Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu"

Transcript

1 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ALGORITM ŞI PROGRAM DE CALCL DETINATE ANALIZEI REGIMRILOR PERMANENTE IMETRICE DE FNCŢIONARE ALE ITEMELOR DE DITRIBŢIE FOLOIND METODA TENINILOR NODALE. Itroducr Ptru caractrzara compltă a stăr lctrc a u rţl complx, cuprzâd sursl gratoar, cosumator (lmtl actv), prcum ş rţaua lctrcă d trasfr, formată d l ş trasformatoar (lmtl pasv), st csar ca, î urma fctuăr uor aalz d rgm, să s dtrm valorl mărmlor d star lctrcă, î toat odurl ş laturl acsta. Calculul rgmulu prmat al uu sstm d dstrbuţ costă, î sţă, î dtrmara valorlor tuturor mărmlor d star car dfsc rgmul, pord d la aumt formaţ prmar prvd lmtl actv ş pasv al sstmulu aalzat. Acst formaţ prmt laborara modlulu matmatc d rgm prmat sub forma uu sstm d cuaţ algbrc, î gral lar, car dscr fucţoara schm chvalt moofazat a sstmulu studat. Rzolvara uor astfl d modl matmatc lar d rgm prmat s poat fctua î cadrul uu algortm d aproxmaţ succsv, car ar ca puct d plcar soluţa d prmă aproxmaţ. D mţoat faptul că fcar ouă aproxmaţ a soluţ s obţ practc pr rzolvara uu sstm d cuaţ lar. Î stuaţa câd sarcl odal sut prczat sub formă d putr actv ş ractv, modll matmatc d rgm prmat fd totdaua lar, ptru aalza rgmurlor prmat d fucţoar a rţllor lctrc s folossc două catgor d mtod umrc ş aum : mtod drct ş mtod tratv. Mtodl drct prmt obţra soluţlor după fctuara uu umăr ft d opraţ artmtc lmtar, sstmul ţal d cuaţ trasformâdu-s îtr-u sstm chvalt, car poat f rzolvat p o cal smplă. Acst mtod utlzază cuaţl d rgm sub formă lară, scrs ptru curţ, utlzâd matrca vrsă factorzată ş factorzată. Dzavatajul prcpal al utlzăr acstor mtod costă î faptul că cstă vrsăr d matrc complx, ca c mplcă crştra tmpulu d calcul ş a mmor utlzat î sstml d calcul. Totuş, mtodl car fac part d acastă catgor au aplcaţ mportat, ma als ptru aalza rgmurlor prmat d fucţoar al rţllor lctrc d sstmul lctrorgtc. Î acst scop, î ltratura d spcaltat sut mţoat următoarl mtod: mtoda tsulor odal, mtoda curţlor cclc, mtoda prchlor d odur tc. Dtr acsta, ca ma largă utlzar o ar mtoda tsulor odal. Mtodl tratv prmt obţra soluţlor după fctuara uu umăr dtrmat d opraţ, pr paş succsv, car aprop rzultatul d valoara fală. D acastă catgor fac part mtodl d tp dl-gauss ş mtodl d tp Nwto Raphso. Acst mtod prmt utlzara cuaţlor d rgm sub formă d putr, ar mmora ocupată î calculatoarl umrc st ma mcă î comparaţ cu mtodl drct, fd proporţoală cu dmsul rţl lctrc aalzat. Ţâd sama d avatajl prztat, practc, toat programl d calcul comrcal, ptru calculul rgmulu prmat, au la bază ua d acst mtod. Dzavatajl mtodlor tratv sut lgat d problml d covrgţă ş d umărul d paş sau traţ csar ptru obţra soluţ. Mtodl tratv prmt dtrmara soluţ x (p), după parcurgra uu umăr d paş (traţ) succsv:,, 3,. Tortc, umărul traţlor car urmază să s fctuz ptru găsra

2 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu soluţ st ft. Î practcă, calculul tratv cotuă pâă câd, îtr-o aumtă traţ p, soluţa aproxmatvă x (p) dv sufct d apropată d soluţa xactă, coform codţlor: p p x x,, î car rprztă rorl mpus, car dfsc prcza dortă. Covrgţa procsulu d calcul st lgată d îdplra codţlor stablt î cadrul tormlor d covrgţă. a dtr cl ma cuoscut mtod tratv st mtoda dl-gauss. astfl: Ptru xmplfcar, s cosdră u sstm d cuaţ lar, scrs sub formă matrcală, Ax = b sau a x b ; a 0;, ud: A matrca cofcţlor sstmulu lar d cuaţ, acasta fd o matrc rală, pătrată, sgulară, avâd l ş coloa; b vctorul coloaă al trmlor lbr d sstmul d cuaţ lar; x vctorul coloaă al cuoscutlor sstmulu d cuaţ lar. crd sstmul lar d cuaţ î formă rcurtă, s obţ: î car matrca B ar lmtl b =0, b a a x = Bx +c,,, ar compotl vctorulu c sut d, b următoara formă: c,,. a Coform form rcurt a sstmulu d cuaţ, rzultă rlaţa folostă î procsul tratv d calcul al mtod dl-gauss ş aum: p p p x b a x a x,, a Î cazul mtod dl-gauss, codţl csar ş sufct d covrgţă sut d forma următoar: b,, sau b,, Codţl d covrgţă mţoat atror s ma pot pu ş sub următoara formă: a a sau a a,, Coform acstor codţ, dacă matrca cofcţlor A st dagoal domată, atuc mtoda dl-gauss st covrgtă, orcar ar f aproxmaţa ţală x (0). Î cazul sstmlor d cuaţ d dmsu mar, torml car stablsc codţl csar ş sufct d covrgţă a mtodlor tratv sut, practc, mposbl d aplcat. Î acst stuaţ,

