suprafaţa uă ca ma îpăraă sursă la u mom a s umş fro uă. La u mom a ( cosa) faza u s cosaă ( ϕ cosa) acă cosa (8.7) car rprză cuaţa uu pla prpcular p rcţa propagar, acă avm o uă plaă. D coţa ca faza să f cosaă: ϕ k k (v ) rzulă vza plasar a suprafţ uă, umă vză fază, car coc cu vza u: v (8.8) k Pru > rzulă: v > acă avm o uă car s plasază î ssul pozv al a O, umă uă progrsvă. D rlaţa ϕ k rzulă: ϕ, ϕ k (8.9) sfl pulsaţa scr vza varaţ a faz. Scr rlaţa (8.) pru aclaş mom mp, ar pru ouă puc fr M ş M : y M cos π cos π, λ λ y M cos π obţm frţa fază: λ π π ϕ ϕ ϕ ( ) (8.) λ λ u s frţa rum gomrc. caş rlaţ s pua obţ pr frţra lu ϕ (8.6) la cos. ş ţâ sama paraa fucţ cosus. Dacă λ,,,,..., auc ϕ π ş cl ouă puc osclază î fază,

- 57 - λ,,,,..., auc ϕ ( )π ş pucl M ş ar acă ( ) M osclază î opozţ fază. Rlaţa (8.) poa f scrsă sub o formă ma grală: sau: f cos k (v ) f [ k ( v ) ] Pr rvar obţm: Ψ Ψ k f Ψ k v f v Ψ k f, k ( k f ) k f Ψ (8.) Ψ, k v f Ψ Ψ v Ecuaţa (8.) s cuaţa propagar a ulor. Ecuaţa (8.) s chvală cu urmăoarl ouă cuaţ: v v v v cs cuaţ su sasfăcu acă: Ψ v Ψ, Ψ Ψ Ψ Ψ y Ψ v Ψ Ψ Ψ y u y v. Ecuaţa (8.6) s sasfăcuă o fucţ forma (8.): [ k ( y ) ] f [ k ( ) ] Ψ, k v f (8.) (8.3) (8.) (8.5) (8.6) (8.7) Ψp f v (8.8) oarc: Ψp Ψp k f, y k f, k f ( k f) Ecuaţa (8.7) s sasfăcuă fucţa: [ k ( y ) ] g [ k ( v ) ] Ψ r g (8.9) îrucâ ş y apar î (8.7) î mo smrc. Ψ p (8.8) ş Ψ r (8.9) su soluţ parcular al cuaţ (8.). Soluţa grală a cuaţ propagar a ulor s obţ folos prcpul suprpozţ:

- 58 - Ψ Ψ p Ψ r f [ k (v ) ] g [ k (v ) ] (8.) Soluţa Ψ p corspu u progrsv, ar soluţa car s propagă spr sâga. Faza u rgrsv s: Ψ r corspu u rgrsv, ϕ k (v ) (8.) D coţa ϕ rzulă vza fază a u rgrsv: v (8.) car pru > couc la v <, plcâ asfl umra uă rgrsvă. Î cazul î car rcţa propagar a u u coc cu c ua r al cooroa, cuaţa propagar a u ar forma: sau: u: Ψ Ψ y Ψ z s umş laplaca, ar (, y, z, ) Ψ v (8.3) Ψ Ψ (8.) v (8.5) y z Ψ s fucţa uă. 8.3. U sfrc Soluţa cuaţ (8.) p coţl ţal, ar forma suprafţ uă p forma surs prurbaţ ş proprăţl mulu lasc. Îr-u mu omog ş zorop, o prurbaţ prousă o sursă pucuală s propagă sub formă u sfrc. Î acs caz prurbaţa s propagă cu acaş vză î oa rcţl, asfl că froul uă s o sfră cu crul î sursa pucuală. Daoră smr sfrc, s ma corc să lucrăm î cooroa frc: r s θ cos ϕ y r s θ s ϕ (8.6) z r cos θ Î cooroa sfrc cuaţa (8.) s scr asfl: Ψ r s θ Ψ r r r s θ θ θ s θ ϕ v (8.7) Pru u mu omog ş zorop, Ψ u p θ ş ϕ. Ecuaţa propagar a ulor sfrc v:

