Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucureşti Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: 4.1.4 Anul inceperii Anul finalizarii ziua,luna: 17.10.2012 ziua, luna: 15.12.2014 Durata (luni): 26 Denumirea Cercetari privind oportunitatea unor noi solutii de asigurare a necesarului proiectului: de apa in corelare cu schemele de gospodarire a apelor cu alimentare preponderent gravitationala Denumirea fazei 3: Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole Persoana de contact (Directorul de proiect): Datele de contact: tel/fax/e-mail: Dr. Ing. Daniel STATE 021 332 59 57/021 332 46 00 E-mail: secretariatgeneral@ispif.ro danielstate@yahoo.com
Obiectivele proiectului Obiectivul proiectului conform ADR OPAC 2020 consta in: Evaluarea potenţialului de bunuri publice de mediu oferite de către exploataţiile agricole în contextul valorificării specificităţii locale pentru producţia agro-zootehnică. Obiectivul general al proiectului este acela de a identifica soluţii şi zone geomorfologice şi pedoclimatice la alimentarea gravitaţională a amenajărilor interioare de irigaţii (ploturi). Obiectivul etapei consta in: Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole Sursa de baza pentru alimentare cu apa a amenajarilor de irigatii o constituie Dunarea si afluentii sai, in principal raurile Mures, Olt, Arges, Siret, Prut. Se estimeaza ca Dunarea asigura apa pentru cca. 85% din suprafata amenajata pentru irigatii. Cea mai mare parte din aceasta suprafata este situata pe terasele din lungul Dunarii. In unele cazuri amenajarile sunt amplasate la peste 200 m deasupra sursei de apa si cerintele de energie electrica pentru pomparea apei sunt mari. Pentru eficientizare trebuie respectate limitele de utilizare profitabila a amenajarilor.
Obiectivul fazei nr. 3 Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole Activitati Activitatea 3.1.: Aductiunea gravitationala a apei Activitatea 3.2.: Alimentare din acumulari cu rol multiplu Activitatea 3.3.: Alimentare din panza freatica
Inventarierea sistemelor de irigatii existente cu aductiune gravitationala a apei 129 de sisteme 265.306 ha (9% din suprafata totala a sistemelor de irigatii). 98 de sisteme sunt alimentate in totalitate gravitational 160.957 ha 31 de sisteme cu aductiune mixta (510.858 ha) 104.359 ha alimentate gravitational
Perspective de dezvoltare Sistemele si subsistemele gravitationale ar putea reprezenta coloana vertebrala a sectorului de irigatii in viitor: Eliminare pomparilor de alimentare si repomparilor costuri energetice mai reduse tarife de livrare mici Dimensiuni medii mici canale putine si de dimensiuni reduse pierderi de apa reduse costuri de exploatare si de intretinere asociate acestora sunt mici Includere in programele de investitii
Canalul Siret - Baragan Km 0-27 Canalul Siret Baragan Km 27-50
STADIUL LUCRARILOR Inceperea lucrarilor - 1987 Tronson priza km 5,7 km: finalizat Tronsonul 5,7 50 km 35% - excavatii, betonare pe unele de canal si subtraversari 98% - poduri CF 93% - poduri DN, DJ si DC 85% - devieri linii electrice Tronsonul 0 50 km 116.000 ha irigate Pufesti Ruginesti Panciu: 23.295 ha Biliesti Slobozia Ciorasti: 23.805 ha Gologanu Nanesti: 48.270 ha Cotesti Rm. Sarat Nord: 20.361 ha
Sistem Supr. (ha) Sgrav. (ha) Pompare Mnet η T Consum energie S (ha) Hp (m) (mc/ha) Mwh/an Kwh/ha Ruginesti 23 295 16 356 6 939 131 2 400 0,598 11 461,00 492 Cotesti 20 361 1 577 18 784 82 2 400 0,598 10 017,61 492 R. Sarat S. 34 720 4 035 30 685 175 2 400 0,598 17 082,24 492 Buzau 122 500 7 500 115 000 45 2 000 0,598 50 225,00 410 TOTAL VEST 200 876 29 468 171 408 45-175 2 000 0,598 88 785,85 442 Biliesti 23 550 23 550 0-2 100 0,598 13 083,80 556 Gologanu 48 270 22 248 24 730 10 2 300 0,625 23 618,00 507 Bogza 90 840 66 885 23 955 42,3 2 300 0,625 50 770,00 559 Pogoanele 132 750 132 750 0-2 400 0,618 77 420,00 583 TOTAL MAL EST TOTAL S.B. 295 410 245 433 48 685 10 42,3 2 100-2 400 0,598 0,625 164 891,8 0,558 496 286 274 901 220 093 10-175 - 253 677,65 513