3 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu dacă codţl atroar u sut îdplt, covrgţa sau dvrgţa calcululu tratv s poat costata pr obsrvaţ drct asupra procsulu d calcul ş lmtara umărulu d traţ.. Mtoda tsulor odal Coform cuaţ matrcal j jctat îtr-u od oarcar al rţl s poat scr sub forma:, rprztâd cuaţa tsulor odal, curtul J,, () Î sstmul d cuaţ (), s spară cuaţa odulu d chlbru d rstul cuaţlor c dscru fucţoara odurlor d tp PQ ş P. D asma, s scru sparat trm corspuzător odulu d chlbru, d suml aflat î mmbrul drpt: J,,,, () J Cosdrâd tsua odulu d chlbru o mărm rală, fxată ( O ) ş pr îlocura î sstmul () a xprslor: * P jq,.. (3) * J * s obţ sstmul lar d cuaţ odal, avâd următoara formă: *,,, *, * (4) * Î plus, la sstmul lar d cuaţ (4) s ataşază rstrcţl spcfc mpus putrlor ractv jctat î odurl d tp P: m max Q Q Q (5) î car m Q, Q rprztă lmtl mmă, rspctv maxmă al putr ractv grat. max Rzolvara sstmulu d cuaţ odal (4) s fctuază, d rgulă, î două tap. Prma tapă costă î rzolvara sstmulu d - cuaţ corspuzătoar odurlor d tp PQ ş P, î przţa rstrcţlor (5), pr aproxmăr succsv, urmărdu-s dtrmara tsulor odal al odurlor d tp PQ ş P, î total fd (-) cuoscut. Î ca d-a doua tapă, s folosşt cuaţa odulu d chlbru, d car rzultă putra actvă ş, rspctv, ractvă, jctat î acst od. 3

4 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu 3 Algortmul mtod tsulor odal ş schma logcă d calcul cosdră o rţa lctrcă car coţ N = odur, dtr car PQ sut d tp PQ, ar P d tp P, ar st umărul odulu d chlbru (N = PQ + P = - ). Ptru rţaua lctrcă dftă atror, cosdrâd tsua odulu d chlbru o mărm rală fxată ( 0 ), s prztă, î cl c urmază, algortmul mtod tsulor odal car, ptru calculul rgmulu prmat, cuprd următoarl tap:. Ctra datlor d trar (dat gral, dat odal ş dat latur).. Formara matrc admtaţlor odal [ ] ş calculul vrs acsta [Z ]= [ ] Iţalzara procsulu tratv 3. tablra dclu curt al traţ p = tablra valorlor ţal al tsulor odal:,,, 4. Calculul putr apart î odul d chlbru, folosd valorl ţal al tsulor odal, cu ajutorul următoar xprs: t Iţalzara umărulu curt al odurlor: =. 6. că odul st od d chlbru ( = ), s trc la pasul că odul st d tp cosumator, s trc la pasul Tratara odurlor d tp P : 8. Corctara modululu tsu odal : mpus cor p p 8. Calculul putr ractv î odul, pr utlzara tsu corctat a acstua: Q max 0 p cor cor p Im m p 8.3 că Q Q Q, ptru odul s stablşt ş s trc la pasul p că Q m p Q, s stablşt Q m Q ş s trc la pasul 8.6. max, p cor p p 8.5 că Q Q, s stablşt Q Q ş s trc la pasul 8.6. max 8.6 cosdră odul ca fd d tp cosumator, cu tsua odală corctată. 8.7 Putra apartă corspuzătoar odulu st d forma: p p P jq 9. Dtrmara curtulu jctat î odul s ralzază cu rlaţa: p 4