- 59 - Ψ ( r Ψ) r r v (8.8) sau: ( r Ψ) r v ( r Ψ) (8.9) casă cuaţ ar acaş formă ca (8.). Noâ: Ψs r Ψ (8.3) rzulă cuaţa: Ψs Ψ s r v (8.3) Soluţa acs cuaţ s forma (8.): Îlocu Ψ s f [ k (v r) ] g [ k (v r) ] (8.3) Ψ s (8.3) obţm: Ψ f [ k (v r) ] g [ k (v r) ] (8.33) r r Soluţa s vrgă pru r, oarc s prsupu că î acs puc s află sursa prurbaţ. La u mom a faza u s cosaă acă: car rprză cuaţa u sfr cu crul î sursă. D coţa ca faza să f cosaă ϕ k (v m r) rzulă vza fază: Pru ua progrsvă ua rgrsvă ϕ k (v m r) (8.3) r cosa (8.35) v r ± (8.36) Ψ p f [ k (v r) ], ϕ k (v r), v r Ψ r g [ k (v r) ], ϕ k (v r), v r r, ar pru r. Ua progrsvă s propagă la sursă spr ror, ar ua rgrsvă s propagă î ss vrs. La saţ foar mar faţă sursă, ul sfrc po f cosra ca u pla pru u omu B msu mc faţă saţa pâă la sursa S. Î acs caz suprafaţa uă ar o rază curbură foar mar ş v u pla prpcular p rcţa propagar.

- 6-8.. Propagara prurbaţlor logual Ul logual s po propaga aâ î sol, câ ş î lch ş gaz, î mp c ul rasvrsal s po propaga uma î sol sau la suprafaţa lchlor, oarc î flu u să forţ lasc la forfcar, acă forţ proporţoal cu saţa alucar a uu sra faţă alul, car să rasmă osclaţl rasvrsal. Vom aalza cazul ulor acusc car s propagă îr-u gaz. Fomul propagar a ulor logual poa f scrs cu ajuorul a ouă fucţ uă: prsua acuscă ş vza osclaţ a parcul î jurul pozţ sal chlbru. 8... Prsua acuscă La chlbru, câ î mu u s propagă u acusc, prsua locală s ca sacă p. Câ î mu s propagă u acusc, îr-u puc câmpul acusc prsua va oscla armoc îr o valoar mamă ş ua mmă. Prsua amcă p s frţa r prsua oală ş prsua sacă p : p p p (8.37) Prsua amcă p s o prsu suplmară (supraprsu), car s aorază fculu oulaoru acusc ş aca s umş prsu acuscă. Doarc prsua acuscă p s mul ma mcă câ prsua chlbru p, rzulă că o asfl gala s valablă ş pru săţl corspuzăoar: p p p, ρ ρ ρ, p << p, ρ << ρ (8.38) Dzvolăm prsua oală p ( ρ ) p ( ρ ) : p p p ( ρ) p ( ρ ρ ) p ( ) ρ ρ î sr aylor î jurul valor chlbru ρ ρ ρ ρ p p ρ ( 8.38) p p ρ ρ ρ Rzulă că prsua suplmară prousă osclaţl soor s proporţoală cu saa suplmară ρ : p p ρ ρ ρ ρ (8.39) Cosrăm u gaz al îr-u clru cu pso. Dacă psoul cuă o mşcar osclaor î jurul pozţ sal chlbru, auc î gaz apar o uă loguală.

- 6 - Froul uă pla s prpcular p rcţa ş s propagă î ssul pozv al a O. Prsupum că ara froulu s gală cu uaa ş că la momul ţal ( ) acsa s află î pozţa, u gazul u s prurba. Sub acţua suulu, gazul s plasază cu y (, ) aşa îcâ la mpul va ocupa o ouă pozţ y (, ). Molcull gaz car ţal s găsau la o saţă s vor plasa cu y (, ) ş s vor găs la mpul la saţa y (, ). Doarc scţua ubulu clrc s gală cu uaa, volumul ocupa ţal gaz îr ş s, ar volumul fal va f: y (, ) y (, ) y, f foar mc. Î oul volum, cosra ma mar câ cl ţal, să acaş caa gaz ca ş î volumul ţal prurba: m ( ρ ρ ) y ρ ρ y ρ ( 8.38) m glja rmul y y y ρ ρ ρ ρ ρ ρ ρ y ρ oarc ρ << ρ. Rzulă: ρ y y ρ (8.) casă rlaţ araă că auc câ gazul s plasază îş schmbă saa. Dacă y/ > auc saa ρ sca faţă ρ. y ρ ρ ρ ρ ρ (8.) Dacă prsupum că plasara parcullor gaz y (, ) s forma (8.): y (, ) cos ( ) (8.) v auc vza parcul s: y u y& s (8.3) v D (8.) ş (8.) rzulă: ρ y s ρ v Folos (8.3) obţm: v (8.)