c) Energia consumata in statiile de pompare de alimentare si repompare Tabel nr. 1.19 M net Hp E Nr. S 50% Total Specifica crt. Sistemul (ha) η T (mc/ha) (m) Mwh/an Kwh/ha 0 1 2 3 4 5 6 7 Ruginesti-Pufesti- 23 295 (15,3) (9,587) 2 893,50 (124) Panciu - treapta I 5 204 41 0,587 1 652,70 317 1. 2 400 - treapta a II-a 2 279 45 0,587 919,60 403 - treapta a III-a 895 45 0,587 321,20 359 Cotesti Rm.Sarat 20 361 (53,3) (0,587) 12 080,73 (593) Nord - treapta I 18 784 32,5 0,587 6 802,81 362 2. 2 400 - treapta a II-a 13 410 31,5 0,587 4 705,30 351 - treapta a III-a 2 854 18,0 0,587 572,62 201 Rm. Sarat Sud 34 720 (64,5) (0,587) 24 954,83 (719) - treapta I 30 685 35 0,587 11 967,15 390 3. 2 400 - treapta a II-a 12 255 70 0,587 9 555,96 780 - treapta a III-a 4 401 70 0,587 3 431,72 780 Buzau - Sarata 122 500 (22) (0,587) 25 000,32 (204) - treapta I 115 000 15 0,587 16 008,00 139 4. 2 000 - treapta a II-a 59 400 15 0,587 8 268,48 139 - treapta a III-a 5 200 15 0,587 723,84 139 5. Biliesti -Slobozia- 23 550 2 100 - - - - Ciorasti Gologanu Nanesti 46 618 - (2,8) - 6 921,00 (148) 20 570 2 200 5 0,564 1 095,00 53 6. - treapta I 2 900* 18 000 5 0,180 3 952,00 1 363 1 700** 5 000 5 0,180 643,00 378 - treapta a II-a 900* 18 000 5 0,180 1 231,00 1 368 Bogza Balta Alba 90 840 (6,0) (0,587) 5 229,60 (58) 9 233 12,8 0,587 1 193,90 129 - treapta I 7. 14 722 13,4 0,587 1 896,20 128 2 300 8 438 16,0 0,587 1 363,80 162 - treapta a II-a 3 458 28,9 0,587 775,70 224 8. Pogoanele - 132 750 2 400 - - - - Fundata TOTAL 494 634 - - - 77 080,00 156
priza gravitationala in digul stang al acumularii Draganesti. canalul casetat, ingropat, din beton armat format din 3 fire (3,05 km,70 m 3 /s); SPA Draganesti (Qi=150 m 3 /s,hp=34 m); SRP Draganesti (Qi=150 mc/s,hp=18 m); canalul de legatura de 1,4 km intre SPA si SRP Draganesti; 11,6 km canal, aval SRP Draganesti 2 canale de alimentare cu priza in derivatie sistem Ipotesti I Sud Posibilitate irigare 14.428 ha LUCRARI EXECUTATE Vechiul curs al Oltului; Priza; BA-SPA; BR-SPA; Canal; SRP; Canal; Partea finala a canalului (Km 13,0).
Sistem Alimentare Total Pompare Gravitational (ha) (ha) (ha) Ipotesti I Sud - 14 428 14 428 Ipotesti II Sud 5 986 26 033 32 019 Ipotesti III 52 980 78 796 131 776 Ipotesti IV 68 758 47 845 116 603 Nord Calnistea - 58 814 58 814 Naipu - 15 000 15 000 TOTAL 127 724 240 916 368 640 Sisteme de irigatii cu alimentare gravitationala si prin pompare Suprafete alimentate gravitational si prin pompare
La nivelul anului 1989 erau 31 de sisteme mixte care acopereau o suprafata de 510.858 ha, din care 104.359 ha erau alimentate gravitational. Sistemele de irigatii cu aductiune gravitationala ar putea fi motorul consolidarii sectorului de irigatii datorita faptului ca sunt sisteme cu dimensiuni relativ reduse care nu solicita o exploatare complexa si costurile de intretinere si reparatii sunt mai mici ceea ce conduce la costuri reduse pentru serviciile de irigatii datorita neincluderii costurilor energiei de pompare pe aductiuni. Constrangerea principala din cauza careia intensitatea irigatiei in aceste amenajari este interesul scazut al beneficiarilor. Din aceasta cauza, din cele 129 de asemenea sisteme de irigatii, la nivelul anului 2013 numai 25 au statut de utilitate publica.