5 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu p p p J 0. că <, s stablşt = + ş s rv la pasul 6.. Iţalzara umărulu curt al odurlor: =.. că odul st d chlbru ( = ), s trc la pasul Dtrmara tsu odulu, cu o rlaţ d forma: p p 4. că <, s stablşt = + ş s trc la pasul. 5. Calculul putr apart î odul d chlbru, folosd valorl tsulor odal d traţa p +, cu ajutorul următoar xprs: Z J fal p p fal t 6. că galtata st îdpltă, s trc la pasul 8. t fal 7. stablşt, s crşt cu o utat dcl curt al traţ (p = p +) ş s trc la pasul Calculul crculaţlor d putr î laturl rţl. 9. Tpărra rzultatlor fal al calcululu d rgm prmat. chma logcă ptru calculul rgmulu prmat smtrc d fucţoar îtr-o rţa lctrcă, folosd mtoda tsulor odal, st rprztată î Fgura. 4. Dscrra ş modul d utlzar al programulu d calcul NOD Programul d calcul NOD st scrs î lmbajul TRBO PACAL, ar o trfaţă cu caractr prouţat covrsaţoal ş prmt aalza rgmurlor smtrc d fucţoar al rţllor lctrc car aparţ sstmulu lctrorgtc. Iformaţl csar calcululu rgmulu prmat, ptru o rţa lctrcă, s grupază p catgor d dat. O part dtr acsta s troduc d cătr utlzatorul programulu d calcul, drct d la tastatura calculatorulu, ar o altă part st cttă î tmpul xcuţ programulu d fşrl d dat, îrgstrat p u suport magtc. O varată posblă a stulu d dat d trar, trodus d la tastatură, st următoara: t gral: umărul total d odur d rţa; l umărul total d latur d rţa; umărul odulu d chlbru; tsua odulu d chlbru; - rorl maxm adms la vrfcara covrgţ calcululu tratv, mpus, d rgulă, asupra blaţulu putrlor odal. t odal, rprztâd valorl mărmlor asocat odurlor. Ptru fcar od s troduc u st d dat, car coţ următoarl formaţ: umărul odulu; P - putra actvă grată; g cosumată; Q Q - putra ractvă grată; m P - putra actvă cosumată; - valoara mmă a putr ractv odal; c max Q c g Q - putra ractvă - valoara maxmă a putr 5

6 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu tart Caractrstc gral al rtl, dat latur, dat odur Formara matrc admtatlor odal [ ] s calculul vrs acsta tablra valorlor tal al pottallor odal (0), =,,,, p=0 t 4 3 = st od d chlbru? p st od d tp PQ cor mpus p p Q p cor cor p Im, 6

7 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Q m Q p max Q p max Q Q Q p max Q Q p m Q p cor Nodul s cosdră d tp PQ ş potţalul (p) u s corctază J p p p < = + = 3 st od d chlbru p p Z J < = + fal p fal t Calculul crculaţlor d putr actv ş ractv p laturl rţl p = p + Calculul prdrlor d putr actv ş ractv p laturl rţl 4 Tpărra rzultatlor top Fgura chma logcă d calcul al rgmulu prmat smtrc ptru o rţa lctrcă, pr mtoda tsulor odal 7

8 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ractv odal; modulul tsu odulu, valoar car s păstrază costată dacă odul st d tp P sau od d chlbru, ar ptru odurl d tp PQ rprztă prma aproxmaţ a tsu odal, gală cu tsua omală sau md a trpt d tsu la car st racordat odul. t latur, rprztâd valorl mărmlor asocat lmtlor rţl: l, trasformatoar, bob d ractaţă, batr d codsatoar. Ptru fcar latură d rţaua aalzată s troduc u st d dat, car coţ următoarl formaţ:, j umrl d ord al odurlor îtr car st coctat lmtul rţl lctrc; TIP caractr car dfşt tpul lmtulu sau lgătur (L l, T trasformator, C batr d codsatoar, B bobă d ractaţă; ptru B ş C odul j =0); TIPF tpul d fşr al lmtulu spcfcat, rprztâd umărul îrgstrăr acstua î fşrul d l, dacă TIP =L sau î fşrul d trasformatoar, dacă TIP = T; NRC umărul d crcut dtc î parall; PLOT plotul d fucţoar al trasformatorulu, dacă TIP = T; REG dcator al tpulu d rglaj, dacă TIP = T : REG = 0 rglaj logtudal, REG = rglaj d ugh cu /3, REG = rglaj d ugh cu -/3; L lugma l lctrc î m, dacă TIP a fost spcfcat pr B sau C ş j = 0, atuc L st ractaţa X [] a ractorulu sau batr d codsatoar şut. tl d trar s troduc sub formă modulară, î frstr, a căror structură st prztată, î dtalu, î cl c urmază. Î Fgura st prztat modulul ptru troducra datlor gral al rţl lctrc car urmază a f studată, î scopul aalz rgmurlor prmat smtrc d fucţoar. Fgura. Itroducra, sub formă modulară a datlor gral al rţl aalzat Ptru fcar od d rţaua aalzată, s troduc u st d dat, rprztâd valorl mărmlor lctrc asocat odulu rspctv. Î acst scop, sut folost modul c au o structură, car st dpdtă d tpul odulu PQ sau P, modull rspctv fd prztat î Fgurl 3a ş 3b. 8

9 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Fgura 3a. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcăru od d tp PQ d rţaua aalzată Fgura 3b. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcaru od d tp P d rţaua aalzată Ptru fcar latură d rţaua lctrcă aalzată, s troduc cât u st d dat, rprztâd valorl mărmlor lctrc asocat latur rspctv, tpul, prcum ş prcha ucă d odur d la xtrmtăţl acsta. Î Fgurl 4a ş 4b s prztă modull corspuzătoar laturlor rţl ş aum ptru laturl d tp l, rspctv d tp trasformator. 9