- 6 - ρ ρ ρ ρ ρ u v (8.5) Rzulă că varaţa rlavă a săţ uu flu îr-o uă progrsvă s gală cu raporul r vza parcullor ş vza u. Dformaţa rlavă a volumulu gaz s: y y ε (8.6) D (8.), (8.5) ş (8.6) obţm: ρ ρ ε u ε (8.7) v D acasă rlaţ rzulă că, pru ua progrsvă, formaţa rlavă s gală cu rapoarul, cu sm schmba, r vza parcul ş vza u. Dformaţa rlavă s mamă acolo u vza parcullor u (, ) s mamă, acă î pucl î car parcull rc pr pozţl lor chlbru. colo u vza parcullor u s î aclaş ss cu ssul propagar al u logual avm o rgu comprmar (ε < ), ar acolo u vza parcullor s î ss opus avm o rgu rarfr ( ε > ). D rlaţa (8.) pum rma formaţa rlavă mamă: π ε ma k (8.8) v λ car ar orul mărm al raporulu r amplua osclaţ a parcullor ş lugma uă. D ora lascăţ s ş că forul uar, car î cazul osru ar rol prsu amcă, ar prsa: y F l p y E E E E ε (8.9) S l smul mus avâ smfcaţa că supraprsua p s opu formaţ rlav, î acor cu rlaţl (8.39) ş (8.) car rzulă: p y p ρ (8.5) ρ ρ ρ D (8.9), (8.3) ş (8.7) obţm: u E u E p E s (8.5) v v v v p ma E π k E E (8.5) v λ p p s (8.53) ma v

- 63 - Rlaţa (8.53) s prsa prsu acusc moma. S fş prsua acuscă fcac p f ca răăca păraă a m păraulu prsu acusc moma p î curs o proaă. D rlaţa (8.53) obţm: v s p p ma, p f p p ma (8.5) 8... Vza suulu supra lmulu masă m c ocupă volumul fal acţoază o forţă rzulaă F m y p (, ) p (, ) (8.55) u scţua S a fos luaă gală cu uaa. claş lm masă ocupă volumul ţal î car saa gazulu s ρ. Rzulă: ( ) ( ) p p p 8.38 p y ρ p y ρ (8.56) Îlocu p (8.39) obţm: ( ) y p 8. p p y ρ ρ ρ ρ ρ ρ ρ ρ y p y ρ ρ ρ (8.57) y p y ρ ρ ρ (8.58) Ecuaţa (8.58) rprză cuaţa propagar a ulor soor î car vza suulu s: v p ρ ρ ρ (8.59) S cosaă că vza propagar a ulor acusc p saa mulu. D rlaţl (8.9) ş (8.56) obţm: ρ y E y y E y ρ y E y ρ (8.6)

- 6 - D (8.6) rzulă că vza ulor acusc logual s: v E ρ (8.6) u E s moulul lasca. D rlaţl (8.5), (8.5) ş (8.6) obţm: p p v ( ρ ) ρ (8.6) Rzulă că varaţl prsu î ua sooră su proporţoal cu varaţl sa, cosaa proporţoala v f păraul vz propagar a u. D rlaţl (8.9), (8.6) ş (8.5) rzulă: p p E ε (8.63) u p p v ρ p p ρ u v (8.6) v sfl varaţa prsu s mamă acolo u formaţa ε s mamă ş s proporţoală cu vza parcullor. Cosrâ că procsul propagar a suulu s aabac γ p V cos. (8.65) pr frţra cuaţ aaba obţm: γ γ V p γ p V V p p Pru o masă gaz cosaă, pum scr: m V m V ρ V ρ ρ ρ ρ Îlocu (8.67) î (8.66) obţm: p p ρ γ ρ V p γ p V V γ (8.66) V v V V ρ ρ p p γ ρ ρ ρ ρ (8.67) v sau γ p V γ k k γ R γ R v γ ρ V m m N a m M u am folos urmăoarl rlaţ, car sî valabl î cazul gazulu al: γ ρ m m R p V V V N a p k, ρ, k, M m N a (8.68) (8.69)