Spatiul Siret - Baragan Din suprafata de 500.000 ha prevazuta a se iriga, 55% (274901ha)vafialimentata gravitational iar restul va fi alimentat prin pompare (cu inaltimi totale de pompare cuprinse intre 10 m si 175 m). Consumul mediu de energie pentru aductiunea apei este de 77 080 MWh/an din care o parte ar putea fi compensat din productia de 24 000 MWh/an preconizata a se obtine din amenajarile hidroelectrice prevazute a se realiza. Pentru stabilirea oportunitatii si eficientei lucrarilor, a indicatorilor specifici si etapizarii lucrarilor sunt necesare: o Reactualizarea studiului de fundamentare privind amenajarea interspatiului Siret Baragan atat din punct de vedere al canalului cat si al sistemelor de irigatii aferente. o Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea interspatiului Siret Baragan, din punct de vedere al asigurarii sursei de apa pentru irigatii, reabilitarii, adaptarii la alimentare din canal si realizarea de noi amenajari de irigatii, realizarii a altor lucrari de imbunatatiri funciare (desecare, combaterea eroziunii solului precum si in ceea ce priveste realizarea de hidroenergie).
Spatiul Olt Vedea Neajlov In spatiul Olt-Vedea-Arges a fost prevazut sa se amenajeze pentru irigatii o suprafata de 368 640 ha, din care 127 724 ha prin alimentare prin pompare (35%), restul de 65% fiind alimentare gravitationala. Sursa de apa o constituie Derivatia Draganesti, cu o lungime totala de 103,7 km care va transporta un debit de 150 mc/s preluat din Acumularea Draganesti. Pentru stabilirea oportunitatii si eficientei lucrarilor, a indicatorilor specifici si etapizarii lucrarilor sunt necesare: o Reactualizarea studiului de fundamentare privind amenajarea interspatiului Siret Baragan atat din punct de vedere al canalului cat si al sistemelor de irigatii aferente. o Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea complexa interspatiului Olt-Vedea-Neajlov, din punct de vedere al asigurarii sursei de apa pentru irigatii pentru realizarea de noi amenajari de irigatii precum si a realizarii a altor lucrari de imbunatatiri funciare (desecare, combaterea eroziunii solului).
Din cele 375 scheme hidrotehnice, aflate in administrarea ANIF, 25 de scheme in suprafata de 132.826 ha sunt alimentate din lacuri naturale si 65 de scheme in suprafata de 317.370 ha sunt alimentate din acumulari. Din suprafata totala de 450.196 ha, 85.152 ha sunt alimentate gravitational, restul fiind amenajat prin pompare. Acumularea apei in lacuri mici create prin bararea vailor, permite inmagazinarea intregului volum de apa in exces, in orice perioada a anului si folosirea apei acumulate pentru orice folosinta, in orice anotimp. In literatura de specialitate, aceste lacuri rezultate din bararea unei vai secundare poarta numele de lacuri colinare.
Avantaje: a. Se pot dezvolta in toate regiunile in care apa acumulata poate avea un rol important in economia agricola si in alte ramuri economice; b. Nu cer conditii greu de indeplinit in ceea ce priveste amplasamentul, ca in cazul barajelor mari, ceea ce permite construirea lor tinandu-se cont de nevoile economiei locale: se pot amplasa in apropierea suprafetei irigabile sau sectorului zootehnic; c. Nu pun probleme deosebite la executie si exploatare (daca regulile tehnologice sunt respectate) iar costurile de executie si exploatare sunt relativ reduse; d. Permit intensificarea agriculturii si obtinerea de venituri suplimentare folosind mai bine rezervele naturale ale teritoriului.