10 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Ptru laturl car coţ bob d ractaţă ş batr d codsatoar şut, modull sut asmăătoar, cu dosbra că odul xtrm al latur rspctv j = 0, spcfcâdu-s ptru acst latur uma ractaţa lor, î Ω. Fgura 4a. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcăr latur d rţaua aalzată, d tp l (L) Fgura 4b. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcăr latur d rţaua aalzată, d tp trasformator (T) Trbu mţoat faptul că fcar modul c coţ datl d trar trodus d la tastatură prztă, î parta sa froară, tr opţu ş aum: Cotuar ptru stuaţa câd datl trodus î modulul rspctv sut corct ş procsul d troducr a datlor d la tastatură poat cotua. Modfcar atuc câd xstă ror î datl trodus î modulul curt, stuaţ î car modulul rspctv s ra, troducâdu-s datl corct. Abado dacă s dorşt ruţara la aalza rgmulu d fucţoar a rţl studat cu ajutorul programulu d calcul. 0

11 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu După xcuţa programulu, rzultatl, prvd rgmul aalzat, sut afşat îtr-o sr d frstr, a căror structură st prztată, î dtalu, î cotuar. Iformaţl ş rzultatl furzat î acst frstr s rfră la următoarl aspct: Iformaţ prvd procsul tratv d calcul, prczâdu-s, ptru fcar traţ î part, putrl jctat î odul d chlbru ş abatra maxmă la vrfcara covrgţ calcululu tratv mpusă blaţulu putrlor odal. Ptru fcar od d rţa, sut prztat tsul odal, sub formă complxă, prcum ş sub formă d modul ş argumt. Ptru fcar latură, j d rţaua aalzată, sut prztat crculaţl d putr actv ş ractv, j Pj jqj, rspctv j Pj jq j ; prdrl d putr actv ş ractv p latură, j Pj jqj ; aportul capactv al latur Q c. j Fgura 5. Frastră î car sut afşat formaţ prvd procsul tratv d calcul prvd rgmul prmat al rţl aalzat Fgura 6. Frastră î car sut afşat rzultatl rfrtoar la tsul odal al rţl aalzat î rgm prmat

12 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Fgura 7. Frastră î car sut afşat crculaţl d putr, prdrl d putr ş aportul capactv al laturlor d rţaua aalzată î rgm prmat Frstrl î car sut afşat rzultatl furzat d programul d calcul coţ, d asma, î parta lor froară, tr opţu: Cotuar atuc câd s dorşt afşara î cotuar a rzultatlor prvd rgmul prmat smtrc aalzat. Rvzualzar ptru stuaţa câd s dorşt rafşara mărmlor d star car caractrzază rgmul prmat smtrc aalzat. Abado la trmara afşăr tuturor rzultatlor procsulu d calcul. 5. Modul d dsfăşurar a lucrăr tudţ sau utlzator trbu să crtfc îţlgra modlulu matmatc ş a algortmulu d calcul ptru aalza rgmurlor prmat smtrc d fucţoar al rţllor lctrc, prcum ş modul d utlzar a programulu d calcul NOD. Pr utlzara programulu d calcul NOD, s cr, d asma, să s aalzz rgmurl prmat smtrc d fucţoar al sstmulu d dstrbuţ a rg lctrc, a căru schmă mooflară st rprztată î Fgura 8 ş aum rgmurl xtrm vârf d sarcă, rspctv gol d sarcă. stmul d dstrbuţ propus ptru studul rgmurlor prmat d fucţoar s compu practc dtr-o rţa d rpartţ cu tsua omală d 0 V, avâd cofguraţ complx buclată. Rţaua lctrcă rspctvă coţ 7 odur ş 0 latur. Laturl sau trosoal rţl d rpartţ sut costtut d l lctrc ar, smplu ş dublu crcut. tâlp d susţr utlzaţ la ralzara acstor l lctrc sut d tp 0 0, ptru LEA smplu crcut ş d tp C 0 06, î cazul llor dublu crcut. Coductoarl actv d fază al LEA sut coductoar bmtalc multflar d OL-Al, d costrucţ ormală.

13 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu x3x50 mm L = 47m 3x85 mm L = 46m 3x85 mm L = 35m 6 3x50 mm L = 37m 3x50 mm L = 5m 3x50 mm L = 8m 7 3x85 mm L = 4m 3 43 MW cos φ = MW cos φ = 0.9 3x50 mm L = 34m 3x85 mm L = 48m 3x50 mm L = 33m MW cos φ = MW cos φ = 0.80 Fgura 8. chma mooflară a sstmulu d dstrbuţ a rg lctrc, î cofguraţ complx buclată Lugml trosoalor d l, î m ş scţul, î mm, sut dcat î schma mooflară a rţl rprztată î Fgura 8. Paramtr spcfc corspuzător trosoalor rţl propus ptru aalză sut: r0 0,98 / m = 50 mm x / m b r = 85 mm x b / m 0,60 / m 0.40 / m.85 / m Almtara cu rg lctrcă a rţl d rpartţ s ralzază pr odul d sstmul lctrorgtc, acst od fd cosdrat od d chlbru î calcull d 3