- 65 - Î acs rlaţ s umărul molcul, m s masa u molcul, N a s umărul lu vogaro, M s masa molară, k s cosaa lu Bolzma, ar R s cosaa gazlor prfc. D rlaţa (8.69) rzulă că vza suulu î gaz crş cu mpraura gazulu. Î ar, la C, v 3 m/s, ar î apă la C, v 8 m/s. D rlaţa: p ρ γ p ρ pum scr: p p γ ρ ρ î car p ş ρ su varaţ mc al lu p ş ρ. ρ Îlocu rlaţa (8.5) obţm: ρ p p u γ (8.7) p v D sasca lu Mawll s ş că vza ca ma probablă v p, vza m v ş vza păracă m v, umă uor vză rmcă a molcullor, sasfac galăţl: R 8 R v p < ( v ) < M π M D (8.69) ş (8.7) rzulă: γ v p γ v v 3 3 R v (8.7) M Doarc γ <, rzulă v < v p, v < ( v ), v < v. Dc vza suulu v s ma mcă câ vza m a molcullor gazulu î car acsa s propagă. 8.5. Propagara prurbaţlor rasvrsal 8.5.. Ecuaţa propagar a ulor rasvrsal îr-o coară m m Cosrăm o coară omogă cu saa mască ρ l, u m s l masa corz, ar l s lugma. Coara s faă la cap ş s supusă u su. S cosră că sua î coară s pracc cosaă. Î sara prurbaă, ar soaă, coara O s află -a lugul a O. Vom sua osclaţl rasvrsal mcă amplu al uu lm al corz, car ar î pozţa chlbru lugma ş masa m. Prsupum că, aoră u aum caţ, coara ocupă la u mom a o pozţ fră aca chlbru. Pru coara formaă, rcţl forţlor

- 66 - su car acţoază la capl lmulu coară cosra su fr, asfl că asupra lmulu va acţoa o forţă îr a căr compoă p aa y s: s ( α α) s α (8.7) Rzulaa forţlor p aa Oy să raucă lmul coară la chlbru. Îrucâ sum uma mcl osclaţ al corz vbra, ughurl α ş α forma forţl su car su ag la curba plasaă î pucl abscs, rspcv, cu aa O, sasfac coţl α << raa, α α << raa. Pru ughur mc apromăm susul cu aga ş prsa (8.7) v: y y [ s ( α α) s α] [ g ( α α) g α] (8.73) u y (, ) s cuaţa curb corspuzăoar corz plasa. Pru sufc mc, pum folos fţa rva: y y y car prov zvolara î sr aylor a fucţ or ma mar ca o. sfl prsa (8.73) v: sau: u: y Ngljâ gruaa corz, cuaţa mşcar s: y y y ρ l m a y y y v v ρ l y y s vza propagar a u rasvrsal. Ecuaţa (8.76) s cuaţa propagar a ulor rasvrsal. ρ l la car s gljază rm (8.7) (8.75) (8.76) (8.77) 8.5.. Soluţa cuaţ propagar a ulor rasvrsal Cosrăm o coară vbraă lugm l faă la cap: y (, ) (8.78)

- 67 - y (l, ) (8.79) car la momul s află la saţa f () pozţa chlbru ş ar vza ţală g () : y (, ) f () (8.8) (, ) y g () (8.8) Ecuaţa propagar a ulor rasvrsal î coară (8.76) poa f rzolvaă pr moa sparăr varabllor. S prmă soluţa cuaţ ca u prous ouă fucţ X () ş () p fcar uma câ o sgură varablă: y (, ) X () () (8.8) Impum ca soluţa (8.8) să vrfc cuaţa (8.76): y X y X, X X X X v X (8.83) X v Varabll ş f p, mmbrul sâg al rlaţ (8.83) pzâ uma, ar mmbrul rp uma, rzulă că acasă rlaţ s sasfăcuă uma acă amb mmbr a rlaţ su gal cu acaş cosaă, car rbu să f gavă pru a lma cazurl baal î car soluţa s procă. Dc: Rzulă cuaţl: X X v k (8.8) X k X (8.85) k v (8.86) Soluţl acsor ouă cuaţ su: X cos k B s k (8.87) cos (k v ) B s (k v ) (8.88) D (8.88) rzulă că pulsaţa ar prsa: k v (8.89) u k ar smfcaţa moul al vcorulu uă. Soluţa (8.8) s scr asfl: cos B s (8.9) y (, ) ( cos k B s k ) ( ) D coţl la lmă (8.78) ş (8.79) rzulă: cos B s y (, ) ( ) y (l, ) B s k l ( cos B s ) s k l k l π,,, 3,... (8.9)