La momentul anului 1990, existau 1.071 de lacuri colinare cu folosinta unica sau mixta. Aceste lacuri sunt amplasate in special in Moldova (293) si Muntenia (696) in zonele cu relief de deal si platforma (Arges, Botosani, Galati, Iasi, Olt, Suceava, Vaslui) dar si in cele cu relief de campie (Braila, Ialomita, Ilfov, Calarasi, Teleorman. In Transilvania (49) aceste lacuri sunt localizate in vest, in judetele Satu Mare, Bihor, Arad si Timis iar in Dobrogea se afla 3 asemenea lacuri in judetul Tulcea. 14% din totalul lacurilor colinare existente au ca folosinta numai irigatia iar 60% au folosinta mixta, irigatia si piscicultura, cu un volum maxim de apa de 365 milioane m 3, din care 106 milioane m 3 reprezinta volumul de apa disponibil pentru irigatii. 50% din totalul lacurilor colinare au un volum de apa intre 100.000 si 500.000 m 3.
Potentialul de amenajare cu lacuri colinare la nivel de tara: a. Volum acumulabil: 4.890 milioane m 3 (50% asigurare) 2.591 milioane m 3 (80% asigurare); b. Volum util: 2.459 mil m 3 (50%) - 1.291 milioane m 3 (80% asigurare); c. Suprafata potential amenajabila pentru irigatii (fara alte folosinte): 500.000 ha, pentru o norma de irigare medie de 2.500 m 3 /ha. In cazul folosintelor mixte, se poate conta pe o suprafata de pana 200.000 ha in functie de indeplinirea unor criterii precum existenta unor amenajari de irigatii in zona, consumul energetic pentru pomparea apei in amenajare (in cazul unor inaltimi mari de pompare, generatoare de consumuri mari de energie este neeconomic amenajarea unui sistem de irigatie).
Amenajarile de irigatii locale, de dimensiuni reduse, cu alimentare din lacurile colinare este rentabila datorita faptului ca investitia este mica, costurile de exploatare sunt reduse (datorita dimensiunii mici ale amenajarii), rezolva nevoile de irigare la nivelul unui sat, comuna, etc. Valorifica terenurile neproductive (amplasarea lacului colinar se face in vai, valcele care in general au terenuri neproductive). Eficienta unui lac colinar creste prin promovarea mai multor folosinte precum piscicultura, agrement (pescuit sportiv), alimentare cu apa a complexelor zootehnice.
Se recomanda: a. Initierea unui studiu aprofundat pentru identificarea zonelor potential amenajabile cu lacuri colinare cu folosinte multiple. b. Promovarea rezultatelor studiului, cu prezentarea avantajelor amenajarii lacurilor colinare in zonele pretabile, in randul comunitatilor locale. c. Identificarea surselor de finantare pentru investitii. O cota parte a fondurilor ar trebui asigurata de comunitatile locale ca beneficiare ale investitiei si care, prin aceasta contributie, sa fie responsabilizate pentru utilizare, exploatare si intretinere.
SITUATIA ACTUALA Marea majoritate a amenajarilor sunt de tip local avand suprafete de 5 30 ha. Amenajarile mai mari, de peste 100 ha, reprezinta numai 5%: Suraia si Voetinu (Vrancea), Ghergheasa, Merei, Stalpu, Gheraseni si Costesti (Buzau), Valea Macrisului (Ialomita), Varasti si Brezoaiele (Ilfov), Babeni (Dambovita), Sadova Corabia in zona de lunca (Dolj), Tomnatic si Lovrin (Timis) Peregu Mare, Curtici si Sintana (Arad). Ca marime se evidentiaza amenajarea din sistemul Sadova Corabia (1810 ha), Voetinu (1100 ha) si Costesti (730 ha). Amenajarile Suraia, Voetinu, Ghergheasa, Stalpu, Gheraseni, Costesti si Valea Macrisului se afla in aria de influenta a Canalului Siret Baragan.