14 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu rgm, prcum ş d la ctrala trmolctrcă locală (CTE), car jctază rg lctrcă î odul 4 al rţl. Î rgm d vârf d sarcă (rgm d sarcă maxmă), tsua odulu d chlbru sa va cosdra d 0 V, ar î rgm d gol d sarcă (rgm d sarcă mmă), 7 V. Ptru rgmul d vârf d sarcă sau sarcă maxmă, sarcl odal al odurlor d car sut almtat cu rg lctrcă rţll d dstrbuţ d md tsu (odur d tp PQ), sub formă d putr actvă, î MW ş factor d putr la vârf d sarcă, sut dcat î Fgura 8. Î acst rgm, ctrala trmolctrcă locală d odul 4 jctază î rţa o putr actvă d 48 MW ş o putr ractvă d 8 Mvar. Î rgmul d gol d sarcă sau sarcă mmă, putrl odal actv ş factor d putr sut ma rdus, avâd următoarl valor: Nodul Nodul 3 Nodul 4 P MW cos 0,83 P 4 MW cos 0,80 P 5 MW cos 0,78 Nodul 5 Nodul 6 Nodul 7 P MW cos 0,8 P 8 MW cos 0,84 P 4 MW cos 0,8 Î ca c prvşt ctrala trmolctrcă locală d odul 4, acasta jctază o putr actvă d 0,5 MW ş o putr ractvă d 7,8 MVar. Vrfcara mărmlor d star car caractrzază rgmurl d fucţoar, calculat cu ajutorul programulu NOD, la prcpall rstrcţ thc ş aum: Modulul tsulor odal ptru toat odurl d rţaua d rpartţ (,, ) să s îscr î bada admsblă a trpt d tsu la car sut racordat odurl rţl, adcă 06 V 3 V, rspctv î bada favorablă d tsu 0 V V. Vrfcara d puct d vdr trmc, î rgm d durată, a îcărcăr llor lctrc d rţaua aalzată, ptru rgmurl studat (vârf ş gol d sarcă), astfl îcât acsta să satsfacă următoara galtat: I sarc I adm ;, l K î car: I - curtul admsbl d puct d vdr trmc, î rgm d durată adm corspuzător latur d rţaua aalzată, î A; valorl acstor curţ admsbl d îcărcar ptru coductoarl llor lctrc ar sut prztat î Tablul, î fucţ d matralul d car sut ralzat coductoarl llor (cupru, alumu ş oţl-alumu) ş scţua acstora, î mm ; K- cofct d corcţ, a căru valoar st fucţ d tmpratura mdulu xtror; valorl acstu cofct d corcţ sut dcat î Tablul. 4

15 Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu I sarc P, P Q - curtul car traztază coductoarl actv d fază al 3 l lctrc ar, î rgm d durată cu sarcă costată sau sarca chvaltă costată, car produc acaş îcălzr maxmă a coductorulu îcărcat coform curb ral d sarcă, î A; Q, - putra actvă ş ractvă car traztază latura, prcum ş tsua corspuzătoar latur d rgmul aalzat. Coductoarl llor lctrc ar d cupru, alumu ş oţl-alumu Tablul cţua omală a coductorulu [mm ] Îcărcara maxmă admsblă î Cu rgm d durată [A] Al Ol-Al cţua omală a coductorulu [mm ] Îcărcara maxmă Cu admsblă î rgm Al d durată [A] Ol-Al Cofcţ d corcţ aplcaţ îcărcăr maxm admsbl a coductoarlor llor lctrc ar, î fucţ d varaţa tmpratur mdulu xtror ( ) Tmpratura mdulu xtror [ºC] Valoara cofctulu d corcţ Tablul ,0,075,040,000 0,960 0,90 0,880 5

SISTEME ELECTROENERGETICE

SISTEME ELECTROENERGETICE SISTEME ELECTROEERGETICE Captolul 3 CALCLL REGIMLI PERMAET DE FCTIOARE AL SEE Trmnolog Dfnt: Calculul rgmulu prmannt d funcţonar al SEE urmarst dtrmnara tuturor mărmlor d star caractrstc al sstmulu, pornnd

Διαβάστε περισσότερα

CALCULUL NUMERIC AL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC

CALCULUL NUMERIC AL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC CLCULUL UMERIC L CÂMPULUI ELECTROMGETIC Calculul corct al câmpulu lctromagntc prsupun cunoaştra unu modl tortc d câmp adcvat. Ecuaţl afrnt acstu modl trbu să satsfacă torml d stnţă ş unctat al soluţlor,

Διαβάστε περισσότερα

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1 CURSUL I ROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE Curs ELEMENTE DE TEORIA ROBABILITĂŢILOR CÂMURI DE ROBABILITATE Tora matmatcă a probabltăţlor porşt d la faptul că fcăru rzultat posbl al uu xprmt alator,

Διαβάστε περισσότερα

CURS IV ANOVA. Curs 4 1

CURS IV ANOVA. Curs 4 1 CURS IV AOVA Cur 4 Mtod tattc d aalza factorlor d varabltat î prmtul bologc (AOVA) Să crctăm, î cotuar, problma comparăr ma multor lcţ provt d populaţ p car l ştm ca fd ormal rpartzat, d mplu coctraţl

Διαβάστε περισσότερα

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9. Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă d -larg ș crrclă -tt tr îvățămâtl sror thc lmt d lctrocă Aalogcă 6. Trazstoar bolar (TBIP Trazstorl bolar-rocs fzc Itrodcr Smdctor trog dotat c mrtăţ astfl îcât s formază doă ocţ : rga d mloc

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 10. Schema electrică a amplificatorului logaritmic de raport este prezentată în fig. 6.4.