- 68 - k π,,, 3,... (8.9) l D (8.89) ş (8.9) obţm: π k v v (8.93) l Pulsaţa s pulsaţa fuamală, ar, 3,... su pulsaţl armoclor. Rzulă că pulsaţa prză valor cuafca, ar raporul pulsaţlor a ouă osclaţ propr al corz s u umăr raţoal (raporul îr ouă umr îrg). Îlocu k ş î (8.9) obţm: π π v π v y (, ) s b cos a s (8.9) l l l Folos prcpul suprpozţ pum scr soluţa grală a cuaţ (8.76) sub forma: π π v π v y (, ) y (, ) s b cos a s (8.95) l l l Cosal a ş b s rmă coţl ţal (8.8), (8.8). f () y (, ) π b s l y π π v π v s b s l l l π v π v a cos l l (8.96) π g () v π a s (8.97) l l Rlaţa (8.96) rprză zvolara î sr Fourr a fucţ f (). Cofcul b al acs sr s rmă asfl: b l f ( ) s π (8.98) l l Î mo smlar, (8.97) obţm: g () π π v s, a l l l π l g ( ) s, a l l π v a g ( ) s l π v π l (8.99)

- 69 - Dacă pozţa ţală a corz s f (), ar vza ţală g () (coara s scoasă pozţa chlbru ş apo s lăsaă lbră), (8.99) rzulă a. Î acs caz soluţa (8.95) v: l π π π v y (, ) f ( ) s s cos (8.) l l l l 8.6 Dsaa volumcă rg a u lasc Erga u cosă rga ccă aoră căra s prouc osclaţl parcullor ş rga poţală ( formaţ) a mulu î car s propagă ua. Dsaa volumcă rg ccă s rga ccă uaa volum: m u u m u ρ y w c lm V lm V ρ (8.) V V Erga poţală s prmă asfl: ε W p l l ε F l ( 8.9) E S ε l E S l ε E V ε ε E V l Dsaa volumcă rg poţală s: Îlocu wc w p y ρ E ε ρ v ε v ( 8.6) ρ (8.3) ş s y v (8.) obţm: y ρ v ρ wp s s v v v Dsaa volumcă a rg oal va f. c w p v Valoara m a săţ rg s: w w ρ s ( 8.3) ρ u (8.) (8.3) (8.) (8.5) ρ w (8.6) Rzulă că saa volumcă rg a u lasc s proporţoală cu saa mulu, cu păraul pulsaţ ş cu păraul amplu osclaţ a parcullor. 8.7. Dsaa fluulu rg al u u mcac. Isaa u Dsa fluulu rgc (vcorul Umov) r j s o mărm vcorală al căr moul s umrc gal cu rga W rasporaă uă î uaa mp, pr uaa

- 7 - ar ormală p rcţa propagar ş a căr rcţ ş ss coc cu cl al vz propagar: r r W v j ( 8.7) S v După rcra mpulu vor f ca oa parcull cuprs îr-u clru cu graoara v ş ara baz S. Rzulă: W W S v j v u v (8.8) ρ ma Folos rlaţl (8.5) ş (8.6) obţm: E ρ v p ρ v ma v v ρ v p p j ρ ma v s s (8.9) v ρ v v Isaa ulor lasc r I s valoara m a mărm vcorulu Umov î mp o proaă, acă: r p r ma v I (8.) ρ v v I p ma ρ v p ma z (8.) u z ρ v s umş mpaţa acuscă a mulu, pr aalog cu rzsţa lcrcă. Vza parcullor u corspu săţ saa a curulu, ar p corspu su lcrc alrav. Isaa u corspu pur m a curulu alrav. Îr-avăr rlaţa (8.6) poa f pusă sub forma lg lu Ohm lcrca: p u v (8.) ρ Î cazul u u sfrc, froul uă f sfrc, saa u varază vrs proporţoal cu păraul saţ pâă la sursă. 8.8. Propagara prurbaţlor uraă fă Ua armocă plaă ş ua armocă sfrcă su u moocromac, oarc su caracrza o sgură pulsaţ. O uă moocromacă s fără lmă î spaţu ş urază u mp f. Î rala asma u u să, îrucâ orc prurbaţ ar o uraă fă ş s î îr-u omu f spaţu. Cosrăm o prurbaţ rală scrsă fucţa uă