ZONAREA CONDITIILOR HIDROGEOLOGICE PRIVIND FAVORABILITATEA LA IRIGATII a. ZONE CU CONDITII HIDROGEOLOGICE FAVORABILE grosimea stratului permeabil este mai mare de 5 m; coeficientul de filtratie este mai mare de 40 m/zi iar transmisivitatea depaseste 300 m 2 /zi; debitul unui put forat este mai mare de 15-20 l/s; gradul de mineralizare este mai mic de 1,5 g/l.
principalele zone cu conditii hidrogeologice favorabile corespund conurilor de dejectie ale raurilor Somes, Mures, Arges, Buzau si luncii Dunarii cu transmisivitati ridicate de peste 450 m 2 /zi si debite la puturi mai mari de 30 l/s: volumul total exploatabil din stratele freatice este de cca 850 milioane m 3 /an ceea ce corespunde unui volum specific de 1.100 m 3 /ha si an; volumul exploatabil pentru irigatii (470 m 3 /an) reprezinta 25-75% din volumul total exploatabil, in functie de conditiile pedoclimatice si solicitarile altor consumatori ai apei subterane. Potential Zonarea conditiilor hidrogeologice
In zona Canalului Siret Baragan - 3 areale: cca 45.000 ha localizat de-a lungul Siretului inferior (zona naturala i ) din care o suprafata de cca 7.000 ha s-ar putea amenaja pentru irigatii cu apa subterana. O parte a acestui areal este cuprins in sistemul de irigatii propus Gologanu Nanesti; cca 27.000 ha localizat la sud-est de localitatea Buzau (zona naturala g Buzau Tintesti) din care o suprafata de 6.000 ha s-ar putea amenaja pentru irigatii cu apa subterana. Acest areal este cuprins in cadrul sistemului de irigatii propus Buzau Sarata; cca 9.500 ha localizat in zona localitatii Ramnicu Sarat (zona naturala h Ramnicu Sarat Voetinu) din care o suprafata de 2.000 ha ar putea fi amenajata pentru irigatii cu apa subterana. Acest areal este cuprins in cadrul sistemului de irigatii propus Cotesti Rm.Sarat Nord.
b. ZONE CU CONDITII HIDROGEOLOGICE PUTIN FAVORABILE transmisivitati ale stratului freatic cuprinse intre 100 si 300 m 2 /zi; debitul unui put este de 10 20 l/s. Suprafata totala a terenurilor cu conditii hidrogeologice putin favorabile este de cca 695.000 ha cu un volum exploatabil de 708 milioane m 3 /an. Volumul total exploatabil pentru irigatii este de 230 milioane m 3 /an si reprezinta 25 40% din volumul total exploatabil in diferite conditii pedoclimatice, restul fiind utilizat pentru alte folosinte. Rezulta o suprafata amenajabila pentru irigatii de 142.000 ha. Suprafata cea mai mare amenajabila se afla localizata in Lunca Siretului (amonte de localitatea Adjud) si in vecinatatea afluentilor acestuia (43.000 ha). Urmeaza zona depresionara Sibiu Fagaras (cca 22.000 ha) si Depresiunea Barsei (cca 20.000 ha).
Nr. crt. Grupa texturala de sol Adancimea apei freatice (m) si caracterul anului 1 1,5 1,5 2,0 2,0 2,5 2,5 3,0 3,0 3,5 3,5 4,0 4,0 5,0 A U A U A U A U A U A U A U 1. 2. Nisipoasa Nisipo-lutoasa 250 150 50 - - - - - - - - - - - 520 335 300 110 - - - - - - - - - - Luto-nisipoasa 3. 435 280 330 200 215 100 100 0 60 60 - - - - - 4. 5. Lutoasa Luto-argiloasa 330 240 300 225 275 200 250 180 210 150 160 105 100-270 200 250 180 210 210 150 185 110 100 70 - - - 6. Argiloasa 200 100 120 60 600 - - - - - - - - -
Grupa de cultura Cultura Perioada de vegetatie (zile) % din total aport % din total aport pe intervale 15-30.IV V VI VII VIII 1 15.IX I Porumb, sfecla, lucerna, soia, unele legume, pomi, vita de vie 150 100 5 13 22 28 23 9 II Porumb timpuriu, floarea soarelui, cartof, fasole, soia timpurie, unele 120 84 6 17 24 26 11 - legume III-a Cartof timpuriu, unele legume 90 57 8 18 21 10 - - III-b Grau, orz, secara 90 57 10 22 25 - - - IV Porumb cultura a II a si toate culturile succesive 60 42 - - - 11 21 10