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 10. Schema electrică a amplificatorului logaritmic de raport este prezentată în fig. 6.4. Aparat Elctronc d Măsurar ş Control PELEGEEA 0 Prlgra nr. 0 Amplfcator logartmc d raport Schma lctrcă a amplfcatorulu logartmc d raport st przntată în fg. 6.4. = η V ln ln 3 0 = η V ln ln 4 0 Fgura 6.4

Διαβάστε περισσότερα

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,

Διαβάστε περισσότερα

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL 9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas

Διαβάστε περισσότερα

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată: etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru

Διαβάστε περισσότερα

Sondajul statistic- II

Sondajul statistic- II 08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere

Διαβάστε περισσότερα

Eşantionarea semnalelor

Eşantionarea semnalelor Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0. ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()

Διαβάστε περισσότερα

MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UZUALE ŞI CONSIDERAłII PRIVIND INTRODUCEREA AMORTIZĂRII

MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UZUALE ŞI CONSIDERAłII PRIVIND INTRODUCEREA AMORTIZĂRII 6. MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UUALE ŞI CONSIDERAłII PRIIND INTRODUCEREA AMORTIĂRII Elmntul fnt Masa3D S consdră un lmnt fnt d tp masă concntrată într-un punct, pntru car drcńl prncpal al

Διαβάστε περισσότερα

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc

Διαβάστε περισσότερα

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE 7. LEGI CLASICE DE PROBABILITATE Fi (Ω, K, P u câmp d probabilitat şi f : Ω R, o variabilă alatoar. Am văzut că varibili f i s poat asocia o fucţi d rpartiţi F, cotiuă la stâga şi o fucţi caractristică

Διαβάστε περισσότερα

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu Maşia lctrică d curt cotiuu 8D 017 4.6. Caractristicil motoarlor d curt cotiuu Pricipall caractristici al motoarlor d curt cotiuu sut: caractristica mcaică = ( M ) caractristica curtului = ( I i ) caractristica

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice Modl matmatic pntru îmbunătăţira calităţii sistmlor lctric Lct.univ.dr.ing. Ghorgh RAŢIU. Introducr Ţinând sama d tndinţl modrn al proictării sistmlor lctric (chipamntlor lctric) d înlocuir a uni proictări

Διαβάστε περισσότερα

( 0) q =, p =, i = 1, 2,..., sn (1.2) i p i q. H q. H p. + = i i

( 0) q =, p =, i = 1, 2,..., sn (1.2) i p i q. H q. H p. + = i i - - IV. FIZIA STATISTIĂ. oţun fundamntal.. Stara macroscocă ş stara mcroscocă a unu sstm. Saţul fazlor Fzca statstcă ar ca sco dducra lglor fzc macroscoc ornnd d la lgl mcanc. Stara macroscocă a unu sstm

Διαβάστε περισσότερα

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. = Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )

Διαβάστε περισσότερα

9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE

9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE 9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE Ghaţa a fost utlzată încă dn cl ma vch tmur ntru ăstrara în star rfrgrată a unor rodus almntar cum sunt ştl, lguml sau fructl. În rznt, s utlzază în acst sco ghaţa atfcală,

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori) Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)

Διαβάστε περισσότερα

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID- APLCAŢ zoa tmatică 5 -TST-D- 6-6 CEF - Aplicaţii /. S firprztat fuc iafdischmaurm toarcuum rulmiimdpor ilogics NU( sauitr ri): Solu i: fa..b.c.c.d..a..d..b.b.c.d.a.b.c.d.a.d.b.c.d Aplicâdrla iilluidmorgaob

Διαβάστε περισσότερα

3. ERORI DE MÃSURARE

3. ERORI DE MÃSURARE 6 Mtrologi, Stadardizar si Masurari 3.. Dfiira rorii d masurar 3. ERORI DE MÃSURARE Î practica, s obsrva ca îtotdaua valoara umrica rala a ui mari fizic masurat st difrita d valoara m idicata d aparatul

Διαβάστε περισσότερα

FLUCTUAŢII STATISTICE

FLUCTUAŢII STATISTICE FLUCTUAŢII STATISTICE Obictul lucrării Î acastă lucrar s dorşt să s vrific şi să s tstz aspctl alatoar al folor cuatic, î ssul dscris ai jos. Aspctl statistic al folor atoic roprităţil discrt al atrii

Διαβάστε περισσότερα

CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE CURS ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Obictiv: însuşira concptului d cont d profit şi pirdr; însuşira concptului d rntabilitat; dtrminara soldurilor intrmdiar d gstiun; stabilira