- 7 -,, (8.3), rs Ψ () car ar urmăoara rprzar grafcă. Folos rlaţa (7.) pum rma rasformaa Fourr a lu Ψ : ( ) X ( ) ( ) ( ) ( ) Ψ 8.3 ( ) ( ) ( ) ( ) cos ( ) s ( ) cos ( ) s ( ) s ( ) ( ) s ( ) X ( ) (8.) ( ) Dpţa păraulu amplu Fourr ( ) s aă î fgură. S cosaă că o prurbaţ uraă fă u s caracrzaă o sgură pulsaţ, c s compusă r-o fa prurbaţ armoc vrs pulsaţ. Valorl amplu cu o mar corbuţ la saa u, car s proporţoală cu X ( ), su cuprs î rvalul

- 7 - Îr uraa π (8.5) ( ) π a prurbaţ ş mprcza a pulsaţ să rlaţa: π (8.6) umă rlaţ cru. D acasă rlaţ s cosaă că pru a obţ o prurbaţ rguros armocă, moocromacă ( ) s csar ca acasa să abă o uraă fă ( ). Ivrs, acă, auc, acă pulsaţl să ocup o spcrul. Cazurl ral s îcarază îr acs ouă rm: orc prurbaţ uraă fă ocupă o baă pulsaţ cu aâ ma largă, cu câ uraa s ma mcă. 8.9. Grup u Cosrăm cazul uu umăr mar u armoc pla, a căror frcvţă varază couu îr-u rval îgus cuprs îr υ υ / ş υ υ /, υ << υ. Fcar uă s caracrzaă o aumă valoar a frcvţ ş o aumă valoar a vcorulu uă. Pr suprapura uu umăr f (umărabl) u armoc pla s obţ u grup u. Doarc υ << υ, pum cosra că ul car s suprapu au acaş amplu X ( υ) ş acaş fază, ar faza ţală o algm gală cu zro. sfl, pru o prurbaţ fă a căr amplu X ( υ) s forma Ψ υ υ cos., υ υ υ, υ X (8.7), rs ( υ ) k pum aplca prcpul suprpozţ (mul f lar) sub forma u gral Fourr (7.): ( ) ( ) ( π υ k ) Ψ, X υ υ (8.8) Îrucâ υ s foar mc, pum zvola moulul vcorulu uă î sr aylor î rapor cu υ î jurul valor υ, lmâu- uma la prm o rm: ( υ) k ( υ ) ( υ υ ) k ( υ υ ) k υ υ k υ υ Îlocu (8.7) ş (8.9) î (8.8), obţm: υ υ Ψ (, ) υ υ π υ k Ψ υ k υ υ ( υ υ ) (8.9) υ

- 73 - υ υ k π ( υ υ ) Ψ ( π υ k ) υ υ υ υ υ υ Ψ (, ) Ψ ( π υ k ) f (, ) υ (8.) Noâ: ξ υ k π υ υ, υ υ q, υ q ; obţm: f (, ) υ υ υ q υ υ ξ q υ q υ ξ υ ; ξ υ υ υ υ υ q ξ υ υ υ ξ υ s ξ ξ f (, ) υ s (8.) ξ Îlocu (8.) î (8.) obţm: Ψ Ψ ( ) ( π υ k ), υ ( ) ( π υ k ), Ψ s ξ υ ξ s ξ Ψ (8.) ξ Grupul u rma rlaţa (8.) corspu u u armoc pla ( π υ k ) s ξ Ψ frcvţă υ ş umăr uă k, moulaă facorul. ξ Fucţa uă Ψ (, ) (8.) u rprză o uă armocă plaă, oarc ar o amplu varablă, car p ş : (, ) Ψ s ξ ξ (8.3) Pru ξ avm u mam prcpal cuprs îr abscsl ξ ± π, ar pru ξ ± π,,,..., amplua (, ) s aulază. Maml scuar s rmă coţa: (, ) ξ (8.) car couc la o cuaţ rască g ξ ξ c s rzolvă umrc sau grafc.