Aport freatic m 3 /ha si an Localizare Necesitatea irigatiei Lunca Siretului intre confluenta cu raul Irigatia este necesara numai in Trotus si confluenta cu Fluviul anii foarte secetosi, cu norme de >2500 Dunarea. Lunca raului Buzau aval de localitatea Buzau. irigatie reduse cu cca 75% 2000 2500 1500 2000 1000 1500 500-1000 Lunca Dunarii intre localitatile Oltenita Irigatia este necesara insa cu si Tulcea, lunca Ialomitei inferioare norme de irigatii reduse cu cca pana la confluenta cu fluviul Dunarea, 75%. lunca Dambovitei si zona de vest si sud a localitatii Timisoara Luncile raurilor Prut (si afluentii Irigatia este necesara insa cu acestuia), Siret (amonte de confluenta norme reduse cu 50% in cu raul Trotus), arealul cuprins intre Campia Romana si Campia de luncile Buzaului si Ialomita aval de Vest. In zonele deluroase din localitatea Buzau, intre raurile nordul Campiei Romane, din Mostistea si Ialomita, Nord Transilvania (luncile raului Bucuresti, Lunca Dunarii intre Mures si ale afluentilor acestuia) localitatile Calafat si Oltenita, luncile si in partea amonte a raurilor raurilor Arges, Vedea, Calmatui, Olt, Prut si Siret, irigatia este Jiu (si afluentii acestora), luncile necesara numai in anii foarte raurilor Bega, Timis, Mures si Campia secetosi cu norme de irigatii de Vest. reduse, de 50 75%. Luncile afluentilor raului Siret Aportul freatic este suficient (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus), acoperirii necesarului de apa al in zona de terasa la sud de raul culturilor cu exceptia anilor Buzau, partea estica a luncii foarte secetosi cand se pot Argesului, zona nordica a luncii administra irigatii cu norma de Dunarii intre Calafat si confluenta irigatie redusa, de 50 75%. raului Jiu cu Dunarea, depresiunea Petrosani, areale din Campia de Vest amplasate in luncile raurilor Crasna, Crisul Repede, Crisul Negru, la nord de Arad, la sud de Satu Mare si in podisul Transilvaniei in lunca Somesului, depresiunea Barsei si Fagarasului. Campia de Vest, in zona localitatilor Norme de irigatii reduse cu 25%. Satu mare si Oradea.
Domeniul A cu adancimea apei freatice H < H opt - amenajari specifice zonelor umede: piscicultura, silvicultura, pajisti, orezarii, etc. Domeniul B cu Hopt < H < Hm - «domeniul optim» pentru agricultura (irigare si desecare. minima). Domeniul C cu H > H m - terenurile incadrate in aceasta categorie sunt destinate agriculturii irigate. Aplicand acest concept de stabilire a folosintelor, la nivelul fiecarei incinte se echilibreaza efectele ecologice si economice care, impreuna cu infrastructura existenta (drumuri, linii electrice, localitati, etc.) vor crea conditii pentru dezvoltarea durabila a luncii Dunarii. C B A Domenii de folosinta a terenurilor functie de nivelul freatic Reprezentarea grafica a domeniilor de folosinta
1. Indiferent de tipul de alimentare cu apa (gravitationala din ape de suprafata, prin pompare din ape de suprafata si apa subterana) apa ajunge la punctul de livrare in camp (statia de punere sub presiune) care alimenteaza, printr-o retea de conducte ingropate o suprafata, in medie de 800 ha. Amenajarea si ulterior exploatarea pentru irigatii a acestei suprafete (plotul de irigatie) este foarte importanta in economia irigatiei, fiind ultima veriga a sistemului de irigatie pana la contactul cu planta. 2. In aceasta faza, s-a tratat si problema aplicarii udarilor, evidentiindu-se cerinta de a se inlocui instalatiile de udare cu mutare manuala preponderente la momentul proiectarii sistemelor de irigatii, cu instalatii moderne cu randamente mari de udare, consumuri reduse de apa si energie si cu un impact prietenos mediului. 3. La fazele urmatoare, in care se va analiza eficienta sistemelor de irigatii si masurile de crestere a eficientei acestora, aceasta problema va fi aprofundata la nivel de plot de irigatie in corelare cu cerintele de reabilitare a retelei amenajarii interioare (SPP-uri, retea de conducte ingropate, scheme de udare) si de exploatare a amenajarii interioare (programarea udarilor).