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

CÂMPUL ELECTROSTATIC

CÂMPUL ELECTROSTATIC CÂMPUL LCTROSTATIC Câmpul lctostatc st stablt d copu mobl a căo patţ d sacă lctcă, spctv sta d polaza st vaablă î tmp ş u st îsoţt d tasfomă d g. Î acst caz, foml lctc s poduc dpdt d cl magtc ş ca uma

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu şi a ui catităţi apciabil d gi Q Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V s îtâlşt

Διαβάστε περισσότερα

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MI IMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MI IMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE 5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MIIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE 5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MIIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE fucţia cost st roara di pătratică, () cuaţiil Wir-opf u ofră o soluţi practică

Διαβάστε περισσότερα

2. Metoda celor mai mici pătrate

2. Metoda celor mai mici pătrate Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo

Διαβάστε περισσότερα

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza

Διαβάστε περισσότερα

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA LUCRARE DE LABORATOR NR. MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA. OBIECTIVELE LUCRARII Isusrea uor otu refertoare la: - eror

Διαβάστε περισσότερα

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

M p f(p, q) = (p + q) O(1) l k M = E, I S = {S,..., S t } E S i = p i {,..., t} S S q S Y E q X S X Y = X Y I X S X Y = X Y I S q S q q p+q p q S q p i O q S pq p i O S 2 p q q p+q p q p+q p fp, q AM S O fp, q p + q p p+q p AM

Διαβάστε περισσότερα

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I urs 5 4/5 ar ca scop sparara unui circuit complx in blocuri individual acsta s analiaa sparat (dcuplat d rstul circuitului) si s caractriaa doar prin intrmdiul porturilor (cuti nagra) analia la nivl

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

SUBSTAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ

SUBSTAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ Unvrstt Thncă Gh. Asch Iş Fcultt d Innr Elctrcă, Enrtcă ş Inormtcă Aplctă Lortor Trcţun Elctrcă SUBAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ. Concpţ nrlă unu sstm d trcţun lctrcă Vhcull lctrc cu lmntr d l ln d contct

Διαβάστε περισσότερα

Prelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE

Prelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE rlucrara umrică a smallor, Capitolul Silviu Ciocia. SITEZA FILTRELOR UMERICE roictara uui filtru umric prsupu parcurgra următoarlor tap : - Sita fucţii d trasfr c satisfac codiţiil impus; - Algra ui structuri

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //

Διαβάστε περισσότερα

P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ

P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ P P Ó P r r t r r r s 1 r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s Pr s t P r s rr r t r s s s é 3 ñ í sé 3 ñ 3 é1 r P P Ó P str r r r t é t r r r s 1 t r P r s rr 1 1 s t r r ó s r s st rr t s r t s rr s r q s

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale. Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea

Διαβάστε περισσότερα

Το άτομο του Υδρογόνου

Το άτομο του Υδρογόνου Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες

Διαβάστε περισσότερα

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea

Διαβάστε περισσότερα

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID- APLCAŢ zoa tmatică 5 -TST-D- CEF - Aplicaţii /. SfirprztatfuciafdischmaurmtoarcuumrulmiimdporilogicSNU( sauitrri): Solui: fa..b.c.c.d..a..d..b.b.c.d.a.b.c.d.a.d.b.c.d AplicâdrlaiilluiDMorgaobim:fa.bc.da.db.c.d

Διαβάστε περισσότερα

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate Y CURS 0 Regresa lară - aproxmarea ue fuct tabelate cu o fucte aaltca de gradul, pr metoda celor ma mc patrate 30 300 90 80 70 60 50 40 30 0 y = -78.545x + 33.4 R² = 0.983 0 0. 0.4 0.6 0.8. X Fe o fucţe:

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

MODELAREA PROCESELOR ELECTROCHIMICE LA UN SENZOR POTENŢIOMETRIC DE OXIGEN

MODELAREA PROCESELOR ELECTROCHIMICE LA UN SENZOR POTENŢIOMETRIC DE OXIGEN MDELAREA PRCESELR ELECTRCHMCE LA UN SENZR PTENŢMETRC DE XGEN Lumnţa Mrla CNSTANTNESCU Unvrstata dn Ptşt, Târgu dn Val, 0300, Ptşt; lmconst00@yahoo.com Ncola VCU Unvrstata Polthnca dn Bucurşt, Spl. ndpndnţ

Διαβάστε περισσότερα

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã

Διαβάστε περισσότερα

Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo

Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo Matematcă ș Iformatcă.. Metoda Mote-Carlo.. Metoda Mote Carlo. Aplcaţ. Precza metode. Termeul,,Metoda Mote Carlo este som cu termeul,,metoda epermetelor statstce. Aparţa aceste metode se raportează de

Διαβάστε περισσότερα

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII 2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte L4. Măsurara rzistnţlor prin mtoda d punt. Obictul lucrării În prima part a lucrării s utilizază punta simplă (Whatston) ca mtodă d prcizi ridicată, pntru măsurara rzistnţlor cuprins într 0-0 0 Ω, ralizându-s

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA) ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M

Διαβάστε περισσότερα

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca: Metoda gradetulu proectat (metoda Rose) Î cazul problemelor de optmzare covee ale căror restrcţ sut lare se poate folos metoda gradetulu proectat. Î prcpu, această metodă poate f folostă ş petru cazul

Διαβάστε περισσότερα

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s r t r r é té tr q tr t q t t q t r t t rrêté stér ût Prés té r ré ér ès r é r r st P t ré r t érô t 2r ré ré s r t r tr q t s s r t t s t r tr q tr t q t t q t r t t r t t r t t à ré ér t é r t st é é

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

4.2. Amplificatoare elementare

4.2. Amplificatoare elementare 4.2. Aplfcatoa lnta 4.2.. Conxunl aplfcatoalo n taj al unu aplfcato, ca conţn ca lnt actv un tanzsto, poat f dus la o scă lntaă, splfcată. Atât pntu aplfcatoal cu tanzstoa bpola cât ş pntu aplfcatoal cu

Διαβάστε περισσότερα

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ Περίοδοι περιοδικού πίνακα Ο περιοδικός πίνακας αποτελείται από 7 περιόδους. Ο αριθμός των στοιχείων που περιλαμβάνει κάθε περίοδος δεν είναι σταθερός, δηλ. η περιοδικότητα

Διαβάστε περισσότερα

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30 Î vederea aalze productvtăţ obţute î cadrul ue colectvtăţ de salaraţ formată d 50 de persoae, s-a extras u eşato format d de salaraţ. Datele refertoare la producţa zle precedete sut prezetate î tabelul

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe). CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu Statstca descrptvă Şef de Lucrăr Dr. Mădăla Văleau mvaleau@umfcluj.ro MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medaa, Modul, Meda geometrca, Meda armoca, Valoarea cetrala MĂSURI DE DE DISPERSIE Mm, Maxm,

Διαβάστε περισσότερα

8.3. Estimarea parametrilor

8.3. Estimarea parametrilor 8.3. Estmarea parametrlor Modelarea uu feome aleatoru real, precum trafcul ofert de o sursă formaţoală, ue reţele de comucaţ, îseamă detfcarea uu model probablstc, M, varablă aleatore sau proces aleatoru,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice

Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice Curs 3. Bostatstca: trecere revsta a metodelor statstce clasce Bblo: W.Ewes, G.R. Grat Statstcal methods boformatcs, Sprger, 005 Cap. -3, cap.5 Structura Teste de asocere (depedeță) Teste de cocordață

Διαβάστε περισσότερα

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΗΛΕΚΤΡΟΝΙΚΗ ΟΜΗ ΚΑΙ Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΤΟ ΜΕΓΕΘΟΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Ατομική ακτίνα (r) : ½ της απόστασης μεταξύ δύο ομοιοπυρηνικών ατόμων, ενωμένων με απλό ομοιοπολικό δεσμό.

Διαβάστε περισσότερα

4 FUNCŢII BINARE. 4.1 Algebra booleană

4 FUNCŢII BINARE. 4.1 Algebra booleană 4 FUNCŢII BINARE 4. Algebra booleaă Î secolul al I-lea, matematcaul eglez George Boole (85-864) formalzează logca arstotelcă, bazată pe dhotoma adevărat-fals, sub forma ue algebre cuoscută sub umele de

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l) ΑΤΟΜΙΚΑ ΤΡΟΧΙΑΚΑ Σχέση κβαντικών αριθµών µε στιβάδες υποστιβάδες - τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n,

Διαβάστε περισσότερα

➆t r r 3 r st 40 Ω r t st 20 V t s. 3 t st U = U = U t s s t I = I + I

➆t r r 3 r st 40 Ω r t st 20 V t s. 3 t st U = U = U t s s t I = I + I tr 3 P s tr r t t 0,5A s r t r r t s r r r r t st 220 V 3r 3 t r 3r r t r r t r r s e = I t = 0,5A 86400 s e = 43200As t r r r A = U e A = 220V 43200 As A = 9504000J r 1 kwh = 3,6MJ s 3,6MJ t 3r A = (9504000

Διαβάστε περισσότερα

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe Cuprs Prefaţă... 5 I. ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ... 7 Matrc... 8 Matrc partculare... 9 Iversa ue matrc... Ssteme de ecuaţ lare... 5 Problema compatbltăţ sstemelor... 7 Problema determăr sstemelor... 8

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι

Διαβάστε περισσότερα

Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU:

Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU: Ch : HÀM S LIÊN TC Ch bám sát (lp ban CB) Biên son: THANH HÂN - - - - - - - - A/ MC TIÊU: - Cung cp cho hc sinh mt s dng bài tp th ng gp có liên quan n s liên tc cu hàm s và phng pháp gii các dng bài ó

Διαβάστε περισσότερα

Jeux d inondation dans les graphes

Jeux d inondation dans les graphes Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă Uverstatea Spru Haret Facultatea de Stte Jurdce, Ecoome s Admstratve, Craova Programul de lceta: Cotabltate ş Iformatcă de Gestue Dscpla Matematc Ecoomce Ttular dscplă Cof uv dr Laura Ugureau SUBIECTE

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα